NORMĂ TEHNICĂ FEROVIARĂ din 15 iulie 2010

"Vehicule de cale ferată destinate transportului de călători. Uşi exterioare şi interioare acţionate cu instalaţii electrice, pneumatice şi electropneumatice. Cerinţe de proiectare"



Cod NTF 56-002Norma tehnică feroviară are caracter obligatoriu.PREAMBULPrezenta normă tehnică feroviară stabileşte cerinţele minime privind proiectarea uşilor exterioare şi interioare acţionate cu instalaţii electrice, pneumatice şi electropneumatice care echipează vagoanele de călători pentru siguranţa, confortul şi sănătatea călătorilor. Instalaţiile de acţionare care se importă, precum şi instalaţiile fabricate în România vor fi agrementate, respectiv omologate dacă au cel puţin performanţele echivalente cu cerinţele prezentei norme tehnice feroviare. Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se aplică de către proiectanţii şi constructorii vehiculelor feroviare destinate transportului de călători, la proiectarea şi fabricarea uşilor de acces şi intercomunicaţie, a uşilor culoarului lateral şi ale marilor compartimente, de către operatorii de transport feroviar la întocmirea caietelor de sarcini pentru noile tipuri de vehicule feroviare şi la modernizarea celor existente, precum şi de către organismele legal notificate în activităţile de avizare a documentaţiei tehnice, certificare/omologare/agrementare tehnică şi de inspecţie tehnică feroviară.La elaborarea normei tehnice feroviare s-au utilizat prevederile standardelor române care au preluat integral standardele europene şi internaţionale şi prevederile din fişele Uniunii Internaţionale a Căilor Ferate (UIC) precizate în anexa la prezenta normă tehnică feroviară. De asemenea, s-au analizat şi s-a constatat că prevederile STI nr. 164/2008 şi STI nr. 920/2006 acoperă parţial cerinţele din sfera de aplicare a prezentei norme tehnice feroviare.Prezenta normă tehnică feroviară este elaborată cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi respectarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările ulterioare.Cifrele din parantezele drepte din cuprinsul normei tehnice feroviare indică numărul de ordine al documentelor de referinţă menţionate în anexă.1. Generalităţi1.1. ScopPrezenta normă tehnică feroviară stabileşte condiţiile minime de proiectare a uşilor, dotate cu instalaţii electrice, pneumatice şi electropneumatice de acţionare a acestora, de pe materialul rulant feroviar destinat transportului de călători.Proiectarea instalaţiilor electrice, pneumatice şi electropneumatice de acţionare a uşilor trebuie să aibă în vedere, în principal, cerinţele legate de securitate şi utilizare. Suplimentar faţă de aceste cerinţe la proiectare trebuie avută în vedere asigurarea confortului, a unei ambianţe şi a unei fiabilităţi crescute.1.2. Domeniul de utilizare(1) Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se aplică de către proiectanţii şi constructorii vehiculelor feroviare destinate transportului de călători, la proiectarea şi fabricarea uşilor de acces şi intercomunicaţie, a uşilor culoarului lateral şi ale marilor compartimente, precum şi de către operatorii de transport feroviar, la întocmirea caietelor de sarcini pentru noile tipuri de vehicule feroviare şi la modernizarea celor existente. Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se pot aplica şi vehiculelor destinate transportului urban pe şine (metrou, tramvaie, vehicule feroviare uşoare). … Uşile la care se face referire în prezenta normă tehnică feroviară, dotate cu instalaţii electrice, pneumatice şi electropneumatice de acţionare, sunt:– uşi exterioare:● uşi de acces;● uşi de intercomunicaţie;– uşi interioare:● uşi ale culoarului lateral;● uşi ale marilor compartimente;● uşi pentru toalete şi WC-uri.Alimentarea cu energie electrică a instalaţiilor electrice de acţionare, precum şi alimentarea cu aer sub presiune pentru acţionarea uşilor nu fac obiectul prezentei norme tehnice feroviare.(2) Aplicarea prezentei norme tehnice feroviare la produsele legal comercializate în alt stat membru al Uniunii Europene este obiectul Regulamentului CE nr. 764/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a unor proceduri de aplicare a anumitor norme tehnice naţionale pentru produsele comercializate în mod legal în alt stat membru şi de abrogare a Deciziei nr. 3052/95/CE . Prezenta normă tehnică feroviară nu împiedică aplicarea pe teritoriul României a specificaţiilor de interoperabilitate şi respectă principiul liberei circulaţii a subsistemelor autorizate pe baza STI în cadrul Uniunii Europene, în conformitate cu art. 17 din Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 2008 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate. … Cerinţele prezentei norme tehnice feroviare nu se aplică produselor legal fabricate şi/sau comercializate în alt stat membru al Uniunii Europene sau în Turcia ori produselor legal fabricate într-un stat EFTA care este parte contractantă a acordului EEA.1.3. Clasa de riscUşile exterioare ale vagoanelor de călători fac parte din categoria produselor cu clasa de risc 1A, care prin defectare antrenează o pierdere a siguranţei şi a securităţii transporturilor [1].Uşile interioare ale vagoanelor de călători fac parte din categoria produselor cu clasa de risc 2 A, care prin defectare determină o diminuare a calităţii condiţiilor de transport, a protecţiei mediului şi sănătăţii [1].1.4. DefiniţiiPentru scopul prezentei norme tehnice feroviare, termenii de specialitate se definesc după cum urmează:a) furnizor feroviar – orice operator economic autorizat şi supravegheat din punct de vedere tehnic, care realizează şi/sau furnizează produse şi/sau servicii feroviare destinate a fi utilizate în activitatea de proiectare, fabricaţie, întreţinere, reparare şi exploatare a materialului rulant şi a infrastructurii feroviare; … b) deţinător al unui vehicul feroviar – operator economic care exploatează într-o manieră durabilă un vehicul feroviar, ca mijloc de transport, fie că este proprietarul vehiculului feroviar, fie că are drept de folosinţă asupra lui (închiriere, leasing); … c) beneficiar final – deţinător al unui vehicul feroviar care stabileşte modalităţile de introducere în revizie/reparaţie, precum şi predarea şi constatarea stării tehnice la încheierea lucrărilor de construcţie sau reparaţie; … d) fiabilitate – probabilitatea ca un produs să poată realiza funcţia cerută, în condiţiile de funcţionare date (prescrise) pentru o perioadă de timp dată (t(2)-t(1)); … e) mentenanţă – ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi administrative, inclusiv cele de supraveghere, destinate menţinerii sau repunerii unui produs într-o stare ce îi permite să îndeplinească funcţiile cerute; … f) disponibilitate – capacitatea unui produs de a fi în stare să realizeze funcţia cerută, în condiţii specificate, la un moment dat sau în orice moment al unui interval de timp prestabilit, presupunând că sunt asigurate resursele externe cerute; … g) confort – senzaţie agreabilă percepută de o persoană referitor la mediul său climatic; … h) uşi exterioare – uşile care au contact permanent cu exteriorul; … i) uşi interioare – uşile care nu au contact cu exteriorul. … 1.5. Simboluri şi abrevieriUIC – Uniunea Internaţională a Căilor Ferate;SR – standard român;EN – normă europeană;SR EN – standard român care preia o normă europeană;ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare;RIC – Regulamentul pentru utilizarea reciprocă a vagoanelor de călători în trafic internaţional;CEI – Comisia Internaţională de Electrotehnică.2. Condiţii de mediuFuncţionarea uşilor exterioare şi interioare şi a subansamblurilor de acţionare a acestora – echipamente electrice, electromecanice, pneumatice şi electronice – trebuie să îndeplinească cerinţele recomandate în [9].Instalaţiile electrice, pneumatice şi electropneumatice de acţionare a uşilor exterioare şi interioare trebuie ca, în condiţiile de mediu specificate, să asigure:– funcţionarea la parametrii proiectaţi, demonstrată prin încercări în condiţiile cerute;– calitatea protecţiei anticorozive alese;– capacitatea de a suporta nivelul de vibraţii şi şocuri ales;– încadrarea în valorile-limită ale sistemului de alimentare cu energie electrică şi/sau cu aer sub presiune.Pentru stabilirea claselor de condiţii de mediu şi a valorilor parametrilor de mediu se recomandă utilizarea următoarelor documente de referinţă:– încercări în condiţii climatice [9], [10], [14];– încercări la şocuri şi vibraţii [10], [15];– încercări la interferenţe electromagnetice [10], [16], [17], [18];– încercări ale sistemului de alimentare [3], [10].Pentru încercările în condiţii climatice se recomandă utilizarea prevederilor din [33], [34].3. Componenţa uşilor exterioare şi interioareUşile interioare şi exterioare trebuie să aibă în componenţă mecanisme electrice, pneumatice sau electropneumatice, care să permită deschiderea, închiderea, blocarea şi deblocarea lor în mod automat sau manual, precum şi închiderea telecomandată a uşilor de acces, îndeplinind cerinţele din [2]. Recomandările cuprinse în acest document de referinţă şi în prezenta normă tehnică feroviară sunt opţionale în cadrul proiectării mecanismelor uşilor.Figura nr. 1 prezintă un exemplu de mecanism de acţionare a uşilor de culoar, iar figura nr. 2 prezintă un exemplu de mecanism de acţionare a uşilor de intercomunicaţie.4. Cerinţe generale pentru uşile exterioare şi interioare4.1. Cerinţe privind securitatea transportului de călători:a) subansamblurile din clasa de risc 1 A trebuie să îndeplinească cerinţele pentru a garanta securitatea circulaţiei la viteza maximă autorizată; … b) în poziţie închisă, uşile de acces trebuie să fie dispuse în lungul peretelui lateral al vagonului şi să poată fi încuiate mecanic; … c) uşile de intercomunicaţie trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de închidere care oferă securitate călătorului. Uşile de intercomunicaţie trebuie să fie prevăzute cu o încuietoare care poate fi manevrată, din interior şi din exterior, cu o cheie pătrată, "mamă", de tip RIC; … d) uşa pentru culoarul lateral trebuie să aibă mânere de acţionare pe ambele feţe ale uşii şi se recomandă ca uşa să fie prevăzută cu o încuietoare manevrabilă de pe ambele feţe cu o cheie pătrată, "mamă", de tip RIC; … e) uşile interioare pentru vagoanele necompartimentate (marile compartimente sau saloane) trebuie să fie realizate în unul sau două canaturi, în sistem culisant, echipate cu un dispozitiv de deschidere automată. Dispozitivul trebuie conceput astfel încât uşa să nu rănească călătorii şi trebuie să permită închiderea temporizată şi menţinerea în poziţie deschisă; … f) concepţia uşilor, împreună cu dispozitivele de ghidare, de închidere şi, după caz, dispozitivul de încuiere şi de blocare, nu trebuie să permită apariţia unor defecţiuni şi dereglări care pot limita utilizarea vehiculului sau să compromită securitatea transportului; … g) materialele utilizate la fabricarea instalaţiilor electrice, pneumatice şi electropneumatice de acţionare a uşilor trebuie să fie cele prevăzute în documentaţia tehnică de fabricaţie valabilă, având modificările la zi, conform prevederilor reglementărilor în vigoare; … h) concepţia şi proiectarea pieselor şi a subansamblurilor având clasa de risc 1 A trebuie să asigure funcţionarea acestora în condiţii de siguranţă cel puţin până la următoarea reparaţie planificată. … 4.2. Cerinţe privind viaţa, sănătatea şi confortul călătorilor:a) fiecare uşă de acces trebuie echipată cu mânere de acţionare şi cu un dispozitiv de blocare care să împiedice deschiderea neintenţionată a uşilor în parcurs; … b) uşile care se deschid spre exterior trebuie să fie prevăzute cu dublă închidere realizată de două dispozitive distincte sau de unul singur care închide în doi timpi (preliminar şi principal); … c) uşile de acces laterale care se deschid spre exterior trebuie să fie proiectate, pe lângă mânere, şi cu protecţie împotriva blocării mâinilor pe mâner, iar pe cantul lor trebuie să fie montate garnituri elastice pentru evitarea rănirii mâinilor. Mânerele interioare şi exterioare trebuie proiectate şi realizate astfel încât să nu permită călătorilor să se sprijine de ele, după punerea în mişcare a trenului. Se recomandă ca mânerul de închidere/deschidere să fie montat la înălţimea de cca 900 mm deasupra podelei; … d) faţa internă a uşilor de acces trebuie vopsită într-o culoare contrastantă faţă de suprafeţele învecinate, iar pe aceasta se va inscripţiona: "Nu deschideţi înainte de oprirea trenului." Inscripţia poate fi realizată în mai multe limbi de circulaţie internaţională şi poate fi însoţită de pictograme [35], [36]; … e) uşile exterioare trebuie concepute şi realizate astfel încât să asigure etanşeitate la curenţii de aer, la efectele intemperiilor (ploaie, zăpadă) şi un nivel de zgomot redus [2], [6]; … f) pentru confortul călătorilor este recomandabil ca: … – uşile de acces să fie concepute şi echipate cu un dispozitiv de uşurare a deschiderii lor;– să se poată sesiza persoanele aflate în dreptul uşilor;– să existe un interval de timp după care trebuie să se închidă uşa, ca urmare a acţionării deschiderii ei şi a trecerii unei persoane;– să existe un semnal acustic (intermitent) şi/sau luminos care să preceadă închiderea uşilor;g) la vagoanele de călători în serviciu, uşile trebuie să fie dotate cu un dispozitiv de izolare a sistemelor electrice şi pneumatice de acţionare, montat la interior, pentru a permite deschiderea manuală a lor, din interior şi din exterior, în caz de incendiu, deraiere sau tamponare violentă [3], [7], [8], [25]; … h) uşile de intercomunicaţie trebuie să reziste la diferenţele de presiune dinamică ce se exercită de o parte şi de cealaltă a acestora la viteza maximă admisă pentru vehiculul respectiv; … i) uşile de intercomunicaţie trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv care împiedică deschiderea lor atunci când pasarela de trecere dintre vagoane este ridicată; … j) uşa pentru marile compartimente (saloane) trebuie să fie prevăzută cu un sistem de deschidere de siguranţă, în cazul defectării sistemului automat de deschidere, prin acţionarea unui buton sau a unei manete; … k) pentru protecţia mediului se vor respecta prevederile legislaţiei naţionale specifice [29], [30]. … 4.3. Cerinţe privind manevrarea şi circulaţia vagoanelor în caz de defectare a uşilor:a) uşile trebuie să poată fi încuiate în poziţie închisă cu chei pătrate de tip RIC, din interior şi din exterior. Încuietoarea trebuie să prezinte o crestătură care, în poziţie verticală, semnifică "descuiat", iar în poziţie orizontală semnifică "încuiat"; … b) dispozitivele de închidere trebuie să fie concepute astfel încât să funcţioneze de o manieră sigură în timpul utilizării şi să garanteze înzăvorârea sigură (fermă) care trebuie să împiedice orice tentativă de deschidere şi siguranţa blocării automate a închiderii în cazul sistemului autoblocant. … 4.4. Cerinţe previzionale privind fiabilitatea, mentenabilitatea şi disponibilitatea4.4.1. Fiabilitatea reprezintă probabilitatea ca un sistem să îndeplinească funcţiile pentru care a fost proiectat, pentru un interval de timp determinat, fără defectări. Fiabilitatea este dată în primul rând de parametrii de construcţie, impunându-se ca sistemul să fie utilizat exact pentru ceea ce a fost proiectat.Cerinţele privind fiabilitatea implică:– analiza şi previziunile fiabilităţii;– planificarea fiabilităţii;– culegerea şi evaluarea datelor fiabilităţii.4.4.2. Mentenabilitatea reprezintă capacitatea de a menţine un sistem în stare de funcţionare, existând posibilitatea de a fi reparat. Mentenabilitatea este condiţionată de recondiţionările făcute, de profesionalismul echipelor ce efectuează reparaţiile, de modul în care sunt utilizate metodele şi resursele prescrise pentru fiecare nivel.Cerinţele privind mentenabilitatea implică:– analiza şi previziunile despre mentenanţă;– planificarea mentenanţei;– evaluarea susţinerii logistice a mentenanţei;– culegerea şi evaluarea datelor mentenanţei utilizând documentaţia specifică: documentele din faza pregătitoare şi cele din faza de exploatare;– analiza datelor pentru îmbunătăţirea mentenanţei.4.4.3. Disponibilitatea unui sistem este reprezentată ca un parametru de performanţă pe care acel sistem tehnic îl poate atinge în timpul ciclului de viaţă şi poate fi exprimată ca un procent de timp la care sistemul funcţionează la parametrii corespunzători.Cerinţele privind disponibilitatea implică:– analiza disponibilităţii;– demonstrarea disponibilităţii la începutul funcţionării;– culegerea şi evaluarea datelor disponibilităţii;– analiza datelor pentru îmbunătăţirea şi prevederea disponibilităţii.La vagoanele de călători noi, precum şi la cele la care s-au executat lucrări de modernizare şi care au fost dotate cu instalaţii de diagnoză tehnică automată trebuie să fie determinate şi înregistrate starea tehnică a instalaţiilor de închidere/deschidere a uşilor, poziţia uşilor, precum şi afişarea poziţiei uşilor ("închis"/"deschis") pentru avertizarea călătorilor.Eficacitatea şi eficienţa lucrărilor de modernizare a vagoanelor vor fi stabilite pe baza indicatorilor de fiabilitate şi disponibilitate calculaţi, utilizându-se informaţiile despre defectele înregistrate înainte şi după modernizare.Pentru evidenţa informaţiilor referitoare la defecte şi pentru calculul de verificare a indicatorilor de fiabilitate şi a disponibilităţii previzionale a vagoanelor se recomandă utilizarea cerinţelor minimale din [12] şi [13].Proiectantul instalaţiilor electrice şi pneumatice de acţionare a uşilor de acces şi de intercomunicaţie trebuie să calculeze următorii indicatori previzionali:a) fiabilitate: … – rata de defect – Z (t),lambda;– timp mediu de bună funcţionare – MTBF;– timp mediu de defectare – MTD;– funcţia de fiabilitate – R (t);b) mentenabilitate: … – timpul mediu de reparare – m (MRT);– timpul mediu de mentenanţă (corectivă/preventivă) – MTTM;– funcţia disponibilităţii – M (t);c) disponibilitate: … – coeficientul de disponibilitate A(0)               T(0) MTBF    A(0) = –––– sau A(0) = –––-           T(0) + T(f) MTBF + MTDunde:T(0) reprezintă timpul în care sistemul se află în stare de funcţionare;T(F) reprezintă timpul în care sistemul se află în standby;– funcţia de disponibilitate – A (t).Pentru specificarea cerinţelor şi determinarea indicatorilor de fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate se recomandă utilizarea prevederilor din [11], [12], [22], [23], [24], [38].5. Cerinţe privind caracteristicile tehnice ale uşilor exterioare şi interioare5.1. Cerinţe privind caracteristicile tehnice ale uşilor exterioare5.1.1. Cerinţe generale pentru uşile exterioare:a) în poziţie deschisă, uşile de acces a căror parte inferioară se găseşte la mai puţin de 1.050 mm deasupra căii, în poziţia cea mai de jos a tampoanelor (980 mm), pot depăşi cu 200 mm gabaritul redus al vehiculului; … b) instalaţia electrică, pneumatică sau electropneumatică de acţionare a uşilor de acces trebuie să permită deschiderea/închiderea şi blocarea automată a uşilor. În lipsa alimentării cu aer comprimat şi/sau a curentului electric trebuie să fie posibil să se execute manevrele de deschidere şi închidere manual. Trebuie să existe, de asemenea, un dispozitiv pentru oprirea acestor uşi în poziţia deschis. Figura nr. 3 prezintă un exemplu de schemă a unui mecanism electropneumatic pentru închiderea uşilor pivotant-culisante (louvoyante-coulissante) care poate fi adaptat ca schemă a unui mecanism electropneumatic pentru închiderea uşilor pivotant-pliante; … c) manevra de deschidere a uşilor de către călător sau manevrant, atunci când trenul staţionează, trebuie să se realizeze atât din interiorul, cât şi din exteriorul vagonului. Manevra de închidere şi blocare automată se realizează din interior prin acţionarea unui buton şi/sau de către un dispozitiv care sesizează depăşirea vitezei de 5 km/h atunci când trenul este în mişcare. Deblocarea automată a uşilor trebuie să aibă loc înainte de oprirea trenului atunci când viteza scade sub 5 km/h; … d) comanda de deschidere automată nu trebuie să între în acţiune decât atunci când încuietoarea a fost descuiată. Se recomandă ca această descuiere să se declanşeze fie manual, fie prin comandă de la un buton sau un mâner. În cazul când nu funcţionează deschiderea automată, uşa trebuie să poată fi descuiată şi deschisă manual; … e) în poziţie închisă uşile de acces trebuie să fie prevăzute cu încuietori care fac posibilă încuierea lor, din interior şi din exterior, cu o cheie pătrată de tip RIC. Crestătura aplicată pe încuietoare, în poziţie verticală, simbolizează "deschis" şi invers, în poziţie orizontală, "închis"; … f) dacă uşa este prevăzută cu mâner de deschidere trebuie să fie indicate poziţiile extreme: "deschis/închis". Este recomandat ca această menţiune să fie făcută în mai multe limbi de circulaţie internaţională; … g) comanda blocării şi a deblocării automate a uşilor trebuie să fie independentă pentru fiecare vagon şi se realizează de către un dispozitiv care sesizează depăşirea/micşorarea vitezei de 5 km/h atunci când trenul este în mişcare; … h) la manevra de închidere, la întâlnirea unui obstacol, uşa trebuie să se redeschidă şi după o temporizare se închide în mod automat sau prin apăsarea unui buton la dispoziţia călătorului, prin închidere telecomandată ori în mod automat de către un dispozitiv care sesizează depăşirea vitezei de 5 km/h; … i) după o comandă de deschidere a uşilor de acces, se recomandă ca timpul de rămânere a uşii în poziţia "deschis" să fie temporizat pentru diminuarea transmiterii aerului exterior către interior, în cazul temperaturilor scăzute şi al intemperiilor; … j) se recomandă pentru uşile de acces prevăzute cu mâner de deschidere să se monteze în interior, pentru închidere, un buton acţionat de către călători, în apropierea acelei uşi, pe un stâlp al uşii, la înălţimea de aproximativ 900 mm deasupra podelei; … k) la uşile de acces prevăzute cu buton de deschidere şi de închidere, din interior, butonul trebuie montat pe stâlpul uşii la înălţimea de aproximativ 1350 mm deasupra podelei, iar în exterior, respectivul buton trebuie montat pe peretele alăturat, la înălţimea de 1.550±30 mm deasupra şinei (figura nr. 4). Este admis a se renunţa la butonul exterior de închidere dacă uşa poate fi închisă manual, cu ajutorul unui mâner, de la nivelul peronului; … l) evitarea prinderii şi rănirii în uşă a călătorului, respectiv distrugerii bagajului, se realizează prin redeschidere automată şi închidere, la întâlnirea obstacolului, după 15 secunde, sau prin neutralizarea închiderii timp de 10 secunde. În ambele cazuri efortul de închidere, măsurat pe cantul uşii, trebuie să fie de maximum 15 daN; … m) uşile de acces trebuie să fie echipate cu sistem de închidere prin telecomandă utilizând cablul de sonorizare, alimentat cu o tensiune de 24 Vcc, fiind admis intervalul 18'f733 Vcc şi tensiunea minimă de 15 Vcc, la o impedanţă de intrare de 1.200 f2Ω [4], [5], [11]. Figura nr. 5 prezintă un exemplu de schemă de comandă a închiderii uşilor de acces prin telecomandă; … n) întrerupătorul de închidere prin telecomandă a uşilor trenului trebuie să poată fi acţionat cu o cheie pătrată, "mamă", de tip RIC, cu manevrare prin rotire spre dreapta şi revenire automată, situat în interior, la înălţimea de 500 mm deasupra podelei, astfel încât să poată fi manevrat de pe peron. Uşa de la care s-a dat comanda de închidere nu se va închide automat; închiderea acesteia este posibilă manual sau de la butonul utilizat de călători ori de la semnalul dispozitivului care sesizează creşterea vitezei peste 5 km/h; … o) uşile de acces trebuie să fie echipate cu dispozitiv de blocare/deblocare, independent pe fiecare vagon. Se recomandă introducerea unui sistem de blocare centralizat, suplimentar, care trebuie să permită blocarea uşilor opuse peronului la oprirea în staţie şi pe ambele părţi la oprirea în linie curentă. În cazul în care se proiectează un nou sistem de închidere centralizată, care poate fi utilizat, acesta va funcţiona în paralel cu cel existent, pe acelaşi vehicul; … p) blocarea uşilor şi un ordin de închidere, eventual neexecutat încă, trebuie să se poată anula acţionându-se un dispozitiv de securitate. Trebuie să existe cel puţin un dispozitiv de securitate, pe fiecare platformă a vagonului. Acesta trebuie să fie uşor reperat de călători printr-o inscripţie: "Deblocarea uşii"; "A nu se utiliza decât în caz de urgenţă", scrisă în mai multe limbi de circulaţie internaţională. De asemenea, trebuie să existe un dispozitiv cu acţionare manuală pentru anularea efectului dispozitivului de securitate; … q) trebuie să existe o semnalizare optică sau acustică ce anunţă intrarea în acţiune a dispozitivului de securitate şi ieşirea din acţiune a dispozitivului de închidere şi blocare automată; … r) la vagoanele care nu sunt prevăzute cu bară de urcare exterioară (mâini curente) şi treaptă exterioară de manevră, agentul de manevră trebuie să dispună de o posibilitate de neutralizare a comenzii de închidere (întrerupător) şi blocare, de la nivelul platformei vagonului; … s) întrerupătorul pentru comanda de închidere poate fi unul singur pe platforma vagonului, posibil de acţionat atât de călători, cât şi de agentul de manevră, fiind posibilă şi soluţia cu întrerupătoare separate. Întrerupătorul agentului de manevră trebuie să fie reperat printr-o inscripţie: "Uşă de acces, deblocare de serviciu". La acţionarea cu cheie pătrată de către agentul de manevră trebuie să se declanşeze o semnalizare acustică sau optică; … t) este recomandat ca întrerupătorul (maneta dispozitivului de securitate) să fie prevăzut cu un sigiliu, dar trebuie să fie posibil de utilizat de către agentul de manevră cu o cheie pătrată, "mamă", de tip RIC, fără a deteriora sigiliul în cursul acestei operaţii. … 5.1.2. Cerinţe pentru uşile pivotant-pliante:a) mânerul interior trebuie să fie protejat în aşa fel încât să nu permită sprijinirea pe acesta, ceea ce ar provoca deschiderea intempestivă a uşii. De asemenea, trebuie să aibă o cursă în gol, la deplasarea în sus, înainte de începerea cursei de coborâre pentru efectuarea deschiderii uşii; … b) se recomandă indicarea sensului deschiderii/închiderii cu ajutorul unei săgeţi şi explicitarea cu textul: "deschis"/"închis". Mânerul exterior trebuie realizat astfel încât călătorul să nu se poată atârna de acesta după punerea în mişcare a trenului; … c) la vagoanele prevăzute cu mâini curente şi treaptă care permite menţinerea călătorului în exteriorul uşii, instalaţiile de acţionare a uşilor trebuie să permită deschiderea din exterior, indiferent de viteza de mers, iar după închidere trebuie să se blocheze din interior şi din exterior, în mod automat, la V>5 km/h şi să se deblocheze automat la V<5 km h; … d) la uşile deschise sau parţial deschise, la care sistemul de blocare a intrat în funcţiune, trebuie să fie posibilă închiderea, fără avarierea dispozitivului de închidere; … e) se recomandă pentru uşile pivotant-pliante, care nu sunt prevăzute cu dispozitiv automat de închidere, ca anularea deblocării de securitate să se opereze în mod automat printr-un releu de timp. … 5.1.3. Cerinţe pentru uşile pivotant-culisante (louvoyante-coulissante):a) uşa trebuie să mascheze treptele de urcare, cu excepţia treptei cea mai de jos; … b) la vagoanele care nu sunt prevăzute cu mâini curente şi treaptă şi fără posibilitatea de menţinere a călătorului în exteriorul uşii, instalaţiile de acţionare a uşilor trebuie să blocheze în mod automat uşa, din exterior, la V>5 km/h şi să se deblocheze automat la V<5 km h; … c) atunci când uşa se închide, nu trebuie să apară pericolul înţepenirii sau rănirii călătorilor şi nici avarierea bagajelor. La întâlnirea unui obstacol uşa trebuie să se redeschidă automat, să se reînchidă după aproximativ 15 secunde sau să fie neutralizată acţiunea de închidere timp de aproximativ 10 secunde după un timp prestabilit. În ambele cazuri forţa de apăsare a cantului uşii trebuie să fie de maximum 15 daN. … 5.2. Cerinţe privind caracteristicile tehnice ale uşilor interioare:a) uşile de intercomunicaţie pot fi realizate din două canate care se deschid spre exterior ori spre interior sau uşi culisante din două canate ori uşi culisante dintr-un singur canat. Se acceptă ca unul dintre cele două canate să acţioneze asupra celui de al doilea la executarea manevrei de deschidere/închidere; … b) instalaţia de acţionare a uşilor de intercomunicaţie trebuie să permită închiderea şi deschiderea automată a uşilor, iar, opţional, iniţiere manuală a deschiderii şi executare automată în continuare. În lipsa alimentării cu aer comprimat şi a curentului electric, trebuie să fie posibilă manevrarea manuală a uşilor; … c) manevra de deschidere a uşilor de către călător se realizează prin acţionarea unui buton sau de la mânerele uşii, care se află de o parte şi de cealaltă parte a uşii. Este posibil să se utilizeze un singur mâner de manevră dispus numai pe un canat. Se recomandă ca mânerele să fie realizate în aşa fel încât să nu permită trecerea mâinii călătorului prin mâner; … d) trebuie să existe, de asemenea, un dispozitiv pentru oprirea acestor uşi în poziţia deschis; … e) mânerele de acţionare a uşilor vor fi montate la înălţimea de 1,2'f71,4 m deasupra planşeului platformei; … f) uşile culisante trebuie să lase un pasaj de trecere de minimum 750 mm la deschidere şi se recomandă de a se extinde până la 960 mm; … g) la întâlnirea unui obstacol, la manevra de închidere, uşa trebuie să se redeschidă şi după o temporizare trebuie să se închidă în mod automat, astfel încât să nu rănească călătorii sau să deterioreze bagajele; … h) rămânerea uşii în poziţia "deschis" este temporizată pentru diminuarea transmiterii aerului exterior către interior, atunci când temperatura este scăzută, şi a intemperiilor; … i) uşile trebuie să fie prevăzute cu garnituri astfel ca la închiderea lor să asigure o etanşare care să nu compromită funcţionarea instalaţiilor de climatizare sau de încălzire a aerului, până la viteza maximă a vehiculului. Materialul pentru garnituri trebuie ales în aşa fel încât acesta să garanteze o comportare corespunzătoare în caz de temperaturi joase, iar profilul acestuia nu trebuie să aibă adâncituri în care se poate acumula apa. Pentru îndeplinirea acestei cerinţe se recomandă punerea în aplicare şi a prevederilor din [28]; … j) uşile de intercomunicaţie trebuie să fie echipate cu un dispozitiv care să împiedice deschiderea lor atunci când pasarela este ridicată, dar să permită rabaterea pasarelei din interior după cuplarea vagonului alăturat. Pentru executarea operaţiei de coborâre a pasarelei este necesar ca uşa dintr-un singur canat să se deschidă minimum 120 mm, iar cea din două canate minimum 150 mm şi maximum 200 mm; … k) uşile marilor compartimente (saloane) trebuie să ofere un pasaj de trecere de minimum 700 mm şi se recomandă să se prevadă o lărgire la 800 mm; … l) se recomandă realizarea unei comenzi de deschidere automată pentru uşile de WC şi de toaletă spre interiorul cabinei, astfel încât să se evite confuzia şi călătorul să nu acţioneze din greşeală uşa exterioară. … 6. Cerinţe privind execuţia şi montajul instalaţiilor electrice, pneumatice şi electropneumatice pe vehicul6.1. Cerinţe privind execuţia instalaţiilor:a) materialele utilizate la fabricarea uşilor trebuie să fie cele precizate în desenele de execuţie şi vor fi însoţite de certificate de calitate şi de garanţie; … b) reperele din cauciuc vor fi alese astfel încât durata lor de serviciu să fie egală cu durata dintre două reparaţii succesive. Se recomandă utilizarea elastomerului etilenpropilic (EPDM) care respectă cerinţele precizate de [31]. … 6.2. Cerinţe privind montajul pe vehicul al instalaţiilor:a) montajul subansamblurilor va respecta cerinţele din desenele de execuţie şi din specificaţia tehnică, precum şi recomandările din [19], [26]; … b) asigurarea închiderii ferme a uşii; … c) asigurarea blocării uşii; … d) asigurarea etanşeităţii uşii; … e) asigurarea forţei minime de deszăvorâre şi deschidere pentru confortul şi siguranţa călătorilor. … 7. Cerinţe privind încercările şi verificările instalaţiilor electrice, pneumatice şi electropneumatice de acţionare a uşilorPentru verificarea calităţii instalaţiilor electrice şi pneumatice de acţionare a uşilor materialului rulant feroviar destinat transportului de călători, se execută următoarele categorii de încercări:– încercări de tip;– încercări de serie;– încercări pentru determinarea fiabilităţii, mentenabilităţii şi disponibilităţii;– încercări pentru verificarea aptitudinilor de funcţionare în exploatare.Pentru stabilirea condiţiilor de încercare, amplasarea punctelor de măsură, programul de încercări şi metodele de efectuare a încercărilor de tip şi de serie, se recomandă utilizarea prevederilor din [2], [6], [10], [20], [21], [27].7.1. Încercări de tipÎncercările de tip se efectuează cu ocazia certificării/omologării tehnice a unor tipuri de instalaţii şi ori de câte ori se aduc modificări constructive, se înlocuiesc materiale, se înlocuiesc echipamente, care conduc la îmbunătăţirea caracteristicilor tehnico-funcţionale şi a performanţelor instalaţiilor. În cazul efectuării unor modificări se execută numai acele încercări care sunt cerute de modificările realizate.Încercările pot fi efectuate de către Autoritatea Feroviară Română (AFER), de laboratoare autorizate de către AFER sau în laboratoare din alte state membre ale Uniunii Europene care îndeplinesc cerinţele legale în acest sens. Rezultatele încercărilor sunt consemnate în rapoarte de încercări.7.2. Încercări de serieÎncercările de serie se efectuează pe fiecare vehicul pe care se montează o instalaţie. Încercările se efectuează în prezenţa reprezentantului beneficiarului final, atunci când contractele de fabricaţie a vehiculului conţin prevederi în acest sens.Rezultatele încercărilor sunt consemnate în rapoarte de încercări.7.3. Încercări pentru determinarea fiabilităţii, mentenabilităţii şi disponibilităţiiAceste încercări au ca scop următoarele:– verificarea indicatorilor previzionali de fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate;– controlul periodic al conformităţii acestor indicatori cu valorile previzionate.Încercările pentru determinarea fiabilităţii, mentenabilităţii şi disponibilităţii se efectuează prin urmărirea comportării în exploatare a unui lot de instalaţii şi înregistrarea informaţiilor referitoare la defectele apărute şi modul lor de remediere [13], [21].7.4. Încercări pentru verificarea aptitudinilor de funcţionare în exploatareAceste încercări sunt efectuate pe baza unui program de urmărire în exploatare a unei instalaţii sau a unui lot stabilit, ca număr, prin caietul de sarcini/specificaţia tehnică.Programul trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:– lista încercărilor şi verificărilor ce urmează să fie efectuate;– condiţiile de exploatare;– durata programului (timp sau km);– mărimea lotului;– planul de mentenanţă, cu specificarea documentaţiei aferente;– planul de inspecţie (frecvenţa, scopul şi numărul acestora);– criteriile pentru aprecierea defecţiunilor tolerabile în exploatare şi impactul acestora asupra programului;– informaţiile care urmează să fie incluse în raportul încercărilor în exploatare;– datele de identificare ale operatorului responsabil cu urmărirea în exploatare şi cu întocmirea raportului.Încercările trebuie să fie realizate într-un mod corespunzător, astfel încât să fie verificate cerinţele funcţionale, acoperind toţi parametrii şi caracteristicile tehnice. Încercările, în funcţie de locaţia unde se efectuează, se împart în două categorii:– încercări la post fix;– încercări în linie curentă (în exploatare).Încercările la post fix trebuie să certifice că produsul este suficient de sigur să efectueze încercările în linie curentă, conform planului de încercări.Încercările în linie curentă (în exploatare) au ca scop verificarea produsului în condiţii de funcţionare, clar definite, pe vehiculul pe care a fost montat. Pentru verificarea compatibilităţii electromagnetice a vehiculelor feroviare cu sistemele din cale se recomandă aplicarea cerinţelor din [37].Încercările la post fix:

–––-Notă …
*) Verificările pot fi executate şi pe subansamblurile componenteÎncercările în linie curentă (în parcurs):┌────┬───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┐│Nr. │ │ Tipul încercării││crt.│ Denumirea încercării/verificării ├────────┬────────┤│ │ │ de tip │de serie│├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤│ 1.│Verificarea caracteristicilor funcţionale │ x │ x │├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤│ 2.│Verificarea performanţelor şi influenţei asupra │ x │ x ││ │confortului │ │ │├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤│ 3.│Încercarea sistemelor de protecţie │ x │ │├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤│ 4.│Verificarea furnizării energiei sistemului de │ x │ ││ │alimentare electrică şi pneumatică │ │ │├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤│ 5.│Verificarea compatibilităţii electromagnetice │ x │ │├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤│ 6.│Încercarea sistemului de telecomandă │ x │ x │└────┴───────────────────────────────────────────────────────┴────────┴────────┘8. Cerinţe privind asigurarea calităţii procesului de proiectare8.1. Elemente de intrare ale procesului de proiectareBeneficiarul final al vehiculului construit şi dotat cu o instalaţie de acţionare a uşilor exterioare şi interioare trebuie să stabilească şi să comunice proiectantului următoarele elemente:a) tipul vehiculului pe care se montează instalaţia, cu precizarea caracteristicilor constructive care pot influenţa instalaţia (structura de rezistenţă, alimentarea cu energie, materiale utilizate, spaţiile disponibile etc.); … b) destinaţia vehiculului feroviar; … c) aria geografică de utilizare; … d) cerinţele privind realizarea instalaţiei: … – componenţa instalaţiei;– caracteristici tehnice şi funcţionale;– performanţe;– condiţii de execuţie;– condiţii privind fiabilitatea, mentenabilitatea şi disponibilitatea;– condiţii privind amplasarea subansamblurilor;e) cerinţe privind comunicarea pe durata elaborării proiectului: … – analiza soluţiilor adoptate;– modificări şi îmbunătăţiri aduse proiectului;– modul de participare a beneficiarului la validarea proiectului sau a părţilor de proiect în diverse etape.8.2. Elemente de ieşire ale procesului de proiectarea) contractul pe baza căruia se poate trece la fabricarea/modernizarea instalaţiei de acţionare a uşilor exterioare şi interioare; … b) planul proiectului (etapele de elaborare, de verificare şi de validare); … c) documentaţia proiectului (scrisă şi desenată): … – specificaţia tehnică ce trebuie să cuprindă: caracteristici, cerinţe (pentru materiale, pentru execuţie, de mediu, de confort, de siguranţă etc.), încercări, metode de încercare, cerinţe de admisibilitate;– desene de execuţie;– breviare de calcul (alimentare cu energie, fiabilitate previzională etc.);– lista furnizorilor ansamblurilor şi subansamblurilor componente şi a serviciilor;d) planul mentenanţei preventive: … – tipul reviziilor/inspecţiilor şi al reparaţiilor planificate;– intervalul de timp/km parcurşi la care se execută revizia/reparaţia;– planul de etalonare sau reglare;e) manualul pentru mentenanţa preventivă: … – lista ansamblurilor, subansamblurilor şi a pieselor critice;– lista pieselor de schimb care se repară;– lista pieselor de schimb care nu se repară (se înlocuiesc cu altele noi, similare) şi duratele de timp la care se înlocuiesc;– schemele electrice, pneumatice şi hidraulice;– schema de ungere;– nomenclatorul de lucrări pentru tipurile de revizie/reparaţie şi pentru depanare;– proceduri/instrucţiuni de lucru pentru demontare/montare, reparare, reglare, securitatea personalului;– lista dispozitivelor de măsură şi control;– lista activităţilor şi a personalului care necesită autorizaţii speciale, însoţite de certificatele specifice;– modelele rapoartelor de încercare/verificare;– documentele pentru înregistrarea activităţilor de mentenanţă;f) manualul de exploatare: … – instrucţiuni de punere în funcţiune;– instrucţiuni de exploatare;– modelul documentului pentru înregistrarea informaţiilor privind defectele;– diagrame control (MTBF, MRT, cauză-efect);– planul de ungere.Documentele enumerate la lit. d), e) şi f) se vor prezenta cu ocazia omologării finale a uşilor sau a vagonului.Atunci când beneficiarul final solicită ca procesul de proiectare să se realizeze în sistemul de management al calităţii, se recomandă utilizarea prevederilor din [32]. + 
Anexăla norma tehnică feroviarăDOCUMENTE DE REFERINŢĂAplicarea standardelor cuprinse în această listă reprezintă o modalitate recomandată pentru asigurarea conformităţii cu cerinţele din norma tehnică feroviară.[1] Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.068/2004 pentru modificarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 290/2000 privind admiterea tehnică a produselor şi/sau serviciilor destinate utilizării în activităţile de construire, modernizare, întreţinere şi de reparare a infrastructurii feroviare şi a materialului rulant, pentru transportul feroviar şi cu metroul, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.076 din 18 noiembrie 2004.[2] Fişa UIC nr. 560 OR: ediţia 12, ianuarie 2002. Uşi, platforme de urcare, ferestre, trepte, manete de acţionare şi mâini curente ale vagoanelor de călători şi ale vagoanelor de marfă.[3] Fişa UIC nr. 550 OR: ediţia 11, aprilie 2005. Instalaţii pentru alimentarea cu energie electrică a materialului rulant pentru călători.[4] Fişa UIC nr. 550-1 OR: ediţia 1, ianuarie 1990. Dulapuri cu aparataj electric la bordul materialului rulant pentru transport de călători.[5] Fişa UIC nr. 558 OR: ediţia 1, ianuarie 1996. Linii de telecomandă şi informatizare. Caracteristici tehnice unificate pentru echipamentele vagoanelor de călători în regim RIC.[6] Fişa UIC nr. 561 OR: ediţia 8, ianuarie 1991. Dispozitive de intercomunicaţie dintre vagoanele de călători.[7] Fişa UIC nr. 564-2 OR: ediţia 3, ianuarie 1991. Reguli relative la protecţia şi lupta împotriva incendiului în vehiculele feroviare din serviciul internaţional, de transport de călători sau vehicule similare.[8] Fişa UIC nr. 567 OR: ediţia 2, noiembrie 2004. Dispoziţii generale cu privire la vagoane de călători.[9] SR EN 50125-1:2003 Aplicaţii feroviare. Condiţii de mediu pentru echipamente. Partea 1: Echipament la bordul materialului rulant.[10] SR EN 60721-3-0:1997 Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea 3: Clasificarea grupelor de agenţi de mediu şi a gradelor de severitate ale acestora. Introducere.[11] SR EN 50128:2003 Aplicaţii feroviare. Sisteme de semnalizare, telecomunicaţii şi de prelucrare de date. Software pentru sisteme de comandă şi de protecţie feroviare.[12] SR EN 13460:2003 Mentenanţă. Documente pentru mentenanţă.[13] SR EN 50126:2003 Aplicaţii feroviare. Specificarea şi demonstrarea fiabilităţii, disponibilităţii, mentenabilităţii şi a siguranţei (FDMS).[14] SR EN 60721-3-5:2004 Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea 3: Clasificarea grupelor de agenţi de mediu şi a gradelor de severitate ale acestora. Secţiunea 5: Instalaţii pe vehicule terestre.[15] SR EN 61373:2002 Aplicaţii feroviare. Echipament pentru material rulant – Încercări la şocuri şi vibraţii.[16] SR EN 50121-3-2:2003 Aplicaţii feroviare. Compatibilitate electromagnetică. Partea 3-2: Material rulant – Aparatură.[17] SR EN 50121-3-1:2003 Aplicaţii feroviare. Compatibilitate electromagnetică. Partea 3-1: Material rulant – Trenuri şi vehicule complete.[18] SR EN 50121:2003 Aplicaţii feroviare. Compatibilitate electromagnetică.[19] SR EN 50155:2002 Aplicaţii feroviare – Echipamente electronice utilizate pe materialul rulant.[20] SR EN 50215:2003 Aplicaţii feroviare. Încercări pe materialul rulant după terminarea construcţiei şi înainte de punerea în funcţiune.[21] SR CEI 60300-3-2:2005 Managementul siguranţei în funcţionare. Partea 3. Ghid de aplicare. Secţiunea 2: Culegerea datelor privind siguranţa în funcţionare în condiţiile de exploatare.[22] SR CEI 60300-3-4:2001 Managementul siguranţei în funcţionare. Partea 3. Ghid de aplicare. Secţiunea 4: Ghid pentru specificarea cerinţelor siguranţei în funcţionare.[23] SR CEI 60706-2:1998 Ghid de mentenabilitate a echipamentului. Partea 2: Secţiunea 5 – Studii de mentenabilitate în timpul fazei de proiectare.[24] SR CEI 60863:1998 Prezentarea rezultatelor previziunii caracteristicilor de fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate.[25] SR EN 50153:2004 Aplicaţii feroviare. Material rulant. Măsuri de protecţie referitoare la riscurile electrice[26] SR EN 50261:2002 Aplicaţii feroviare. Montajul echipamentelor electronice.[27] SR EN 60077-1:2003 Echipament electric pentru material rulant. Partea 1: Condiţii generale de funcţionare şi reguli generale.[28] SR EN 13129-1:2004 Aplicaţii feroviare. Aer condiţionat pentru material rulant de lung parcurs. Partea 1: Parametri de confort.[29] Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.[30] Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006.[31] STAS 3230-84 Garnituri de cauciuc de uz general pentru ferestre şi uşi de autovehicule şi vagoane. Condiţii tehnice generale de calitate.[32] SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de management al calităţii. Cerinţe.[33] SR EN 60068-2-1+A1+A2:1996 Încercări de mediu. Partea 2: Încercări – Încercarea A: frig.[34] SR EN 60068-2-2+A1+A2:1997 Încercări de mediu. Partea 2: Încercări – Încercarea B: căldură uscată.[35] Fişa UIC nr. 413 O: ediţia 9, decembrie 2000. Măsuri pentru facilitarea călătoriilor pe calea ferată.[36] Fişa UIC nr. 580 OR: ediţia 6, ianuarie 1990. Inscripţii şi mărci, plăci de itinerar şi de numerotare care se aplică pe vagoanele de călători în trafic internaţional.[37] SR EN 50238: 2006 Aplicaţii feroviare. Compatibilitatea între materialul rulant şi sistemele de detectare a trenurilor.[38] SR EN 62308: 2007 Fiabilitatea echipamentelor. Metode de evaluare a fiabilităţii.Figura nr. 1 – Mecanism de acţionare a uşilor de culoarFigura nr. 2 – Mecanism de acţionare a uşilor de intercomunicaţieFigura nr. 3 – Schemă electropneumatică pentru închiderea uşilor pivotant-culisanteFigura nr. 4 – Uşă pivotant – culisantă – amplasare butoane de acţionare şi cote de gabarit pentru trepteFigura nr. 5 – Schemă pentru telecomanda închiderii uşilor pivotant – culisante–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește