NORMĂ TEHNICĂ din 3 august 2022

---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …

Aprobată prin ORDINUL nr. 102 din 3 august 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 784 din 8 august 2022.

ANEXĂ

NORMA TEHNICĂ

pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor de stocare și regazeificare GNL pentru alimentarea cu gaze naturale a clienților casnici/industriali

Capitolul I Scopul și domeniul de aplicare

Art. 1. – Activitățile prevăzute în prezenta Normă tehnică pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor de stocare și regazeificare a GNL pentru alimentarea cu gaze naturale a clienților casnici/industriali, denumită în continuare NTGNL, sunt proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor de stocare și regazeificare a GNL în vederea alimentării clienților casnici/industriali, prevenirea accidentelor și definirea cerințelor de securitate privind protecția persoanelor și a bunurilor.

Art. 2. – (1) GNL sunt gazele naturale care au fost transformate în fază lichidă prin răcire avansată (-162

°C1) la presiune atmosferică, ceea ce reduce la maximum spațiul de stocare sau maximizează transportul acestora, raportul fiind aproximativ 1 volum de GNL faza lichidă la 600 volume de gaze naturale fază gazoasă.

1. Temperatura extrem de scăzută a GNL îl încadrează ca lichid criogenic.

2. Proprietățile și carateristicile GNL sunt prezentate în anexa nr. 1.

   Art. 3. – Instalațiile de stocare și regazeificare GNL sunt realizate, echipate, dimensionate și gestionate astfel încât:

   1. să asigure debitele și presiunile de alimentare cu gaze naturale solicitate de clienții casnici/industriali;

   2. să minimizeze cauzele scăpărilor accidentale de GNL, izbucnirii de incendii sau producerii de explozii;

   3. să limiteze, în cazul unui eventual accident, daunele aduse persoanelor și pagubele materiale pentru clădirile și instalațiile din vecinătate și poluarea mediului;

   4. să reducă, pe cât posibil, frecvența operațiunilor de reîncărcare a rezervoarelor fixe de la autocisternele/semiremorcile de transport GNL;

   5. să faciliteze efectuarea intervențiilor de urgență a echipelor specializate și a pompierilor în toate tipurile de activitate.

1 În Sistem Internațional unitatea de măsură pentru temperatură este gradul Celsius –„°C”

Art. 4. – Obiectul NTGNL este stabilirea concepției, dimensionarea și alegerea echipamentelor la proiectarea și executarea instalațiilor de stocare și regazeificare a GNL pentru alimentarea clienților casnici/industriali și a cerințelor de exploatare în siguranță, de prevenire a apariției de evenimente și de intervenție în cazul producerii acestora.

Art. 5. – Domeniul de aplicare al NTGNL îl constituie utilizarea instalațiilor de stocare GNL, în sistem mic și mediu vrac, cu capacitate de stocare în rezervoare criogenice între 5000 litri și 120.000 litri, și regazeificarea GNL în vederea asigurării alimentării cu gaze naturale a clienților casnici/industriali care nu se pot racorda la un sistem de distribuție sau transport a/al gazelor naturale sau la conductele de alimentare din amonte.

Art. 6. – Nu fac obiectul NTGNL proiectarea, executarea, repararea și verificarea:

1. sistemelor de distribuție GNL la autovehicule;

2. autocisternelor sau semiremorcilor pentru transport GNL;

3. instalațiilor din terminale GNL.

Art. 7. – Prevederile din NTGNL trebuie însușite și aplicate de proiectanți autorizați de Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei, tip autorizație PGNL2, responsabilii cu execuția, deținătorii instalațiilor și utilizatorii acestora, organele administrației publice centrale și locale cu atribuții și competențe legale privind siguranța în exploatare și securitatea la proiectarea, executarea, operarea, întreținerea, repararea instalațiilor de stocare și de regazeificarea GNL pentru alimentarea cu gaze naturale a clienților casnici/industriali.

Art. 8. – Proiectarea și execuția depozitului unde se stochează GNL și a instalației de regazeificare GNL trebuie realizate în conformitate cu cerințele specifice din standardele SR EN 13645 și SR EN ISO 16903. Art. 9. – Proiectarea și executarea instalațiilor de utilizare a gazelor naturale aferente clienților casnici/industriali, după regazeificarea GNL, se realizează conform prevederilor art. 91.

Art. 10. – Aprovizionarea cu GNL se asigură numai cu mijloace de transport auto speciale respectiv autocisterne sau semiremorci echipate cu recipiente criogenice sau cu vagoane cisternă CF3, a căror dotare respectă condițiile impuse prin Acordul european referitor la transportul internațional rutier al mărfurilor periculoase, din care se descarcă GNL în rezervoare criogenice cilindrice orizontale sau verticale direct prin diferența de presiune sau cu pompe de transvazare, după caz.

2 PGNL – tip de autorizație pentru proiectare instalațiilor GNL emisă de ANRE în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 132/2021 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea operatorilor economici care desfășoară activități în domeniul gazelor naturale

3 CF – substanțe corosive, inflamabile

Art. 11. – La realizarea investițiilor în instalațiile de alimentare cu GNL a clienților casnici/ industriali este obligatorie realizarea cerințelor de calitate în construcții, de siguranță în operare, cu respectarea cerințelor de sănătate și securitate în muncă, normelor și dispozițiilor din domeniul apărării împotriva incendiilor, de protecție a mediului, în conformitate cu legislația în vigoare și standardele aplicabile.

Art. 12. – Proiectarea și executarea instalațiilor de stocare și regazeificare GNL în vederea alimentării cu gaze naturale a clienților casnici/industriali se realizează astfel încât să corespundă cerințelor fundamentale aplicabile prevăzute în Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

1. rezistență mecanică și stabilitate;

2. securitate la incendiu;

3. igienă, sănătate și mediu înconjurător;

4. siguranță și accesibilitate în exploatare;

5. protecție împotriva zgomotului;

6. economie de energie și izolare termică;

7. utilizare sustenabilă a resurselor naturale.

Art. 13. – (1) În sensul NTGNL, se definesc următoarele abrevieri și termeni:

1. ANRE – Autoritatea Naționala de Reglementare în Domeniul Energiei;

2. API – American Petroleum Institute;

3. ASME – Asociația profesională a inginerilor mecanici în Statele Unite;

4. aviz obligatoriu de instalare ISCIR – actul administrativ emis de ISCIR pentru deținătorii/utilizatorii de instalații/echipamente, ca urmare a verificării condițiilor de montare/instalare conform prescripțiilor tehnice, pe baza căruia pot începe lucrările de montare/instalare, în cazul instalării recipientelor care se încadrează în prevederile Anexei nr. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 1340/2001 privind organizarea și funcționarea Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat, cu modificările și completările ulterioare;

5. autorizație ISCIR – actul administrativ care atestă dreptul de exercitare al activității autorizate în cazul instalării recipientelor care se încadrează în prevederile Anexei 12din Hotărârea Guvernului nr. 1340/2001 privind organizarea și funcționarea Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat, cu modificările și completările ulterioare;

6. autorizarea funcționării – acordul emis de ISCIR pentru deținătorii/utilizatorii de instalații/echipamente, după caz, stabilit prin hotărâre a guvernului conform prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de

   ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în scopul atestării faptului că o instalație/un echipament îndeplinește toate condițiile și cerințele pentru a fi pusă/pus în funcțiune în condiții de siguranță;

7. atestat – documentul emis de INCD INSEMEX în urma verificării documentației tehnice și a examinării în situ pentru instalațiile care funcționează în atmosfere potențial explozive;

8. BRML – Biroul Român de Metrologie Legală;

9. cuva de retenție – structură impermeabilă ridicată cu pereți din beton armat, capabilă să reziste la presiunea statică și temperatura lichidului vărsat, în care se amplasează rezervorul de stocare GNL și, după caz, instalația de regazeificare GNL și care respectă cerințele Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației integrate de mediu, cu modificările și completările ulterioare;

10. DE – detaliile de execuție;

11. documentație tehnică – totalitatea documentelor și instrucțiunilor întocmite pentru construirea, montarea, instalarea, punerea în funcțiune, realizarea reviziilor, reparațiilor și/sau pentru întreținerea instalațiilor/echipamentelor;

12. DTAC – documentația tehnică pentru obținerea autorizației de construire;

13. eveniment accidental – evenimentul/scurgerea/degajarea care apare dintr-o situație necontrolată sau neplanificată, cu consecințe de siguranță și sau de mediu;

14. instalare – activitatea de fixare/amplasare a unei/unui instalații/echipament la locul utilizării și/sau de conectare a acesteia/acestuia la alte instalații sau echipamente, în vederea asigurării condițiilor de funcționare;

15. instalație de alimentare cu GNL – ansamblul compus din instalația de stocare și regazeificare GNL și instalația de utilizare a gazelor naturale aferentă clientului casnic/industrial;

16. instalație de stocare și regazeificare GNL – ansamblu compus din rezervor criogenic de stocare GNL la temperatura de (-162 °C), vaporizatoare ambientale și schimbătoare de căldură pentru regazeificare (trecerea GNL în faza gazoasă), cu armături de siguranță, aparatură de indicare, măsură și control a parametrilor, trasee de conducte și reductor de presiune, ce se conectează la o instalație de utilizare pentru alimentarea cu gaze naturale;

17. instrucțiuni de utilizare/exploatare – instrucțiunile tehnice care cuprind informații privind montarea, instalarea, punerea în funcțiune, exploatarea, întreținerea instalațiilor/echipamentelor, elaborate de producător și care sunt puse la dispoziția deținătorului instalațiilor/echipamentelor de GNL;

18. incintă – suprafața de teren delimitată în care sunt amplasate utilaje, echipamente și instalații pentru stocarea și regazeificarea GNL, împrejmuită cu gard de protecție, cu poartă de acces;

19. ISCIR – Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat, care este organul de specialitate al administrației centrale, cu personalitate juridică, responsabil în numele statului pentru asigurarea măsurilor de funcționare în condiții de siguranță a instalațiilor și echipamentelor prevăzute în anexele nr. 2-4 la Legea nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

20. INCD INSEMEX – Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă – INSEMEX Petroșani, care este un organism notificat pentru evaluarea conformității cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 245/2016 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor și sistemelor de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive, prin care au fost transpuse cerințele Directivei 2014/34/UE a Parlamentui European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive (reformare), denumită în continuare Directiva ATEX, și este recunoscut pentru evaluarea în situ a instalațiilor privind conformitatea cu cerințele NEx 01-064;

21. întreținere – totalitatea operațiunilor prin care se asigură menținerea instalației/echipamentului, în parametrii de funcționare în condiții de siguranță;

22. Lege – Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;

23. montare – activitatea de îmbinare a componentelor unei instalații/sistem conform documentației tehnice, în vederea funcționării acesteia/acestuia;

24. marcaj CE – marcajul prin care producătorul indică faptul că produsul este în conformitate cu cerințele aplicabile stabilite în legislația comunitară de armonizare care prevede aplicarea sa pe produs;

25. NTPEE – Normele tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2018;

    

    4 Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de șanse nr. 392/2007 privind aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea, montarea, punerea în funcțiune, utilizarea, repararea şi întreținerea instalațiilor tehnice care funcționează în atmosfere potențial explozive,” indicativ NEx 01-06

26. operator GNL – operatorul instalațiilor GNL care realizează activitatea de stocare și regazeificare a GNL, conform prevederilor art. 156^1 alin. (1) din Lege, și care se ocupă de exploatarea instalației de stocare și regazeificare GNL, în baza autorizației emise de ANRE, tip EGNL5 prin instalatorii autorizați ANRE pentru execuția/exploatarea instalațiilor GNL;

27. pericol – proprietatea unei substanțe periculoase sau a unei situații fizice cu potențial de a crea daune sănătății umane și/sau mediului;

28. presiunea de vapori – presiunea exercitată de vaporii care rezultă prin evaporare dintr-un lichid; pe măsură ce temperatura lichidului crește, presiunea vaporilor acestuia crește; în cele din urmă, depășește presiunea limită și lichidul fierbe;

29. procesul sistemului de management al siguranței – definirea și monitorizarea structurii organizaționale, responsabilitățile, procedurile, procesele și resursele pentru determinarea și implementarea politicii majore de prevenire a accidentelor;

30. producător – persoana fizică sau juridică, responsabilă pentru proiectarea și/sau realizarea unei/unui instalații/echipament în scopul introducerii pe piață și/sau al punerii în funcțiune, în numele său, precum și orice persoană fizică sau juridică, care construiește, montează, instalează, ambalează sau etichetează o instalație/un echipament în vederea introducerii pe piață și/sau punerii în funcțiune sub nume propriu;

31. proiect pentru o instalație de stocare și regazeificare GNL în vederea alimentării cu gaze naturale a clienților casnici/industriali – documentația tehnică ce trebuie întocmită de un proiectant autorizat ANRE, tip autorizație PGNL, în vederea obținerii avizelor și autorizațiilor emise de organismele abilitate, conform cerințelor prevăzute în certificatul de urbanism;

32. PTh – proiect tehnic;

33. punere în funcțiune – acțiunea care are loc în momentul primei utilizări a instalației de utilizare a gazelor naturale alimentată cu gaze naturale provenite din instalația de stocare și regazeificare GNL;

34. racord de transvazare – dispozitivul de la autocisterne/semiremorci pentru transport GNL care permite conectarea și deconectarea rapidă a furtunului flexibil de alimentare cu GNL a rezervorului criogenic;

ii) rezervor criogenic – rezervorul în care sunt stocate gazele naturale în stare lichidă la o temperatură de (-162 °C), fiind cu înveliș dublu, cu vid între pereți, funcționând pe principiul integrității superioare a vidului și a izolației termice complete; este realizat conform cerințelor Hotărârii Guvernului nr. 123/2015

5 EGNL – tip de autorizație pentru execuția instalațiilor GNL emisă de ANRE în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 132/2021 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea operatorilor economici care desfășoară activități în domeniul gazelor naturale

privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor sub presiune, cu modificările ulterioare, a standardelor AD 2000M, SREN 13458-1,2; SR EN ISO 21009-2; SR EN ISO 21009-2;

1. risc – combinația dintre consecință și frecvența a unui pericol specific, care apare într-o perioadă specificată, în circumstanțe specificate;

2. risc de rostogolire – existența în interiorul unui rezervor criogenic de stocare GNL a mai multor straturi de GNL, de presiune și temperaturi diferite, care pot conduce la o instabilitate termodinamică și ca urmare a acestei instabilități, se produce rostogolirea unor cantități de GNL în interiorul rezervorului criogenic, rezultând suprapresiuni importante printr-o evaporare rapidă;

3. semiremorcă/cisternă cu recipient criogenic pentru transport GNL – sașiul pe care este fixat un rezervor în care este stocat GNL, la o temperatură de (-162 °C), realizat conform prevederilor Directivei 2010/35 UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 iunie 2010 privind echipamentele sub presiune transportabile și de abrogare a Directivelor 76/767/CEE, 84/525/CEE, 84/526/CEE, 84/527/CEE și 1999/36/CE ale Consiliului, transpusă prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 126/2011 privind echipamentele sub presiune transportabile;

4. sistem ESD6 – sistemul de securitate care oprește în siguranță și eficiență întreaga instalație de GNL

   sau anumite componente pentru a minimiza escaladarea incidentelor;

5. sistem PSD7 – sistemul care oprește în siguranță și eficiență unitățile individuale din motive de proces la sesizarea scăpărilor de GNL sau izbucnirea unui incendiu la instalația de stocare și regazeificare GNL, fiind conceput pentru a reduce la minimum consecințele situațiilor de urgență;

6. skid de regazeificare GNL – instalația monobloc cu utilaje (vaporizator, încălzitor) și echipamente (regulator de presiune, armături de siguranță), precum și cu aparate de automatizare măsură și control (AMC), trasee de conducte și armături, care asigură regazeificarea GNL și obținerea de gaze naturale la parametrii solicitați pentru a fi utilizați la clienții casnici/industriali;

7. temperatura de fierbere – temperatura la care tranziția de la starea de agregare lichidă la cea gazoasă se petrece în volumul lichidului și nu doar la suprafața acestuia;

8. UE – Uniunea Europeană;

   

   6 ESD – Emergency Shut Down

   7 PSD – Process Shut Down

9. vapori – amestecul de gaze naturale și vapori rezultat din procesul fizic de evaporare a GNL în rezervorul criogenic de stocare GNL sau în restul componentelor instalației, eșapat de dispozitivele de siguranță la suprapresiune sau returnat prin linile de degazare;

10. vaporizator ambiental – schimbătorul de căldură în care aerul atmosferic furnizează cantitatea de căldură necesară regazeificării GNL pentru asigurarea parametrilor de temperatură și de presiune în vederea alimentării cu gaze naturale a clienților;

11. verificare tehnică în vederea autorizării funcționarii – ansamblul examinărilor și încercărilor efectuate în vederea autorizării funcționării instalațiilor/echipamentelor;

12. zona de retenție a deversărilor – perimetrul delimitat care nu permite împrăștierea GNL în cazul unor scurgeri sau accidente;

vv) zona punctului de transvazare – locul în care staționează cisterna/semiremorca pentru aprovizionare cu GNL a rezervorului de stocare criogenic, pe durata alimentării, marcat corespunzător;

ww) zona Ex – spațiul în care există sau ar putea să fie prezentă o atmosferă explozivă gazoasă în asemenea cantitate încât să necesite precauții speciale pentru construcția, instalarea și utilizarea echipamentelor.

1. Termenii prevăzuți la alin. (1) se completează cu termenii și expresiile definiți/definite în Lege și în legislația aplicabilă în sectorul gazelor naturale.

2. Legislația aplicabilă în domeniul GNL este prevăzută în anexa nr. 2.

3. Lista standardelor aplicabile în domeniul GNL este prevăzută în anexa nr. 3.

4. Schema de principiu a instalației de stocare și regazeificare GNL pentru alimentarea cu gaze naturale a clienților casnici/industriali este prezentată în anexa nr. 4.

Capitolul II Instalația de stocare și regazeificare GNL pentru alimentarea cu gaze naturale a clienților casnici/industriali – Structură și descriere

Art. 14. – (1) Proiectarea, fabricarea și evaluarea conformității echipamentelor sub presiune se realizează cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor sub presiune, cu modificările ulterioare, prevederile legislative naționale neputând să contravină legislației comunitare armonizate.

1. Utilizarea standardelor armonizate nu constituie o obligație pentru producător, acesta având posibilitatea să utilizeze și alte standarde aplicabile cu condiția respectării cerințelor esențiale de securitate prevăzute în directivele europene aplicabile.

2. Instalațiile de stocare și regazeificare GNL pentru asigurarea alimentării cu gaze naturale a clienților casnici/industriali au în componență unul sau mai multe rezervoare criogenice cu pereți dubli, cu capacitate cuprinsă între 5.000 litri și 120.000 litri pentru stocarea GNL la temperaturi negative, la aproximativ (-162

   °C), proiectate și realizate conform prescripțiilor standardului SR EN ISO 21009-2, care trebuie să fie

   realizate astfel încât structurile să reziste cel puțin la combinația de acțiuni definite în colecția de standarde SR EN 14620, astfel:

   1. să își mențină caracteristicile în condiții normale, în ceea ce privește degradarea, deplasarea și vibrațiile;

   2. să aibă o marjă de siguranță adecvată cu privire la rezistența la oboseală;

   3. să aibă proprietăți ductile adecvate și sensibilitate redusă la deteriorarea locală;

   4. să fie adecvat pentru monitorizare, întreținere și reparare;

   5. să asigure stocarea în siguranță a gazelor naturale la temperatură criogenică;

   6. să permită umplerea și golirea în siguranță a GNL;

   7. să permită eliminarea în siguranță a suprapresiunii vaporilor de GNL;

   8. să prevină pătrunderea aerului și a umidității, atât în rezervorul criogenic cât și în spațiul cu izolație și vid;

   9. să reducă viteza de evaporare și să prevină apariția înghețului;

   10. să funcționeze în siguranță între presiunile maxime și cele minime (în vid) de proiectare;

   11. să reziste la numărul de cicluri de umplere și de golire și la numărul de operații de răcire și încălzire care sunt planificate pe perioada de viață dată de producător.

Art. 15. – Stocarea GNL se realizează numai în rezervoare criogenice, proiectate și realizate conform Hotărârii Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor sub presiune, cu modificările ulterioare – cu marcaj CE și ale următoarelor standarde:

1. SR EN 13458-1.2;

2. SR EN ISO 21009-2;

3. SR EN 13645;

4. ASME VIII div.1 (marcaje ASME) ori API 620 sau standarde AD 2000M, în funcție de producător. Art. 16. – (1) Rezervoarele criogenice de stocare GNL sunt recipiente criogenice staționare, cilindrice, verticale sau orizontale, care lucrează la o temperatura foarte scăzută (-162 °C) și o presiune variabilă cuprinsă în intervalul 5-18 bar8.

8 În Sistem Internațional unitatea de măsură pentru presiune este Pascal – „Pa”, iar în unități tehnice este bar – „bar”

1. Rezervoarele criogenice de stocare GNL sunt protejate termic astfel încât orice aport de căldură din vecinătate este prevenit pe cât posibil.

2. Rezervorul criogenic de stocare GNL este montat suprateran pe suporturi din oțel, care se fixează pe o fundație/placă de beton executată în interiorul unei cuve de retenție.

3. Rezervorul criogenic de stocare GNL nu se montează subteran sau semi îngropat.

Art. 17. – (1) Rezervorul criogenic de stocare GNL funcționează în condiții de siguranță, în condițiile climatice din zonă: vânt, ninsori etc.

(2) Rezervorul criogenic de stocare GNL este proiectat pentru a rezista la seismele posibile în zonă, conform prevederilor Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2465/2013 pentru aprobarea reglementării tehnice „Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri”, indicativ P100-1/2013, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 18. – (1) Rezervorul criogenic de stocare GNL este realizat din două recipiente/rezervoare concentrice, unul interior din oțel austenitic inox și unul exterior din oțel carbon.

1. Spațiul dintre cele 2 rezervoare este umplut cu materiale izolatoare, de exemplu cu perlita care este o pulbere absorbantă a temperaturii, și sub vid.

2. Materialele izolatoare au și rolul de a menține vidul în spațiul între cele 2 recipiente.

3. Presiunea de lucru în interiorul vasului criogenic este cuprinsă în intervalul 5-18 bar pentru temperaturi de proiectare pentru vasul interior cuprinse în intervalul (-162 °C) – (-196 °C).

4. Capacitatea maximă de umplere a rezervorului criogenic de stocare GNL este de 95%.

5. Pentru rezervoarele criogenice de stocare GNL orizontale, trebuie să se țină cont de faptul că capacitatea de umplere a rezervorului nu este aceeași cu înălțimea de umplere.

Art. 19. – (1) Izolația termică este asigurată prin umplerea spațiului dintre cele două rezervoare cu material izolant absorbant și un vid ridicat.

1. Materialul izolant absorbant asigură o stabilitate mai mare a vidului.

2. În condițiile în care izolația termică este eficientă se minimizează pierderile de căldură fiind posibilă stocarea îndelungată a GNL la o temperatură joasă, corespunzătoare temperaturilor criogenice, rezervorul criogenic de stocare GNL fiind realizat și testat conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor sub presiune, cu modificările ulterioare.

Art. 20. – Fiecare rezervor criogenic de stocare GNL este identificat printr-o plăcuță de identificare, poziționată astfel încât sa fie vizibilă și pe care, pe lângă marcajul CE9, sunt furnizate informații conform prevederilor pct. 3.3 din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor sub presiune, cu modificările ulterioare.

Art. 21. – (1) Echiparea rezervorului criogenic de stocare GNL presupune o dotare suficientă pentru a permite punerea în funcțiune, operarea și dezafectarea rezervorului în condiții de siguranță.

1. AMC10 include cel puțin indicatoare de nivel de lichid, de presiune și de temperatură.

2. Fiabilitatea acestor indicatoare de măsură trebuie să fie asigurată și menținută pe toată perioada funcționării normale a rezervorului criogenic de stocare GNL.

3. Indicațiile și alarmele trebuie să fie conectate la un sistem de vizualizare pe monitor și la un sistem de semnalizare.

Art. 22. – (1) Măsurarea nivelului se asigură cu dispozitive de înaltă precizie, independente, care previn deversarea de GNL prin conductele de preaplin și care permit monitorizarea permanentă a nivelului de GNL și luarea de măsuri.

1. Fiecare indicator de măsurare a nivelului include alarme de nivel maxim (95%) și de nivel minim (5%).

2. Detectarea nivelului maxim sau minim pe durata alimentării cu GNL inițiază funcția ESD pentru pompele de alimentare ale autocisternei/semiremorcii (dacă există) și ventilele automate de pe traseele de alimentare și recirculare ale rezervorului criogenic de stocare GNL și vaporizatorului de înaltă presiune; detaliile despre concepția și funcționarea sistemului de interblocare la nivel maxim sau minim se regăsesc în procedura scrisă de furnizorul instalației GNL.

Art. 23. – (1) Rezervorul criogenic de stocare GNL trebuie să fie echipat cu instrumente locale de măsurare a presiunii, respectiv manometre, amplasate corespunzător pentru a fi vizualizate ușor din exterior și cu senzori de presiune diferențiali cu transmisie a valorilor la distanță, fiind asigurată și monitorizarea permanentă a presiunii.

1. Rezervorul criogenic de stocare GNL se echipează cu sisteme de detectare cu instrumente independente de măsurarea continuă a presiunii, care opresc pompele, compresorul și, dacă este necesar, pun vidul sub control automat la apariția unor presiuni prea mari respectiv prea mici (vid).

2. În spațiul dintre cele 2 rezervoare unde este vid trebuie să existe senzori de presiune diferențiali între spațiul de izolație și recipientul intern sau senzori de presiune separați în spațiul de izolare.

   

   9 CE – Conformitate Europeană

   10 AMC – aparate de de automatizare măsură și control

3. Pentru o conformitate garantată, presiunea maximă de lucru a rezervorului criogenic de stocare GNL trebuie să fie cu cel puțin 3 bar mai mare decât presiunea maximă de lucru a recipientului de pe autocisternă/semiremorcă.

4. Menținerea sau creșterea presiunii în rezervorul criogenic de stocare GNL se asigură cu un vaporizator sub presiune care asigură transformarea lichidul în faza gazoasă și îl returnează în rezervor, în vederea creșterii presiunii în interiorul rezervorului.

   (6 ) Un ventil regulator de presiune controlat de un presostat sau de o supapă reglează presiunea în rezervorul criogenic de stocare GNL.

   Art. 24. – Rezervorul criogenic de stocare GNL trebuie să fie echipat cu instrumente locale pentru măsurarea temperaturii amplasate în așa fel încât să fie ușor vizualizate din exterior, dotate cu termocuplu care să permită monitorizarea:

   1. temperaturii lichidului la diferite cote/înălțimi la rezervoarele vertical; distanța între doi senzori consecutivi nu trebuie să depășească 2 m;

   2. temperaturii fazei gazoase;

   3. temperaturii peretelui și temperaturii inferioare a rezervorului primar;

   4. temperaturii peretelui și temperaturii inferioare a rezervorului secundar.

Art. 25. – (1) Rezervorul criogenic de stocare GNL trebuie să fie echipat cu cel puțin două supape de siguranță, primare, montate la partea de sus, dimensionate și realizate conform prevederilor standardului SR EN ISO 21013-3; fiecare supapă de descărcare a presiunii eșapează în atmosferă.

(2) Presiunea de deschidere setată a supapei de evacuare primară trebuie să fie mai mică sau egală cu presiunea maximă admisibilă a rezervorului criogenic de stocare GNL care este mai mare de 1,1 ori decât presiunea maximă de lucru admisă la debitul maxim de eșapare a supapei de presiune.

Art. 26. – În cazul în care din studiul de risc rezultă că descărcarea de gaze naturale în atmosferă este considerată nesigură linia de evacuare a supapei trebuie să fie îndreptată către un coș de dispersie sau sistem de faclă cu aprindere automată.

Art. 27. – Nu este recomandată echiparea rezervorului criogenic de stocare GNL cu discuri de rupere cu rolul de a reducere presiunea, datorită riscului creat de emisiile de gaze ce pot fi disipate în atmosferă.

Art. 28. – (1) Rezervorul exterior este proiectat în conformitate cu practicile recunoscute de inginerie structurală, ținând cont de încărcările de transport, sarcinile de montaj, încărcăturile din vânt și sarcinile termice și pentru a avea o rezistență la foc la radiații de 15 kW/m2 cel puțin o oră.

(2) Izolația exterioară a rezervorului trebuie să reziste la radiație exterioară de 15 kW/m2 cel puțin o oră și trebuie să fie rezistentă și la contactul cu GNL rece la descărcare.

Art. 29. – Rezervoarele criogenice de stocare GNL sunt amplasate într-o cuvă de retenție din beton armat care are rolul să limiteze suprafața pe care lichidul scurs din recipient se vaporizează și să asigure că vaporii rezultați prin evaporare se ridică/dispersează numai în zona din jurul rezervorului.

Art. 30. – (1) Dacă vaporii de GNL nu sunt eliberați, presiunea și temperatura din rezervorul criogenic de stocare GNL continuă să crească și trebuie prevăzute măsuri compensatorii, astfel:

1. faza gazoasă poate fi aspirată cu exhaustoare, apoi răcită, vaporii condensați fiind reintroduși cu pompa în rezervorul criogenic de stocare GNL;

2. faza gazoasă evaporată poate fi colectată și utilizată pentru egalizarea presiunii în cisternă/semiremorcă pe timpul alimentării rezervorului criogenic de stocare GNL.

(2) Vaporii pot fi preluați și printr-un sistem de contorizare și reglare a presiunii.

Art. 31. – Spațiul dintre cele 2 rezervoare trebuie protejat împotriva suprapresiunii care ar putea apărea prin echiparea cu disc de rupere, care se rupe la o diferență de presiune de la 0,345 bar la 0,482 bar peste valoare maximă de protecție cu posibilitatea să împiedice flambajul rezervorului interior în cazul în care în spațiul dintre cele 2 rezervoare se creează presiune.

Art. 32. – Pentru a detecta scăpările de GNL care se pot acumula în cuva de retenție este necesar să se amplaseze senzori de temperatură cu alarmă care să indice scăderea bruscă a temperaturii.

Art. 33. – În cuva rezervorului criogenic de stocare GNL trebuie instalați senzori pentru detectarea scăpărilor de gaze naturale cu semnalizare în 2 praguri:

1. 30% din limita inferioară de inflamabilitate când se activează o alarmă și

2. 50% când se produce oprirea întregii instalații, prin întreruperea tensiunii și închiderea ventilelor acționate automat.

Art. 34. – Interdicția accesului în zona de stocare și vehiculare GNL trebuie semnalizată cu panouri și afișe amplasate în apropierea porții de acces în incinta îngrădită.

Art. 35. – Pentru trecerea GNL în faza gazoasă, se utilizează echipamente sub presiune de mai multe tipuri:

1. vaporizatoare tip schimbătoare de căldură țeavă în țeavă cu agent de încălzire apă caldă cu adaos de glicol, conform recomandărilor din instrucțiunile de utilizare ale produsului, pentru a asigura debite mici și medii de gaze naturale;

2. vaporizatoare electrice în construcție protejată la explozie conform prevederilor Directivei ATEX pentru a asigura debite mici și medii de gaze naturale;

3. schimbătoare de căldură cu abur pentru a asigura debite mari de gaze naturale;

4. vaporizatoare ambientale sub presiune cu aer indiferent de cerințele privind debitul de gaze naturale.

   Art. 36. – Alegerea tipului optim de vaporizator depinde de:

   1. clima locală;

   2. sursa de încălzire disponibilă: apă calda, abur sau energie electrică;

   3. preferințele beneficiarului;

   4. preț și/sau de reglementările existente în amplasament.

Art. 37. – (1) Vaporizatoarele ambientale pot fi montate vertical sau orizontal într-o zonă bine ventilată natural, în care aerul poate circula liber.

1. Vaporizatoarele cu aer ambiental natural și/sau forțat, sunt recomandate pentru instalații de stocare și vehiculare GNL la presiunea maximă proiectare de 40 bar și sunt realizate din aluminiu.

2. Pentru presiuni mari de peste 40 bar vaporizatoarele sunt din oțel inoxidabil.

3. Vaporizatoarele ambientale sunt proiectate și fabricate conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor sub presiune, cu modificările ulterioare, cerințelor standardului SR EN 13645, codurilor AD2000 și ASME.

4. Vaporizatoarele trebuie să aibă marcaj CE.

Art. 38. – Se permite ca vaporizatoarele să fie amplasate și în aceeași cuvă cu rezervorul criogenic de stocare GNL cu condiția existenței a cel puțin 2 senzori de temperatură și a 2 detectoare de sesizare a eventualelor scăpări de GNL, unul în zona rezervorului și unul în zona vaporizatorului.

Art. 39. – (1) Vaporizatoarele ambientale încălzesc GNL care circulă în contracurent cu aerul înconjurător care are temperatura mai ridicată inclusiv iarna, fiind realizate sub forma de stea, concepute pentru un serviciu continuu la temperatura mediului măsurată la nivelul mării de (+4 °C), umiditate relativă de 79% și viteză minimă a vântului de 1 m/s.

(2) Pentru vaporizarea mai rapidă, pe racordul de ieșire al gazelor naturale din vaporizator, se poate monta și un schimbător de căldură cu apă caldă sau electric care să respecte cerințele Directivei ATEX.

Art. 40. – Dimensionarea, capacitatea nominală, presiunea și suprafața de încălzire a vaporizatorului sunt în funcție de necesarul de gaze naturale pentru alimentarea clienților casnic/industriali.

Art. 41. – (1) Pe măsură ce aerul se răcește la contactul cu conductele cu lichidul extrem de rece, în procesul de încălzire GNL, când se ajunge la punctul de saturație, umiditatea din aer începe să condenseze formând straturi de gheață care se depun pe suprafețele exterioare ale vaporizatorului.

(2) În procedura de operare se prevăd atât măsuri de curățare a gheații, dacă se consideră necesar, cât și măsurile adecvate de semnalizare și siguranță.

Art. 42. – Conectarea între rezervorul criogenic de stocare GNL și echipamentele de pe skid-ul de regazeificare se asigură prin trasee de conducte și armături.

Art. 43. – Instalațiile de utilizare a gazelor naturale aferente clienților casnici/industriali se realizează conform prevederilor NTPEE.

Capitolul III Organizarea incintei pentru stocarea și regazeificarea GNL pe baza determinării riscurilor

Art. 44. – La amplasarea rezervorului criogenic de stocare GNL și a skid-ului de regazeificare GNL pentru alimentarea cu gaze naturale a clienților casnici/industriali, proiectantul trebuie să evalueze riscurile de incendiu și explozie pe baza:

1. pericolelor potențiale din incintă și față de obiectivele ori infrastructura externă;

2. stabilirii unor riscuri credibile în cazul unor scăpări de GNL în exterior;

3. determinării consecințelor unor evenimente în care sunt implicate GNL;

4. măsurilor de îmbunătățire a siguranței necesare pentru a limita consecințele în cazul producerii unui eveniment;

5. evenimentelor naturale posibile, specifice zonei (descărcări electrice, inundații, cutremure).

Art. 45. – (1) Proiectantul este obligat ca pentru fiecare locație unde se intenționează amplasarea de instalații de stocare și regazeificare GNL să identifice riscurile, sursele de pericol și să determine nivelul riscului acceptat prin metode de evaluare riscuri consacrate HAZOP11/MOSAR12/FHA13/LOPA14 în baza diagramelor P ID întocmite, pe care le pune la dispoziția autorităților.

(2) P ID15 a unui rezervor criogenic de stocare GNL este prezentată în anexa nr. 5.

Art. 46. – Din punct de vedere al riscului la explozie, la evaluarea instalațiilor de stocare și regazeificare GNL, trebuie să se țină seama de următoarele:

1. condițiile normale de exploatare;

2. măsuri pe timpul lucrărilor de mentenanță;

3. la pornirea și oprirea instalației;

4. accidentele posibile pe timpul exploatării;

5. evenimentele ce pot apărea în cazul întreruperii alimentării cu utilități, respectiv alimentarea cu energie electrică, alimentarea cu aer instrumental, răcirea etc.;

   

   11 HAZOP – Hazard and Operability Study – examinare structurată și sistematică a unei operațiuni sau planificate complexe în scopul identificării și evaluării problemelor care pot reprezenta riscuri pentru personal sau echipament

   12 MOSAR – Method Organized Systematic Analysis of Risk – metodă de analiză sistematică organizată a riscului

   13 FHA – Functional Hazard Assessment – evaluarea pericolelor funcționale

   14 LOPA – Layer of Protection Analysis – analiza stratului de protecție

   15 P ID – Piping and Instrumentation Diagram

6. utilizarea incorectă a echipamentelor sau instalației.

Art. 47. – Riscurile de incendiu și explozie, prevăzute la art. 44, trebuie evaluate în ansamblu, fiind necesar să se țină seama de:

1. echipamentele din structura instalației de stocare și regazeificare GNL;

2. montajul și etanșeitatea instalației de stocare și regazeificare GNL;

3. caracteristicile GNL;

4. interacțiunile posibile între diferiți factori externi precum și cu mediul în care este amplasată instalația de stocare și regazeificare GNL.

Art. 48. – Pentru ca o explozie să se producă, trebuie să fie îndeplinite următoarele 3 condiții:

1. un grad de dispersie ridicat al GNL ieșit din instalația de stocare și regazeificare GNL (vaporizare instantanee deoarece este stocat la temperaturi extrem de joase);

2. concentrația de vapori de GNLîn aer să se încadreze în limitele de explozie specifice gazelor naturale, respectiv în intervalul 4,4% – 17% v/v;

3. existența unei surse de aprindere active în zonă corelată cu posibile scăpări de vapori de GNL.

Art. 49. – (1) În cazul în care se poate forma o atmosferă explozivă, este necesar să se determine în care punct al instalației de stocare și regazeificare GNL poate apărea, pentru a putea evalua riscul; în acest scop, trebuie să se țină seama de proprietățile substanțelor și de caracteristicile instalației, de procesul tehnologic și de factorii de mediu.

(2) Principalele proprietăți care trebuie avute în vedere sunt:

1. densitatea vaporilor de GNL în raport cu aerul;

   1. GNL în faza lichidă ieșit în exterior este mai greu decât aerul până la vaporizare în masă având tendința de a se acumula la nivelul solului și migra în rigole și canalizări sau în alte construcții existente sub cota terenului;

   2. gazele naturale rezultate prin evaporarea în masă a GNL ieșit in exterior sunt mult mai ușoare decât aerul și au tendința de a se disipa în atmosferă, neacumulându-se în zonă, cu excepția cazurilor când s-ar acumula într-un spațiu închis;

2. indicele de evaporare a GNL determină cantitatea de mediu exploziv care se formează la o temperatură exterioară;

3. dimensiunea suprafeței pe care se evaporă GNL stocat criogenic la temperaturi scăzute;

4. presiunea la care vaporii GNL sunt eliberați din sistem în exterior și formează nori explozivi.

Art. 50. – Pericole specifice GNL:

1. vaporii de GNL ieșiți în exterior în cantități mici formează amestecuri explozive în aer liber, dispersându-se rapid și ridicându-se, fiind mai ușoare ca aerul;

2. vaporii de GNL sunt inflamabili la o concentrație cuprinsă în intervalul 4,4 – 17% v/v în amestec cu aerul; la o concentrație sub 4,4% v/v amestecul de gaze naturale în aer este prea sărac pentru a se aprinde și produce explozia, iar la peste 17% v/v amestecul este prea bogat în vapori pentru a se produce explozia;

3. GNL este criogenic, răcit la (-162 °C) și poate provoca arsuri reci pe piele.

Art. 51. – Sursele de risc sunt asociate surselor de degajare și surselor de aprindere astfel:

1. sursele de degajare trebuie să conțină următoarele informații:

   1. descrierea, amplasarea și gradul de degajare;

   2. fluidul inflamabil degajat: tipul, temperatura și presiunea de lucru, starea/faza lichidă sau gazoasă;

   3. aria periculoasă: tipul zonei EX, întinderea zonei pe verticală și orizontală;

   4. alte informații relevante și observații;

2. sursele de aprindere care pot iniția incendii sau explozii se clasifică, după natura lor, în următoarele grupe:

   1. surse de aprindere de natură electrică: arcuri electrice, scântei electrice, scurtcircuit, electricitate statică;

   2. surse de aprindere cu flacără: flacără de chibrit sau de brichetă, lumânare, torță, făclie, bec de sudură (oxiacetilenică), bec de lampă de lipit sau de laborator (spirtieră), foc în aer liber, flacără la mașina de gătit (aragaz), flacără de lampă de iluminat sau de gătit ori de felinar (cu combustibil lichid) etc.;

   3. surse de aprindere de natură termică: obiecte solide incandescente, țigară aprinsă, căldură degajată de aparate termice, motoare termice, conducte (canale) cu fluide calde, efectul termic al curentului electric, metale topite, jar și cenușă nestinsă de lemn, cărbune, mase plastice sau alte materiale combustibile etc.;

   4. surse termice tip scântei sau particule arzând (suspensii de particule ori picături în aer) de materiale combustibile: lemn, paie, stuf, cetină de rășinoase, frunze și vegetație uscată, cărbuni, mase plastice etc., ori de combustibili lichizi la tobele de eșapament ale motoarelor cu ardere internă;

   5. surse de aprindere de natură mecanică: scântei mecanice, frecare și alte asemenea;

   6. surse de aprindere naturale: căldură solară, trăsnet;

   7. surse de autoaprindere: de natură chimică (reacții exoterme), fizico-chimică și biologică;

   8. surse de aprindere datorate altor explozii și aprinderii materialelor inflamabile;

   9. surse de aprindere indirecte: radiația termică a unui focar de incendiu;

3. suplimentare față de cele de mai sus, în evaluarea riscului de incendiu și explozie, se ia în considerare și riscul Arson, conform prevederilor Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 234/2010 pentru aprobarea Procedurii de determinare a riscului de arson.

Art. 52. – (1) Metodologia de evaluare a riscului a instalațiilor de stocare și regazeificare GNL are în vedere următoarele:

1. sistemului analizat;

2. ce riscuri pot fi identificate la proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor de stocare și regazeificare GNL;

3. care este cel mai periculos eveniment;

4. care sunt consecințele posibile în cazul producerii unui eveniment;

5. dacă există evenimente care se așteptă să apară;

6. care este probabilitatea de producere a evenimentului;

7. care este lanțul de evenimente care ar produce consecințe deosebite;

8. cum pot fi tolerate consecințele potențiale estimate ca fiind probabile.

(2) Evaluarea riscului trebuie să ia în considerare următoarele principii:

1. identificarea pericolelor, situațiilor și evenimentelor periculoase;

2. evaluarea consecințelor/probabilității riscului;

3. estimarea riscului rezidual;

4. evaluarea riscului;

5. analiza opțiunilor de reducere a riscului.

Art. 53. – Încadrarea instalației de stocare și regazeificare GNL în grupele de risc este următoarea:

1. grupa X atunci când unul dintre domeniile și nivelele de risc sunt considerate a fi înalte;

2. grupa Y atunci când unul sau mai multe dintre domeniile și nivelele de risc sunt considerate a fi medii sau înalte;

3. grupa Z atunci când unul dintre domeniile și nivelele de risc sunt considerate a fi scăzute sau medii. Art. 54. – De regulă, domeniul și nivelul riscului pentru instalații de stocare și regazeificare GNL sunt cele prezentate în tabelul nr. 1.

   Tabelul nr. 1

   Domeniul și nivelul riscului la instalațiile de stocare și regazeificare GNL					Grupa de risc
   Populație			Mediu			Proprietate
   Înalt	Mediu	Scăzut	Înalt	Mediu	Scăzut	Înalt	Mediu	Scăzut
   –	–	x	–	–	x	–	x	–

   Art. 55. – (1) Criteriile de evaluare a riscului sunt definite de următoarele elemente:

   1. elemente statice: calea de acces, încrucișări în structura de transport, șosele și căi ferate,, semnalizări, unități de transmitere a semnalelor și detectoare de avarie, poduri, tunele, ziduri de protecție, linii și stâlpi de înaltă tensiune, elemente de construcție necesare accesului la sistem și ale infrastructurii – clădiri de gări, cabine, depouri etc.;

   2. elemente dinamice: întreținere, nivel de pregătire a personalului, module de instruire, planificarea procesului de transort, logistica , procese provizionate și proceduri de control;

   3. elemente externe: densitatea populației de-a lungul locației, prezența zonelor industriale de depozitare și potențialul risc al substanțelor periculoase depozitate, poziția instalațiilor de putere, încrucișări ale traseelor de conducte (de apă, gaze naturale etc.), zone de conflict între două sisteme de transport (sisteme paralele de cale ferată și șosea, încrucișări și treceri de nivel, poduri, tunele), influența vremii (zone cu ceață, intensitatea ploii, condițiile de zăpadă, polei, durata perioadei cu lumină naturală, direcția și intensitatea vântului etc.).

(2) Luând în considerare prevederile alin. (1) au fost determinate riscurile ce sunt prezentate în tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2

Risc foarte înalt	Risc substanțial	Risc posibil	Risc acceptabil	Risc îndoielnic
R ≥ 8,0	R = 6,0 … 7,99	R = 4,0 … 5,99	R = 2,0 … 3,99	R <2,0

Art. 56. – (1) Metodele și tehnicile recomandate de evaluare a riscului sunt prevăzute în standardul SR EN IEC 31010.

(2) În tabelul nr. 3 sunt prezentate unele metode și tehnici de evaluare a riscului.

Tabelul nr. 3

Nr. crt.	Denumirea	Scopul metodei sau tehnici
1	Hazard and Operability Study- HAZOP	Metodă de identificare a pericolelor
2	Fault Tree Analysis-FTA	Metodă de identificare a evenimentelor individuale și ordonarea după logica de apariție a pericolului (evenimentul de vârf)

3	What if Analysis	Tehnică de prezicere a erorilor umane bazată pe o listă de evenimente estimate
4	Failure Mode and Effec Analysis-FMEA	Tehnică sistemică și cuprinzătoare de identificare a pericolului și prezicerea consecințelor
5	Method Organised Systematic Analysis of Risk-MOSAR	Metodă de abordare sistemică de analiză a riscului utilizând treptele de siguranță ale sistemului
6	Check-List	Tehnică prin care se stabilește o listă a pericolelor posibile ce trebuie analizate pentru predicția pericolului de vârf (top)
7	Standard (comparison of design with known safety standards)	Tehnică de utilizare a standardelor referitoare la evaluarea pericolelor
8	Hazardous Human Error Analysis-HHEA	Metodă de identificare a pericolului asociat interacțiunii erorilor umane asupra echipamentului

Art. 57. – Criteriile de acceptare pentru materialele utilizate la echipamente criogenice trebuie:

1. să fie compatibile cu temperaturile negative specifice GNL, respectiv să fie reziliența adecvată;

2. să aibă caracteristici compatibile condițiilor de operare și să fie previzibile pentru toate condițiile de încercare;

3. să fie suficient de ductile și dure;

4. să prevină fisurarea sub sarcină;

5. să nu fie afectate semnificativ de îmbătrânire;

6. să reziste la coroziune fiind aplicate grunduri și vopsele corespunzătoare;

7. să corespunda variațiilor de presiune și temperatură;

8. să nu producă încărcări electrostatice periculoase în timpul operării.

Art. 58. – Pentru a preveni scurgerile și riscul de explozie se asigură:

1. respectarea codurilor și standardelor pentru proiectarea și amplasarea sistemelor;

2. amplasarea la o distanță sigură de zone rezidențiale pe baza evaluărilor riscurilor;

3. respectarea cerințelor pentru materiale utilizate în fabricație și includerea de sisteme concepute pentru izolarea și stocarea în siguranță a GNL la temperaturi de (-162 °C);

4. respectarea prescripțiilor tehnice ISCIR și a prevederilor legislației europene armonizate, după caz, a standardelor pentru întreținerea și inspecția echipamentelor GNL;

5. protecția la suprapresiune, prin utilizarea de regulatoare de presiune și supape de siguranță;

6. echiparea incintelor cu detectoare de GNL și controlul scurgerilor de GNL prin sondele de temperatură;

7. ținerea sub control a surselor de aprindere;

8. zonarea Ex a amplasamentului;

9. depresurizare de urgență;

10. protecție pasivă împotriva incendiilor, bariere, pereți rezistenți la foc si cuve de retenție;

11. protecție activă împotriva incendiilor prin echiparea cu instalații și dotarea cu mijloace de stingere, instalație de hidranți exteriori cu țevi cu apă pulverizată și două stingătoare de incendiu cu performanța de stingere 21A și 113B16 și un stingător transportabil cu performanța 34A și IIB17.

    Art. 59. – Proiectantul instalației de stocare și regazeificare GNL trebuie să elaboreze o analiză a riscurilor posibile printr-o metoda utilizând schema de principiu a instalației de stocare și regazeificare GNL.

    Art. 60. – Analiza pentru evaluarea riscului la instalațiile de stocare și regazeificare GNL este întocmită în funcție de scenariile posibile care pot conduce la incidente, avarii sau chiar accidente majore.

    Art. 61. – Metodologia de evaluare a riscului trebuie să se bazeze pe criterii de evaluare determinate:

    1. condițiile statice: căi de acces, drumuri și căi ferate, unități de transmitere a semnalelor și detectoare de avarie, linii și stâlpi de înaltă și medie tensiune;

    2. condiții dinamice: întreținere, nivel de pregătire a personalului, module de instruire, planificarea procesului de transport, logistica și procedura de control;

    3. condiții externe: existența de zone rezidențiale, prezența în zonele industriale de instalații și depozite cu substanțele periculoase, poziția posturilor de transformare și stațiilor electrice de putere, încrucișări ale traseelor de conducte (de apă, gaze naturale, energie), influența vremii (zone cu ceață, intensitatea ploii, condițiile de zăpadă, polei, durata perioadei cu lumină naturală, direcția și intensitatea vântului etc.).

Art. 62. – Evaluarea riscului se realizează prin încadrarea probabilității de producere a evenimentelor și a severității sau consecințelor evenimentului în matricea asociată riscului referitor la activitatea desfășurată în cadrul instalației de stocare și regazeificare GNL.

Art. 63. – (1) Estimarea posibilităților de producere a evenimentelor și a severității consecințelor este cea recomandată în tabelul nr. 4.

Tabelul nr. 4

	Probabilitate (P)
A	Probabil să se întâmple imediat P> 10 -1
B	Probabil să se întâmple în timp 10 -1 > P > 10 -2
C	Probabil să se întâmple în timp 10 -2 > P > 10 -3
D	Probabil să se întâmple vreodată 10 -3 > P > 10 -6
E	Improbabil să se întâmple P <10 -6

16 SR EN 3-7+A1 stingătoare de incendiu portative. Partea 7: caracteristici, performanțe și metode de încercare

17 SR EN 1866-1 Stingătoare mobile de incendiu. Partea 1: Caracteristici, performanțe și metode de încercare

1. Încadrarea în clase de risc este detaliată în tabelul nr. 5.

   Tabelul nr. 5

   Clasa	Severitatea	Consecințele
   Clasa I	Catastrofică	Evenimente care pot provoca moartea sau rănirea
   		Rănirea cu rămânerea cu dizabilități permanente
   		Distrugeri majore ale sistemelor care conduc la pagube >1 milion euro
   Clasa II	Critică	Evenimente care pot provoca răniri severe sau îmbolnăviri profesionale
   		Distrugeri majore cu pagube de 200.000 – 1.000.000 euro
   Clasa III	Moderată	Evenimente care pot provoca răniri ușoare sau îmbolnăviri profesionale
   		Distrugeri importante ale proprietății cuprinse între 10.000 – 200.000 euro
   Clasa IV	Neglijabilă	Evenimente care pot necesita primul ajutor
   		Distrugeri neesențiale ale proprietății, care pot fi remediate repede cu pagube cuprinse între 2.000 -10.000 euro

2. Matricea de evaluare a riscului, respectiv clasa de severitate/consecințe față de probabilitatea estimată este detaliată în tabelul nr. 6

   Tabelul nr. 6

   Clasa de severitate/consecințe	Probabilitate estimată
   	A	B	C	D	E
   I	Foarte înalt	Foarte înalt	Foarte înalt	Foarte înalt	Foarte înalt
   II	Înalt	Înalt	Înalt	Înalt	Înalt
   III	Mediu	Mediu	Mediu	Mediu	Mediu
   IV	Scăzut	Scăzut	Scăzut	Scăzut	Scăzut

3. Încadrarea scurgerilor de GNL versus criteriile de acționare sunt detaliate în tabelul nr. 7.

Tabelul nr. 7

Gradul de scurgere	Criterii de acționare
GRAD 1: Scurgere care pune în pericol persoane sau proprietăți și care necesită remediere imediată	Implementarea planului de urgență al sistemului
	Evacuarea de persoane
	Interzicerea accesului în zona limitată
	Evacuarea vehiculelor
	Eliminarea surselor de aprindere
	Izolarea scurgerilor dispozitive	prin	închiderea	armăturilor	sau	a	altor
	Telefonarea la 112 pentru alarmarea forțelor și mijloacelor de intervenție
GRAD 2:	Existența unei surse de apă pulverizată pentru dispersia și limitarea migrării vaporilor spre surse de aprindere

Scurgere considerată	Posibilități de izolare a traseului/echipamentului la care s-a constat
nepericuloasă, dar care necesită un program de remediere pentru evitarea	scurgerea
	Existența pavajului/pavimentului betonat/cuvei/asfaltului
apariției unui pericol în viitor
GRAD 3:
Scurgere care este nepericuloasă la momentul	Aceste pierderi trebuie să fie reevaluate periodic până la prima
detecției și poate fi rezonabil presupusă să rămână	intervenție sau până când gradul de scurgere este reevaluat
nepericuloasă

Capitolul IV Cerințele de prevenire și protecție la explozii. Zonarea Ex într-o incintă cu rezervor de stocare GNL și instalație de regazeificare GNL

Art. 64. – (1) Zonarea Ex sau clasificarea ariilor periculoase este o metodă de analiză și de clasificare a mediului în care pot apărea atmosfere explozive gazoase, în funcție de frecvența apariției și durata prezenței unei atmosfere explozive gazoase, astfel încât să faciliteze alegerea și instalarea corectă a echipamentelor utilizabile fără pericol în acest mediu ținând cont de caracteristicele de aprindere ale gazelor naturale sau vaporilor, cum ar fi energia de aprindere, respectiv grupa de gaz, și temperatura de autoaprindere, respectiv clasa de temperatură.

1. Zonarea Ex se realizează în conformitate cu prescripțiile standardului SR EN 60079-10-1, de către persoane autorizate/organizații a căror competență a fost evaluată de către INCD-INSEMEX în conformitate cu prevederile:

   1. NEx 01-06;

   2. Hotărârea Guvernului nr. 1058/2006 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive;

   3. standardele aplicabile.

Art. 65. – Aria periculoasă apărută datorită unei atmosfere explozive cu gaz este aria în care există sau ar putea să fie prezentă o atmosferă explozivă gazoasă în asemenea cantități încât să necesite precauții speciale pentru construcția, instalarea și utilizarea echipamentelor.

Art. 66. – Atmosferă explozivă gazoasă este amestecul cu aerul, în condiții atmosferice normale, a substanțelor inflamabile sub formă de gaz sau vapori, în care, după aprindere, arderea se propagă în tot ansamblul amestecului neconsumat.

Art. 67. – O atmosferă explozivă în cazul unei instalații GNL este desemnată atunci când apar concentrații de gaze naturale sau vapori de GNL în aer în intervalul 4,4% – 17%.

Art. 68. – Atmosferele potențial explozive de gaze, vapori sau cețuri inflamabile/aer se clasifică în trei zone, astfel:

1. Zona 0: aria în care este prezentă în permanență, sau pe perioade lungi de timp o atmosferă explozivă gazoasă. În interiorul rezervoarelor criogenice unde GNL este stocat la (-162 °C) și rămâne în stare lichidă fără a se evapora și rezervorul este perfect închis nefiind deschideri spre atmosferă, nu se consideră că în interior poate fi zona 0;

2. Zona 1: aria în care este probabilă apariția unei atmosfere explozive gazoase în timpul funcționării normale;

3. Zona 2: aria în care nu este probabilă apariția unei atmosfere explozive gazoase la funcționarea normală și dacă totuși apare, este probabil ca aceasta să se întâmple numai rareori și doar pentru o perioadă scurtă de timp.

Art. 69. – Amplasamentele din apropierea conductelor etanșe prin care se transportă substanțe inflamabile, nu sunt considerate ca fiind amplasamente periculoase.

Art. 70. – De regulă, în cazul scăpărilor de GNL care se evaporă sau scăpărilor de gaze naturale din instalația de stocare și regazeificare GNL, se consideră ca fiind zona 1 pe o rază de 1 m și zona 2 pe o rază de 2 m, ambele măsurate din zona defectului.

Art. 71. – (1) Se stabilește zona 1 pe o raza de 1,5 m urmată de zona 2 cu o rază de 3 m, în zona punctului de transvazare, în punctul cuplării furtunului flexibil de la cisternă/semiremorcă la conducta de intrare GNL în rezervorul criogenic de stocare.

1. Există riscul să apară neetanșeități la îmbinarea prin flanșe și astfel să se producă scurgeri de GNL, care se vaporizează.

2. În acest fel se poate realiza o concentrație în aer a gazelor naturale evaporate, respectiv în faza gazoasă, care fiind mai ușor decât aerul are tendința de a se disipa în atmosferă.

   Art. 72. – La autocisterna/semiremorca din partea recipientului în zona armăturilor și a furtunului de alimentare cu GNL se considera zonă 2 cu extindere pe verticală până la 4 m începând cu cota armăturilor. Art. 73. – La supapele de pe rezervorul criogenic de stocare GNL se consideră zonă 2 pe verticală pe o înălțime de la 4,00m sub formă de con, gazele naturale vaporizate urcă în aer, neacumulându-se la nivelul solului.

   Art. 74. – La echipamentele și armăturile îmbinate prin flanșe de la skid-ul de regazeificare GNL, se consideră zonă 2 pe o distanță măsurată pe orizontală de 2 m fiind posibile scăpări ascendente, pe verticală până la 4 m începând cu cota armăturilor/flanșelor.

   Art. 75. – Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1058/2006 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive, în ariile în care pot apărea concentrații periculoase de gaze sau vapori inflamabili și/sau explozivi se aplică măsuri de protecție pentru a reduce riscul de explozie.

   Art. 76. – Măsurile de protecție prevăzute la art. 75 sunt:

   1. prevenirea formării atmosferei explozive;

   2. prevenirea surselor de aprindere eficiente;

   3. limitarea efectelor exploziei.

Art. 77. – (1) În practică, în majoritatea cazurilor în care se stochează, se vehiculează sau se procesează materiale inflamabile și/sau explozive este dificil să se garanteze că nu apăre niciodată o atmosferă explozivă gazoasă; de asemenea, este dificil să se garanteze că aparatura electrică nu generează niciodată o sursă de aprindere.

1. Când prezența unei atmosfere explozive gazoase este foarte probabilă, se recurge la utilizarea unei aparaturi electrice cu o probabilitate scăzută de a genera o sursă de aprindere.

2. În situația în care probabilitatea prezenței unei atmosfere gazoase explozive este scăzută, se poate utiliza o aparatură electrică construită după standarde mai puțin riguroase.

Art. 78. – (1) În instalațiile care funcționează în zone clasificate Ex trebuie utilizate numai echipamente eligibile care respectă cerințele de prevenire și protecție la explozie din Directiva ATEX.

1. La realizarea instalațiilor din zonele clasificate Ex trebuie respectate și cerințele aplicabile din reglementările și standardele specifice, respectiv:

   1. Hotărârea Guvernului nr. 1058/2006 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive;

   2. NEx 01-06;

   3. NP 099-0418;

   4. Normativ I7—2011;

   5. SR EN 1127-1;

   6. seria de standarde SR EN 60079;

   7. SR EN ISO 80079-36;

   8. SR EN ISO 80079-37;

      

      18 Ordinul ministerului transportului şi turismului nr. 176/2005 privind aprobarea reglementării tehnice ,,Normativ pentru proiectarea , executarea, verificarea și exploatarea instalațiilor electrice în zone cu pericol de explozie”, indicativ NP 099-04, cu modificările și completările ulterioare

   9. IEC19 60079-32-1 TS20.

Art. 79. – (1) Operatorul GNL trebuie să evalueze riscul de explozii conform cerințelor din Hotărârea Guvernului nr. 1058/2006 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive.

1. Evaluarea riscului de explozie se realizează, de către de proiectanți autorizați/organizații a căror competență a fost evaluată de către INCD INSEMEX, în conformitate cu prevederile:

   1. NEx 01-06;

   2. Hotărârea Guvernului nr. 1058/2006 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive;

   3. standardele aplicabile care pot fi: SR EN 1127-1; SR EN 15198; IEC 60079-32-1 TS; SR EN 60079-10-1; SR EN 60079-14; se are în vedere și Ghidul de bune practici pentru implementarea Directivei 1999/92/EC "ATEX" (atmosfere explozive).

2. Analiza de risc cuprinde și alte surse de aprindere decât cele de la echipamentele tehnice, de exemplu cele de la echipamente individuale, descărcările atmosferice, alte surse externe, conform prescripțiilor CEN21/CLC22/TR23 16832.

3. Evaluarea riscului de explozie prevăzută la alin. (2) este integrată în „documentul privind protecția la explozie”.

   Art. 80. – (1) Pentru alegerea echipamentului corespunzător zonelor periculoase, sunt necesare următoarele informații:

   1. clasificarea zonelor periculoase, inclusiv cerințele privind nivelul de protecție la explozie al echipamentului (dacă este aplicabil);

   2. clasificarea gazelor naturale, vaporilor, în raport cu grupa sau subgrupa echipamentului;

   3. clasa de temperatură sau temperatura de aprindere a gazelor naturale sau vaporilor implicați;

   4. aplicația pentru care este destinat echipamentul;

   5. influențele externe și temperatura ambiantă.

1. Se recomandă ca cerințele privind nivelurile de protecție ale echipamentului (EPL) să fie înregistrate pe planșa cu clasificarea zonelor; acest lucru ar trebui realizat chiar și în cazul în care consecințele unei aprinderi nu au fost supuse unei evaluări de risc.

   

   19 IEC – Comisia Electrtehnică Internațională

   20 TS – Specificații Tehnice

   21 CEN – Comitetul european de standardizare

   22 CLC – Comitetul european de standardizarea electrotehnică

   23 TR – Raport tehnic

2. GNL se încadrează în funcție de caracteristici astfel cum este prezentat în tabelul nr. 8.

   Tabelul nr. 8

   Denumire substanță	Subgrupa de gaze	Clasa de temperatură	Densitatea relativă a vaporilor GNL față de aer
   GNL	IIA	T1	0,6 – 0,7

3. În cazul atmosferelor explozive generate de GNL pot fi utilizate echipamente din subgrupele IIA, IIB, sau IIC și clasele de temperatură T1 la T6. Echipamentele cu categoriile ATEx 1G și 2G sunt admise pentru zona 1 și 1G, 2G și 3G sunt admise pentru zona 2.

4. Alegerea și instalarea echipamentelor electrice trebuie să respecte SR EN 60079-14, inspecția și întreținerea lor trebuie să se facă conform SR EN 60079-17, iar reparațiile conform SR EN 60079-19.

5. Echipamentele amplasate în zona Ex 1 și 2 sau aparatura asociată trebuie însoțită de următoarele documente:

   1. o declarație de conformitate UE care să facă referire la Directiva ATEX și standardele aplicabile referitor la protecția la explozie;

   2. marcaj ATEX și CE;

   3. instrucțiunile de utilizarea ale echipamentului, în limba română;

   4. un certificat, după caz, care demonstrează conformitatea cu cerințele Directivei ATEX.

6. Se permite instalarea de echipamente în construcție normală cu condiția să fie situate în afara zonelor periculoase considerate zone Ex.

7. La punerea în funcțiune, INCD INSEMEX, la solicitarea utilizatorului, efectuează o verificare a documentației tehnice și o examinare “in situ” a instalației de stocare și regazeificare GNL privind conformitatea cu cerințele NEx 01-06 și prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1058/2006privind cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive, și eliberează un Atestat GANEx și Raportul privind protecția la explozie.

8. Beneficiarul este obligat să dețină „Documentul de protecție la explozie” specific GNL, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1058/2006 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor exploziv, aferent locului de muncă din care să rezulte că:

   1. au fost determinate și evaluate riscurile de explozie;

   2. au fost stabilite zonele cu pericol de explozie;

   3. s-au stabilit locurile care necesită cerințe minime de protecție;

   4. că locul de muncă, echipamentele de protecție și dispozitivele de avertizare sunt conforme cu cerințele Directivei Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative privind aplicarea procedurilor privind căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (89/665/CEE).

Capitolul V Distanțele de siguranță într-o incintă cu rezervor criogenic de stocare GNL și instalația de regazeificare GNL pentru alimentarea cu gaze naturale a clienților casnici/industriali

Art. 81. – În interiorul zonei stabilite de amplasare a instalației de stocare și regazeificare GNL se stabilesc distanțe minime de siguranță interne între echipamentele instalației conform tabelului nr. 9:

1. zona punctului de transvazare a GNL din autocisternă/semiremorcă pentru transport GNL și rezervorul criogenic de stocare GNL;

2. între rezervorul criogenic de stocare GNL, vaporizator și skid-ul de regazeificare GNL cu respectarea precizărilor din anexa B la standardul SR EN ISO 16924.

Tabelul nr. 9

Utilaj/echipament	Rezervor criogenic de stocare GNL	Punct de transvazare din autocisternă/au toremorcă	Vaporizator de înaltă presiune	Schimbător de căldură electric
	[m]	[m]	[m]	[m]
Rezervor criogenic de stocare GNL	x	2	3	3
Punct de transvazare GNL din autocisternă/ semiremorcă	2	x	5	5
Vaporizator de înaltă presiune	3	5	x	x
Schimbător de căldură electric	3	5	x	x

Art. 82. – La amplasarea unui rezervor criogenic de stocare GNL și a unei instalații de regazeificare GNL se ține cont și de distanțele de siguranță față de clădirile și instalațiile din incintă și față de vecinătățile, aflate în afara limitei de incintă, așa cum sunt prevăzute în:

1. anexa B a standardului SR EN ISO 16924;

2. tabelul nr. 10 – distanțele minime de siguranță între rezervorul criogenic de stocare GNL /instalației de regazeificare GNL pentru alimentarea cu gaze naturale a clienților casnici/industriali și clădirile civile, clădirile de producție și depozitare, clădirile civile subterane, construcțiile sau instalațiile de distribuție produse petroliere și construcțiile civile și de producție din vecinătăți, construcțiile sau amenajările temporare în aer liber;

3. tabelul nr. 11 – distanțele minime de siguranță între rezervorul criogenic de stocare GNL/instalației de regazeificare GNL pentru alimentarea cu gaze naturale a clienților casnici/industriali și infrastructura din vecinătate.

Art. 83. – Distanțele de siguranță între părțile/echipamentele componente aleinstalației de stocare și regazeificare GNL și echipamentele/părțile existente în incintă, trebuie să asigure o separare minimă, care să diminueze efectul oricărui eveniment probabil și să împiedice escaladarea acestui eveniment într-un incident de mai mare amploare.

Art. 84. – Distanțele de siguranță trebuie să asigure și protecția echipamentelor din instalația de stocare și regazeificare GNL sau cu gaze naturale îndeosebi împotriva impactului din exterior previzibil sau al activităților din obiectivele aflate în vecinătate.

Art. 85. – Distanțele de siguranță sunt stabilite în funcție de următoarele criterii:

1. natura pericolului (de exemplu: degajări de gaze naturale inflamabile cu pericol de explozie, etc.);

2. proprietățile fizice ale GNL în aceste condiții de utilizare;

3. proiectarea echipamentelor și sistemelor de siguranță individuale;

4. parametrii de funcționare (de exemplu presiune, temperatură);

5. măsuri suplimentare externe de protecție ce pot fi luate pentru limitarea sau atenuarea pericolelor (de exemplu, ziduri/pereți plini rezistenți la foc, cuve de retenție) cu rolul de a reduce escaladarea incidentului;

6. părțile care trebuie protejate prin distanța de siguranță cu referire la potențialul de vătămare (pentru oameni, clădiri, instalații, mediu);

7. evaluarea riscului pentru a determina frecvența evenimentului și a consecințelor potențiale pentru a înțelege cum pot fi diminuate în mod rezonabil de o distanță de siguranță.

Art. 86. – (1) Rezervorul criogenic de stocare GNL și skid-ul de regazeificare GNL din componența instalației de stocare și regazeificare GNEL pentru alimentarea cu gaze naturale a clienților casnici/industriali nu se amplasează în zone de parcuri sau alte zone de agrement amenajate sau neamenajate dar frecventate.

(2) Dacă este necesar să se asigure alimentare cu gaze naturale a unor zone rezidențiale/cartiere, între incinta instalației cu rezervor criogenic de stocare GNL și skid-ul de regazeificare GNL și primele clădiri se respectă distanțele minime de siguranță prevăzute în tabelul nr. 10.

Tabelul nr. 10

Nr Crt.	Clădiri/instalații/infrastructură	Rezervor criogenic de stocare GNL	SKID de regazeificare (vaporizator; schimbător de căldură)	Punct de transvazare din autocisternă/ autoremorcă
		[m]	[m]	[m]
Clădiri civile
1	Clădiri -locuințe individuale	20	10	20
2	Clădiri înalte și foarte inalte	40	20	40
3	Clădiri cu săli aglomerate	40	20	40
4	Clădiri rezidențiale colective	20	15	20
5	Turism (moteluri, hoteluri, vile, pensiuni) cu mai puțin de 8 camere (maxim 16 locuri)	20	10	20
6	Turism (hoteluri, complexe, resorturi) cu mai mult de 8 camere (maxim 16 locuri)	40	20	40
7	Birouri, financiar bancară, de asigurări	25	10	25
8	Centru de agrement, săli de aerobic și fitness, terenuri de tenis, mini-fotbal	40	20	40
9	Construcții și amenajări sportive în clădiri sau stadioane cu mai mult de 200 locuri pe scaune	40	20	40
10	Gară, autogară si aerogară	40	20	40
11	Alimentație publică cu suprafață sub 200 mp	20	10	20
12	Alimentație publică cu suprafața peste 200 mp	40	20	40
13	Clădiri /spații comerciale cu suprafața sub 200 mp	20	10	20
14	Clădiri de comerț peste 200 mp	30	15	30
15	Hypermarket, Mall,	40	20	40
16	Clădiri de îngrijire, spitale , dispensare, policlinici	40	20	40
17	Clădiri de cultură – teatre, săli de spectacol, cinematografe, muzee, expozții	40	20	40
18	Unități de învațămant – grădinițe, școli generale, licee, universități	40	20	40
19	Vile turistice, bungalouri, cabane turistice, de vânătoare, de pescuit, sate de	20	10	20

	vacanță, popasuri turistice, căsuțe tip camping, pensiuni turistice urbane
20	Unități de supraveghere, îngrijire sau cazare/adăpostire a copiilor preșcolari, elevilor, studenților, bătrânilor, persoanelor cu dizabilități sau lipsite de adăpost	40	20	40
Clădiri de producție
1	Categoria A și B pericol de incendiu și explozie	100	50	100
2	Categoria C pericol de incendiu	20	10	20
3	Categoria D și E pericol de incendiu	10	5	10
Depozite
1	Categoria A și B pericol de incendiu și explozie	100	50	100
2	Categoria C pericol de incendiu	20	10	20
3	Categoria D și E pericol de incendiu	10	5	10
Clădiri civile subterane
1	Spații comerciale în pasaje	50	25	50
2	Stații de metrou	50	25	50
3	Parcări autoturisme	50	25	50
Construcții sau sisteme cu instalații
1	Stații de distribuție carburanți	20	10	20
2	Stații de depozitare și distribuție GNCV	20	10	20
3	Stații de distribuție GPL	30	15	30
4	Stații transportabile de distribuție carburanți	25	15	25
5	Punct de desfacere butelii max 1250kg	20	10	20
Construcții sau amenajări temporare în aer liber
1	Concerte, proiecții filme, întruniri organizate, procesiuni, corturi pentru evenimente sub 200 locuri pe scaune	40	20	40
2	Concerte, proiecții filme, întruniri organizate, procesiuni, corturi pentru evenimente cu maximum 200 locuri pe scaune	50	25	50

Art. 87. – (1) Distanțele din tabelul nr. 10, între rezervorul criogenic și celelalte echipamente ale instalației de stocare și regazeificare GNL pot fi reduse cu până la 50% prin amplasarea unui zid plin, fără goluri rezistent la foc timp de 60 de minute, confecționat din zidărie sau beton armat.

(2) Lungimea maximă a zidului se stabilește conform figurii de mai jos.

Legendă:

1 – Rezervorul criogenic la distanță normată – D normat;

2 – Rezervorul criogenic la distanță redusă – D redus;

3 – Zid rezistent la foc;

4 – Obiective învecinate prevăzute în tabelul nr. 10.

Notă:

D normat = a+b

D redus ≤ D normat

(3) Lungimea zidului se dimensionează după stabilirea sumei a+b care trebuie să fie cel puțin egală cu distanța prevăzută în tabelul nr. 10.

Art. 88. – Nu pot fi reduse distanțele de siguranță prin realizarea de ziduri pline față de liniile electrice de înaltă și medie tensiune, față de conductele magistrale de produse petroliere la mare presiune, față de clădiri de producție încadrate la categoria A, B pericol de incendiu (risc foarte mare).

Tabelul nr. 11.

Nr. Crt.	Infrastructură	Rezervor criogenic de stocare GNL	SKID de regazeificare (vaporizator; schimbător de căldură)	Punct de transvazare din autocisternă/autoremor că
		[m]	[m]	[m]
1	Drum în localitate	10	5	10
2	Drum național și județean	15	10	15
3	Cale ferată neelectrificată	20	10	20

4	Cale ferata electrificată	30	15	30
5	Conducte magistrale de fluide inflamabile	20	10	20
6	Păduri	10	8	10
7	Limita de incintă spre terenuri fără construcții	5	3	5

Art. 89. – (1) Zona de protecție a unei instalații de stocare și regazeificare GNL se întinde la suprafața solului, de jur împrejurul zonei de amplasare a acesteia, pe o distanță de 0,5 m.

1. Zona de protecție prevăzută la alin. (1) este zona adiacentă instalației de stocare și regazeificare GNL în care se instituie interdicții privind accesul persoanelor, regimul activităților și al construcțiilor, conform prevederilor art. 100 pct. 91 din Lege, cu scopul asigurării accesului permanent în vederea operării/exploatării, inspectării, verificării instalației de stocare și regazeificare GNL și evitării intervețiilor externe care ar putea determina funcționarea necorespunzătoare sau deteriorarea acesteia.

2. În zona de protecție se interzice executarea lucrărilor de orice natură.

3. Zona de siguranță este zona adiacentă instalației de stocare și regazeificare GNL în care sunt instituite restricții și interdicții în scopul asigurării funcționării normale și pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor și mediului, conform prevederilor art. 100 pct. 92 din Lege, cu scopul de a se asigura funcționarea în condiții de securitate a acesteia și de a se evita punerea în pericol a persoanelor, bunurilor și mediului înconjurător.

4. Zona de siguranță cuprinde și zona de protecție, în conformitate cu prevederile art. 100 pct. 92 din Lege.

5. Zona de siguranță se întinde la suprafața solului, de jur împrejurul zonei de amplasare a instalației de stocare și regazeificare GNL, în funcție de distanța de siguranță.

6. Distanțele de securitate între instalațiile de utilizare a gazelor naturale aferente clienților casnici/industriali, montate subteran, și diferite construcții sau instalații învecinate sunt prevăzute în NTPEE.

   Capitolul VI Proiectarea instalațiilor de stocare și regazeificare GNL

   Art. 90. – Proiectarea instalației de stocare și regazeificare a GNL trebuie să fie elaborată în conformitate cu prevederile standardelor SR EN 13645, SR EN-1473, SR EN ISO 16903 și orice alte standarde aplicabile în condițiile respectării cerințelor esențiale de securitate prevăzute în directivele europene aplicabile.

   Art. 91. – Proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de utilizare a gazelor naturale aferente clienților casnici/industriali se realizează în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative:

   1. NTPEE și a

   2. Procedurii privind proiectarea, verificarea proiectului tehnic, execuția, recepția tehnică și punerea în funcțiune a instalației de utilizare a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 156/2020 sau a

   3. Regulamentului de stabilire a cerințelor minime de realizare și exploatare a instalațiilor de utilizare a gazelor naturale de înaltă presiune, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 157/2020.

Art. 92. – Echipamentele, componentele, conductele, armăturile și materialele trebuie asamblate într-o manieră potrivită pentru utilizarea lor, pentru întreaga gamă de condiții de proces, respectiv presiuni, tipuri fluide, temperaturi și condiții meteorologice: temperatură ambientală maximă și minimă, vânt, precipitații maxime, ninsori maxime etc., precum și pentru încărcări care pot apărea în condiții normale și extreme, cum ar fi în caz de cutremur.

Art. 93. – (1) Echipamentele instalației de stocare și regazeificare GNL trebuie instalate și montate pe fundații adecvate care trebuie să respecte standardele aplicabile în condițiile respectării cerințelor esențiale de securitate prevăzute în directivele europene aplicabile, ținând cont de condițiile geologice locale, eoliene, seismice și de precipitații.

(2) Echipamentele instalației de stocare și regazeificare GNL se utilizează în conformitate cu instrucțiunile date de producătorul acestora.

Art. 94. – Echipamentele care conțin sau vehiculează GNL trebuie amplasate în aer liber și într-un spațiu bine ventilat natural.

Art. 95. – (1) Skidul de regazeificare GNL poate fi amplasat sub o copertină din materiale incombustibile fără închideri perimetrale, pentru asigurarea ventilatiei naturale.

(2) Zona prevăzută la alin. (1) este echipată cu senzori pentru detectarea gazelor naturale și cu senzori de temperatură.

Art. 96. – Vaporizatoarele ambientale trebuie amplasate astfel încât circulația aerului în jurul vaporizatorului să nu fie restricționată.

Art. 97. – Vaporizatoarele de înaltă presiune trebuie separate de zonele de trafic astfel încât ceața generată de răcirea aerului din jurul vaporizatorului să nu afecteze siguranța vehiculelor și a persoanelor.

Art. 98. – Rezervorul criogenic de stocare GNL trebuie să fie amplasat într-o cuvă de retenție din beton armat pentru a prelua eventualele deversări de GNL și pentru a reduce consecințele unei migrări a GNL pe suprafețe mari având în vedere că un gaz lichefiat la temperaturi sub (– 100 °C) este mai greu decât aerul

și rămâne la sol în primele momente până la evaporare, existând pericolul de a migra spre rigole, canalizări și alte construcții subterane.

Art. 99. – (1) Vaporizatoarele de înaltă presiune și componentele instalației de regazeificare GNL pot fi amplasate și în aceeași cuvă de retenție din beton armat cu condiția asigurării depistării scăpărilor de GNL în faza incipientă, cuva fiind echipată suplimentar și cu senzori de gaze naturale pentru determinarea temperaturii negative, alții decât cei aferenți rezervorului criogenic de stocare.

(2) Numărul și tipul senzorilor precum și raza de acoperire se stabilesc prin proiectul de specialitate.

Art. 100. – În cazul în care deversările de GNL sunt sesizate de detectoare de gaze naturale și/sau de temperatură și s-au realizat sisteme de siguranță care asigură închiderea automată a ventilelor de vehiculare GNL dinspre rezervor spre instalația de regazeificare GNL asigurând izolarea rezervorului criogenic de stocare GNL, declanșarea automată prin sistemul ESD, volumul de retenție al cuvei acceptat de autoritatea competentă poate fi limitat la volumul de lichid care ar putea să fie evacuat pe o perioadă de 10 minute din orice sursă accidentală de scurgere; volumul de retenție se stabilește la faza de proiectare.

Art. 101. – Instalațiile de stocare și regazeificare GNL pentru alimentarea cu gaze naturale a clienților casnici/industriali se amplasează cu respectarea cerințelor privind siguranța și securitatea în exploatare și fără a pune în pericol celelalte activități din incintă sau din vecini, fiind asigurate și delimitate astfel:

1. zona punctului de transvazare GNL din cisterna/semiremorca de transport;

2. zona de amplasare a rezervorului criogenic de stocare GNL și a instalației de regazeificare GNL închise perimetral.

Art. 102. – La amplasarea utilajelor și echipamentelor de stocare și regazeificare GNL trebuie respectate distanțele de siguranța prevăzute în tabelele nr. 9 – 11.

Art. 103. – Se asigură acces din/în drumurile publice și trasee în incintă fără obstacole, compatibile cu gabaritele pentru autocisternele/semiremorcile pentru transport GNL.

Art. 104. – Zonele amplasării rezervorului criogenic de stocare GNL și skid-ului de regazeificare GNL trebuie să permită accesul facil al mijloacelor de intervenție și salvare ale pompierilor, cu respectarea următoarele cerințe minime:

1. lățime: 3,50 m;

2. înălțime liberă: 4 m;

3. raza de întoarcere: 13 m;

4. înclinație de maximum 10%;

5. rezistență la încărcare de cel puțin 20 tone (8 tone pe axa anterioară și 12 tone pe axa posterioară).

Art. 105. – Staționarea autocisternei/semiremorcii pentru transport GNL pe timpul transvazării GNL în rezervorul criogenic de stocare GNL trebuie să fie securizată, iar zona punctului de transvazare trebuie să fie marcată corespunzător cu indicatoare de securitate.

Capitolul VII Utilajele, echipamentele și sistemele utilizate la transvazarea GNL – Zona punctului de transvazare GNL din autocisternă/semiremorcă

Art. 106. – Zona punctului de transvazare se amenajează cât mai aproape de zona în care este amplasat rezervorul criogenic de stocare GNL, dar astfel încât vehiculul cisternă sau semiremorcă să poată fi evacuat în siguranța din incintă, deplasându-se înainte.

Art. 107. – Oprirea vehiculelor cu GNL se realizează numai în zona punctului de transvazare, marcată pe paviment.

Art. 108. – Zona punctului de transvazare se amenajează în aer liber, în zone cât mai bine ventilate natural. Art. 109. – Pavimentul din zona punctului de transvazare trebuie să fie cu rezistență mecanică și inerție chimică rezistentă la temperaturile negative ale GNL și fără goluri sub cota terenului sau cu rigole pentru a se evita migrarea scăpărilor de GNL spre sistemul de canalizare.

Art. 110. – Punctul de transvazare trebuie să fie protejat împotriva lovirii de către vehiculul cisternă sau semiremorcă prin materiale sau sisteme care asigură o protecție eficientă la impact.

Art. 111. – Zona punctului de transvazare trebuie să fie echipată cu un senzor de gaze naturale și unul pentru temperatură pentru a detecta scăpări de GNL în decursul desfășurării procesului de descărcare din autocisternă/semiremorcă pentru transport GNL.

Art. 112. – Senzorul de gaze naturale activează semnalizări și/sau alarme la atingerea a 2 praguri:

1. 30% din limita inferioară de inflamabilitate;

2. 50% din limita inferioara când suplimentar se închide automat ventilul pe conducta de alimentare a rezervorului criogenic de stocare GNL.

Art. 113. – Furtunurile de alimentare cu GNL ale rezervorului criogenic și racordul său de transvazare trebuie să fie realizate în conformitate cu prevederile standardului SR EN ISO 21012.

Art. 114. – Transvazarea GNL din autocisternă/semiremorcă pentru transport GNL în rezervorul criogenic de stocare GNL se asigură cu pompa din echiparea cisternei/semiremorcii de transport sau prin diferență de presiune fără pompă.

Art. 115. – (1) GNL descărcat din autocisternă/semiremorcă este adesea mai rece decât zestrea de GNL rămasă în rezervorul criogenic de stocare GNL (nivelul minim admis de GNL este 5%).

(2) În momentul alimentării, presiunea în rezervorul criogenic de stocare GNL scade și pentru a nu mări viteza de umplere este necesar ca anterior alimentării să se asigure egalizarea presiunii între recipientul de pe autocisternă/semiremorcă pentru transport GNL și rezervorul criogenic de stocare GNL, prin cuplarea unui furtun cu retur de vapori.

Art. 116. – (1) În zona punctului de transvazare din autocisterna/semiremorca pentru transport GNL trebuie prevăzut un buton care trebuie rearmat de conducătorul auto pe timpul alimentării cel puțin o dată la fiecare 3 minute.

(2) În caz contrar prevederilor alin. (1), pompa se oprește automat și se închide ventilul automat pe traseul de alimentare (intră în funcțiune sistemul ESD).

Art. 117. – Înainte de începerea alimentării rezervorului criogenic cu GNL se verifică poziționarea corectă a racordului de transvazare și se conectează instalația de împământare a autocisternei.

Art. 118. – Ventilul automat de pe traseul de alimentare a rezervorului criogenic cu GNL de la autocisternă/semiremorcă pentru transport GNL este realizat astfel încât să se închidă automat atunci când volumul GNL atinge 95% din volumul util al rezervorului criogenic de stocare GNL.

Capitolul VIII Sistemele de siguranță din instalație de stocare și regazeificare GNL

Art. 119. – Instalațiile de stocare și regazeificare GNL trebuie să fie echipate cu armături și accesorii, aparate de indicare, măsură și control, sisteme de comandă și reglare care:

1. să împiedice depășirea nepermisă a parametrilor (presiune, temperatură de operare);

2. să limiteze scurgerile și să nu permită migrarea GNL spre alte obiective din incintă și/sau acumularea în spații închise;

3. să asigure protecția intrinsecă a rezervorului criogenic de stocare GNL și a vaporizatoarelor;

4. să limiteze umplerea rezervorului criogenic de stocare GNL peste capacitatea maximă admisă. Art. 120. – Instalațiile de stocare și regazeificare GNL sunt echipate cu sisteme de automatizare și de securitate – ESD care să asigure închiderea de urgență a vehiculării GNL atât în punctul de transvazare din autocisternă/semiremorcă pentru transport GNL, cât și a fazei gazoase spre clienții casnici/industriali, în cazul unui incident, indiferent de mărime.

Art. 121. – Echipamentul ESD trebuie să asigure:

1. închiderea traseelor în amonte și aval de rezervorul criogenic de stocare GNL și de vaporizatorul de înaltă presiune;

2. întreruperea alimentării cu energie, cu excepția sistemelor de siguranță.

   Art. 122. – Oprirea de urgență ESD este inițiată prin:

   1. activarea butoanelor de oprire manuală de urgență amplasate în zona punctului de transvazare GNL din autocisternă/semiremorcă pentru transport GNL;

   2. senzorii de detectare a concentrației de gaze naturale în aer din cuvă și din zona punctului de transvazare;

   3. senzorii de temperatură din cuvă;

   4. interblocări la depășirea parametrilor (presiune, temperatură).

Art. 123. – Senzorii pentru depistarea scăpărilor de gaze naturale sunt calibrați:

1. să alarmeze vizual cu lumină roșie și sonor la atingerea a 30% din limita inferioară de inflamabilitate – LFL;

2. să declanșeze întreruperea alimentării cu energie electrică a instalației de stocare și regazeificare GNL la atingerea a 50 % LFL.

Art. 124. – Senzorii de gaze naturale trebuie să fie setați cu un timp de răspuns de maximum 20 sec și un timp de revenire după semnalizare de minimum 30 sec.

Art. 125. – (1) În cazul depășirii unor parametri, trebuie prevăzute sisteme de alarmare care să intre în funcțiune optic și acustic la scăderea și/sau creșterea temperaturii și/sau presiunii în rezervorul criogenic de stocare GNL, depășirea nivelului minim și/sau maxim, mișcării straturilor de lichid în interior.

(2) Măsurile de siguranță care se aplică se stabilesc prin proiect.

Art. 126. – Se asigură menținerea în perfectă stare de funcționare a supapelor de siguranță fiind obligatorie verificarea anuală a acestora de către persoane juridice în conformitate cu Legea nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 127. – Se menține în permanență o suprapresiune de 100-200 mbar în rezervorul criogenic de stocare GNL pentru a împiedica pătrunderea aerului.

Capitolul IX Sistemele de control, semnalizare și detectare a scăpărilor de GNL la rezervorul criogenic de stocare GNL și la instalația de regazeificare GNL

Art. 128. – În situația în care rezervorul criogenic de stocare GNL este montat într-o cuva betonată se are în vedere instalarea de senzori de detectare a scurgerilor în cuva de retenție pentru a identifica eventualele scurgeri provocate de apariția unor fenomene.

Art. 129. – (1) Scurgerea accidentală de GNL trebuie sesizată prin detectarea temperaturilor scăzute care apar în cuva betonată.

(2) Senzorii pentru temperatură trebuie să fie instalați pe suprafața fundației în zonele cu cea mai probabila apariție de GNL.

Art. 130. – Este necesar să se echipeze cuva și cu senzori pentru depistarea vaporilor de GNL pentru a depista din timp concentrația cu pericol de explozie și neatingerea pragului limitei inferioare de inflamabilitate – LFL de 5% vapori de GNL în aer.

Art. 131. – În cazul în care include și vaporizatorul, cuva poate fi împărțită în 2 compartimente pentru a limita vaporizarea GNL și, prin urmare, emisia de gaz în atmosferă, în fiecare compartiment fiind necesar câte un detector de temperatură și senzori de depistare a scăpărilor de gaze naturale.

Art. 132. – În cazul în care evaluarea pericolului demonstrează că valorile de prag sunt depășite sau arată că nivelul de risc necesită îmbunătățiri se iau măsuri, ca de exemplu:

1. crearea unui sistem de siguranță care să permită detectarea mai timpurie a scurgerii și limitarea astfel a consecințelor aprinderilor;

2. creșterea diluției norului inflamabil;

3. eliminarea surselor potențiale de aprindere din interiorul norului inflamabil;

4. reducerea ratelor de evaporare prin minimizarea transferului de căldură;

5. reducerea radiațiilor termice prin perdele de apă, sisteme de scurgere, spumă sau izolare;

6. reducerea distanței de dispersie a vaporilor prin încălzirea norului prin utilizarea de spumă sau pulverizare;

7. distanțarea mai mare între echipamente;

8. protecția instalației împotriva exploziilor;

9. sisteme de alarmă, cum ar fi telefoane, televiziune cu circuit închis și sirene.

Capitolul X Trasee de conducte cu GNL

Art. 133. – În instalația de alimentare cu gaze naturale a clienților casnici/industriali provenite din rezervoare criogenice de stocare GNL și regazeificare GNL sunt 2 zone distincte:

1. zona cu trasee, armături de închidere și de siguranță cu GNL care să corespundă cerințelor de rezistență pentru materiale la temperaturi negative;

2. zona cu trasee, armături de închidere și de siguranță pentru conducte pentru vehicularea gazelor naturale la presiune de lucru și la temperatură ambientală până la clienții casnici/industriali.

Art. 134. – (1) Conductele din instalația de stocare și regazeificare GNL trebuie realizate astfel:

1. conductele de la recipientul criogenic de stocare GNL până la regulatorul de presiune montat înaintea instalației de utilizare a gazelor naturale aferente clienților casnici/industriali trebuie să

   respecte prevederile Hotărârii Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor sub presiune, cu modificările ulterioare;

2. în cazul în care conductele se încadrează în prevederile prescripției tehnice PT C 6 – 201024, se

   respectă prevederile acestei reglementări;

3. în cazul conductelor ale căror caracteristici sunt mai mici sau egale cu limitele prevăzute pentru categoria I conform prevederilor Hotărâreii Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor sub presiune, cu modificările ulterioare și sunt proiectate și fabricate în conformitate cu practicile inginerești; prin documentația tehnică de proiectare a instalația de stocare și regazeificare GNL se stabilește modul de verificare a rezistenței la presiune și etanșeitate.

Art. 135. – Materialul cel mai des utilizat este oțel inox austenitic astfel ales încât să reziste la temperaturile de vehiculare extrem de joase cum este GNL, marca 1.4301-304, respectiv marca 1.4306-430.

Art. 136. – Conductele de vehiculare a GNL trebuie să fie dimensionate astfel încât să se asigure o viteză de curgere de maximum 1,5 m/s în scopul evitării unui regim turbulent de curgere, care ar determina o încărcare electrostatică mai mare.

Art. 137. – Racordarea prin conducte între rezervorul criogenic de stocare GNL și vaporizator trebuie să fie realizată din oțel inox și să fie prevăzută cu o armătură de securitate, respectiv un ventil automat cu rol de închidere rapidă, dublat de un ventil cu acționare manuală, după caz, conform prescripțiilor standardului SR EN ISO 16924.

Art. 138. – Este interzis a se utiliza țevi din mase plastice (polietilenă, polipropilenă, poliamidă,), țevi galvanizate, țevi din aluminiu, țevi din aliaje din cupru cu un conținut care depășește 70% Cu.

Art. 139. – (1) Conductele prin care se vehiculează GNL trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

1. să aibă cât mai puține îmbinări prin flanșe fiind recomandată îmbinarea prin sudură;

2. să fie protejate anticoroziv prin acoperire cu grund și vopsea rezistente la acțiunea factorilor de mediu;

3. să fie asigurate cu protecție catodică dacă sunt montate îngropat.

1. Țevile și toate echipamentele de pe traseul de conducta (fitingurile, armăturile, piesele speciale de conexiune, armăturile de exces de debit, supapele de securitate) trebuie să fie marcate corespunzător clasei

   

   24 Ordinul ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri nr. 663/2010 pentru aprobarea Prescripțiilor tehnice PT C 4- 2010 „Recipiente metalice stabile sub presiune”, PT C 6–2010 „Conducte metalice sub presiune pentru fluide”, PT C 7–2010

   „Dispozitive de siguranţă

   de presiune de lucru și să îndeplinească cerințele esențiale de securitate specifice echipamentelor sub presiune.

   Art. 140. – Treptele de presiune pentru instalațiile de utilizare a gazelor naturale la ieșirea din instalațiile de stocare și regazeificare GNL se aleg în funcție de:

   1. soluția propusă pentru alimentarea, dimensionarea și realizarea instalațiilor de stocare și regazeificare GNL, astfel încât acestea să asigure necesarul de gaze naturale, al clienților casnici/industriali și cerințele de presiune ale aparatelor consumatoare de combustibili gazoși;

   2. distanța între skid-ul de regazeificare GNL și punctul de consum.

Art. 141. – Măsurarea cantității de gaze naturale consumate/utilizate pentru alimentarea clienților casnici/industriali, rezultate din regazeificarea GNL se realizează cu:

1. dispozitivul de măsurare din instalația de stocare GNL și regazeificare GNL, în cazul instalațiilor de alimentare cu GNL cu un singur client;

2. cu contoare amplasate înainte de intrarea în clădirile clienților casnici/industriali, în cazul instalațiilor de alimentare cu GNL cu mai mulți clienți.

Capitolul XI Cerințele privind echiparea cu instalații și echipamente de limitare și stingere a incendiilor

Art. 142. – În conformitate cu cerințele Normativului de securitate la incendiu Partea a II-a – instalații de stingere – indicativ P118/2-2013, cu modificările și completările ulterioare, apa nu este recomandată la stingerea incendiilor de GNL.

Art. 143. – În cazul deversărilor de GNL se recomandă, pentru grăbirea dispersiei, utilizarea apei pulverizate, iar pentru limitarea migrării vaporilor utilizarea de perdele de apă care pot fi realizate atât de forțele de intervenție de la autopompe, cât și cu mijloace de la locul de muncă.

Art. 144. – Este necesar ca în zona amplasamentului să existe sursa de apă din rețele publice, respectiv hidranți exteriori sau hidranți exteriori proprii, fiind necesar a se asigura continuitate în alimentare și debitele și presiunile specifice sau o sursă permanentă de apă cu rampe amenajate pentru accesul autospecialelor, conform prevederilor Normativului de securitate la incendiu Partea a II-a – instalații de stingere – indicativ P118/2-2013, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 145. – (1) Zona punctului de transvazare unde staționează autocisterna/semiremorca pentru transport GNL se dotează cu un stingător transportabil cu performanța 34A și IIB25 și două stingătoare de incendiu cu performanța de stingere 21A și 113B26.

1. Zona de amplasare a rezervorului criogenic de stocare GNL și a instalației de regazeificare GNL se dotează cu un stingător transportabil cu performanța 34A și IIB și două stingătoare de incendiu cu performanța de stingere 21A și 113B.

2. Pe durata exploatării zonelor punctului de transvazare, stingătoarele de incendiu precizate la alin. (1) și

(2) se utilizează, verifică, reîncarcă, repară și se scot din uz, în conformitate cu prevederile Normelor tehnice privind utilizarea, verificarea, reîncărcarea, repararea și scoaterea din uz a stingătoarelor de incendiu, aprobate prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 138/2015, de către persoanele autorizate potrivit legislației specifice.

Capitolul XII Măsurile de exploatare în siguranță a instalațiilor de stocare GNL și regazeificare GNL pentru alimentarea cu gaze naturale a clienților casnici/industriali

Art. 146. – Perimetrul aferent zonei de stocare și regazeificare GNL se asigură prin închidere perimetrală, cu gard prevăzut cu o ușă de acces cu sistem cu încuietoare, pentru a limita patrunderea în zonă a persoanelor străine.

Art. 147. – În zona de stocare și regazeificare GNL precum și în zona punctului de transvazare sunt obligatoriu a fi prevăzute marcaje, avertizări și indicatoare de securitate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securtate și/sau de sănătate la locul de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 148. – Punctul de transvazare trebuie stabilit astfel încât șoferul autocisternei/semiremorcii pentru transport GNL să aibă o vedere bună a nivelului de umplere (marcat în volum – %) și a evoluției presiunii în rezervorul criogenic de stocare GNL în timpul umplerii și să aibă suficient timp pentru a interveni pentru închiderea alimentării înainte de atingerea nivelului maxim de umplere.

Art. 149. – Pe perioada transvazării GNL din recipientul de pe autocisternă/semiremorcă pentru transport GNL în rezervorul criogenic de stocare GNL, șoferul trebuie să fie în permanență prezent pe timpul procesului.

25 SR EN 1866-1 Stingătoare mobile de incendiu. Partea 1: Caracteristici, performanțe și metode de încercare

26 SR EN 3-7+A1 Stingătoare de incendiu portative. Partea 7: Caracteiristici, performanțe și metode de încercare

Art. 150. – (1) În punctul de transvazare trebuie asigurat un sistem de egalizare potențială a autocisternei/semiremorcii pentru transport GNL, cu scopul de a elimina orice diferență de încărcare electrostatică între autocisternă/semiremorcă pentru transport GNL și rezervorul criogenic de stocare GNL.

1. În situația în care cablul de alimentare nu este conectat la partea metalică a recipientului, sistemul ESD nu permite începerea transvazării.

2. În aplicarea prevederilor alin. (1) și (2) sunt respectate Dispoziții generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice – D.G.P.S.I. – 004, aprobate prin Ordinul minidtrului de interne nr. 108/2001, cu modificările ulterioare.

   Art. 151. – Punctul de transvazare trebuie ales astfel încât în cazul unor scăpări de GNL pe timpul alimentării rezervorului criogenic de stocare GNL, gazele naturale să nu poată migra spre:

   1. drumul public (stradă);

   2. o altă instalație sau clădire din incintă;

   3. căile de acces și de circulație interioară din incintă;

   4. construcții sub nivelul solului, rigole sau cămine de canalizare unde s-ar putea acumula.

Art. 152. – Toate robinetele de închidere de siguranță trebuie să fie prevăzute cu un indicator de poziție deschis/închis.

Art. 153. – (1) În zona amplasării rezervorului criogenic de stocare GNL, punctului de transvazare și skid- ului de regazeificare GNL trebuie asigurat iluminat de securitate pentru continuarea lucrului, alimentat din două surse, dacă la întreruperea alimentării cu GNL este absolut necesară funcționarea continuă a instalației de alimentare și nu poate fi întreruptă.

(2) Structura sistemului de iluminare de siguranță se stabileste prin PTh.

Art. 154. – Este strict interzisă utilizarea echipamentelor portabile neprotejate corespunzător pentru zona cu pericol de explozie.

Art. 155. – (1) Lucrările cu flacără deschisă, de sudură la utilaje, echipamente sau conducte se execută numai după oprirea, golirea și depresurizarea instalației, suflarea cu gaz inert, luarea probelor pentru determinarea concentrației de gaze naturale, fiind obligatorie dotarea zonei cu stingătoare de incendiu, așa cum este stipulat în permisul de lucru cu foc.

(2) Permisul de lucru cu foc se întocmește, emite și se păstrează conform prevederilor Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 163/2007. Art. 156. – În zonele Ex se interzice folosirea sculelor și dispozitivelor care pot produce scântei prin frecare sau lovire fiind permisă numai folosirea sculelor și dispozitivelor Ex special concepute, marcate în acest scop de producător.

Art. 157. – Săpăturile și alte lucrări în zona echipamentelor din structura sistemului de alimentare cu GNL27, a rezervorului criogenic de stocare GNL, a punctului de transvazare și/sau a skid-ului de regazeificare GNL se execută numai pe baza unui permis de lucru de săpături, eliberat conform procedurii speciale întocmită în acest scop de către operatorul GNL.

Art. 158. – (1) Atunci când instalația de alimentare cu GNL este oprită, sistemul de control și protecție electronică trebuie să fie în „stand by” astfel încât alimentarea cu GNL să nu fie posibilă.

(2) Echipamentul de siguranță și de alarmă trebuie să fie funcțional pentru utilizare imediată.

Capitolul XIII Regulile privind transvazarea în siguranță a GNL din autocisternă

/semiremorcă pentru transport GNL în rezervorul criogenic de stocare GNL

Art. 159. – Staționarea autocisternei/semiremorcii pentru transport GNL se realizează în sensul de ieșire din incintă și cât mai aproape de punctul de transvazare în rezervorul criogenic de stocare GNL.

Art. 160. – După poziționarea vehiculului în zona punctului de transvazare special desemnată, conducătorul auto oprește motorul, trage frâna de mână și montează saboții de blocare la roți.

Art. 161. – Conducătorul auto și operatorul GNL verifică să nu existe surse cu foc deschis sau alte pericole pe o distanță de circa 25 m de la punctul de transvazare , stabilind că transvazarea GNL poate avea loc în siguranță.

Art. 162. – Operatorul GNL trebuie să fie prezent la punctul de transvazare permanent pe timpul alimentării rezervorului criogenic de stocare GNL și să fie îmbrăcat cu echipament de protecție individuală complet. Art. 163. – Anterior transvazării se verifică valoarea în volum corespunzător (%) de la indicatorul de nivel și prin diferență se determină cantitatea maximă admisă care trebuie completată conform cerinței beneficiarului sau la solicitarea umplerii complete, respectiv 95%.

Art. 164. – (1) Se verifică presiunea în rezervorul criogenic de stocare GNL.

(2) Valoarea presiunii GNL din rezervor nu poate depăși presiunea maximă de transvazare din autocisternă/semiremorcă pentru transport GNL.

Art. 165. – Dacă presiunea din rezervorul criogenic este mai mare decât presiunea de descărcare din autocisterna, se poate monta un furtun flexibil suplimentar, care conectează autocisterna cu rezervorul criogenic pe faza gazoasă pentru egalizarea presiunii.

27 sistem de alimentare cu GNL – instalaţia compusă din rezervor criogenic de stocare GNL, cu armături de siguranţa, aparatura de indicare, măsură şi control a parametrilor, pompă criogenică de vehiculare GNL, trasee de conducte şi distribuitor la autovehicule

Art. 166. – (1) Conducătorul auto deschide ușile compartimentului unde sunt ventilele și aparatura de măsură și control a autocisternei/semiremorcii pentru transport GNL, derulează furtunul flexibil și îl cuplează la gura de descărcare aferentă rezervorului criogenic de stocare GNL.

(2) Nu se recomandă ca lungimea furtunului să depășească 15 m.

Art. 167. – Se verifică funcționarea pompei prin pornirea pe traseul de recirculare GNL cu ventilele de pe refulare spre rezervorul criogenic de stocare GNL închise.

Art. 168. – Se cuplează cablul pentru realizarea conexiunii de echipotențializare între autocisternă/semiremorcă pentru transport GNL și rezervorul criogenic de stocare GNL.

Art. 169. – Se scot flanșele/cuplajele oarbe aferente ventilelor de pe refularea pompei de pe autocisternă/semiremorcă pentru transport GNL și de la conectorul de pe conducta de transvazare în rezervorul de stocare GNL.

Art. 170. – Se cuplează furtunul între ventilul de pe recipientul autocisternei/semiremorcii pentru transport GNL și conectorul de pe traseul de umplere a rezervorului criogenic de stocare GNL prin flanșele sau cuplajele speciale utilizând pentru strângere numai unelte.

Art. 171. – (1) Conducătorul auto deschide robinetele de la autocisterna/semiremorca pentru transport GNL și de pe conducta de umplere și verifică etanșeitatea conexiunilor.

(2) Verificarea și/sau reverificarea etanșeității conexiunilor sunt obligatorii și absolut necesare, deoarece în urma contracției apărute din cauza temperaturii scăzute este necesară o strângere suplimentară a șuruburilor.

Art. 172. – Se începe descărcarea și se supraveghează permanent operațiunea în special pentru a nu se depăși capacitatea de umplere a rezervorului criogenic de stocare GNL.

Art. 173. – La atingerea capacității maxime admise de umplere a rezervorului criogenic de stocare GNL se oprește transvazarea GNL.

Art. 174. – Se închid ventilele manuale de la autocisterna/semiremorca pentru transport GNL și de pe traseul conductei de umplere.

Art. 175. – Se degazează furtunul de descărcare și se deconectează de la punctul de transvazare.

Art. 176. – Conectarea furtunurilor pentru transvazare și deconectarea acestora și transvazarea GNL nu trebuie efectuate în timpul furtunii.

Art. 177. – Se deconectează furtunul și se montează flanșă oarbă/cuplaj orb la ventilul de închidere a furtunului.

Art. 178. – Se deconectează împământarea și se închide compartimentul ventilelor și aparaturii de la autocisterna/semiremorca de transport GNL.

Art. 179. – Se verifică atât rezervorul criogenic de stocare GNL cât și cisterna/semiremorca pentru transport GNL dacă au apărut nereguli sau scurgeri.

Art. 180. – Conducătorul auto eliberează frâna de mână, pornește motorul și părăsește locul de staționare.

Art. 181. – Măsurile recomandate pentru prevenirea și intervenția la scurgerile de GNL presupun:

1. evaluarea riscului de deversare a instalațiilor de stocare/furnizare, pe baza modelelor recunoscute la nivel internațional;

2. întocmirea unor proceduri de prevenire și control al scurgerilor care abordează scenarii semnificative și amploarea eliberărilor de GNL în exterior;

3. stabilirea echipamentelor de intervenție care să răspundă la scurgerile mici și care sunt de natură operațională și trebuie să fie disponibile la instalație;

4. să existe contracte pentru mobilizarea resurselor externe pentru a răspunde la evenimente;

5. elaborarea de proceduri care să cuprindă cerințe privind forțele și mijloacele ce trebuie să asigure intervenția și timpul de răspuns;

6. dezvoltarea planurilor de răspuns în cazul deversării masive în coordonare cu autoritățile locale;

7. existența și menținerea în funcțiune a sistemului pentru detectarea emisiilor de gaze/vapori, astfel încât sistemul de închidere de urgență (ESD) să poată fi activat;

8. existența și menținerea integrității cuvei de retenție astfel dimensionată încât să rețină o cantitate de GNL care ar putea fi eliberată brusc timp de 10 min;

9. sistemul de drenare din instalație trebuie să asigure colectarea degajărilor accidentale de substanțe periculoase pentru a reduce riscul de incendiu și explozie și afectarea mediului.

Capitolul XIV Activitățile de întreținere și verificare

Art. 182. – (1) Verificările tehnice în utilizare (VTU) ale echipamentelor sub presiune din componența instalației de stocare și regazeificare GNL se realizează de către Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune conform prescripțiilor tehnice ISCIR care prevăd tipurile de verificări (interioare, exterioare, de etanșeitate și de presiune) și periodicitatea acestora.

1. Celelalte inspecții periodice și lucrări de întreținere preventivă ale echipamentelor componente ale instalației de stocare și regazeificare GNL se realizează în conformitate cu manualele de operare și întreținere/instrucțiunilor de utilizare (exploatare) puse la dispoziție de către producătorii de echipamente, la achiziționarea acestora.

2. Prescripțiile tehnice ISCIR prevăzute la alin. (1) sunt PT C 4-2010 „Recipiente metalice stabile sub presiune”; PT C 6-2010 „Conducte metalice sub presiune pentru fluide” PT C 7-2010 „Dispozitive de

siguranță” aprobate prin Ordinul ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri nr. 663/2010, cu modificările ulterioare.

Art. 183. – Lucrările de inspecție, întreținere, verificare și de înlocuire a echipamentelor tehnice, a aparatelor, cablurilor și corpurilor de iluminat amplasate în zone Ex, se execută numai de către personal autorizat INCD INSEMEX în conformitate cu prevederile SR EN 60079-17.

Art. 184. – Verificarea, întreținerea și repararea instalațiilor electrice pentru medii normale se realizează de personal de specialitate potrivit prevederilor Normativului pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor – indicativ I7/2011, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2741/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 185. – Verificarea, întreținerea și repararea instalației de protecție împotriva descărcărilor electrice și cele de punere la pământ (PRAM) se realizează numai de personal autorizat potrivit prevederilor Normativului pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor – indicativ I7/2011, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2741/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 186. – Verificarea, întreținerea și repararea instalației de detectare gaze naturale se realizează în conformitate cu specificațiile furnizorului de echipamente și cu prevederile standardelor metrologice, cu personal specializat desemnat de furnizorul de echipamente care este acreditat RENAR28 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 9

iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93.

Art. 187. – Verificarea, întreținerea și reparațiile la instalațiile de detectare, semnalizare și alarmare în caz de incendiu și a instalațiilor de stingere se execută numai de personal autorizat de Centrul Național pentru Securitate la Incendiu și Protecție Civilă – CNSIPC și în conformitate cu prevederile Normativului privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a II-a – Instalații de stingere – indicativ P118/2-2013, cu modificările și completările ulterioare, și a Normativului privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a III-a – Instalații de detectare, semnalizare și avertizare – indicativ P118/3-2015.

Art. 188. – Mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor (stingătoare) trebuie să fie certificate conform legii, menținute în perfectă stare de funcționare, verificate și în termen scadent, de către persoane atestate care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor.

28 RENAR – Asociația de Acreditare din România

Art. 189. – Personalul care asigură intervenții tehnice trebuie să cunoască foarte bine utilajele și echipamentele din componența instalațiilor de stocare și regazeificare GNL pentru alimentarea cu gaze naturale a clienților casnici/industriali pentru a asigura intervenția cu maximă eficiență și siguranță.

Art. 190. – Echipele care asigură întreținerea și reparațiile trebuie să efectueze periodic controlul în vederea depistării eventualelor pierderi de gaze naturale conform graficului stabilit în baza precizărilor producătorului și a prevederilor normativelor, standardelor în vigoare sau de câte ori sunt sesizați că există miros de gaze naturale, utilizând soluție de apă și săpun și/sau detectoare electronice portabile.

Art. 191. – (1) Dispozitivele de securitate, respectiv supapele montate pe rezervor trebuie reglate să deschidă la o suprapresiune cu 10% mai mare decât presiunea normală de operare și trebuie verificate.

1. Condițiile în care dispozitivele prevăzute la alin. (1) se verifică, se stabilesc de către producătorul recipientului, în conformitate cu prevederile prescripției tehnice aplicabile, respectiv a instrucțiunilor de utilizare/exploatare emise de producător.

   Art. 192. – Întreținerea, verificarea utilajelor, conductelor și armăturilor se realizează astfel:

   1. de operatori economici autorizați ANRE, tip autorizație EGNL29, în condițiile prevăzute de furnizorul echipamentului și de prescripțiile tehnice ISCIR pentru instalația de stocare și regazeificare GNL;

   2. de operatori economici autorizați ANRE, tip autorizație ET/EDIB30, în condițiile NTPEE pentru

instalația de utilizare a gazelor naturale aferentă cliențiilor casnici/industriali.

Art. 193. – Verificarea aparatelor de reglare, măsură și control se realizează de către personal autorizat BRML, în conformitate cu prevederile reglementărilor metrologice.

Capitolul XV Documentele obligatorii solicitate de autorități și furnizorii de utilități pentru realizarea unei instalații de stocare și regazeificare GNL pentru alimentarea cu gaze naturale a clienților casnici/industriali

Art. 194. – Proiectarea și executarea instalațiilor de stocare și regazeificare GNL pentru alimentarea cu gaze naturale a clienților casnici/industriali se realizează numai de către operatori economici autorizați în acest

29EGNL – tip de autorizație pentru execuție instalații GNL emisă de ANRE în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 132/2021 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea operatorilor economici care desfășoară activități în domeniul gazelor naturale

30 ET/EDIB – tip de autorizație pentru execuția instalației de utilizare a gazelor naturale ce funcționează într-unul din regimurile de înaltă, medie, redusă sau joasă presiune, emisă de ANRE în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 132/2021 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea operatorilor economici care desfășoară activități în domeniul gazelor naturale

scop de ANRE, ISCIR și INCD INSEMEX, având la bază respectareaprevederilor legislației europene armonizate și cu respectarea prevederilor prescripțiilor tehnice aplicabile.

Art. 195. – Verificarea documentațiilor tehnice/proiectelor tehnice aferente instalațiilor de alimentare cu GNL se realizează astfel:

1. cele aferente instalațiilor de stocare și de reagazeificare se realizează de către verificatori de proiecte atestați ANRE, tip atestat VGg31;

2. cele aferente instalațiilor de utilizare a gazelor naturale pentru clienții casnici/industriali de către verificatori atestați de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației conform prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, tip atestat Ig.

Art. 196. – Proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor se realizează de:

1. instalatori atutorizați ANRE pentru proiectarea și/sau execuția/exploatarea instalațiilor GNL, angajați ai operatorilor economici autorizați ANRE, tip autorizație PGNL și/sau EGNL, după caz, pentru instalația de stocare și de regazeificare GNL, cu respectarea prevederilor prezentelor norme tehnice;

2. instalatori autorizați ANRE tip autorizație PGT/PGIU și/sau EGT/EGIU32, angajați ai operatorilor

   economici autorizați ANRE, tip autorizație PT/PDIB și/sau ET/EDIB33, după caz, pentru instalația de utilizare a gazelor naturale aferentă clienților casnici/industriali, cu respectarea prevederilor NTPEE.

   Art. 197. – (1) Documentația pentru solicitarea de autorizație de funcționare a echipamentelor din domeniul ISCIR este cea prevăzută în prescripțiile tehnice aplicabile și cuprinde:

   1. lista cu piese scrise și desenate;

   2. contractul de livrare a GNL;

   3. tema de proiectare;

      

      31 VGg – tip atestat emis de ANRE pentru verificarea documentațiilor tehnice/proiectelor tehnice aferente instalațiilor GNL, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 133/2021 privind aprobarea Regulamentului pentru atestarea verificatorilor de proiecte şi a experţilor tehnici pentru obiectivele/sistemele din sectorul gazelor naturale

      32 PGT/PGIU/EGT/EGIU – tipuri de autorizații emise de ANRE pentru proiectarea sau execuția instalațiilor de utilizare a gazelor naturale ce funcționează într-unul din regimurile de înaltă, medie, redusă sau joasă presiune, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 182/2020 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în sectorul gazelor naturale

      33 PT/PDIB/ET/EDIB – tipuri de autorizații emise de ANRE pentru proiectarea sau execuția instalațiilor de utilizare a gazelor naturale ce funcționează într-unul din regimurile de înaltă, medie, redusă sau joasă presiune, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 132/2021 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale

   4. memoriu tehnic, soluția de alimentare cu GNL, condițiile de amplasare, executare și verificare a sistemului de transvazare;

   5. breviar de calcul, necesarul de GNL și alegerea diametrelor conductelor;

   6. plan de încadrare în zonă, scara 1:2000 și plan de situație scara 1:500;

   7. planurile lucrărilor proiectate cu toate detaliile necesare execuției;

   8. schema izometrică;

   9. lista de echipamente, cu caracteristici tehnice însoțite, după caz, de agrement sau avize;

   10. caiet de sarcini pentru executarea lucrărilor;

   11. instrucțiuni de utilizare (exploatare);

   12. măsuri de protecția muncii și PSI;

   13. măsuri organizatorice pentru executarea lucrărilor de înlocuire a conductelor în funcțiune sau de extindere a instalațiilor de stocare în funcțiune, după caz;

   14. certificat de urbanism cu avizele și acordurile cerute de acesta.

   15. datele de identificare ale proiectantului și instalatorului său autorizat.

(2) Pentru planurile prevăzute la alin. (1) lit. f) și g) se indică, după caz, și:

1. diametrul și lungimea conductelor;

2. diametrul și lungimea tuburilor de protecție;

3. armăturile;

4. debitul și presiunea;

5. aparatele consumatoare de combustibili gazoși și arzătoarele;

6. aparatele de măsură, control și siguranță.

Art. 198. – (1) Pentru proiectarea unei instalații de stocare și regazeificarea GNL pentru alimentarea cu gaze naturale a clienților casnici/industriali operatorul economic autorizat ANRE trebuie să solicite și să obțină certificatul de urbanism.

1. Pentru comercializarea GNL este necesară obținerea de la ANRE a licenței pentru desfășurarea activității de furnizare de GNL.

   Art. 199. – Proiectanții trebuie să întocmească documentații pe specialități în faza DTAC pentru solicitarea de avize, acorduri și puncte de vedere.

   Art. 200. – După ce s-au obținut toate avizele și aprobările conform certificatului de urbanism se solicită autorizația de construcție în baza proiectelor pe specialități în faza PTh și DE.

   Art. 201. – După realizarea montajului se întocmește proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor.

   Art. 202. – După recepție se întocmesc documentații tehnice în faza PTh pentru solicitarea și obținerea autorizațiilor de la:

   1. ISCIR – autorizarea funcționării echipamentelor;

   2. Agenția de Protecție a Mediului – autorizația de mediu;

   3. Inspectoratul Pentru Situații de Urgenta județean – autorizația de securitate la incendiu;

   4. Inspectoratul Teritorial de Muncă – autorizația de funcționare din punct de vedere al securității și sănătății în muncă;

   5. INCD INSEMEX – atestatul GANEx și raportul privind protecția la explozie.

      Art. 203. – Anexele nr. 1 – 5 fac parte integrantă din prezenta normă tehnică.

      Anexa. nr. 1 la Norma tehnică

      PROPRIETĂȚILE ȘI CARACTERISTICILE GNL

      1. Proprietăți fizico-chimice ale GNL sunt, în principal, următoarele:

         1. când gazele naturale la presiune ambientală sunt răcite la aproximativ (-162 °C), acestea devin

            „lichefiate” și își reduc volumul la aproximativ 1/600 din dimensiunea sa inițială, ceea ce face mai ușor transportul acestora;

         2. se păstrează la presiune ambientală, iar atunci când este expus la o sursă de căldură, GNL începe să se vaporizeze trecând înapoi în faza gazoasă;

         3. dacă GNL este vărsat pe pământ sau pe apă, vaporizează intens și nu lasă reziduuri în urmă;

         4. GNL este inodor (nu este odorizat), incolor, netoxic și non-coroziv.

      2. Printre riscurile specifice GNL se enumără:

         1. inflamabilitatea, dar numai după vaporizare și trecere în stare gazoasă;

         2. înghețul instantaneu la ieșirea din sistem;

         3. asfixierea persoanelor intrate în norul de gaze naturale.

      3. Gazele naturale în cantități mici nu sunt explozive în aer liber dispersând-se rapid și ridicându-se, fiind mai ușoare ca aerul.

      4. Gazele naturale sunt inflamabile în intervalul de concentrație aer-combustibil de 5-15%; sub 5% amestecul de gaze naturale în aer este prea sărac pentru a arde și peste 15% amestecul este prea bogat pentru a arde.

      5. Temperatura de autoaprindere a gazelor naturale (preponderent metan) este de 540 °C.

      6. Totuși, GNL este periculos și dacă este vărsat, acesta fierbe rapid (este extrem de rece) creând un nor de vapori care în prezența unei surse de aprindere se poate aprinde și arde înapoi spre sursă.

      7. Inițial, vaporii de GNL ieșiți din sistem fiind extrem de reci condensează vaporii de apă din aer, apărând un nor vizibil care rămâne o perioadă la nivelul solului până se încălzește și se transformă în gaze naturale, ridicându-se în aer unde se disipează.

      8. GNL este un fluid criogenic, răcit la (-162 °C) și la contactul cu pielea poate provoca arsuri criogenice (arsuri reci) destul de severe, fiind obligatoriu ca personalul de operare să poarte echipament complet de protecție a feței, mâinilor și picioarelor.

      9. În funcție de cantitățile de GNL stocate în rezervorul criogenic, acestea se încadrează în Anexa nr. 1 Partea a 2-a Denumirea substanțelor periculoase din Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu completările ulterioare, respectiv la pct. 18 Gaze lichefiate inflamabile de categoria 1 sau 2.

      10. Conversia GNL în unități de măsură este prevăzută în tabelul nr. 1.

          Tabelul nr. 1

          Unite de măsura	Tone	m3	Nm3
          tone	x	2,222	1,300
          m3	0,450	–	585
          Nm3	7,692 x 10-4	0,0017	–

      11. Alte pericole potențiale ale unei deversări de GNL includ:

1. BLEVE (explozie de vapori în expansiune a lichidului în fierbere) rezultă din vaporizarea rapidă din cauza unor defecțiunii (spargere) ale rezervorului criogenic de stocare GNL, dar acestea sunt foarte puțin probabile datorită standardelor moderne care impun obligativitatea ca rezervoarele să fie realizate cu pereți dubli și izolare durabilă;

2. RPT (tranziția rapidă în fază) este un fenomen extrem de neobișnuit și curios, în care cantități mari de GNL aruncat în apă pot exploda fizic, dar nu ard. Nu există inițiere de incendiu, dar există potențial de deteriorare a echipamentelor din apropiere. Este nevoie de mai mult de 10.000 de galoane (37850 litri) de GNL într-un scenariu RPT pentru a provoca daune semnificative și, ca atare, sunt considerate a fi extrem de puțin probabil. Pericolul cel mai mare și cel mai probabil poate apare în situația în care se deversează GNL într-o zona închisă în care vaporii nu se pot disipa, în acest scenariu există pericol mare de incendiu dacă sunt prezente surse de aprindere;

3. rupturile extreme ale rezervoarelor criogenice de stocare GNL, un accident rutier al unui camion de transport GNL sau un atac armat, ar putea provoca un incendiu existând suficiente surse de aprindere.

   Anexa. nr. 2 la Norma tehnică

   LEGISLAȚIE APLICABILĂ

   Nr. crt.	Denumirea actului normativ
   1.	Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare
   2.	Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare
   3.	Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu completările ulterioare
   4.	Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor republicată, cu modificările și completările ulterioare
   5.	Legea nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil, republicată, cu modificările și completările ulterioare
   6.	Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare
   7.	Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare
   8.	Legea nr. 163/2015 privind standardizarea națională
   9.	Hotărârea Guvernului nr. 1326/2009 privind transportul mărfurilor periculoase în Romania, cu modificările ulterioare
   10.	Acordul european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (A.D.R), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994 și care se aplică transporturilor interne în baza Ordonanței Guvernului nr. 48/1999 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 122/2002
   11.	Hotărârea Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condițiilor pentru punerea pe piața a echipamentelor sub presiune, cu modificările ulterioare
   12.	Hotărârea Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, cu modificările ulterioare
   13.	Hotărârea Guvernului nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, cu modificările și completările ulterioare
   14.	Hotărârea Guvernului nr. 2176/2004 pentru modificarea unor hotărâri ale Guvernului în scopul eliminării unor dispoziții privind obligativitatea aplicării standardelor și actualizării referirilor la standarde
   15.	Hotărârea Guvernului nr. 245/2016 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor și sistemelor de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive (transpunerea Directivei 2014/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislațiilor statelor

   	membre referitoare la echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive)
   16.	Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 126/2011 privind echipamentele sub presiune transportabile, aprobată prin Legea nr. 90/2012
   17.	Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare
   18.	Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, cu modificările și completările ulterioare
   19.	Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 1610/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind depozitarea buteliilor în recipiente transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, exclusiv GPL
   20.	Ordinul inspectorului de stat șef al Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat nr. 130/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnică a instalațiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR – operator RSVTI, cu modificările și completările ulterioare
   21.	Ordinul inspectorului de stat șef al Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat nr. 401/2005 privind aprobarea aplicării sigiliilor de către inspectorii de specialitate din cadrul Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR) la instalațiile și echipamentele neautorizate sau care nu prezintă siguranță în funcționare, conform Prescripțiilor tehnice – Colecția ISCIR
   22.	Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 163/2007 privind aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor
   23.	Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 27/N/1999 privind aprobarea reglementării tehnice „Normativ de siguranță la foc a construcțiilor – indicativ P 118-1999
   24.	Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2741/2011 privind aprobarea reglementării tehnice „Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor” indicativ I7/2011, cu modificările și completările ulterioare
   25.	Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 2463/2013 pentru aprobarea Normativului privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a II-a – Instalații de stingere – indicativ P118/2-2013 , cu modificările și completările ulterioare
   26.	Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 364/2015 pentru aprobarea Normativului privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a III-a – Instalații de detectare, semnalizare și avertizare – indicativ P118/3-2015, cu modificările ulterioare
   27.	Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 109/2013 pentru aprobarea Codului tehnic al gazelor naturale lichefiate
   28.	Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2018 privind aprobarea Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale
   29.	Hotărârea Guvernului nr. 1029/2008 privind condițiile introducerii pe piață a mașinilor, cu modificările și completările ulterioare
   30.	Hotărârea Guvernului nr. 487/2016 privind compatibilitatea electromagnetică, cu modificările și completările ulterioare

   31.	Ordinul ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri nr. 663/2010 pentru aprobarea Prescripțiilor tehnice PT C 4-2010 „Recipiente metalice stabile sub presiune”, PT C 6–2010 „Conducte metalice sub presiune pentru fluide”, PT C 7–2010 „Dispozitive de siguranță, cu modificările ulterioare
   32.	Hotărârea Guvernului nr. 1058/2006 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive (transpunerea Directivei 1999/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1999 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea protecției sănătății și securității lucrătorilor expuși unui potențial risc în medii explozive [a cincisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE])
   33.	Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 392/2007 privind aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea, montarea, punerea în funcțiune, utilizarea, repararea și întreținerea instalațiilor tehnice care funcționează în atmosfere potențial explozive,” indicativ NEx 01-06
   34.	Ordinul ministerului transportului, construcțiilor și turismului nr. 176/2005 privind aprobarea reglementării tehnice ,,Normativ pentru proiectarea , executarea, verificarea și exploatarea instalațiilor electrice în zone cu pericol de explozie”, indicativ NP 099-04, cu modificările și completările ulterioare
   35.	Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 138/2015 pentru aprobarea Normelor tehnice privind utilizarea, verificarea, reîncărcarea, repararea și scoaterea din uz a stingătoarelor de incendiu
   36.	Ordinul ministrului de interne nr. 108/2001 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice – D.G.P.S.I. – 004, cu modificările ulterioare
   37.	Ordinul ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri nr. 663/2010 pentru aprobarea Prescripțiilor Tehnice PT C 4-2010 „Recipiente metalice stabile sub presiune”; PT C 6-2010 „Conducte metalice sub presiune pentru fluide” PT C 7-2010 „Dispozitive de siguranță”, cu modificările ulterioare
   38.	Hotărârrea Guvernului nr. 971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securtate și/sau de sănătate la locul de muncă, cu modificările și completările ulterioare

   LISTA STANDARDELOR APLICABILE ÎN DOMENIUL GNL

   Anexa. nr. 3 la Norma tehnică

   Nr. crt.	Referința	Titlul
   	SR34 EN35 ISO36 16903	Industriile petrolului și gazelor naturale. Caracteristici ale GNL care influențează proiectarea și alegerea materialelor
   	SR EN 1473	Instalații și echipamente de gaz natural lichefiat. Proiectarea instalațiilor terestre
   	SR EN 1474-2	Instalații și echipamente de gaz natural lichefiat. Proiectarea și testarea echipamentelor de transfer marin. Partea 2: Proiectarea și testarea conductelor de transfer
   	SR EN 1474-3	Instalații și echipamente pentru gaz natural lichefiat. Proiectarea și testarea sistemelor de transfer marin. Partea 3: Sisteme de transfer offshore
   	SR EN 13645	Instalații și echipamente de gaz natural lichefiat. Proiectarea instalațiilor terestre cu capacitate de depozitare cuprinsă între 5 și 200 tone
   	SR EN 14620-1	Proiectarea și fabricarea rezervoarelor de oțel cu fund plat, verticale cilindrice, construite in situ destinate depozitării gazelor lichefiate pentru temperaturi de utilizare cuprinse între 0 grade C și -165 grade C. Partea 1: Generalități.
   	SR EN 14620-2	Proiectarea și fabricarea rezervoarelor de oțel cu fund plat, verticale cilindrice, construite in situ destinate depozitării gazelor lichefiate pentru temperaturi de utilizare cuprinse între 0 grade C și -165 grade C. Partea 2: Componente metalice.
   	SR EN 14620-3	Proiectarea și fabricarea rezervoarelor de oțel cu fund plat, verticale cilindrice, construite in situ destinate depozitării gazelor lichefiate pentru temperaturi de utilizare cuprinse între 0 grade C și -165 grade C. Partea 3: Componente de beton.
   	SR EN 14620-4	Proiectarea și fabricarea rezervoarelor de oțel cu fund plat, verticale cilindrice, construite in situ destinate depozitării gazelor lichefiate pentru temperaturi de utilizare cuprinse între 0 grade C și -165 grade C. Partea 4: Componente de izolație.
   .	SR EN 14620-5	Proiectarea și fabricarea rezervoarelor de oțel cu fund plat, verticale cilindrice, construite in situ destinate depozitării gazelor lichefiate pentru temperaturi de utilizare cuprinse între 0 grade C și -165 grade C. Partea 5: Încercare, uscare, purjare și răcire.
   .	SR EN 1626	Recipiente criogenice. Robinete pentru uz criogenic
   .	SR EN 1797	Recipiente criogenice. Compatibilitatea între gaz și materiale
   .	SR EN 12213	Recipiente criogenice. Metode pentru evaluarea performanței izolației termice
   .	SR EN ISO 2012	Recipiente criogenice. Racorduri flexibile

   

   34 SR – Standard românesc;

   35 EN – Normă europeană;

   36 ISO – Organizația Internațională de Standardizare

   .	SR EN ISO 24490	Recipiente criogenice. Pompe pentru serviciu criogenic
   .	SR EN 13458-1	Recipiente criogenice. Recipiente fixe, izolate sub vid. Partea 1: Condiții de bază
   .	SR EN 13458-2	Recipiente criogenice. Recipiente fixe, izolate sub vid. Partea 2: Proiectare, execuție, inspecție și încercări
   .	SR EN ISO 21009-2	Recipiente criogenice. Recipiente fixe izolate sub vid. Partea 2: Condiții de exploatare
   .	SR EN 13648-1	Recipiente criogenice. Dispozitive de protecție împotriva suprapresiunii. Partea 1: Supape de siguranță pentru uz criogenic
   .	SR EN 13648-2	Recipiente criogenice. Dispozitive de protecție împotriva suprapresiunii. Partea 2: Dispozitive cu discuri de rupere pentru uz criogenic
   .	SR EN ISO 21013-3	Recipiente criogenice. Dispozitive de reducere a presiunii pentru uz criogenic. Partea 3: Dimensionarea și determinarea capacității
   .	SR EN ISO 6976	Gaz natural. Calculul puterii calorifice, densității, densității relative și indicelui Wobbe din compoziție
   .	SR EN ISO 12213-1	Gaz natural. Calculul factorului de compresibilitate. Partea 1: Introducere și linii directoare
   .	SR EN ISO 12213-2	Gaz natural. Calculul factorului de compresibilitate. Partea 2: Calcul pe baza analizei compoziției molare
   .	SR EN ISO 12213-3	Gaz natural. Calculul factorului de compresibilitate. Partea 3: Calcul pe baza proprietăților fizice
   .	SR EN 12065	Instalații și echipamente pentru gaz natural lichefiat. Testarea emulsiilor destinate producerii spumei cu expansiune mare și medie și a pudrelor extinctoare utilizate în cazul focului produs de gazul natural lichefiat
   .	SR EN 12838	Instalații și echipamente pentru gaz natural lichefiat. Testarea capacității sistemelor de eșantionare a GNL
   .	SR EN 1127-1	Atmosfere explozive. Prevenirea și protecția la explozii. Partea 1: Concepte fundamentale și metodologie
   .	SR EN 60079-10-1	Atmosfere explozive. Partea 10-1: Clasificarea ariilor. Atmosfere explozive gazoase
   .	SR EN 60079-0	Atmosfere explozive. Partea 0: Echipamente. Cerințe generale
   .	SR EN ISO 80079-36	Atmosfere explozive. Partea 36: Echipamente neelectrice pentru atmosfere explozive. Metodă și cerințe de bază
   .	SR EN ISO 80079-37	Atmosfere explozive. Partea 37: Echipamente neelectrice pentru atmosfere explozive. Tip de protecție neelectrică prin securitate constructivă "c", prin controlul surselor de aprindere "b", prin imersie într- un lichid "k"
   .	SR EN 60079-14	Atmosfere explozive. Partea 14: Proiectarea, alegerea și construcția instalațiilor electrice
   .	SR EN 15198	Metodologie de evaluare a riscului pentru echipamente și componente neelectrice destinate utilizării în atmosfere potențial explozive
   .	SR EN ISO 16924	Stații de alimentare cu gaze naturale. Stații GNL pentru alimentarea vehiculelor
   .	SR EN IEC37 31010	Managementul riscurilor. Tehnici de evaluare a riscurilor

   

   37 IEC – Comisia Electrotehnică Internațională

   Anexa. nr. 4

   la Norma tehnică

   SCHEMA DE PRINCIPIU

   a instalației de stocare și regazeificare GNL pentru alimentare cu gaze naturale a clienților casnici/industriali

   1. Instalație de stocare și regazeificare GNL cu vaporizator ambiental cu aer

      

      1	Semiremorcă/autocisternă
      2	Rezervor criogenic de stocare GNL
      3	Vaporizator de înaltă presiune
      4	Schimbător de căldură electric
      5	SKID cu armătură de siguranță, echipamente de urmărire și control parametri
      6	Odorizator
      7	Client casnic/industrial

      

      Semne convenționale Ventil manual

      

      Supapă de presiune Manometru

      Indicator nivel lichid

      Vană de izolare automată Supapă de unic sens

      Disc de rupere între cele 2 vase

   2. Instalație de stocare și regazeificare GNL cu vaporizator cu apă caldă

Anexa. nr. 5 la Norma tehnică

P ID A UNUI REZERVOR CRIOGENIC DE STOCARE GNL

Cod culori :

Rosu – faza vapori de GNL

Albastru –lichid (gaz natural criogenic ) Verde- vacuum

Legenda

1	Conector la autocisterna/semiremorca pentru transport GNL
2-L	Ventil de umplere cu GNL pe la partea inferioară a rezervorului criogenic de stocare GNL
3–G	Ventil de umplere pe faza gazoasă de la partea superioară a rezervorului criogenic de stocare GNL
4	Ventil de preaplin
5-G	Ventil de izolare pe faza gazoasă pe la partea superioară a rezervorului criogenic de stocare GNL

6-L	Ventil de izolare pe lichid la partea inferioară a rezervorului criogenic de stocare GNL
10	Alimentare pe faza lichidă direct fără a trece prin rezervorul criogenic de stocare GNL
13	Ventil economizor
13-2	Robinet economizor manual
14	Combinații supapă (filtru, regulator, economizator, supapă non-retur)
20-L	Supapă de extragere a lichidului
30	Ventil cu 3 căi schimbare supape de presiune
31/A	Supapă de siguranță a rezervorului interior criogenic de stocare GNL
31/B	Supapă de siguranță a rezervorului interior de stocare GNL
34	Ventil manual pe faza gazoasă
35	Supapă termică cu eșapare în atmosferă
40	Indicator de nivel
41	Ventil egalizare by pass
42-G	Supapă de închidere rapidă la presiune joasă pe faza gazoasă
43-L	Supapă de închidere rapidă la presiune înalta pe faza lichid
44	Indicator de presiune
51	Conector evacuare vacuum din spațiul intermediar
52	Dispozitiv de siguranță pe vacuum

Opțiuni

1. Egalizare traseu de vapori

   22	Conexiunea de egalizare a vaporilor
   23	Supapă de egalizare a vaporilor

2. Sistem de oprire de urgență

   18	Ventil automat acționat de la distanță de oprire de urgență
   35	Supapă termică cu eșapare în atmosferă

3. Linie de purjare

   19	Ventil manual de purjare

4. Sistem de emergență cu oprire rapidă de la distanță

   21-l	Ventil automat acționat de la distanță de oprire de urgență
   35	Supapă termică cu eșapare în atmosferă

5. Supapă de izolare PBC (consumatori)

   11	Ventil de intrare a lichidului pentru PBC

   35	Supapă termică cu eșapare în atmosferă

6. Supapă de evacuare din PBC(consumatori)

12	Ventil de evacuare a lichidului