NORMATIV din 1 februarie 2021

Notă …

Aprobat prin ORDINUL nr. 106/28/2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 223 din 4 martie 2021. + 
Capitolul I Generalități + 
Secţiunea 1Obiect și domeniu de aplicare + 
Articolul 1Prezentul normativ reglementează modul de organizare a circulației rutiere pe drumurile montane, drumul național DN 7C „Transfăgărășan“ și drumul național DN 67C „Transalpina“ în vederea asigurării viabilității acestora. + 
Articolul 2Prezentul normativ reglementează unitar circulația pe drumul național DN 7C „Transfăgărășan“ și pe drumul național DN 67C „Transalpina“ în vederea asigurării viabilității acestora, atât din cauza modificării condițiilor climatice din România, cât și a caracteristicilor tehnice de construire a acestora, România având o climă temperat-continentală de tranziție, specifică pentru Europa Centrală, cu patru anotimpuri distincte, primăvară, vară, toamnă și iarnă. Diferențele locale climatice se datorează altitudinii și latitudinii, respectiv influențelor oceanice din vest, celor mediteraneene din sud-vest și celor continentale din est. + 
Secţiunea a 2-aNotații + 
Articolul 3În înțelesul prezentului normativ, termenii de mai jos se definesc după cum urmează:a)M.T.I. – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii; … b)C.N.A.I.R. – S.A. – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A.; … c)D.R.D.P. – direcția regională de drumuri și poduri; … d)S.D.N. – secția de drumuri naționale; … e)D.R.-I.G.P.R. – Direcția rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române; … f)S.R.-I.P.J. – serviciul rutier din cadrul inspectoratului de poliție județean; … g)I.J.S.U. – inspectoratul județean pentru situații de urgență;  … h)I.S.C.T.R. – Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier; … i)A.N.M. – Administrația Națională de Meteorologie; … j)C.J.S.U – comandamentul județean pentru situații de urgență; … k)C.J. – consiliul județean; … l)C.L. – consiliul local; … m)DN – drum național; … n)S.S.M. – securitate și sănătate în muncă; … o)P.S.I. – paza și stingerea incendiilor; … p)C.C.I. – Comandamentul Central de Iarnă.  …  + 
Secţiunea a 3-aPrevederi generale + 
Articolul 4C.N.A.I.R. – S.A. își organizează sistemul de informare și control asupra stării drumurilor montane și modul de pregătire și acționare pe timp de iarnă respectând prevederile prezentului normativ. + 
Articolul 5Pe timp de viscol, ninsoare abundentă sau alte fenomene meteorologice care pot genera perturbări ale traficului se va restricționa accesul autovehiculelor spre zonele afectate și se vor lua următoarele măsuri:a)administratorul drumului public va restricționa circulația rutieră prin instalarea barierelor și a mijloacelor de semnalizare corespunzătoare; … b)administratorul drumului public va informa utilizatorii cu privire la restricționarea accesului pe sectorul de drum public respectiv; … c)verificarea respectării restricției accesului autovehiculelor pe aceste drumuri se va realiza la nivelul serviciilor rutiere competente teritoriale, respectiv de către serviciul rutier din cadrul inspectoratelor județene de poliție; … d)aprobarea pentru restricționarea/ridicarea restricției, închiderea temporară/deschiderea circulației rutiere pe aceste drumuri montane afectate de fenomenele menționate, pentru care asigură legătura cu celelalte drumuri naționale, se dă de către comandamentele județene pentru situații de urgență la inițiativa D.R.D.P. și a S.R.-I.P.J. respective. …  + 
Articolul 6(1)În cazuri de urgență, când starea timpului impune închiderea circulației rutiere pe un sector de drum montan, pentru a se evita producerea unor evenimente grave ce ar putea periclita viața participanților la trafic, și când sistemul de informare nu permite luarea operativă a aprobării menționate la art. 5, șeful S.D.N., împreună cu șeful S.R.-I.P.J., poate decide închiderea circulației, cu instalarea mijloacelor de semnalizare corespunzătoare și a informării participanților la trafic.(2)În aceste cazuri, în termenul cel mai scurt posibil, șeful S.D.N. va informa simultan asupra măsurilor luate conducerea D.R.D.P. și dispeceratul C.C.I. al C.N.A.I.R. – S.A. (3)Conducerea D.R.D.P. va informa C.N.A.I.R. – S.A. cu privire la măsurile de închidere a circulației rutiere pe drumurile montane.(4)Verificarea respectării restricției de interzicere a intrării autovehiculelor pe sectorul de drum montan închis se va realiza la nivelul serviciilor rutiere competente teritoriale, respectiv de către serviciul rutier din cadrul inspectoratelor județene de poliție, conform Ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii și al ministrului administrației și internelor nr. 68/27/2012 pentru aprobarea Procedurii privind gestionarea efectelor produse de fenomene meteorologice periculoase care pot afecta desfășurarea normală a traficului rutier și siguranța participanților pe drumurile publice. + 
Articolul 7În cazul restricționării/închiderii circulației rutiere pe anumite sectoare de drumuri montane, reprezentantul D.R. – I.G.P.R. din C.C.I. va informa telefonic Centrul Operațional de Comandă al Ministerului Afacerilor Interne. + 
Articolul 8Pe timp de viscol se va interveni doar în situația în care sunt în pericol vieți omenești sau distrugeri materiale pe sectoarele de drumuri montane ce nu se închid în perioada de iarnă. Intervenția se va efectua din dispoziția C.C.I. din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. + 
Articolul 9Participanții la trafic au obligația să își pregătească autovehiculele pentru circulația pe timp de iarnă conform legii și să se informeze asupra condițiilor meteo rutiere din zona în care urmează să facă deplasarea.  + 
Articolul 10Pentru nerespectarea prevederilor de mai sus, participanții la trafic sunt direct răspunzători și vor suferi consecințele legale în vigoare. + 
Capitolul IIDefiniții și documente de referință + 
Secţiunea 1Terminologie + 
Articolul 11Terminologia uzuală este cea stabilită prin SR 4.032/1 – Lucrări de drumuri. Terminologie. Pentru terminologia neutilizată în mod curent în domeniul drumurilor, se prezintă mai jos termenii cu definiția acestora din Dicționarul explicativ al limbii române, cu interpretarea și efectele produse asupra drumurilor, astfel:A.Fenomene meteorologice:– precipitații – particule de apă lichidă, solidă sau în amestec care cad din nori și ating suprafața solului. Referirile la cantitățile de precipitații se fac de regulă la cantitatea de apă căzută în 24 de ore. Se măsoară în milimetri (înălțimea stratului de apă depus pe mp sau echivalentul în litri. Dacă precipitațiile sunt solide, se echivalează grosimea stratului de zăpadă, în funcție de densitatea sa, cu cantitatea de apă corespunzătoare.).Definiții privind forma precipitațiilor:– ploaie – precipitație atmosferică sub formă de picături provenite din condensarea vaporilor din atmosferă; … – burniță – precipitație caracterizată prin picături foarte fine de apă și foarte apropiate între ele, care cad lent dintr-o pătură noroasă, relativ densă și în majoritatea cazurilor joasă, care uneori atinge suprafața solului sub formă de ceață; … – ninsoare – precipitație sub formă de cristale de gheață, izolate sau unite între ele; ninsoarea poate fi: slabă când fulgii sunt rari, măruntă (fulguială), abundentă când fulgii sunt mari și deși sau normală; … – lapoviță – precipitație constituită dintr-un amestec de picături de apă și fulgi de zăpadă, care cade la temperaturi în jur de zero grade; … – grindină – precipitație sub formă de particule de gheață, fie transparente, fie parțial sau în totalitate opace, de formă sferică, conică sau neregulată; grindina are aceleași reguli de tratare ca și fenomenele speciale din cauza pagubelor deosebite pe care le produce … Fenomenele speciale sunt acelea care au un impact deosebit asupra economiei naționale, în transport, în agricultură sau industrie. Acestea sunt:– ceață – suspensie în atmosferă de picături de apă foarte mici, în general de dimensiuni microscopice, care reduce vizibilitatea (sub un km) la suprafața solului;  … – chiciură (promoroacă) – depunere pe obiectele terestre, ca urmare a înghețării picăturilor de apă supraîncărcate care se lovesc de suprafețele obiectelor, fie sub acțiunea mișcării lor dezordonate, fie sub acțiunea vântului; … – măzăriche – precipitație atmosferică sub formă de bobițe de zăpadă sau de gheață; … – brumă – depunere de gheață pe obiectele de la sol, cu aspect general cristalin, provenită direct din sublimarea vaporilor de apă conținuți în aerul ambient. Frecvent bruma se formează după răsăritul sau apusul soarelui, dar la fel de bine și în cursul nopții; pe baze statistice s-a stabilit că fenomenul este obișnuit în intervalul 15 octombrie-20 martie, după 20 martie brumele fiind considerate târzii, iar înainte de 15 octombrie, timpurii; … – îngheț la sol – scăderea temperaturii suprafeței solului sub zero grade în timp ce temperatura în aer de regulă rămâne superioară acestui prag și se datorează radiației nocturne; … – polei – depunere de gheață, compactă și netedă, în general transparentă, care provine din înghețarea picăturilor de ploaie sau de burniță suprarăcite pe obiectele a căror suprafață are o temperatură negativă ori puțin mai mare de 0°C. … Poleiul nu trebuie confundat cu gheața la sol (ghețușca), formată prin unul dintre următoarele procese:● apa rezultată din precipitații lichide, înghețată ulterior pe suprafața solului;● apa provenită din topirea parțială sau totală a stratului de zăpadă care a acoperit solul și care îngheață din nou;● zăpada care acoperă solul și devine compactă și tare (bătătorită și alunecoasă) datorită circulației rutiere; … – freezing rain (ploaie care îngheață) – fenomen meteorologic destul de rar ce apare în lunile de iarnă, atunci când picăturile de ploaie ating solul sau obiecte cu temperaturi negative de la sol; în aceste condiții măsurile preventive sunt anihilate, iar măsurile de combatere ineficiente. Singura soluție este oprirea circulației până la încetarea fenomenului; … – vânt – mișcare a aerului în raport cu suprafața solului, caracterizată prin viteză și direcție de deplasare care se determină cu instrumente și repere în teren, iar interpretarea se face conform tabelului Scara Beaufort; … – vijelie – se caracterizează printr-o variație puternică a vântului; viteza vântului crește brusc (poate depăși 100 km/h) pentru o perioadă de timp scurt, uneori de ordinul minutelor, însoțită și de o schimbare a direcției, în majoritatea cazurilor, la fel de rapidă. Terminarea fenomenului este la fel de bruscă. Vijelia precedă sau însoțește norii orajoși. Momentul ei de declanșare corespunde cu cel al creșterii bruște de presiune și umezeală relative și de scădere a temperaturii aerului, iar cerul capătă un aspect întunecat. Din cauza prafului ridicat de pe sol, vizibilitatea scade mult și baza norului orajos nu mai este vizibilă; … – viscol – vânt suficient de puternic și turbulent, care depășește tăria 4 pe Scara Beaufort, însoțit ori nu de ninsoare, sau care transportă zăpada la suprafața solului; când fenomenul este intens și vizibilitatea verticală este redusă, nu se poate ști dacă este transportată numai zăpada de la sol sau și ninsoarea; când se poate determina cu precizie dacă este vorba de zăpada de pe sol, și nu ninsoare, aceasta se va numi zăpadă spulberată, și nu viscolită.Ca mod de manifestare viscolele pot fi:a)viscolul de sus (viscol sau ninsoare) – produs de vântul puternic concomitent cu ninsoare, antrenând zăpada în cădere; … b)viscolul de jos (viscolul de sol) – produs de vântul puternic care spulberă zăpada afânată căzută anterior pe suprafața solului; … c)viscolul general – determinat de viscolul de sus (căderi de zăpadă), concomitent cu viscolul de jos (antrenarea zăpezii căzute anterior). … Ținând seama de viteza vântului, acestea pot fi:a)viscole moderate, când viteza vântului este cuprinsă între 6 și 10 m/s; … b)viscole tari, când viteza vântului este cuprinsă între 10 și 16 m/s; … c)viscole violente, când viteza vântului este mai mare de 16 m/s; … d)furtuni de zăpadă, viscolul general, cu o viteză a vântului mai mare de 16 m/s, când transportul zăpezii este foarte intens, iar vizibilitatea este redusă; în cazul viscolelor, lucrările de deszăpezire sunt întrerupte; …  … – vizibilitate – distanța maximă până la care un obiect, luat ca punct de reper, rămâne vizibil în condiții atmosferice date. În legătură cu starea meteo, vizibilitatea se reduce din cauza ploii, ceții, viscolului. Se consideră: … – vizibilitate bună – pentru distanțe mai mari de 300 m; … – vizibilitate redusă – pentru distanțe cuprinse între 50 m și 300 m; … – vizibilitate foarte redusă – pentru distanțe mai mici de 50 m;  … – zăpadă (omăt, nea, ninsoare) – precipitație solidă sub formă de fulgi alcătuiți din cristale de apă înghețată sau strat provenit din aglomerarea acestor fulgi când temperatura solului este sub 0°C; … – zăpor – îngrămădire de sloiuri de gheață, care se formează primăvara într-un punct al unui râu, îndeosebi la coturi sau pe secțiuni de scurgere mai înguste, din cauza căreia se produc creșteri de nivel și inundații; … – zloată – amestec de apă cu zăpadă format pe partea carosabilă ca urmare a căderii precipitațiilor sub formă de lapoviță ori a topirii zăpezii datorate creșterii temperaturilor atmosferice sau acționării cu substanțe chimice. …  … B.Consecințe ale fenomenelor meteorologice:– înzăpezirea – depuneri de zăpadă pe platforma drumului rezultate din ninsori abundente sau viscole antrenând cantități mari de zăpadă, unde poziția drumului față de vânt și profilul transversal favorizează formarea unor grosimi de zăpadă de peste 0,3 m pe sectoare continue sau discontinue; … – grad de înzăpezire – etalon sau criteriu pentru aprecierea felului în care se produce înzăpezirea; este influențat de configurația profilului transversal al drumului, poziția drumului față de direcția vântului, viteza vântului și volumul de precipitații; exprimă de regulă pericolul de înzăpezire prin factorii care îl determină, dar și înzăpezirea produsă la un anumit moment din timpul iernii.Fenomene de înzăpezire – mod de depunere a zăpezii, cum ar fi:– suluri de zăpadă – depuneri repetate dezvoltate pe platforma drumului (parțial sau total), mai înalte spre partea de unde suflă vântul; … – depuneri de zăpadă cu grosime aproape constantă pe o lungime de drum. …  …  … C.Cu privire la desfășurarea traficului rutier:– accident (de circulație) – evenimentul care întrunește cumulativ următoarele condiții:a)s-a produs pe un drum deschis circulației publice ori a avut originea într-un asemenea loc; … b)a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel puțin unui vehicul sau alte pagube materiale; … c)în eveniment a fost implicat cel puțin un autovehicul în mișcare; … d)s-a produs ca urmare a încălcării unei reguli de circulație;  …  … – asigurarea circulației – ansamblu de măsuri care se iau pentru desfășurarea circulației, îndepărtarea obstacolelor, îmbunătățirea condițiilor de rulare; … – bariere de dezgheț – restricționarea temporară a circulației vehiculelor grele, prin limitarea sarcinii admise pe osie în perioada de dezgheț, pentru a proteja sectoarele de drum sensibile la îngheț-dezgheț; … – blocare – închiderea unui sector de drum, oprirea circulației autovehiculelor din cauza aglomerării, îngreunării condițiilor de circulație sau a unor accidente de circulație; … – coliziune în lanț sau carambol – accident rutier în care sunt implicate cel puțin 3 autovehicule, circulând în sens opus sau în același sens; … – derapare – lunecare necontrolată, întâmplătoare, a autovehiculelor pe suprafața carosabilă, în special în sens transversal, de regulă influențată de fenomenele meteorologice; … – devierea circulației pe ruta ocolitoare – dirijarea circulației pe o altă rută decât pe cea obișnuită, caz în care se folosesc bariere, indicatoare de dirijare și, după caz, piloți de circulație; … – devierea circulației – închiderea uneia sau a mai multor benzi de circulație și dirijarea circulației în mod succesiv pe o singură bandă; … – lunecare – mișcare a vehiculelor cauzată de alunecarea roților, favorizată de pierderea aderenței pneurilor la suprafața îmbrăcăminților rutiere; se manifestă pe suprafețe acoperite cu polei, mâzgă, noroi, zăpadă, gheață sau substanțe uleioase existente pe partea carosabilă; … – siguranța circulației – ansamblu de măsuri care se iau pentru eliminarea riscului de accidente de circulație, avertizarea unor pericole, semnalizarea unor restricții, dirijarea sau coordonarea circulației, creșterea fluenței circulației. …  … D.Unități operative de acțiune:– bază de deszăpezire – unitate operativă de acțiune pe timpul iernii, operativitatea constituind și principalul criteriu de organizare pornind de la importanța economică și socială a sectoarelor de drum public pe care le deservește; dispune de personal de informare și intervenție, mijloace de intervenție, spații de cazare și garare, materiale antiderapante, mijloace de informare; este condusă de un cadru tehnic de specialitate și cu experiență; este subordonată S.D.N. …  … E.Asigurarea condițiilor de circulație:– combaterea înzăpezirii – ansamblu de măsuri pentru diminuarea sau anularea efectului depunerilor de zăpadă pe platforma drumului, începând cu măsurile de menținere a circulației în timpul ninsorilor, continuând cu deszăpezirea și finalizându-se cu îndepărtarea zăpezii; … – combaterea lunecușului (poleiului) – acțiunea de răspândire de substanțe chimice în stare granulară sau soluție ori în amestec cu materiale antiderapante (nisip), pentru îndepărtarea poleiului sau lunecușului; … – deszăpezire – curățarea ori degajarea zăpezii parțial sau pe toată lățimea părții carosabile ori a platformei drumului; … – îndepărtarea zăpezii – acțiune de curățare a zăpezii de pe toată platforma drumului, inclusiv a cordoanelor de zăpadă care pot favoriza o altă înzăpezire; … – nivelul de viabilitate al unui sector de drum pe timp de iarnă caracterizează modul de organizare privind programul de lucru, dotarea cu autoutilaje specifice și intervalele de timp maxim admis intervențiilor; … – prevenirea înzăpezirii – ansamblu de măsuri care se iau pentru diminuarea sau îndepărtarea tendinței de înzăpezire: panouri parazăpezi, perdele de protecție, copertine antiavalanșe, îndepărtarea obstacolelor de pe terenurile limitrofe, patrularea cu autoutilaje specifice;  … – prevenirea producerii poleiului – măsura de răspândire preventivă a unor substanțe chimice atunci când se anunță condiții favorabile formării poleiului, cu scopul de a anihila sau de a îndepărta posibilitatea producerii acestuia. …  … F.Modul în care fenomenele meteorologice influențează traficul rutier:– ceața reduce vizibilitatea atmosferică; în condiții de temperaturi scăzute, indiferent de densitate, produce chiciură, iar pe suprafața îmbrăcăminților rutiere, condens; când se manifestă cu caracter general, pe zone geografice mai mari, este anunțată prin buletinele meteorologice; în multe situații apare instantaneu sau pe sectoare izolate de drum; poate fi însoțită de burniță; … – burnița este specifică perioadelor de trecere toamnă-iarnă-primăvară; apare și în timpul iernii în condiții de temperaturi pozitive și presiune atmosferică scăzută; generează mâzgă sau noroi pe partea carosabilă, unde activitățile de pe terenurile limitrofe favorizează transportul de noroi; când temperatura atmosferică scade spre valori negative, favorizează producerea poleiului; pe sectoare de drum cu zăpadă pe partea carosabilă produce lunecuș, mărind riscul unor coliziuni sau accidente; favorizează tasarea zăpezii, creșterea gradului de umiditate al acesteia și transformarea ei în gheață când este tasată și apare înghețul brusc; ajută la reducerea grosimii stratului de zăpadă de pe sol și la formarea unei cruste la suprafața acestuia, reducând efectul vântului de antrenare a zăpezii și deci riscul de viscol; … – dezghețul se manifestă în perioada martie-aprilie pe sectoarele de drum ce conțin pământuri argiloase sensibile la îngheț-dezgheț în patul drumului în zona de îngheț, prin scăderea capacității portante a structurii rutiere, iar prin efectul circulației grele în această perioadă se produce degradarea puternică a drumului; … – ploaia se manifestă și în perioada de iarnă când condițiile atmosferice sunt favorabile; poleiul provocat de ploaie se produce brusc și în strat gros; are efect puternic de spălare a sărurilor de pe partea carosabilă răspândite preventiv sau rămase de la intervențiile anterioare; în multe cazuri, se transformă în ninsoare și favorizează aderența zăpezii pe suprafața îmbrăcăminții rutiere; are efect distructiv asupra zăpezii; pe sectoarele de drum unde s-a întârziat acțiunea de deszăpezire, apariția ploii creează dificultăți la îndepărtarea zăpezii; … – ninsoarea se manifestă în forme variate; de regulă, ninsorile în zona de munte sunt abundente, afectând circulația rutieră prin acumularea unui strat gros pe partea carosabilă și într-o perioadă scurtă de timp; în cazul unor grosimi de 15-30 cm se circulă îngreunat, iar când grosimile sunt mai mari, circulația autovehiculelor se poate întrerupe; în timpul ninsorii, vizibilitatea atmosferică se reduce simțitor; când temperatura aerului este în jurul limitei de îngheț, ninsoarea umedă aflată sub acțiunea circulației se tasează și devine lunecoasă (pod de gheață), situație în care traficul greu se desfășoară cu dificultate pe rampe, iar riscul de lunecuș și derapare este iminent; … – chiciura nu este periculoasă în timpul formării; odată cu creșterea temperaturii aerului, fenomenul de formare a chiciurii se întrerupe temporar sau pentru o durată mai mare; în această situație, chiciura se desprinde de pe obiectele pe care s-a format și cade pe sol; pe sectoarele de drum cu plantație, a cărei coroană se desfășoară deasupra părții carosabile, chiciura căzută creează lunecuș, care, fiind prezent numai în dreptul arborilor, surprinde și poate conduce la accidente; … – viscolul afectează traficul rutier prin depunerea zăpezii pe platforma drumului; obstacolele create sub formă de suluri sau straturi continue, ocupând parțial ori în totalitate platforma drumurilor, îngreunează circulația rutieră sau o întrerup; efectul viscolului depinde de poziția și înălțimea obstacolelor care favorizează înzăpezirea, de volumul de zăpadă pe care îl poate antrena, de viteza vântului; în această situație evoluția înzăpezirii în timpul viscolului este diferită pe un anumit sector de drum, iar cei care circulă pe drum în această perioadă pot fi surprinși și blocați în zăpadă, cu consecințe grave; urmările viscolului sunt mai grave pe traseele drumurilor din zonele subcarpatice prin gradul de înzăpezire, iar în zona de câmpie modul de manifestare face aproape imposibilă deplasarea pe drumurile publice, chiar de la primele manifestări ale vântului. În zonele mai grav afectate, durata de întrerupere a circulației este mai mare și are legătură directă cu procentul din lungimea rețelei de drumuri acoperite cu zăpadă, înălțimea stratului de zăpadă și densitatea acesteia. …  … G.Semnificația generală a codurilor în cazul avertizărilor meteorologice:– cod verde – nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase; … – cod galben – fenomenele meteorologice prognozate (averse, descărcări electrice, intensificări de vânt, temperaturi ridicate, răcirea vremii) sunt obișnuite pentru zona respectivă, dar temporar pot deveni periculoase pentru anumite activități; există risc de creșteri de debite și niveluri ale apelor; … – cod portocaliu – sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vânt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger); există riscul de viituri pe râurile mici; … – cod roșu – sunt prognozate fenomene meteorologice de intensitate foarte mare (vânt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger); există risc de viituri majore. …  …  + 
Secţiunea a 2-aReferințe + 
Articolul 12În prezentul normativ se fac referiri la următoarele:a)Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … b)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A., precum și modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare; … c)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … d)SR 1.848-1:2011 – Semnalizare rutieră. Indicatoare și mijloace de semnalizare rutieră. Clasificare, simboluri și amplasare; … e)Dicționarul explicativ al limbii române – Definiții; … f)STAS 4.032/1-2001 – Lucrări de drumuri. Terminologie; … g)Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii și al ministrului administrației și internelor nr. 68/27/2012 pentru aprobarea Procedurii privind gestionarea efectelor produse de fenomene meteorologice periculoase care pot afecta desfășurarea normală a traficului rutier și siguranța participanților pe drumurile publice; … h)Ghid privind prevenirea și combaterea lunecușului și a înzăpezirii drumurilor publice; … i)Instrucțiuni tehnice privind punerea în ordine a drumurilor naționale și a autostrăzilor la terminarea sezonului rece și pregătirea lor pentru sezonul estival, aprobat cu Avizul Consiliului Tehnico-Economic al C.N.A.D.N.R. – S.A. nr. 3.652/2010; … j)aplicarea voluntară a Procedurilor de gestionare a siguranței infrastructurii rutiere („RISM“) pe drumurile naționale, așa cum sunt menționate în cuprinsul Directivei (UE) 2019/1.936 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere. …  + 
Capitolul IIIDatele caracteristice ale drumurilor montane DN 7C „Transfăgărășan“ și DN 67C „Transalpina“ ce presupun desfășurarea circulației rutiere în condiții specialeA.Drumul național DN 7C „Transfăgărășan“, km 0+000 – km 151+017 + 
Articolul 13(1)Drumul național DN 7C „Transfăgărășan“, km 0+000 – km 151+017 face legătura între partea de sud și cea centrală a Transilvaniei cu nord-vestul Munteniei, atingând altitudinea de 2.040 m. (2)Drumul național DN 7C are originea în DN 7 km 119+250 (localitatea Bascov, județul Argeș), trecând prin localitățile Merișani, Băiculești, Curtea de Argeș, Albeștii de Argeș, Corbeni, Căpățânenii Pământeni – Arefu, Cârțișoara.(3)De la origine, drumul național DN 7C urcă pe Valea Argeșului, străbătând defileul până la lacul Vidraru (km 57+000-km 61+000), ocolește lacul pe partea dreaptă (km 61+000-km 79+200), urmărind în continuare Valea Argeșului până la km 107+500. (4)La limita cu județul Sibiu (km 116+808), DN 7C străpunge de la sud la nord muntele Paltinu din masivul Făgăraș prin tunelul Capra-Bâlea, care are o lungime de 884 m și altitudinea maximă de 2.040 m în axa părții carosabile la ieșirea din tunel.(5)De la această altitudine, lăsând în partea dreapta lacul Bâlea, drumul național DN 7C coboară pe Valea Bâlii și traversează localitatea Cârțișoara (singura localitate din județul Sibiu), având punctul terminus la km 151+017, unde se intersectează cu DN 1 la km 267+152.(6)În drumul național DN 7C se poate ajunge prin drumurile naționale DN 7, DN 73C sau drumurile locale din zonă, toate amplasate în județul Argeș, respectiv DN 1 în județul Sibiu. Traseul drumului național DN 7C, cu toate drumurile naționale de legătură, este prezentat în anexa nr. 1A (harta drumului). + 
Articolul 14(1)Restricțiile de circulație menționate se aplică sectorului „de munte“ al drumului național DN 7C, respectiv cel cuprins între km 57+000, localitatea Căpățânenii Pământeni – Arefu, și km 148+055, localitatea Cârțișoara. (2)Pozițiile km la care drumul național DN 7C are altitudinea maximă și cele intermediare sunt prezentate în anexa nr. 2A. + 
Articolul 15Traseul DN 7C „Transfăgărășan“ are următoarele caracteristici: a)drumul național DN 7C are o lungime totală de 151,017 km (km 00+000-km 151+017) (anexa nr. 3A); … b)lungimea sectorului de munte este de 90,033 km; … c)lățimea părții carosabile este de:– 6,00 m, inclusiv benzile de încadrare, între km 57+000 și km 61+000; … – 7,00 m, inclusiv benzile de încadrare, între km 61+000 și km 148+055; …  … d)pe traseu sunt numeroase lucrări de artă, precum și lucrări de protecție și de consolidare a drumului, drumul național DN 7C având următoarele caracteristici:– serpentine, în lungime totală de 3.767,70 m (anexa nr. 4A); … – curbe lipsite de vizibilitate – 160 buc. (anexa nr. 5A); … – sectoare de drum cu declivități mai mari de 6% – 672 buc. (anexa nr. 6A); … – copertine de protecție contra avalanșelor – 19 sectoare de drum însumând o lungime de 1.023,29 m (anexa nr. 7A); … – poduri și viaducte cu o lungime de 1.258,05 m (anexa nr. 8A); … – tuneluri – 5 buc./1.221,41 m (anexa nr. 9A); … – ziduri de sprijin în lungime de 8.036,20 m;  … – podețe – 517 buc. (anexa nr. 10A); … – sectoare de drum unde se produc avalanșe sau cad pietre: km 56+700-km 116+000, km 117+000-km 136+200 – 2 sectoare/lungime totală 78,500 km; … – taluzuri stâncoase foarte înalte și abrupte; …  … e)situația indicatoarelor rutiere de semnalizare pe DN 7C între km 57+000 și km 148+055 este prezentată în anexa nr. 11A. …  + 
Articolul 16Pericolele posibile în parcurgerea sectorului de drum DN 7C pe tot timpul anului sunt prezentate mai jos:a)pericolele cauzate de altitudinea la care este amplasat drumul sunt:(i)avalanșe frecvente pe timpul iernii între km 104+000-km 116+000 și km 117+000-km 136+200; … (ii)frecvente căderi de stânci, pietre, viituri și alunecări de teren în tot timpul anului și în mod deosebit în perioadele cu precipitații sub formă de ploaie, căderi masive de zăpadă între km 56+700-km 116+000; km 117+000-km 120+900 și km 124+600-km 133+700;  … (iii)fenomene sub formă de ceață și polei toamna, iarna și primăvara, pe sectorul km 61+300-km 136+200;  … (iv)ploi torențiale, însoțite de descărcări electrice și furtuni care apar instantaneu în special în timpul verii, când participanții la trafic pot fi surprinși în zonele cu viituri, căderi de stânci și pietre, unde nu există posibilitatea de refugiu; … (v)posibilitatea apariției în fața autovehiculelor a animalelor specifice zonei de munte; …  … b)pericolele cauzate de elementele geometrice ale drumului, precum și de nerespectarea de către conducătorii auto a semnalizării orizontale și verticale:(i)tamponări cu autovehiculele care circulă din sens invers în curbele lipsite de vizibilitate (anexa nr. 5A); … (ii)derapaje ale autovehiculelor pe timp de ploaie pe sectoarele în serpentine (anexa nr. 4A) sau cu declivități mari (anexa nr. 6A); … (iii)restricții de gabarit pentru autovehiculele lungi sau pentru cele cu înălțimi și lățimi cu gabarit depășit pe sectoarele de drum în serpentine (anexa nr. 4A), respectiv pe sectoarele cu tuneluri (anexa nr. 9A). …  … (la 19-01-2024,
Articolul 16, Litera A., Capitolul III a fost modificat de Punctul 1., Articolul I din ORDINUL nr. 2.293 din 18 decembrie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 19 ianuarie 2024
)
 … B.Drumul național DN 67C „Transalpina“, km 0+000-km 147+705 + 
Articolul 17(1)Drumul național – DN 67C „Transalpina“ este un drum național din Munții Parâng, în Carpații Meridionali. Este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m). (2)Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba și străbate patru județe, Gorj (localitățile Novaci, Bengești-Ciocadia), Vâlcea (localitatea Voineasa), Sibiu (localitatea Jina) și Alba (localitățile Șugag, Alba, Săsciori), traversând Munții Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porțiune de aproximativ 20 de km, în județul Vâlcea, unde se prezintă ca o „șosea de creastă“, trecând la mică depărtare de vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpușa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) și Muntinu (2.062 m).(3)Drumul național se intersectează cu DN 67 pe raza localității Ciocadia, cu DN 7A la Obârșia Lotrului și cu DN 1 și DN 7 la Sebeș (anexa nr. 1B – Harta drumului).(4)Drumul este în administrarea a două direcții regionale de drumuri și poduri, D.R.D.P. Craiova, care are în administrare sectorul de drum de la km 0+000-km 67+400, și D.R.D.P. Cluj, care are în administrare sectorul de drum de la km 67+400-km 142+620.(5)Drumul național DN 67C intră pe raza de administrare a D.R.D.P. Craiova la km 0+000 – km 67+400 și se desfășoară pe direcția sud-nord. Sectorul de drum se desprinde din DN 67 la km 114+140 (DN 67), merge până la km 33+500 (DN 67C) până la ieșirea din stațiunea montană Rânca și se sfârșește la km 67+400 la limita cu județul Alba. (6)Drumul național DN 67C se continuă pe raza D.R.D.P. Cluj la km 67+400, pe raza localității Șugag și străbate județul Alba înspre Sebeș, traversând localitățile Șugag, Mărtinie, Căpâlna, Laz, Săsciori, Sebeșel, Petrești și Sebeș, intersectând DN 1 la km 365+160. (7)Pe raza județului Alba, drumul DN 67C „Transalpina“ urmărește valea râului Sebeș, zonă cu multe serpentine.(8)Coborând pe valea Sebeșului, în zona km 80, pe partea dreaptă, se află lacul Oașa, lac de acumulare aflat la altitudinea de 1.255 m și care are o suprafață de 411 ha. (9)Mai jos, în zona km 104, tot pe partea dreaptă, drumul întâlnește lacul Tău, lac amenajat cu un baraj în arc de cerc.(10)Drumul național DN 67C intră în municipiul Sebeș la km 142+620 și se termină la km 147+705, unde se intersectează cu DN1, această secțiune fiind în administrarea municipalității.  + 
Articolul 18Restricțiile de circulație ce sunt menționate în prezentul Normativ se aplica sectorului „de munte“ al drumului național DN 67C, respectiv cel cuprins între km 34+800 (Rânca) și km 79+200 (Curpăt). + 
Articolul 19Traseul DN 67C „Transalpina“ are următoarele caracteristici:a)drumul național DN 67C are o lungime totală de 147,705 km (km 0+000-km 147+705); … b)lungimea sectorului de munte este de 75,631 km;  … c)lățimea îmbrăcăminții asfaltice este de 7,00 m; … d)pe traseu sunt numeroase lucrări de artă, precum și lucrări de protecție și de consolidare a drumului, având următoarele caracteristici:– serpentine, în lungime totală de 1.979 m (anexa nr. 2B); … – curbe lipsite de vizibilitate – 375 buc. (anexa nr. 3B); … – sectoare de drum cu declivități mai mari de 6% – 337 (anexa nr. 4B); … – copertine de protecție contra avalanșelor – nu sunt;  … – poduri și viaducte m/buc 2.046,20/49 (anexa nr. 5B); … – tuneluri – nu sunt; … – ziduri de sprijin în lungime de 11.324 m;  … – podețe – 559 buc. (anexa nr. 6B); … – sectoare de drum unde se produc avalanșe sau cad pietre: km 100+000-km 111+500; … – taluzuri stâncoase foarte înalte și abrupte; …  … e)situația indicatoarelor rutiere de semnalizare pe DN 67C este prezentată în anexa nr. 7B. …  + 
Articolul 20Pericolele posibile în parcurgerea sectorului de drum DN 67C pe tot timpul anului sunt prezentate mai jos:a)pericolele cauzate de altitudinea la care este amplasat drumul sunt:(i)avalanșe frecvente pe timpul iernii între km 100+000-km 111+500; … (ii)frecvente căderi de stânci, pietre, viituri și alunecări de teren în tot timpul anului și în mod deosebit în perioadele cu precipitații sub formă de ploaie, căderi masive de zăpadă, între km 92+000-km 94+000, km 102+000; km 114+000-km 115+500 și km 128+000-km 132+500; … (iii)fenomene sub formă de ceață și polei toamna, iarna și primăvara, pe sectorul km 67+400-km 142+620;  … (iv)ploi torențiale, însoțite de descărcări electrice și furtuni care apar instantaneu în special în timpul verii, când participanții la trafic pot fi surprinși în zonele cu viituri, căderi de stânci și pietre, unde nu există posibilitatea de refugiu; … (v)posibilitatea apariției în fața autovehiculelor a animalelor specifice zonei de munte; …  … b)pericolele cauzate de elementele geometrice ale drumului, precum și de nerespectarea de către conducătorii auto a semnalizării orizontale și verticale:(i)tamponări cu autovehiculele care circulă din sens invers în curbele lipsite de vizibilitate (anexa nr. 3B); … (ii)derapaje ale autovehiculelor pe timp de ploaie pe sectoarele în serpentine (anexa nr. 2B) sau cu declivități mari (anexa nr. 4B); … (iii)restricții de gabarit pentru autovehiculele lungi sau pentru cele cu înălțimi și lățimi cu gabarit depășit pe sectoarele de drum în serpentine (anexa nr. 2B). …  … (la 19-01-2024,
Articolul 20, Litera B., Capitolul III a fost modificat de Punctul 2., Articolul I din ORDINUL nr. 2.293 din 18 decembrie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 19 ianuarie 2024
)
 …  + 
Capitolul IVOrganizarea activităților specifice pentru asigurarea circulației rutiere pe drumurile montaneA.Organizarea activităților specifice pentru asigurarea circulației rutiere montane pe timp de vară, pe DN 7C „Transfăgărășan“ și pe DN 67C „Transalpina“, în vederea asigurării viabilității acestora + 
Articolul 21Deplasarea pe drumurile montane se va realiza în condiții normale de trafic rutier, cu respectarea indicatoarelor rutiere. + 
Articolul 22În situația unor condiții meteo nefavorabile sau a unor fenomene accidentale (alunecări de teren, căderi de pietre), circulația rutieră se va realiza cu respectarea restricțiilor impuse de administratorul drumului. + 
Articolul 23Pe drumurile montane DN 7C „Transfăgărășan“ (pe sectorul de drum cuprins între km 104+000 (Piscu Negru) și km 130+800 (Cabana Bâlea Cascadă) și pe DN 67C „Transalpina“ între km 34+800 (Rânca) și km 79+200 (Curpăt), pe timpul nopții, în intervalul orar 21,00-7,00, circulația rutieră este interzisă, pentru că circulația pe aceste sectoare de drum este dificilă din cauza condițiilor de relief, lipsei vizibilității pe aceste drumuri, pericolului de accidente iminente din cauza sinuozității caracteristice traseelor montane etc. … B.Organizarea activităților specifice pentru asigurarea circulației rutiere montane în perioada de iarnă, în special pe DN 7C „Transfăgărășan“ și pe DN 67C „Transalpina“, în vederea asigurării viabilității acestora + 
Articolul 24În timpul iernii, deplasarea pe drumurile montane se va face în condiții deosebite, cu respectarea condițiilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a condițiilor/restricțiilor impuse de administratorul drumului. + 
Articolul 25(1)Raportat la analiza pericolelor prevăzute la art. 16 lit. a) pct. (i)-(iii) și art. 20 lit. a) pct. (i)-(iii), precum și raportat la condițiile meteorologice, circulația rutieră se poate închide în perioada 20 octombrie-30 iunie, astfel:a)DN 7C – pe sectorul de drum cuprins între km 104+000 (Piscu Negru) și km 130+800 (cabana Bâlea Cascadă); … b)DN 67C – pe sectorul de drum cuprins între km 34+800 (Rânca) și km 79+200 (Curpăt). … (2)Începând cu data de 20 octombrie și până la data închiderii, șeful de district și reprezentanți din cadrul S.D.N. cu atribuții în raport cu sectoarele de drum menționate la alin. (1) efectuează revizii suplimentare zilnice, în funcție de condițiile meteorologice, pentru a identifica dacă sunt incidente pericolele menționate la alin. (1), care ar afecta desfășurarea circulației rutiere în condiții de siguranță. (3)Șeful de district și reprezentanți din cadrul S.D.N., în urma reviziilor zilnice, întocmesc rapoarte de revizii care cuprind, după caz, concluzii de menținere a circulației deschise/închise, pe care le vor transmite către D.R.D.P. competentă, care va proceda la convocarea comisiei prevăzute la art. 29, atunci când se propune închiderea circulației.(4)Ulterior închiderii circulației și până la data de 30 iunie, în situații excepționale justificate de creșteri ale valorilor de temperatură și în urma unei analize temeinice a pericolelor menționate la alin. (1), efectuată de comisia prevăzută la art. 29, aceasta poate propune printr-un raport redeschiderea sau redeschiderea temporară a sectoarelor de drum, care se supune aprobării conducerii centrale C.N.A.I.R. – S.A.(la 19-01-2024,
Articolul 25, Litera B., Capitolul IV a fost modificat de Punctul 3., Articolul I din ORDINUL nr. 2.293 din 18 decembrie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 19 ianuarie 2024
)
 + 
Articolul 26Administratorul drumului poate închide sau restricționa pe durata limitată circulația pe un sector de drum montan, pe timp de furtună, ceață, ploi torențiale, polei sau alte fenomene naturale ce impun această măsură sau în cazul executării unor lucrări de reparații ori alte lucrări ce se execută în zona drumului, în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. + 
Articolul 27Închiderea circulației pe sectoarele de drum DN 7C km 104+000-km 130+800 și DN 67C km 34+800-km 79+200 în perioadele specificate la art. 25 se realizează prin instalarea panoului permanent de presemnalizare fig. F6 conform SR 1848-1:2011 la intersecții, astfel:DN 7C 1.DN 7C la km 0+000 dr. la Bascov cu inscripția în câmpul 3, Bâlea Lac, Piscu Negru sau lacul Vidraru;  … 2.DN 73C cu DN 7C la km 33+830 dr. la Curtea de Argeș, cu inscripția în câmpul 3, Bâlea Lac, Piscu Negru sau lacul Vidraru; … 3.DN 1 cu DN 7C la km 151+017 stg. cu inscripția în câmpul 3 Bâlea Cascadă, Bâlea Lac, Piscu Negru sau lacul Vidraru; … DN 67C1.DN 67C la km 0+000 dr. la Bengești cu inscripția în câmpul 3, Novaci, Rânca, Obârșia Lotrului, Șugag sau lacul Vidraru;  … 2.DN 7A cu DN 67C la km 94+000 dr. la Obârșia Lotrului, cu inscripția în câmpul 3, Obârșia Lotrului, Șugag; … 3.DN 7 cu DN 67C la km 328+000 stg. cu inscripția în câmpul 3, Șugag, Obârșia Lotrului, Rânca, Novaci, a)prin instalarea indicatorului fig. F6 – circulația interzisă în ambele sensuri, alăturat panoului de presemnalizare montat la pozițiile 1, 2 și 3 și în sectoarele unde este necesară închiderea circulației; … b)prin instalarea barierelor de închidere a sectorului de drum; … c)simbolul panoului de presemnalizare fig. F6 și modul de amplasare sunt redate în tabelul nr. 1 de mai jos:Tabelul nr. 1** Tabelul nr. 1 este reprodus în facsimil. …  …  + 
Articolul 28Închiderea/Deschiderea sau restricționarea circulației pe DN 7C și DN 67C se face prin consultarea cu secțiile de drumuri naționale (S.D.N. Pitești, S.D.N. Sibiu, S.D.N. Târgu Jiu, S.D.N. Râmnicu Vâlcea și S.D.N. Alba) și districtele (Piscu Negru, Bâlea Cascadă, Bengești, Vidra și Șugag) care administrează aceste drumuri de pe teritoriul județelor pe care le străbat aceste drumuri montane. + 
Articolul 29Închiderea/Deschiderea circulației pe sectoarele de drum montan menționate la art. 25 se va face numai după o revizie specială efectuată de o comisie numită prin decizia directorului general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, ce va avea în componență specialiști din cadrul C.N.A.I.R. – Central, direcțiilor regionale de drumuri și poduri București și Brașov pentru DN 7C/direcțiilor regionale de drumuri și poduri Craiova și Cluj și ai S.D.N. Pitești – S.D.N. Sibiu/S.D.N. Târgu Jiu, S.D.N. Râmnicu Vâlcea și S.D.N. Alba pentru DN 67C, care vor stabili condițiile în care drumurile montane DN 7C și DN 67C pot fi deschise/închise circulației pe sectoarele de drum montane restricționate.  + 
Articolul 30În vederea deschiderii circulației publice pe sectoarele de drum montan cuprinse între km 104+000 (Piscu Negru) – km 130+800 (cabana Bâlea Cascadă)/km 34+800 (Rânca) – km 79+200 (Curpăt), S.D.N. Pitești (km 0+000-km 116+808) și S.D.N. Sibiu (km 116+808-km 151+017)/ S.D.N. Târgu Jiu (km 0+000-km 59+800), S.D.N. Râmnicu Vâlcea (km 59+800-km 67+400) și S.D.N. Alba (km 67+000-km 147+705) se vor stabili lucrările necesare punerii în ordine a drumurilor și termenele de finalizare a lucrărilor de întreținere și reparații curente la drum, viaducte, tuneluri, conform tabelului nr. 2, precum și S.D.N.-urile și districtele care au în sarcină realizarea programului de lucrări.  + 
Articolul 31Hotărârea de închidere/deschidere a celor două sectoare de drum montan va fi adusă la cunoștința opiniei publice prin comunicate de presă emise de către C.N.A.I.R. – S.A. … C.Revizia drumurilor, semnalizări și marcaje, lucrări de întreținere și reparații curente + 
Articolul 32Supravegherea drumurilor se realizează prin revizii, în conformitate cu Normativul pentru revizia drumurilor publice, ind. AND 504, Instrucțiunile privind întreținerea, repararea și exploatarea tunelului Bâlea Lac, Normativul privind prevenirea și combaterea înzăpezirii drumurilor publice – indicativ AND 525 și celelalte reglementări tehnice referitoare la exploatarea drumurilor.  + 
Articolul 33Semnalizarea verticală se montează de către secțiile de drumuri naționale Pitești și Sibiu/secțiile de drumuri naționale Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea și Alba, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, iar marcajele rutiere se realizează prin terți în cadrul contractelor încheiate sau în regie. + 
Articolul 34Pentru avertizarea și informarea participanților la trafic asupra pericolelor ce pot apărea pe aceste drumuri montane, precum și pentru buna desfășurare a circulației se va asigura ca semnalizarea cu indicatoare rutiere să fie bine întreținută și completată, conform anexelor nr. 11A, respectiv 7B, inclusiv cu indicatoarele specificate în cele două anexe. + 
Articolul 35Districtele care se ocupă de administrarea drumurilor montane DN 7C și DN 67C vor avea în permanență un stoc de indicatoare de semnalizare rutieră în scopul înlocuirii imediate a celor lipsă sau deteriorate. + 
Articolul 36Lucrările de întreținere și reparații curente sunt cele prevăzute în Normativul privind întreținerea și repararea drumurilor publice“ – ind. AND 554.  + 
Articolul 37În paralel cu lucrările de întreținere și reparații curente se vor executa și consolidări de versanți și amenajare torenți, lucrări de protecție împotriva avalanșelor și a căderilor de stânci etc.Tabelul nr. 2
PROGRAM
de lucrări pe drumurile naționale DN 7C „Transfăgărășan“ și DN 67C „Transalpina“ în vederea redeschiderii în perioada ………………………………..

NOTA: În funcție de cerințele drumului, lucrările din tabel se pot anula sau completa cu cele necesare, cum ar fi: amenajări torenți, reparații tuneluri și copertine, protejare versanți etc. În program nu se introduc lucrările de tratamente bituminoase, straturi bituminoase foarte subțiri, covoare asfaltice, consolidări, ranforsări, care de regulă se execută în baza programului de lucrări aprobat în funcție de fondurile alocate. Aceste lucrări se execută pe perioada de vară, când drumul este deschis circulației. Programul de lucrări se întocmește separat pentru sectoarele de drum deschise, unde lucrările de punere în ordine pot să se execute mai devreme, și separat pentru sectorul de drum închis, unde o parte din lucrări se poate executa numai după efectuarea lucrărilor de deszăpezire și de îndepărtare a stâncilor de pe partea carosabilă (tabelul nr. 2).  + 
Articolul 38La planificarea și execuția lucrărilor se va tine seama de condițiile deosebite de exploatare a celor două drumuri montane. + 
Articolul 39Lucrările se pot realiza cu firme specializate în execuții de consolidări, protecție taluzuri, poduri, tuneluri etc., cu respectarea prevederilor legale în vigoare la data contractării, sau în regie proprie.

 + 
Articolul 40Districtele Căpățâneni, Piscu Negru, Formația de consolidări Vidraru și Bâlea care administrează drumul național DN 7C/Districtele Bengești, Vidra și Șugag care administrează drumul național DN 67C sunt obligate să raporteze în timp real la S.D.N., D.R.D.P. și C.N.A.I.R. – S.A. situația drumurilor montane și orice eveniment produs, în vederea stabilirii și luării de măsuri necesare desfășurării circulației în condiții de siguranță și confort, precum și în vederea informării participanților la trafic.  + 
Articolul 41Sistemul informațional este asigurat prin posturile telefonice fixe și mobile. …  + 
Capitolul VDispoziții finale + 
Articolul 42Anexele nr. 1A-11A și 1B-7B*^) fac parte integrantă din prezentul normativ.*) Anexele nr. 1A-11A și 1B-7B se comunică persoanelor fizice și juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A., care este depozitarul acestora, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redacțională.–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește