NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR din 12 octombrie 2005

privind anumiti contaminanti din alimentele de origine animala şi nonanimala*)



Notă …
*) Aprobata prin Ordinul nr. 1.050 din 12 octombrie 2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.056 din 26 noiembrie 2005.

O R D I N

privind aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind anumiți contaminanți din alimentele de origine animală și nonanimală*)

Văzând Referatul de aprobare nr. 40.796 din 26 august 2005, întocmit de Direcția generală siguranța alimentelor din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,

având în vedere prevederile art. 4 alin. (5) din Legea nr. 150/2004 privind siguranța alimentelor, cu modificările și completările ulterioare,

ținând cont de prevederile art. 63 lit. d), i) și m) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea

activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările

și completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 3 alin. (1)—(3), precum și ale art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 738/2005 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia,

*) Ordinul nr. 1.050/97/1.145/505/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.056 din 26 noiembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 755/2003 privind organizarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, ministrul sănătății și președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor emit următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor privind anumiți contaminanți din alimentele de origine animală și nonanimală, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — (1) Autoritatea Națională Sanitară Veterinară

și pentru Siguranța Alimentelor, în colaborare cu autoritățile abilitate implicate, prevăzute în Legea nr. 150/2004 privind siguranța alimentelor, modificată și completată prin Legea nr. 412/2004, controlează modul de îndeplinire a prevederilor anexei nr. I la norma sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor și ia măsurile ce se impun, conform limitelor legale de competență.

1. (2) Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în colaborare cu autoritățile abilitate implicate, ia măsurile necesare pentru ca metodele de prelevare a probelor în vederea efectuării controlului oficial al limitelor contaminanților pentru produsele prevăzute în anexele nr. II—IX la norma sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor să fie în conformitate cu prevederile din aceste anexe.

2. (3) Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în colaborare cu autoritățile abilitate implicate, ia măsurile necesare pentru ca pregătirea probelor, metodelor de analiză și criteriile de performanță pentru metodele de analiză, prevăzute în anexele nr. II—IX la norma sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor să fie în conformitate cu prevederile din aceste anexe.

Art. 3. — (1) Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

1. (2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătății și familiei și al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 84/91/2002 pentru aprobarea Normelor privind contaminanții din alimente, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 16 aprilie 2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 141/2004 privind aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind anumiți contaminanți din alimentele de origine animală și nonanimală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 și nr. 107 bis din 2 februarie 2005, cu modificările și completările ulterioare.

2. (3) Prezentul ordin preia prevederile Regulamentului Comisiei nr. 466/2001, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L77, amendat prin Regulamentul Consiliului 2.375/2001/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L321, Regulamentul Comisiei 221/2003/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L37, Regulamentul Comisiei 257/2002/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L41, Regulamentul Comisiei 472/2002/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L75, Regulamentul Comisiei 563/2002/CE,

   Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale,

   Gheorghe Flutur

   Ministrul sănătății,

   Gheorghe Eugen Nicolăescu

   publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L86, Regulamentul Comisiei 1.425/2003/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L203, Regulamentul Comisiei 2.174/2003/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L326, Regulamentul Comisiei 242/2004/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L42, Regulamentul Comisiei 455/2004/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L74, Regulamentul Comisiei Europene 655/2004/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L104, Regulamentul Comisiei Europene 683/2004/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L106, Regulamentul Comisiei Europene 684/2004/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L106, Regulamentul Comisiei 78/2005, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L16, Regulamentul Comisiei 123/2005, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L25, Regulamentul Comisiei 208/2005, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L34, Regulamentul Comisiei 856/2005, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L143, Actul referitor la condițiile de aderare a Republicii Cehia, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungaria, Republicii Malta, Republicii Polonia, Republicii Slovenia și Republicii Slovacia și modificarea tratatelor de fondare a Uniunii Europene și corectat prin corrigendum-urile publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L313, L80 și L155, precum și ale Regulamentului Consiliului nr. 315/93, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L37, amendat prin Regulamentul Consiliului nr. 1.882/2003, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L284; Directivei 1998/53/EC, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L201, amendată prin directivele nr. 2002/27/EC, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L75, nr. 2003/121, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L332, și nr. 2004/43/EC, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L113; Directivei 2002/26/EC, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L75, amendată prin Directiva 2004/43/EC, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L113, și prin Directiva Comisiei 2005/5/EC, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L27; Directivei 2003/78/EC, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L203; Directivei 2005/38/EC, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L143; Directivei 2001/22/EC, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L77, amendată prin Directiva 2001/873, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L325 și prin Directiva 2005/4/EC, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L19; Directivei 2002/69/EC, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L209, amendată prin Directiva 2004/44/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L133; Directivei 2004/16/EC, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L42, și Directivei 2005/10/EC, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L34.

   Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare

   și pentru Siguranța Alimentelor,

   Ion Agafiței,

   secretar de stat

   Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Cătălin Florin Teodorescu, secretar de stat

   ANEXĂ*)

   N O R M Ă S A N I T A R Ă V E T E R I N A R Ă Ș I P E N T R U S I G U R A N Ț A A L I M E N T E L O R

   privind anumiți contaminanți din alimentele de origine animală și nonanimală

   

   

   *) Anexa este reprodusă în facsimil.

   Primul subparagraf se aplică în măsura în care nu sunt stabilite limite maxime specifice pentru produsele menţionate la acesta.

   1. (2) Limitele maxime specificate în anexa nr. I se vor aplica, de asemenea, alimente!or destinate sugar”1lor sau copiilor de vârstă mică, la care se face referire Yn Ordinu! ministrului sănătăţii şi familiei nr. 387/2002 şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 251/2002 pentru aprobarea Normelor privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 18 decembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, ţinând cont de modificările concentraţiei contaminantului rezultate în urma proceselor de uscare şi diluţie sau procesare precum şi de concentraţrile relative ale ingredientelor din produs.

   2. (3) Fără a prejudicia art. 7 alin (3) sunt interzise următoarele:

      1. a. utilizarea produselor, care nu sunt conforme cu limitele maxime prevăzute la anexa nr. I, ca ingrediente alimentare la producerea alimentelor compuse sau a altor alimente:

      2. b. amestecarea produselor conforme limitelor maxime, cu produse ce depăşesc limitele maxime prevăzute la anexa nr. I;

      3. c. detoxifierea deliberată a produselor prin tratamente chimice pentru contaminanţii prevăzuţi la secţiunea 2 (micotoxine) din anexa nr. I.

Art. 7. (1) Limitele maxime de aflatoxină prevăzute pentru produsele stabilite la pct.

2.1.1.1 şi 2.1.2.1 din anexa nr. I sunt aplicabile produselor derivate din prelucrarea acestora, ţinând seama că nu sunt stabilite limite maxime specifice pentru asemenea produse.

1. (2) Cu privire la produsele menţionate la pct. 2.1 şi 2.2 din anexa nr. I sunt interzise următoarele:

   1. a) amestecul produselor care respectă limitele maxime stabilite în anexa nr. I cu produsele c.are depăşesc aceste limite sau amestecul produselor supuse procesului sortării ori altor tratamente fizice cu produsele destinate consumului uman direct sau ca ingredient în produsele alimentare;

   2. b) utilizarea produselor care nu respectă limitele maxime stabilite la pct. 2.1.1.1, 2.1.2.1, 2.1.3, 2.1.4, 2.2.1, 2.2.2, 2.2.3, 2.2.4 şi 2.2.5 din anexa nr. I ca ingrediente pentru fabricarea altor produse alimentare;

   3. c) decontaminarea produselor prin tratamente chimice.

(3") Arahidele, nucile şi fructele uscate care nu respectă limitele maxime stabilite la pct.

2.1.1.1 din anexa nr. I şi cerealele care nu respectă limitele maxime stabilite la pct 2.1.2.1 din aceeaşi anexă pot fi introduse pe piaţă, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

1. a) aceste produse:

   (i–)să nu fie destinate consumului uman direct sau utillzăril ca ingrediente în produsele alimentare;

   1. (ii) să fie conforme cu limitele maxime stabilite la pct. 2.1.1.2 din anexa nr. I pentru arahide, la pct. 2.1.1.3 din aceeaşi anexă pentru nuci şi fructe uscate şi la pct. 2.1.2.3. din anexa I pentru porumb;

   2. (iii) să fie supuse unui tratament secundar de sortare sau altor tratamente fizice şi, după acest tratament, limitele maxime stabilite la pct. 2.1.1.1 şi 2.1.2.1 din anexa nr. I să nu fie depăşite iar acest tratament să nu provoace alte rezlduuri nocive;

2. b) destinaţia acestor produse se evidenţiază clar prin etichetarea care conţine indicaţia „produsul se supune tratamentului de sortare sau altor tratamente fizice pentru a reduce nivelul de contaminare cu aflatoxine înainte de consum sau utilizare ca ingredient în produsele altmentare”.

Art. 8. Cu privire la produsele menţionate la secţiunea 5 din anexa nr. l este interzisă:

1. a) amestecarea produselor corespunzătoare limitelor maxime cu produsele care depăşesc aceste limfte maxime;

2. b) folosirea produselor, care nu corespund limitelor maxime, ca ingrediente pentru producerea altor alimente.

CAPITOLUL III

Metode de prelevare a probelor şi metode de analiză utilizate pentru controlul oficial a! nivelurilor anumitor contaminanţi din produsele alimentare

Art. 9. Metodele de prelevare şi pregătire a probelor precum şi criteriile pentru metodele de analiză utilizate în controlul oficial al nivelului maxim de atlatoxine, la produsele din anexa nr. I, secţiunea 2, pct. 2.1., se efectuează în conformitate cu metodele descrise în anexa nr. li la prezenta normă sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.

Art. 1O. Metodele de prelevare şi pregătire a probelor precum şi criteriile pentI·u metodele de analiză utilizate pentru controlu) oficiaal nivelului maxim de ochra10xină A !a produsele din anexa nr. I, secţiunea 2, pct 2.2.. se efectuează în conformitate c•.1 metodele descrise în anexa nr. III la prezenta normă sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.

Art. 11. Metodele de prelevare şi pregătire a probelor precum şi criteriile pentru metoda de

analiză utilizate pentru controlul oficial al nivelului maxim de patulină !a produsele dm anexa nr. I, secţiunea 2, pct. 2.3. se efectuează în conformitate cu metodele descrise în anexa nr. IV la prezenta normă sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.

Art. 12. Metodele de prelevare şi pregătire a probelor precum şi criteriile pentru metoda de analiză utilizate pentru controlul oficial al nivelului maxim de deoxinlvalenol, zearalenonă, fumonisină şi toxine T-2 şi HT-2 la produsele din anexa nr. I, secţiunea 2, pct. 2.4, 2.5. 2.6 şi 2.7, se efectuează în conformitate cu metodele descrise în anexa nr. V la prezenta normă sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.

Art. 13. Metodele de prelevare şi pregătire a probelor precum şi criteriile pentru metodele de analiză utilizate pentru controlul oficial al nivelului maxim de plumb, cadmiu şi mercur la produsele din anexa nr. I, secţiunea 3, pct 3.1, 3.2 şi 3.3 se efectuează în conformitate cu metodele descrise în anexa nr. VI la prezenta normă sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.

Art. 14. Metodele de prelevare şi pregătire a probelor şi criteriile pentru metodele de analiză utilizate pentru controlul ofietal al nivelului maxim de 3-monoclorpropan-1,2-diol (3-MCPD) la produsele din anexa nr. I, secţiunea 4, pct. 4. î şi 4.2 se efectueazc:4 î:1 conformitate cu metodele descrise în anexa nr. VI la prezenta normă sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.

Art. 15. Metodele de prelevare şi pregătire a probelor precum şi criteriile pentru metodele de· analiză utilizate pentru controlul oficial al nivelului maxim de dioxină şi dioxine similare la produsele din anexa nr. I, secţiunea 5, pct. 5.1.1, 5.1.2, 5.2, 5.3, 5.4 şi 5.5 se efectuează în conformitate cu metodele descrise în anexa nr. Vll la prezenta normă sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.

Art 16. Metodele de prelevare şi pregătire a probelor precum şi criteriile pentru metodele de analiză utilizate pentru controlul oficial al nivelului maxim de staniu la produsele din a·nexa nr. I, secţiunea 6, pct. 6.1, 6.2 şi 6.3 se efectuează în conformitate cu metodele descrise în anexa nr. VIII la prezenta normă sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.

Art. 17. Metodele de prelevare şi pregătire a probelor precum şi criteriile pentru metodele

de analiză utilizate pentru controlul ofic al al nivelului maxim de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) la produsele din anexa nr. I, secţiunea 7, pct. 7.1 se efectuează în conformitate cu metodele descrise în anexa nr. IX la prezenta normă sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.

Art. 18. Anexele I-IX fac parte integranta din prezenta normă sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.

ANEXA Nr. I

la prezenta normă sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor

Limitele maxime pentru anumiţi contaminanţi în produsele alimentare

Secţiunea 1: Nitraţi

1.1. Spanac proaspăt( oleracea)

(Spinacia i Recoltat

, t i n :

între

1 3000

!

i

; –Şi I 2500–

                                   _, ,

1.2. Spanac conservat, îngheţat sau conQelat

31 octombrie

!

3500(2)-

– -· ··––~––– – ·                                                 

;f5ocf<2

1 • I

1.4. Salată de tip ăIceberg" PJ

" salată crescută

în

2000L)

cămp deschis

• • -.f-– ––,.L ,

200

copii de vârstă

şi

pentru sugari mică<4l

1.5. Alimente pentru copii şi alimente

pe baza de cereale procesate,

octombrie şi 31 martie

– salată crescută în spaţii acoperite

1

între

Recoltată

1. (1) Nivelurile maxime pentru spanacul proaspăt nu se aplică şi la spanacul proaspăt care urmează să fie supus procesării şi care este transportat direct, în vrac, din câmp către înstalatia de procesare.

2. (2) În absenţa unei etichetări corespunzătoare, care să indice metoda de producţie. se aplică nivelul stabilit pentru salata crescută în câmp deschis.

3. (3) Definită în Ordinul nr. 532/2004 al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale

   • • privind aprobarea Listei standardelor de comercializare pentru legume şi fructe

   • • proaspete, publicat în Monitorul Oficial al Româniel, Partea I, nr. 712 din 6 august 2004.

4. (4) Alimentele pentru copii şi alimentele pe bază de cereale procesate, pentru sugari şi copii de vârstă mică aşa cum sunt definite în Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 387/2002 şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 251/2002 pentru aprobarea Normelor privind alimentele destinate sugarilor sau copiilor de vârsta mica .. Nivelurile maxime se aplică produselor gata pentru consum sau aşa cum sunt

   . reconstituite în conformitate cu instrucţiunile producătorilor.

   Secţiunea 2: Micotoxine

   

   –––––•-•·•-• •––. –•w–•-•–-•-••–-• I

   Produs I Nivelul maxim de aflatoxină

   . –– ––––– –– – – F–B 1::-_JB  1-'J?2 1+mj+_-M-:–1 •

   

   :.tt; ;; ;_nuci şifructe uscate        –_––1––r·.-.c–-+-––=,–– _

   2.1.1.1. Arahidele, nucile şi fructele uscate şi 1 2,0° 4,0 produsele procesate din acestea. destinate ! :

   consumului uman direct sau folosite ca : 1

   irî en a:rsupl,Se– sortării saua·t,ui'–8 â[S) 15'o'''–JI–.._·

   tratament fizic, înainte de a fi consumate de /

   f- – –i –r _n_ _a _s_a_u_d_e_–. ––f_–fio_i_o_si-te_c_a_in_g_r_e_d_ie_n_t _,_I– ––

   2.1.1.3. Nucile şi fructele uscate supuse sortării 5,0(b)

   • • sau altui tratament fiz:ic, înainte de –a fi consumate de către om sau de a fi folosite ca ingredient alimentar

     2:1 2.Cereale (inclusiv hrişcă, Fagopyrum sp)

     _

     1 0,

     _ ,w_ J _

     

     

     0 –

     1. 2.1.2.1. Cereale (inclusiv hrişcă, Fagopyrum sp) şi produsele procesate din acesta destinate consumului uman direct sau folosite ca

        2,0

        4,0

        ingredient alimentar––– ––+––+–– f–––––

     2. 2.1.2.2. Cereale (inclusiv hrişcă, Fagopyrum sp) 2,0 4,0 – l cu excepţia porumbului, destinate sortării sau / altui tratament fizic, înainte de consumul de către

     om sau de a fi folosite ca inqredient alimentar

     TIT 3. Porumbul destinat sortării sau altui 5,0 10,0

     tratament fizic, înainte de a fi consumat de către !

     _'?._m sau de a fi folosit ca ingredient alimentarI

     2.1.3 Lapte (lapte brut. lapte pentru fabricarea – – –-o;-Os––)

     _ produselor pe bază de lapte şi !aptele tratat prin I

     căldură, aşa cum este definit prin legislaţia sanitară veterinară în vigoare

     1. 2.1.4. Următoarele specii de condimente 5,0 10,0 –

        • – Caps;cum spp. (fructele uscate ale acestuia, /

          întregi sau măcinate, inclusiv chilii, pudra de I

          chili, cayenne şr paprika) :

        • – Piper spp. (fructele acestuia, inclusiv piper alb j

          sau negru)

          , – Myristica fragrans (nucşoară) I

        • – Zingiber offidnale (ghimbir) i

          1–––_C_ur_c_u_m_a_l_o_n,.   ga   ,_(t_u_rm_e_ric_,_)_ ––––+–-+–––+ l

     2. 2.1.5. Alimentele pentru copii şi alimentele pe O,10 bază de cereale procesate, pentru sugari şi copii

        de vârstă mică ,ai

     3. 2.1.6. Formulele pentru sugari şi formulele în continuare, inclusiv laptele pentru sugari şi laptele în continuare(7l

        0,025 I

        i

     4. 2.1.7. Alimente cu destinatie nutritională specială(Bl destinate în special sugarilor •

     0,10 0,02 _1

5. (5) Limitele maxime se aplica părţii comestibile ale arahidelor, nucilor şi fructelor uscate. Pentru nucile "în coajă", la calculul conţinutului de aflatoxină se ţine cont de contaminarea produsă de fiecare parte comestibilă.

6. (6) Alimentele pentru copii şi alimente pe bază de cereale procesate destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică aşa cum sunt definite în Ordinul ministrului sănătăţii şi familieii şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 387/2002 . Limita maximă de aflatoxine, în alimentele pentru copii şi alimentele pe bază de cereale procesate destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică, se referă la substanţa uscată. Substanţa uscată este determinată în conformitate cu prevederile anexei nr. li şi nr. III.

7. (7) Formulele pentru sugari şi formulele în continuare, aşa cum sunt definite în Orcii1d ministrului sănătăţii şi familiei şi al min·1strului agriculturii, alimentaţiei şi pădu1·ilor nr.

   . 387/251/2002 Limita maximă de aflatoxină în formulele pentru sugari şi formulele n continuare se referă la produsul gata de consum (puse pe piaţă ca atare sau clup8 reconstituirea conform instrucţiuni lor praducătorului ).

8. (8) Alimentele destinate sugarilor sau copiilor de vârsta mica în conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 387/251/2002 pentru aprobarea Normelor privind alimentele destinate sugarilor sau copiilor de vârsta mica .

   Limita maximă de aflatoxină pentru alimentele cu destinaţie nutriţională specială destinate în special copiilor se referă:

   1. a) pentru lapte sau produselor din lapte, la produsele gata pentru a fi folosite (puse pe piaţă ca atare sau după reconstituirea conform instrucţiunilor producătorului),

   2. b) pentru alte produse decât laptele sau produsele din lapte, la substanţa uscată. Substanţa uscată este determinată in conformitate cu prevederile anexei nr. li şi nr. 111.

   

   

   

   Nivelul maxim Î

   l._ P_r_o_d_u_s_u_l                                  _,.._.,_,_µ_..,,/  sau ppb)  !_

   

   ! 2.2. Ochratoxînă A I

   l2:2i –Cereale(inclusiv orez şi hrişcă) şi produse cerealiere –– •i

   I derivatej

   r–2.2.1.1. Cereale brute (inclusiv orez şi hrişcă brute)I 5,0 :

   

   

   I2.2.1.2. Toate produsele derivate din cereale (inclusiv produse 3,0 1

   cerealiere procesate şi boabe de cereale destinate consumului uman direct)

   2.2.2 Stafid uscate (cu._rrants, raisins şi sultanas),_ 10,0

   1. 2.2.3. Cafea boabe prăjită şi cafea prăjită şi măcinată cu excepţia cafelei solubile

           gafea solubilă (cafea instant)

   2. 2.2.4. Vin (vin roşu, alb şi roze)t9l şi alte tipuri de vin şi/sau băuturi răcoritoare pe bază de must de st uri(10)

   3. 2.2.5. Suc de struguri, sucul de struguri ca–ingredient în alte·

   băuturi răcoritoare, inclusiv nectarul de struguri şi sucul de

   5,0

   ._   J0,0     2,01111

   2,0(1,Y–  •–

   struguri concentrat aşa cum este reconstituit(12l ·-rnr-––··-–

   Must de struguri şi must de struguri concentrat destinat consumului uman dired121

   2:2.6. Alimente pentru_c_o_p-ii-şi_a_lim-e–nt–e–pe bază de cereale

   _er.ocesate pentru sugari şi copii de vârstă mică{lJJ

   1. 2.2.7. Alimente cu destinaţie nutriţională specialăt14) destinate în s ecial su arilor ·· ·

   2. 2.2.8. Cafea verde, fructe uscate altele decât stafidele, berea, cacao şi produsele din cacao, vinurile licoroase, produsele din

   2,0

   o']–o

   0,50

   _n_eJ_condimentele şi mnul d g {Qtx_q_yfTh;z_§!..glabra )– – – –

9. (9) Vinuri, inclusiv vinurile acidulate dar exclusiv vinurile licoroase şi vinurile cu tărie alcoolică nu mai mică decât 15% în volume. aşa cum sunt definite în legislaţia naţională în vigoare şi vinurile din fructe.

(1O) Vinurile aromatizate, băuturile pe bază de vinuri aromatizate şi cocktailuri ooinwe din vinuri aromatizate aşa cum sunt definite în legislaţia naţională în vigoare. Lim1ra maximă de ochratoxină A aplicabilă acestor produse este funcţie de proporţia de vin şi/sau must de vin prezentă în produsul finit

1. (11) Limitele maxime se aplică produselor provenite din recoltele începând cu 2005.

2. (12) Sucurile de fructe, inclusiv sucurile de fructe din concentrate, sucul de h1cte concentrat şi nectarul de fructe aşa cum sunt definite în Ordinul ministrului agriculturii., pădurilor, apelor şi mediului nr. 510/2003, al ministrului sănătăţii nr 768/2003 şi al preşedintelui Auto(1tăţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 319/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire !a natura, compoziţia, producerea si etichetarea sucurilor de fructe si a altor produse similare destinate consumului uman derivate din struguri.

3. (13) Alimente pentru copii şi alimente pe bază de cereale procesate pentru sugari şi copii de vârstă mică aşa cum sunt definite în Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilornr. 387/251/2002 .

   Nivelul maxim de ochratoxină A pentru alimentele pentru copii şi alimentele pe bază de cereale procesate pentru sugari şi copii de vârstă mică se referă la substanţa uscată. Substanţa uscată se determină în concordanţă cu prevederile anexei nr. li şi nr. III.

4. (14) Alimente cu destinaţie nutriţională specială aşa cum sunt definite în Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 387/2002 şi al ministrului agriculturii, allmentaţiei şi pădurilor nr. 251/2002.

   Nivelul maxim de ochratoxină A pentru alimentele cu destinaţie nutriţională specială destinate în mod special sugarilor se referă:

   1. a) pentru lapte şi produsele din lapte, la produsele gata pentru consum (comercializate ca atare sau reconstituite conform instrucţiunilor producătorului)

   2. b) pentru produsele altele decât laptele şi produsele lactate, la substanţa uscată. Substanţa uscată se determină în concordanţă cu prevederile anexei nr. li şi nr. III.

      2.3.2.

      –·

      –·

      2.3.1.

Patulină

·–– ppb) ––

–··· ·-·– – –I

!

• – Suc de fructe şi nectar de fructe, în special suc de mere şi 50,0

  I

  sucurile de fructe ca ingrediente pentru alte băuturi(15l

• – Suc de fructe concentratP5l dup reconstituirea conform f

instructiunilor roducătoru! ui                 

Băuturi spirtoasel16>, cidru şi alte băuturi fermentate derivate

50,0

··–– ––·

din mere sau continând suc de mere –

Produse solide din mere, inclusiv compot de mere, piure de

–– –– – ––––––

25,0

mere destinat consumului direct

• – -·––––·– ––– ,    …...

  • – Suc de mere şi produse solide din mere, inclusiv compot de mere şi piure de mere pentru sugari şi copii de varstă mică(17>şi etichetate şi comercializate ca destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică

  • – Alte alimente pentru copii altele decât cele pe bază de cereale procesate(18l

10,0

1. (15) Sucuri de fructe, inclusiv sucurile de fructe din concentrate, suc de fructe şi nectar de fructe concentrate aşa cum sunt definite în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor,

   • • apelor şi mediului nr. 510/2003, al ministrului sănătăţii nr. 768/2003 şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 319/2002,

2. (16) Băuturi spirtoase aşa cum sunt definite în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 268/2003, al ministrului sănătăţii şi familiei nr. 441/2003 şi a! preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 117/2003 per1tru aprobarea normelor cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea băuturiic-r spirtoase, cu modificările ulterioare.

3. (17) Sugari şi copii de vârstă mică aşa cum sunt definiţi în Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 387/2002 şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 251/2002.

(18) Alimente pentru copii altele decât cele pe bază de cereale procesate aşa cum sunt definite în Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 387/2002 şi al ministrului agricutturii. alimentaţiei şi pădurilor nr. 251/2002.

,

·

Produsu1l19l

– r NTveiul maxim

(µg/kg sau

,_P_, P ,b)

-1{1 –

–

g: ex iv

Joraltele –ciec t·gr ul dur, ·ovăz ŞI–– ––1-·2–50 –

porumb.

1

2A.3.

2.4.4.

2.4.2.

Grâul dl!r şiovăzul

Porumbn–e p–r-oc_e_s_a_t–––––––+ ,.,-,-.._–i<'–. 1–) –

1750

Făină de cereale, inclusiv făină de porumbtu,

750

–,

500

2A.6.

2.4.7.

–––-.,,

Alimente pentru copii şi alimente pe bază de cereale procesate pentru sugari şi copii de vârstă mică(6l

Pa _te fă)_no_a_s_e_(,_u_sc_a_t_e) –––––+ 7_5_0_  

200

––

2.4.5. Pâine, produse de patiserie, biscuiţi, batoane cu cereale şi cereale pentru micul dejun

1. (19) ln scopul aplicării limitelor maxime pentru deoxinivalenol, zearalenonă, fumonisinâ B1 şi B2 şi toxinele T-2 şi HT-2 prevăzute la pct. 2.4, 2_5, 2.6 şi 2.7, orezul nu este

   • – inclus la ăcereale" iar produsele din orez nu sunt incluse la ăproduse cerealiere”.

     {20) limitele maxime stabilite pentru ăcerealele neprocesate” se aplică cerealelor plasate pe piaţă pentru prima etapă de procesare. Oricum limitele maxime se aplică pentru cerealelor recoltate şi transportate precum şi celor puse pe piaţă în 2005/2006, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare. Prima etapă de procesare înseamnă orice tratament fizic sau termic altul decât uscarea boabelor. Procedeele de curăţire, sortare şi uscare nu sunt considerate ca fiind prima etapă de procesare atâta timp cât

   • – nu se exercită nici o acţiune fizică asupra bobului de grâu şi tot grâul rămâne intact în urma aplicării procedeelor de curăţire şi sortare_

1. (21) Dacă nu este prevăzut un nivel specific până la 1 iulie 2007. se va aplica pentru porumb, începând cu această dată, nivelul de 1750 µg/kg.

   

   

   _,     

   2.5.

   2.5.1.

   2.5.2_

   –2–.–5.3.

   2.5.4.

   Produsu1(19l

   Nivelul maxim

   (µ /kg)J_p_p_b  

   Zearalenonă

   Cereale neprocesate1"v1 altele decât porumbul Porumbul neprocesat

   Făină de cereale cu exceptia făinii de porumb

   Făină de porumb, pudră de porumb, şrot şi ulei rafinat de p9rui:i:!b(22 –

   Pâine, produse de patiserie, biscuiti

   Batoane de porumb ş·, cereale pentru micul dejun pe bază de porumb

   100

   J .l)

   ·-· ::-(z:J

   75

   ·-·-·

   ,– –-

   2-.5.5.

                – . – –

   50

   (23)

   w

   ,

2. (22) Această categorie include şi produse similare cum ar fi grişul.

   

   

   

   [––-t :  nedin ;:  e r= cereale pentru mi ul dejunăltelef- – 5: – – J

   

   j _1_ci cât_ce e bază _de porumb_..–_–––·–·– _ . ––– [    -·-r.m   

   

   

   I • de vârstă mică

   1 2.5.6. / Alimente pe bază de porumb procesat pentru sugari şi copii – •

   0 ––+ –L •"'"••––––·•-••••- – – +-

   1– •- Alimente pe bază de alte tipuri de cereale pentru sugan şI 20

   

   )

   – c_o pii de vârstă mică(6

   …                             _,           

3. (23) Dacă nu sunt stabilite limitele maxime până la 1 iulie 2007, se vor aplica începând cu această data următoarele limite maxime:

   • – 200 µg/kg pentru porumbul neprocesat

   • – 200 µg/kg pentru făina de porumb, pudra de porumb, şrot şi ulei rafinat de poruml:

   • – 50 µg/kg pentru batoane de porumb şi cereale pentru micul dejun pe bază de porumb

     

     

     

   • – 20 µg/kg pentru alimentele pe bază de porumb procesat pentru sugari şi copii de vârstă mică

     2.6..

     2.6.1.

     ·–··

     2.6.2.

     2.6.3.

     Produsul

     Nivelul maxim7 FB1+ FB2b i

     2.6.4. Alimente pentru copii şi alimente pe bază de porumb

     '– – procesat eentru sugari şi copii de vârstă mfcărsiI ··––– '

4. (24) Limitele maxime se aplică pentru suma fumonisinei B1 (FB1) şi fumonisinei B2 (FB2).

5. (25) Dacă nu sunt stabilite limitele maxime până la 1 octobrie 2007, se vor aplica începând cu această data următoarele limite maxime:

   • – 2000 µg/kg pentru porumbul neprocesat;

   • – 1000 µg/kg pentru făina de porumb, pudra de porumb, şrot şi ulei rafinat de porumb:

   • – 400 µg/kg pentru batoane de porumb şi cereale pentru micul dejun pe bază de porumb:

   • – 200 µg/kg pentru alimentele pe bază de porumb procesat pentru sugari şi copii de vârstă mică.

6. (26) Limitele maxime se referă la suma toxinei T-2 şi toxinei HT-2

   I

   Produsu1!19)	Nivelul maxim _IBI –_j
   2.7. I Toxina T-2 şi HT-21.: 01
   2.7.1.I _gereale neprocesate(ni şiproduse cerealiere	_l,!!l)

   I

   I

   ···– !

7. (27) Limitele maxime stabilite pentru ăcerealele neprocesate” se aplică cerealelor puse pe piaţă pentru prima etapă de procesare. Prima etapă de procesare înseamnă orice tratament fizic sau termic altul decât uscarea boabelor. Procedeele de curăţire, sortare şi uscare nu sunt considerate ca fiind prima etapă de procesare atâta timp cât nu se

   . exercită nici o acţiune fizică asupra bobului de grâu şi tot grâul rămâne intact în urma aplicării procedeelor de curăţire şi sortare. •

8. (28) Se va stabili limita maximă până la data de 1 iulie 2007. Datele privind prezenţa toxinelor T-2 şi HT-2 sunt limitate până în acest moment Oricum, estimările făcute asupra dozei zilnice recomandate arată că prezenţa acestor toxine este un pericol pentru sănătatea publică. De aceea, sunt necesare şi prioritare stabilirea unei metode sensibile, colectarea mai multor date privind prezenţa toxinelor şi mai multe investigaţii sau cercetări asupra factorilor implicaţi în prezenţa toxinelor T-2 şi HT-2 în cereale şi produsele cerealiere, în spec·ial în ovăz şi produsele din ovăz.

   Secţiunea 3: Metale grele

   

   Produsul

        –  :  lcă(laptO–b,-Ut, la-ptel:destinat fabricării produselor

   i pe bază de lapte şi laptele tratat termic aşa cum este definit prin

   maxim

   (mg/kg masă : umedă)   I

   0,02

        .  l_'."::.9.islaţia  sanit _ră– ţer_ Q<:1fă î!'7_yl_goare                                      

   ; 3 1.2 Formule pentru sugari şi formulele în continuare aşa cum sunt i 0,02

   : det,nite prin ! )s!_aţi9_sanitară veterinară inVIQ_i:_ (2_ –   ·_1–_ _

   

   ! 3 1.3. Carnea de bovină. oaie, porc şi pui aşa cum este definită prin O,1 1

   leg·1slaţia sar.ita  yet§rinară în vigoare                                          ..                 –

   1. 3.1.3. î. Organe comestibile de bovină, oaie, porc şi pui aşa cum sunt 0,5 1

      defi_ ite_î  g  /aţisanitară veterinară în vig are.            I

   2. 3.1.4. File_• de feşte exclusiv speciil _9_ l  Ll.JA,_1_.   ––+– 0,2.     ,  

      

      

      

      3.î .4.1. Filet3• 31> de: plătică de mare 0,4 comună dungată (Diplodus vulgaris), ţipar de mare (Anguilla anguilla),

      

      t

      chefal cenuşiu (Mugii labrosus labrosus), grunt (Pomadasys benneti), macrou (Trachurus species), sardină (Sardina pilchardus), sardeluţe (Sardinops• species), biban cu picăţele (Dicentrarchus punctatus), limbă-de-mare (Dicolo_ o lossa cuneata) –·- –

      e h ;f: :: =-=

   3. 3.1.5. Crustacee, exclusiv carnea brună de crab şi capul precum şi 0,5 carneatoraceluidehomar şi a crustaceelormari similareI

   

   

   

                         L :   1

   

   –– l_Ş.  f i:_ IEl_{iri_c::lu_siy_hrLşcă), gume şi leguminoase I      9!_ -.•. _ I

   

   1. 3. i. 9. Legume conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. O,1

      

      262/2000 privind procedurile de stabilire a nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante şi produse vegetale, exclusiv brassicaceele, legumele frunze, verdeţurile şi toate ciupercile. Pentru

      3.1.9.1. Brassicaceele, legumele frunze ii  toatE: ciu ercile de culturL.

• • cartofi, limitele maxime se referă la cartofii decojiţi.

3.1.10. Fructele conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

262/2000, exclusiv fructele boboase şi fructele mici.  _

–

_ .     0,3–

O,î

D.10.1. Fructele boboase şi fructele mici conform– Ordonanţei de–-0,i-urqentă a Guvernului n,r?. 62/2000 I

O,1

0,05

3.1.13. Vinurile {inclusiv vinurile spumante, exclusiv vinurile licoroase), vinurile aromatizate, băuturile bazate pe vinuri aromatizate şi cocktailurile ce folosesc vinuri aromatizate, cidrul din mere, pere şi vinurile de fructe aşa cum sunt definite în legislaţia în vigoare. Limitele maxime se aplică produselor provenind din recoltele începând cu anul 2001

–·-·- ·––

0,2

·

f :    ;  Î :)bovină,o porcş :,i: :este definită în:–o   J

: IEzgislaţia sanitară veterinarăîn vigoare–·––·–––––·–J–.- .

1 3.2.2. game de cal ·-–············–·······–· -·– ·–-······–-··· . 0,2–·–·

1. 3.2 }. Ficat de bovină, oaie,_pg _p_u.i 1 0,5

   1. 3.2.4. Rinichi de bovină, oaie, porc şi pui j 1,0

   2. 3.2.5. File (Jo. 37) de peşte aşa cum este definit în Ordinul ministrului 0,05

      

      I, agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 171/2002 pentru :

      ' aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de peşti şi alte ;

      1 vieţuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României,;

      □

      ; exclusiv speciilede la pct. 3.2.5.1 şi 3.2.5.2.                 . I

      1. 3.2.5.1. File(JO·.–:m-de: anşoa (Engraulis species), pălămidă (Sarda:··-7–

         ! sarda), plătică de mare i

         

         

         I comună dungată (Dip/odus vu/garis), ţipar de mare (Anguil/a anguil/a),

         1 chefal cenuşiu (Mugii /abrosus labrosus), macrou (Trachurus species),

         ) 1uvar (Luvarus imperialis) sardină (Sardina pi/chardus), sardeluţe

         (Sardinops species), ton (Thunnus spec,es, Euthynnus species,

         _Katsuwonus pelamis), lim ă-de-mare (Dicologog/ossa cune9tal_

         ––––– –-–-– .

      2. 3.2.5.2. File de p _şţe s_pii_d (Xiphias g/adius)                      ·-·i,-– ––-.0,3 ....

   3. 3.2.6. Crustaceele, exclusiv carnea brună de crab şi exclusiv capul şi carnea toracelui de homar şi crustaceele mari similare (Nephropidae

şi Palînuridae_L     

0,5

• • 3.2.7. Moluşte bivalve

3.2.8. Cefalopode (fără viscere)

––···             ···––

                             ––• •.. ·-

1,0

oi

1,0 –

1

3.2.9. Cereale, exclusiv tărâte, Qermeni şi boabe de Qrâu şi orezul

J 3.2.9.1. Tărâţe, germeni şi boabe de grâu şi orezul

/ 3.2. 1O. Sen]inte de soia –– –––––––

i3.2.11. Legume şi fructe aşa cum sunt definite în Ordonanţa de

i urgenţă nr. 262/2000, exclusiv legumele frunze, verdeţurile proaspete,

toate ciu ercile, legumele cu tulpină, rădăcinoasele şi cartofii.

1. 3.2.11.1. Legumele frunze, verdeţurile proaspete, ţelina şi ciupercile de cultură

   • -r–•–

   I

   I

   i

   0,2 –· I

   I

2. 3.2.11.2. Legumele cu tulpină, rădăcinoasele şi cartofii exclusiv legumele cu rădăcină globulară mare. Pentru cartofi nivelul maxim se

O,1

…. ··–

apl.ică Qentru cartofii fără coajă. ·––––

1. 3.3. Mercur

   1. 3.3.1. Produse dinpe pu,Jl) exclusiv ce!e de la punctul 3.3.1.1

      –·· T •-

      0,5

      1. 3.3.1.1. Diavol de mare (Lophius species), lup de mare din Atlantic (Anarhicas lupus), pălămidă (Sarda sarda), ţipar de mare (Anguilla species), emperor, roughy portocaliu, rosy saldierfish (Hoplostehus species), grenadier (Coryphaenoides rupestris), cambulă (Hippoglossus hipoglossus), marlin (Makaira spp.), calcan mic (Lepidorhombus species), ocheană (Mullus species), ştiucă (Esox lucius), bonită comună (Orcynopsis unicolor), cod (Tricapterus minutes), câine de mare portughez (Centroscymnes coelolepis), vulpe de mare (Raja species), scorpie de mare groenlandeză (Sebastes marinus, S. mentella, S. viviparus), peşte călător (lstiophorus platypterus), sabie (Lepidopus caudatus, Aphanopus carbo), sparid / (Pagellus species), rechin (toate speciile), macrou {Lepidocybium

flavobrunneum, Ruvettus pretiosus, Gempylus serpens), sturioni j

(Acipenser species), peşte-spadă (Xiphias glad.ius), ton (Thunnusj

1,0

··– –

species, Euthl"_Qnus species,Katsuwonus pelamis)        · ––––-·–··· –.

1. (29) Nivelul maxim se aplică produsului care este gata pentru consum sau aşa cum este reconstituit în conformitate cu instrucţiunile producătorului.

2. (30) Acolo unde peştele este consumat întreg, nivelul maxim se va aplica peştelui 'fntr”eg. (3·1) Peştele aşa cum este definit în Ordinul ministrului agriculturii, alirnentatiei .1 pădurilor nr. 171/2002 pentru aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de peşti şi

alte vieţuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României.

Secţiunea 4: 3-monoclorpropan -1,2 – diol (3-MCPO)

·••-T Nive1u-i'ma-xiri·i–. i _     Produs_u_l                    • (mg/kg)_    :

fj°1– Protei11e-vegeta!e hidrnlizateTJ2T                              0…,_,0_2_

i4 2_ Sos de_soiaC3                       ·–•––– –– ––0_,0_2

1. (32) Nivelul maxim este dat pentru produsul lichid conţinând 40% substanţă uscată, corespunzător la un nivel maxim de 0,05 mg/kg în substanţă uscată. Nivelul necesită ajustarea proporţională în conformitate cu conţinutul de substanţă uscată al produselor.

   Secţiunea 5: Dioxina (suma dibenzo-para-dioxinelor policlorurate (PCDDs) şi dibenzofuranilor policloruraţi (PCDFs) expimată în echivalenţi toxici stabiliţi de către organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO), utilizând WHO TEFs (factori de toxicitate

   • • echivalentă, 1997)

     Produsul

     5.1.1. Carne–şi produse din carnelJO)

     Niveluri maxime (PCDD+PCDF) i.i.ii (pg W -O––7

     

     PCDD/F-TEQ/g grăsime sau produs 1

     provenind de la rumegătoare (bovină, oaie)

     3pg WHO-PCDO/F-TEQ/g grăsime(34) I

     I

     –=păsări şi _y_ nat de crescătorie

       :_pg_ _s;ine

     5.î .2. Ficat şi produse derivate provenind de la animale terestre

     2pg WHO-PCDO/F-TEQ/g grăsimeiJ4> 1pg WHO-PCDD/F-TEQ/g grăsime{3) 6pg WHO-PCDD/F-TEQ/g grăsime(34J

     ·–·-

     ... ·–

     – –

     5.2. File de peşte şi produse de pescuit(35J şi produse din din acestea 5_3_ Lapte1.J11 şi produse din lapte, inclusiv grăsimea din unt

     5.4. Ouă de găină şi produse din ouă(33l

     4pg WHO-PCDD/F-TEQ/g greutate proaspătăp-,n·-

     3pg WHO-PCDD/F-TEQ/ggrăsimel3"l – 1–

     3pg WHO-PCDD/F-TEQ/g grăsimeî34'

     ·––

     5.5. Uleiuri şi grăsimi:

     • – Grăsimi animale

       • – de la rumegătoare (bovine şi ovine)

       • – de la păsări şi vânat de crescătorie

         3pg WHO-PCDD/F-TEQ/g grăsime134l 2pg WHO–PCDD/F-TEQ/g grăsime1.,.,i

         ·–-– –

         ·-î

       • – de la orei

         – –·-····-·                           

       • – grăsime mixtă

     • – Uleiuri şi grăsimi vegetale

     • •r •-•

     J..eg  WHO-PCDb/F-TEQ/g grăsime(3„1 –.–_. –j

     2 pq WHO-PCDD/F-TEQ/g grăsimelT4J

     0,75 pg WHO-PCDD/F-TEQ/g grăsime(34J, –

     Ulei de peşte destinat consumului

     uman                                  –·–·

     2pg WHO-PCDD/F-TEQ/g grăsime1.JsiJ

2. (33) Concentraţiile ce depăşesc limita superioară: concentraţiile ce depăşesc limita superioară sunt calculate considerând valorile diferiţilor congeneri care sunt mai mici

   • • decât limita de determinare ca fiind egale cu limita de determinare.

3. (34) Nivelurile maxime nu se aplică pentru produsele ce conţin mai puţin de 1% grăsi1-r12.

4. (35) Carnea de bovină, oaie, porc, pui şi vânat de crescătorie aşa cum sunt definite prin legislaţia sanitară veterinară în vigoare.

5. (36) File de peşte şi produse de pescuit aşa cum sunt definite în Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şl pădurilor nr. 171/2002. Nivelul maxim se aplică crustaceelor exclusiv carnea brună de crab şi cefalopodelor fără viscere. Acolo unde peştele :: 0 consumă întreg, nivelul maxim se va aplica peştelui întreg.

6. (37) Laptele (laptele brut, laptele destinat fabricării produselor lactate şi laptele traL:'1

   termic aşa cum este definit în legislaţia sanitară veterinară în vigoare.

7. (38) Ouăle de găină şi produsele pe bază de ouă aşa cum sunt definite Tn legislatia sanitară veterinară în vigoare.

   Secţiunea 6: Staniu (anorganic)

   -•vo-••••- ···- ·– –·-                               Produsul                 –···· iucurile de vegetal_ .	Nivelul maxim (mQ/kg masă ume_9 200 100 OLH-
   6.3. Alimentele conservate pentru sugari şi copii, exclusiv prodl:l ele uscatţ_şl sub formă de eudră: ·– -·	– ....	––- – –
   6.3. î. Arimentele conservate pentru copii şi alimentele pe ·– z.: de cereale erocesate eentr sugari şi _C22eu(39l	50
   6.3.2. Formulele conservate pentru sugari şi formulele următoare, inclusiv faptele pentru sugari şi pentru vârstele următoare(40J . –	50
   6.3.3. Alimente conservate destinate unor scopuri medicale speciale(41l, în special suQarilor	50

   1. 6.1. Alimente conservate altele decât băuturile

   2. 6.2. Băuturile conservate, inclusiv sucurile de fructe ŞI

   ––– –

8. (39) Alimente pentru copii şi alimente pe bază de cereale procesate pentru sugari şi

   . copii de vârstă mică aşa cum sunt definite în Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 387/2002 şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 251/2002 Nivelul maxim se referă !a produsul la vânzare.

9. (40) Formulele pentru sugari şi formulele în continuare aşa cum sunt definite în Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 387/2002 şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 251/2002. Nivelul maxim se referă la produsul la vânzare.

10. (41) Alimente cu destinaţie nutriţională specială aşa cum sunt definite în Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 387/2002 şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 251/2002. Nivelul maxim se referă la produsul la vânzare.

Secţiunea 7: Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP)

Nivelul maxim –·i

._7_T–Benzo (a) piren(42'

Produsul

(µg/kg masă umed )  i

1

1. 7.1.1. Uleiuri şi grăsimi destinate consumului uman direct sau 2,0 i

   – . + 1

   utilizate ca ingrediente alimentare(43)                                          I

   

   

2. 7.1.2. Alimente pentru sugari şi copii de vârstă mică

. 7.1.2.1. Alimentele pentru copii şi alimentele pe bază de cereale procesate pentru suQari şi copii(39l

1,0

I

p·{2.2 F ormulele pentru iuga-ri–şi formulele urmifoa-re – in l– s,v laptele pentrug_§_ri şi_pentru vârstele Urf!1_§.ţ9'.§H r4o!  1

I 7 1.2.3. Alimente conservate destinate unor scopuri medicale I

i _speciale, în special suganlor(44J              –·–·––––·– .. I

–– –––––·- ––– I

!

·_-––-·. .     .     

l_[J_– _–_garn  afumată şi produse din carnE=   !!:!.0.!9_ţ –– –1-––           5,0.. _ . _

7.1.4. File de peşte afumat şi produse din peşte afumat(311, 5,0 i1

exclusiv moluştele bJvalve•·!

.J…-1.5. File de peşte._'.= _altul decât cel din peşte afumat2,0·-··· 1

_?: _grusta_ce .– ţflopodealtele decât cele afumat '_Q     

! 7.1.7. Moluşte bivalve                            – –– 10,0

••( E f–Benzo(a)···pirenul, pentru care sunt listate limitele-maxime, e ;te–fo)o.s1tca11·131k–er

pent1·u detectarea pr-ezentei şi modului de acţiune a HAP carcinogene

1. (43) Untul de cacao este exclus din această categorie deoarece este încă supus investigaţiilor referitoare la benzo (a) piren

2. (44) Alimente conservate destinate unor scopuri medlcale speciale aşa cum sunt definite în legislaţia naţională în vigoare. Limitele maxime se referă la produsul la vânzare.

ANEXA Nr. li la prezenta normă sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor

Sectiunea 1:

ME' TODE

de prelevare a probelor utilizate pentru controlul oficial al limitelor de aflatoxine din anumite alimente

i. Scopul şi domeniul de aplicare

Probele destinate controlului oficial al nivelurilor de aflatoxină din alimente trer)uie prelevate în conformitate cu metodele descrise mai jos. Probele globale astfel obţinute sunt considerate reprezentative pentru loturile respective. Respectarea limitelor maxime stabilite în anexa nr. I este controlată pe baza limitelor determinate în probele de laborator.

1. 2. Definitii

   Lot: o can'titate identificabilă dintr-un produs alimentar, livrată o singură dată şi determinată

   de către o persoană autorizată ca având caracteristici comune, cum ar fi, originea, varietatea, tipul de ambalare, ambalator, expeditor, marcaje.

   Sub/ot: parte desemnată, a unui lot mare, pentru aplicarea metodei de prelevare a probei

   · pe partea desemnată. Fiecare sublot trebuie să fie separat fizic şi să fie identificabil.

   Proba elementară: o cantitate dintr-un material prelevată dintr-o singură parte a lotului sau sublotulu1.

   Proba globală: totalul combinat al tuturor probelor elementare prelevate din lot sau sublot

   Probă de laborator. proba destinată examenului de laborator (subprobă).

2. 3. Prevederi generale

   1. 3.1. Personalul

      Prelevarea trebuie să fie realizată de către o persoană instruită pentru a efectua această activitate şi desemnată de către autoritatea care efectuează controlul oficial al nivelurilor de anatoxină.

   2. 3.2. Materialele care vor fi prelevate

      Fiecare lot supus examinării trebuie supus prelevării separate. Conform prevederilor specifice de la pct. 5 loturile mari trebuie subdivizate în subloturi care vor fi supuse prelevării separate.

   3. 3.3. Măsuri de precautie necesare

      În cursul prelevării probelor şi al pregătirii probelor de laborator trebuie luate măsurile de precauţie necesare pentru a se evita orice modificări care ar putea schimba conţinutul de afla.toxine, determinarea analitică sau reprezentativitatea probei globale.

   4. 3.4. Probe elementare

      în măsura posibilităţilor eşantioanele elementare se vor preleva din diferite puncte ale lotului sau sublotului. Abaterea de la această regulă trebuie semnalată într-un proces­ v·erbal, conform specificaţiilor de la pct. 3.8.

   5. 3.5. Pregătirea probei globale şi a probelor de laborator (subprobe}

      Proba globală se obţine prin amestecul corespunzător al probelor elementare. După amestec proba globală trebuie divizată în subprobe egale, conform prevederilor specifice de la pct. 5.

      Amestecul este un proces necesar pentru garantarea faptului că fiecare subprobă conţine părţi ale întregului lot sau sublot

   6. 3.6. Probele identice (contraprobe)

      Probele identice utilizate în scopul controlului, dreptului la recurs şi al arbitrajului vor fi prelevate din proba de laborator omogenizată, cu condiţia ca această procedură să fie în conformitate cu reglementările în vigoare privind prelevarea probelor.

   7. 3.7. Ambalarea şi transmiterea probelor de laborator

      Fipcare probă trebuie depozitată într-un recipient curat, confecţionat dintr-un materii:"1I ine:t clin punct de vedere chimic ce oferă protecţie adecvată împotriva contaminării ,i deteriorărli în timpul transportului. Se vor lua toate precauţiile necesare pentru evitarea oricărei modificări a compoziţiei probei care ar putea surveni în timpul transportului sau depozitării,

   8. 3.8. Etanşarea şi etichetarea probelor de laborator

      Fiecare probă prelevată în scopul controlului oficiai de laborator va fi sigilată la locul prelevării şi identificată în conformitate cu reglementările în vigoare respective. Trebuie întocmit un proces verbal pentru fiecare prelevare, permiţând astfel identificarea fără dubiu a fiecărui lot indicând data şi locul prelevării probelor precum şi orice informaţie suplimentară care ar putea fi util chimistului analist.

3. 4. Prevederi explicative

   1. 4.1. Diferite tipuri de loturi

      Mărfurile alimentare pot fi comercializate în vrac, în containere sau în ambalaje individuale (saci, pungi, ambalaje pentru vânzarea cu amănuntul etc.). Metoda de prelevare a probelor se poate aplica tuturor mărfurilor puse pe piaţă, indiferent de forma în care sunt comercializate.

      Fără a aduce prejudicii prevederilor specifice menţionate la pct. 5, formula de mai jos se poate utiliza ca ghid pentru prelevarea probelor din loturile comercializate în ambalaJe individuale (saci, pungi, ambalaje pentru vânzarea cu amănuntul etc.):

      Frecvenţa prelevării probei = (masa lotului x masa probei elementare)/(masa probei globale x masa unui ambalaj individual)

      • – Masa este exprimată în kg

      • – Frecvenţa prelevării de probe (FP): fiecare „n” sac sau pungă din care trebuie să se preleveze proba elementară (zecimalele trebuie rotunjite la numărul întreg cel mai apropiat).

   2. 4.2. Masa probei elementare

      Dacă nu s-au menţionat alte specificaţii la pct. 5, proba elementară trebuie să aibă o masă de·aproximativ 300 g cu excepţia condimentelor când trebuie să aibă o masă de 100 g. În c·azul pachetelor destinate vânzării cu amănuntul, masa probei elementare depinde de masa pachetului respectiv.

   3. 4.3. Numărul de probe elementare pentru loturi mai mici de 15 tone

      Numărul probelor elementare de prelevat depinde de masa lotului, cu o valoare minimă de

      1O şi maximă de 100, dacă nu s-a definit altfel la pct. 5.

      Tabelul următor conţine valorile ce pot fi utilizate la determinarea numărului de probe elementare de prelevat.

      

      

      Tabelul nr. 1. Numărul de probe elementare ce trebuie prelevate în funcţie de masa lotului '       Masa lotului(to –-– i’-!_ 111ărul probelor elementare. _

      

      .. ::; O, 1 –·–·--··–····.·––––··--· '10….. I

      

      I   >O,1s 0,2   ,           1_5           

      

      > 0,2    s O,520                  

      > 0,5 s 1,030

      >1,0	s 2,0	40
      !–-··––···			···-––· ··–· –
      .. _>2,0··––·–··-–––s5,0_	·––·····•...	60	…·.··–········

      1–––-‘–

      • > 5,0$ 10,O-+–-–-–– j

      >​  1o1 Q        :,; 1S,,Q . –––– -·    J_Q_Q j

4. 5. Prevederi specifice

   1. 5.1. Prezentarea generală a metodei de prelevare a probelor pentru arahide, nuci,

      fructe deshidratate, condimente şi cereale

      Tabelul nr. 2. Subdivizarea loturilor în subloturi în funcţie de produs şi de masa lotului

      

      

      

      

      –···· Produs	Mas	a lotului {tone)	Masa sau numărul de subloturi	Numărul de probe elementare	Proba global M săjk
      Smochine uscate şi alte fructe	?:: 1,5 <1,5		1,5-30 tone –	100 10-1oo(')	30 s 30
      uscate					–· 30 30 30 ::::: 30
      Arahide, fistic, nuci braziliene şr alte nuci	··••p•	?:: 500 >15şi<125 <15	100 tone 5 subloturi 25tone –	100 100 100 10-1oo<·i
      Cereale	2:: 1500		500tone	100	30
      			3 subloturi	100	30
      	50 şi s 300 <50		100 tone –	100 10- 100(*)	30 1-10
      ·f– Condimente	– 2::15		25 tone	100	10
      	<15		–	10-100(')	1-10

      • > 125 şi<500

      • > 300 şi<1500

      – ––·––––

      I

      a

      I

      i

      g) i

      

      

      _j

      – -· ––– –·–– –··–· –··––

      <ln funcţie de masa lotului – vezi pct. 4.3 sau 5.3 al acestei anexe.

   2. 5.2. Arahide, fistic şi nuci braziliene Smochine uscate

      Cereale, condimente (masă lot 2:: 50 tone)

      1. 5.2.1. Metoda de prelevare a probelor:

         • – conform tabelului nr. 2 de la pct. 5.1 fiecare lot trebuie subdivizat în subloturi, cu condiţia ca aceste subloturi să poată fi separate fizic. Având în vedere că masa lotului nu este întotdeauna un multiplu exact al masei subloturilor, masa sublotului poate depăşi masa indicată cu maximum 20%;

         • – fiecare sublot trebuie prelevat separat;

         • – numărul probelor elementare: 100. în cazul loturilor mai mici de 15 tone numărul probelor elementare ce trebuie prelevate depinde de masa lotului, cu o valoare minimă de 10 şi una maximă de 100 (pct. 4.3);

         • – masa probei globale = 30 Kg, care înainte de măcinare trebuie amestecată şi divizată în 3 subprobe egale de 1O kg (divizarea în 3 subprobe nu este necesară în cazul arahidelor, nucilor, fructelor uscate şi porumbului destinate sortării sau altui tratament fizic: totu: i aceasta va clepinde de disponibilitatea echipamentelor care pot omogeniza o probă cit::· J:J

           kg). în cazul în care probele globale nu depăşesc 1O kg, acestea nu trebuie divizate în

           subprobe. în cazul condimentelor masa probei globale nu depăşeşte 1O kg şi de aceea nJ este necesară divizarea acesteia în subprobe.

         • – proba de laborator: o subprobă de 1O kg (fiecare subprobă trebuie măcinată fin $1 amestecată bine, separat, pentru ca astfel să se poată realiza omogenizarea complerzi. îr1 conformitate cu prevederile stabilite în anexa nr. lll):

         • – în cazul în care metoda de prelevare a probelor descrlsă mai sus nu poate fi aplicată făr_) a cauza consecinţe economice care decurg din deteriorarea lotului (din cauza formelor ele ambalare, a mijloacelor de transport etc.), aceasta poate fi înlocuită cu o rnetod,'3 alternativă de prelevare, cu condiţia ca prelevarea să fie cât mai reprezentativă şi ca metoda aplicată să fie descrisă şi solid documentată.

      2. 5.2.2. Acceptarea unui lot sau sublot:

         în cazul arahidelor, nucilor, fructelor uscate şi porumbului destinate sortărli sau altor

         tratamente fizice şi condimentelor, acesta poate fi:

         • – acceptat dacă proba globală sau media subprobelor este în conformitate cu limita maximă, ţinând cont de incertitudinea de măsurare şi corecţia pentru recuperare;

         • – respins dacă proba globală sau media subprobelor depăşeşte, în afara oricărui dubiu, limita maximă ţinând cont de incertitudinea de măsurare şi corecţia pentru recuperare; Pentru arahidele, nucile, fructele uscate şr cerealele destinate consumului uman direct şi cereale cu excepţia porumbului, ce urmează a fi supuse sortării sau altui tratament fiZ1c, acesta poate fi:

         • – acceptat dacă nici una dintre subprobe nu depăşeşte limita maximă ţinand cont de incertitudinea de măsurare şi corecţia pentru recuperare;

         • – respins dacă una sau mai multe subprobe depăşesc, în afara oricărui dubiu, limita maximă ţinând cont de incertitudinea de măsurare şi corecţia pentru recuperare;

           în cazul în care proba globală este mai mică de 10 kg, lotul sau sublotul poate fi:

         • – acceptat dacă proba este în conformitate cu limita maximă ţinând cont de incertitudinea de măsurare şi corecţia pentru recuperare;

         • – respins dacă proba depăşeşte, în afara oricărui dubiu, limita maximă ţinând cont de incertitudinea de măsurare şi corecţia pentru recuperare.

   3. 5.3. Alte fructe în coajă, în afară de arahide, fistic şi nuci braziliene Fructe uscate, altele decât smochinele

      Cereale (masă lot sub 50 tone)

      1. 5.3.1. Metoda de prelevare a probelor

         Procedura descrisă la pct. 5.2.1 poate fi aplicată şi acestor produse. Totuşi, având în vedere incidenţa scăzută a contaminării acestor produse şi/sau a noilor forme de ambalaje în care pot fi comercializate, pot fi aplicate şi metode de prelevare a probelor mai simple.

         În cazul loturilor de cereale mai mici de 50 tone se poate utiliza o metodă de prelevare şi în functie de masa lotului, care constă în utilizarea a 10 până la 100 de probe elementare

         de 1oo'g fiecare, care însumate reprezintă o probă globală de la 1 la 1O kg. Valorile din

         tabelul următor pot fi utilizate· la determinarea numărului de probe elementare de prelevat.

         de cereale

         Tabelul nr. 3. Numărul de probe elementare pentru prelevare, în funcţie de masa lotului

         – Masa lotului (toner -7-·- –-N-umăruTprobelor –·1.

         f––––;; __            +–         elemt;tareI

         

         1

         >> 31- – :S:S31o I

         420 II

         • > 1O – :S 20 60

         • > 20 – :::;so100         I

         5.:1.2. tcceptarea. unui iot sau sublot

         Se va proceda în conformitate cu prevederile de la pct. 5.2.2.

   4. 5.4. Lapte

      1. 5.4.1. Metoda de prelevare a probelor

         Prelevarea probelor în conformitate cu reglementările în vigoare privind anumite metode de anallză şi testare a laptelui crud şi a laptelui tratat termic:

         • – numărul probelor – minimum 5;

         • – masa probei globale – minimum 0,5 kg sau I.

      2. 5.4.2. Acceptarea unui lot sau sublot:

         • – acceptat dacă proba medie este în conformitate cu limita maximă ţinând cont de incertitudinea de măsurare şi corecţia pentru recuperare;

         • – respins dacă proba medie depăşeşte în afara oricărui dubiu, limita maximă ţinând cont de incertitudinea de măsurare şi corecţia pentru recuperare.

   5. 5.5. Produse derivate şi alimente compuse

      5.5,1. Produse lactate

      5}5.1.1. Metoda de prelevare a probelor

      Prelevarea probelor în conformitate cu reglementările în vigoare care stabilesc metode de prelevare a probelor pentru analiza chimică utilizată în controlul produselor din lapte conservat:

      – numărul probelor – minimum 5.

      Pentru celelalte produse lactate se aplică o metodă echivalentă de prelevare.

      5.5.1.2. Acceptarea unui lot sau sublot:

      • – acceptat dacă proba este în conformitate cu limita maximă ţinând cont de incertitudinea de măsurare şi corecţia pentru recuperare;

      • – respins dacă proba depăşeşte în afara oricărui dubiu, limita maximă ţinand cont de incertitudinea de măsurare şi corecţia pentru recuperare.

      1. 5.5.2. Alte produse derivate care conţin particule foarte m1c1, de exemplu: făina, pasta de smochine, untul de arahide (distribuţia omogenă a contaminării cu aflatoxine).

         1. 5.5.2.1. Metoda de prelevare a probelor:

            • – numărul de probe elementare – 100. În cazul loturilor mai mici de 50 tone, numărul probelor elementare trebuie să fie cuprins între 1O şi 100, în funcţie de masa lotului (Tabelul 3 de la pct. 5.3.1.);

              • – masa probei elementare trebui să fie de aproximativ 100 g. în cazul loturilor în ambalaje destinate vânzării cu amănuntul, masa probei depinde de masa ambalajului pentru vanzarea cu amănuntul;

              • – masa probei globale = 1-1O kg amestecate suficient.

         2. 5.5.2.2. Numărul probelor de prelevat:

            • – numărul probelor globale de prelevat depinde de masa lotului. Divizarea loturilor mari "fn subloturi se va efectua conform celor prevăzute pentru cereale în Tabelul 2 de la pct. 5.1:

            • – fiecare sublot trebuie prelevat separat.

         3. 5.5.2.3. J.cceptarea lotului sau subiotului:

            • – acceptat dacă proba este în conformitate cu limita maximă ţinând cont de incertitudinea de măsurare şi corecţia pentru recuperare;

            • – respins dacă proba depăşeşte în afara oricărui dubiu, limita maximă ţinând cont de incertitudinea de măsurare şi corecţia pentru recuperare.

   6. 5.6. Alte produse derivate cu particule de dimensiuni relativ mari (distribuţia eterogenă a contaminării cu aflatoxine)

      Pentru produsele agricole neprelucrate metoda de prelevare şi acceptarea sunt rn conformitate cu prevederile pct. 5.2 şi 5.3.

   7. 5.7. Alimente destinate sugarilor şi copiilor mici

      1. 5.7.1. Metoda de prelevare

         Se aplică metoda de prelevare este cea menţionată pentru lapte şi produse derivate din lapte precum şi pentru alimente compuse menţionate la punctele 5.4, 5.5 şi 5.6

      2. 5.7.2. Acceptarea lotului

         • – acceptat dacă proba este în conformitate cu limita maximă ţinând cont de incertitucline:1 de măsurare şi corecţia pentru recuperare;

         • – respins dacă proba depăşeşte în afara oricărui dubiu, limita maximă ţinând cont de

           ,incertitudinea de măsurare şi corecţia pentru recuperare.

5. 6. Prelevarea probelor la nivelul vânzării cu amănuntul

Prelevarea probelor din produsele alimentare la nivelul vânzării cu amănuntul se realizează, acolo unde este posibil, în conformitate cu prevederile mentionate mai sus. Unde nu este poslbîl, se folosesc alte proceduri de prelevare la nivelul vânzării cu amănuntul, care să asigure că lotul din care se face prelevarea este reprezentativ.

Sectiunea 2:

PREGĂTIREA PROBELOR ŞI CRITERIILE

pentru metodele de analiză utilizate în controlul oficial al limitelor de aflatoxine din anumite alimente

1. 1. Introducere

   1. 1.1. Măsuri de precauţie

      în timpul analizei de laborator trebuie evitată pe cât posibil lumina zilei, deoarece aflatoxinele se distrug sub influenţa razelor ultraviolete. Probele trebuie pregătite şi, î:1 spe;cial, omogenizate cu foarte multă grijă, deoarece distribuţia aflatoxine!or este extrem de neomogenă.

      Pentru pregătirea materialului de testare vor fi utilizate toate probele primite în laborator.

   2. 1.2. Calculul proporţiei coajă/sâmbure la fructele în coajă întregi

      Concentraţia fixată pentru aflatoxine de prezenta normă sanitară veterinară şI penti,.1

      siguranţa alimentelor se aplică părţii comestibile.

      Concentraţia de aflatoxine din partea comestibilă poate fi determinată astfel:

      • – probele de fructe în coajă pot fi decorticate şi concentraţia de aflatoxine se determină din partea comestibilă;

      • – modul de preparare a probei se poate aplica la fructele în coajă întregi. Metoda de prelevare a probelor şi cea analitică vor estima masa sâmburelui de nucă din proba medie Masa sâmburelui de nucă din proba medie va fi estimată după stabilirea unui facto( corespunzâtoI· pentru raportul coajă de nucă/sambure de nucă, aplicat nucii înti-egi /cest raport se utilizează la estimarea cantităţii de miez din proba medie prelevată prin metoda de pregătire şi analiză a probei. Dintr-un lot se separă la întâmplare 100 de nuci între Ji sau se separă din fiecare eşantion. Raportul precizat se poate obţine. pentru fiecare probă de laborator, prin cântărirea nucilor întregi, decojirea şi recântărirea părţilor de coajă şi de miez. Totuşi raportul coajă/miez poate fi calculat în laborator prin estimarea unui număr de probe şi astfel se poate folosi pentru determinările analitice viitoare. În cazul în care o anumită probă este în contravenţie cu orice limite, acest raport va trebui determinat pentru acea probă care se foloseşte de cele aproximativ 100 de nuci separate.

2. 2. Tratarea probei sub forma primită în laborator

   La sfârşit toate probele de laborator se macină şi se amestecă bine printr-un proces căruia i s-a demonstrat eficienţa de omogenizare completă.

3. 3. Subdivizarea probelor în scopul controlului şi dreptului la recurs

   Pr9bele identice utilizate în scopul controlului, dreptului la recurs şi al arbitrajului vor fi prelevate din proba de laborator omogenizată, cu condiţia ca această procedură să fie In conformitate cu reglementările în vigoare privind prelevarea probelor.

4. 4. Cerinte privind controlul si metodele de analiză care vor fi utilizate în laborator

   1. 4.1. Definiţii

·în continuare este prezentat un număr de definiţii cel mai des întrebuinţate şi care se utilizează în laboratoare.

Cel mai des citaţi parametri de precizie sunt repetabilitatea şi reproductibilitatea.

r = repetabilitatea • valoarea sub care diferenţa absolută dintre rezultatele a două teste separate, obţinute în condiţii de repetabilitate (de exemplu: aceeaşi probă, acelaşi operator, acelaşi aparat, acelaşi laborator şi intervalul scurt de timp), se situează în limitele de probabilitate specifice (în principiu 95%); astfel, r = 2,8 x S(r);

S(r) = deviaţia standard calculată din rezultatele obţinute în condiţii de repetabilitate; RSD(r) = deviaţia standard relativă, calculată din rezultate obţinute în condiţii de repetabilitate [(S(r)/x) x 100], unde x este media rezultatelor tuturor laboratoarelor şi probelor;

R = reproductibilitate – valoarea sub care diferenţa absolută dintre rezultatele unui singur test, obţinute în condiţii de reproductibilitate (de exemplu, pentru materialul identic obţinut de operatori în diferite laboratoare prin utilizarea metodei testului standardizat). se situează în limitele de probabilitate specifică (în principiu 95%); R = 2,8 S(R);

S(R) = deviaţia standard calculată din rezultate obţinute în condiţii de reproductibilitate; RSD(R) = deviaţia standard relativă, calculată din rezultatele obţinute în condiţii de reproductibilitate [(S(R)/x) x 100], unde

x este media rezultatelor tuturor laboratoarelor şi probelor.

ANEXA nr. III

la prezenta normă sanitară veterinară

şi pentru siguranţa alimentelor

Sectiunea 1:

METODE

de prelevare a probelor pentru controlul oficial al nivelurilor de ochratoxină A în anumite alimente

î. Scop şi domeniu de aplicam

Probele destinate verificării oficiale a limitelor de ochratoxină A din alimente vor fi prelevate în conformitate cu metodele descrise mai jos. Probele globale astfel obţinute v,x fi considerate ca reprezentative pentru loturi. Conformitatea cu limitele maxime stabilite în anexa nr. I va fi stabilită pe baza nivelurilor determinate în probele de laborator.

1. 2. Definiţii

   Lot: o cantitate identificabilă dintr-un produs alimentar, livrată o singură dată şi determinată de către autorităţi ca având caracteristici comune, cum ar fi originea, varietatea, tipu! de ambalare, ambalatorul, expeditorul sau marcajele.

   Sub/of: parte a unui lot desemnată aplicării metodei de prelevare a probei din lotul respectiv. Fiecare sublot trebuie să fie separat fizic şi identificabil. .

   Probă elementară: o cantitate de material prelevată dintr-un singur loc din lot sau sublot.

   Probă globală: totalul combinat al tuturor probelor elementare prelevate din lot sau sublot.

2. 3. Prevederi generale

   1. 3.1. Personal

      Prelevarea trebuie să fie realizată de către o persoană instruită pentru a efectua această activitate şi desemnată de către autoritatea care efectuează controlul oficial al nivelurilor de ochratoxina A.

   2. 3.2. Materialele care vor fi prelevate

      Fiecare lot care urmează să fie examinat trebuie supus prelevării separate. în conformitate

      cu prevederile specifice ale prezentei anexe, loturile mari trebuie subdivizate în subloturi care vor fi prelevate separat.

   3. 3.3. Precauţii necesare

      în cursul prelevării şi pregătirii probelor, trebuie luate precauţii pentru evitarea oricărei

      modificări care ar putea afecta conţinutul de ochratoxină A, determinarea analitică sau care ar face probele globale nereprezentative.

   4. 3.4. Probele elementare

      Pe cât posibil, probele elementare vor fi prelevate din diverse puncte distribuite în întregul conţinut al lotului sau sublotului. Abaterea de la această procedură trebuie înregistrată în procesul-verbal.

      3_.5. Pregătirea probei globale

      Proba globală se obţine prin reunirea probelor elementare.

      1. 3.6. Probele identice (contraprobe)

         Probele identice utilizate în scopul controlului, dreptului la recurs şi al arbitrajului vor fi prelevate din proba omogenizată, în afara situaţiei în care aceasta contravine reglementărilor naţionale în vigoare despre prelevarea de probe.

      2. 3.7. Ambalarea şi transmiterea probelor

         Fiecare probă va fi plasată într-un recipient curat, inert care oferă o protecţie împotriva contaminării şi a deteriorării în timpu tranzitului. Se vor lua toate precauţiile necesare pentru evitarea oricărei modificări a compoziţiei probei care ar putea apărea în tirnpul transportului sau depozitării.

      3. 3.8. Sigilarea şi etichetarea probelor

      Fiecare probă prelevată în scopul controlului oficial de laborator va fi sigilată la locul prelevării şi identificată în conformitate cu reglementările în vigoare respective. Trebuie întocmit un proces verbal pentru fiecare prelevare, permiţând astfel identificarea fără dubiu a fiecărui lot indicând data şi locul prelevării probelor precum şi orice informaţie suplimentară care ar putea fi utilă analistului.

3. 4. Prevederi specifice

   1. 4.1. Diferite tipuri de loturi

      Produsele alimentare pot fi comercializate în vrac, containere sau ambalaje individuale (saci, pungi, ambalaje pentru vânzarea cu amănuntul, etc.). Procedura de prelevare a probelor poate fi aplicată tuturor formelor diferite în care produsele sunt puse pe piaţă.

      Fără a contraveni prevederilor specifice menţionate la punctele 4.3, 4.4 şi 4.5 ale prezentei Ariexe, se poate utiliza următoarea formulă drept ghid pentru prelevarea loturilor comercializate în ambalaje individuale (saci, pungi. ambalaje pentru vânzarea cu amănuntul, etc.):

      Frecvenţa prefevării probei

      11=

      Masa este exprimată în kg

      masa lotului x 11wsa pmhei elemen/are

      mosa pmhei globale x masa unui amhalcţj

      Frecvenţa prelevării (FP): fiecare „n” sac sau pungă din care trebuie sâ se preleveze proba elementară (numărul zecimal trebuie rotunjit la numărul întreg cel mai apropiat).

   2. 4.2. Masa probei elementare

Masa probei elementare trebuie să fie de aproximativ 100 de grame, numai dacă nu este definită altfel în prezenta Anexă. în cazul loturilor din ambalajele pentru vânzarea cu amănuntul, masa probei elementare depinde de masa ambalajului pentru vânzarea cu

amănuntul.

4). Prezentarea generală a procedurii de prelevare de probe pentru cereale, stafide şi cafea prăjîtă

Tabelul 1. Subdivizarea loturilor în subloturi în funcţie de produs şi masa lotului.

– I 50.şi· :S 300 j 100 tone -l 100

110

h ' <50 ; – -1- 10-100 (1) j 1-1o

I Stafide (currants,raisins-1-21-5 – – – – –- ! 15- 30 tone–100– :–-·.–10

+:– i ::::

' ,if:iai b !i!;;–    i15-    3otone                    

cafea solubilă _

(1-Î.)n-fu-nc-ţ-ie._d_e_m_a_s_a_lo tu1–,-1u–,-i-_-a_s_e_v_e_d_e_a_t_,abe u1-c-1-=-2-ac–pl -r-ez_e_n-te-,-i an_e_x_e-

(2) în funcţie de masa lotului – a se vedea tabelul 3 al prezentei anexe

1. 4.4. Procedura de prelevare a probelor pentru cereale şi produse din cert a:e (loturi 2: 50 de tone) şi pentru boabe de cafea prăjite, cafea prăjită şi măcinată, cafea solubilă şi stafide (loturi 2 15 tone)

   Cu condiţia ca sublotul să poată fi separat fizic, fiecare lot trebuie subdivizat în subloturi conform Tabelului 1. Ţinând cont că masa lotului nu este întotdeauna un multiplu exact al masei subloturilor, masa sublotului se poate abate de la valoarea menţionată cu maximum 20%.

   Fiecare sublot trebuie prelevat separat. Numărul probelor elementare: 100.

   Masa probei globale =1O kg

   Dacă nu este posibil să se aplice metoda de prelevare a probelor descrisă mai sus din cauza consecinţelor comerciale derivând din deteriorarea lotului (datorită formelor de ambalare, mijloacelor de transport, etc.) poate fi aplicată o metodă alternativă de prelevare a probelor cu condiţia ca aceasta să fie cât mai reprezentativă, descrisă şi documentată complet.

2. 4.5. Prevederile referitoare la prelevarea de probe pentru cereale şi produse din cereale (loturi <50 tone) şi pentru boabe de cafea prăjite, cafea prăjită şi măcinată, cafea solubilă şi stafide (loturi <15 tone)

   Pentru loturile de cereale mai mici de 50 tone şi pentru loturile de boabe de cafea prăjite, cafea prăjită şi măcinată, cafea solubilă şi stafide mai mici de 15 tone, planul de prelevare trebuie să fie utilizat cu un număr cuprins între 10 şi 100 de probe elementare, în funcţie de masa lotului, rezultând într-o probă globală cu masa cuprinsă între 1 şi 1O kg. Pentru loturile foarte mici (:S 0,5 tone) de cereale şi produse de cereale pot fi prelevate un număr mai mic de probe elementare, dar oricum, proba globală ce reuneşte toate probele elementare trebuie să fie chiar şi în acest caz, cel puţin 1 kg. Tabelele nr. 2 şi 3 pot fii utilizate pentru determinarea numărului de probe elementare care vor fi prelevate.

   Masa lotului (tone)	Numărul probelor elementare
   :::; 0,05	3
   	5
   	10
   >1-.::;;3	20
   >3-:::;10	40
   	60	I J
   	100

   • > 0,05 – :::; 0,5

   • > 0,5 – :'.S 1

   • > 10 – :'.S 20

   • > 20 – <50

   Tabelul 2. Numărul de probe elementare care vor fi prelevate în funcţie de masa lotului de cereale şi produse din cereale

   I

   Tabelul 3. Numărul de probe elementare care vor fi prelevate în funcţie de masa lotului de boabe de cafea prăjite, cafea prăjită şi măcinată, cafea solubilă şi stafide

   i!Vlasa loţ _ i (to ne)

   i<01

   :; o:1 – .s 0,2

   II > 0,2 – .S 0,5

   i > 0,5 – .s1,0

   ; > 1,0 – .s 2, O

   –····· –

   

   Nur11 !_UI_J EOb l(?f"3Jern 0ţ re.

   10

   15

   20

   30

   J

   40

   ! > 2,0 – .s 5,0

   • > 5,0 – s 10,0

   • > 10,0 –.s15,0

   60

   80

                  100              

3. 4.6. Procedura de prelevare a probelor pentru alimente destinate sugarilor ş1

   copiilor de vârstă mică

   Se aplică procedura de prelevare a probelor menţionată pentru cereale şi produse din cereale la punctul 4.5 al prezentei Anexe. Acest lucru înseamnă că numărul de probe elementare care urmează să fie prelevat depinde de masa lotului, cu un minim de 1O şi un maxim de 100, în conformitate cu Tabelul 2 de la punctul 4.5.

   Masa probei elementare trebuie să fie de aproximativ 100 grame. în cazul loturilor din ambalajele pentru vânzarea cu amănuntul, masa probei elementare depinde de masa ambalajului pentru vânzarea cu amănuntul.

   Masa probei globale = 1 până la 10 kg suficient amestecată.

   1. 4.6.1. .Prevederi pentru prelevarea vinului şi a sucului de struguri

      Proba globală trebuie să cântărească cel puţin 1 kg, excepţie făcând cazurile unde acest lucru nu este posibil, de exemplu acolo unde proba este reprezentată de o sticlă i:::u contrnut.

      Nur ărul minim de probe elementare trebuie prelevate conform Tabelului 4. Numărul de probe elementare se determină în funcţie de forma obişnuită sub care se comercializează produsul la care ne referim. în cazul produselor lichide în vrac, lotul trebuie pe cât posibil bine omogenizat şi în măsura în care nu este afectată calitatea produsului. Omogenizarea se poate face manual sau mecanic imediat înainte de prelevarea probelor. în acest caz, se asigură o distribuţie omogenă a ochratoxinei A în întregul lot. De aceea, este suficientă prelevarea a 3 probe elementare din lot pentru a forma proba globală.

      .

      Probele elementare, care sunt reprezentate în mod frecvent de o sticlă sau un ambalaj cu conţinut, trebuie să aibă mase similare. Masa unei probe elementare trebuie să fie cel puţin 1OOg conducând la o probă globală de cel puţin 1 kg. Abaterea de la această procedură se mentionează în procesul verbal menţionat fa punctul 3.8.

      . '

      

      

      Numărul minim de –)

      probe elementare ce

      trebuie pr levate

      3

      3

      5

      10

      1

      2

      3

      J

      1

      :S 50

      50 – 500

      • > 500

      ···-

      s 50

      50- 500

      • > 500

      În vrac (suc de vin şi vin)

      Sticle/ambalaje cu suc de vin Sticle/ambalaje cu suc de vin

      • • Sticle/ambalaje cu suc de vin Sticle/ambalaje cu vin Sticle/ambalaje cu vin Sticle/ambalaje cu vin

Tabelul 4. Numărul minim de probe elementare ce trebuie prelevate dintr-un lot

1. 4.7. Prelevarea de probe în etapa de vânzare cu amănuntul

   Prelevarea de probe din alimente în etapa de vânzare cu amănuntul trebuie efectuată în conformitate cu prevederile referitoare la metodele de prelevare menţionate mai sus Cand acest lucru nu este posibil, pot fi folosite alte metode eficiente de prelevare a probelor ';>1 etapa de vanzare cu amănuntul, cu conditia ca acestea să asigure o reprezentativitate suficientă pentru lotul prelevat.

2. 4.8. Acceptarea unui lot sau sublot

Un lot este acceptat. dacă proba globală este conformă limitei maxime, ţinând cont de incertitudinea măsurării şi de corecţia pentru recuperare.

Un lot este respins, clacă proba globală depăşeşte limita maximă fără nici un ciu_iiu.

ţinând cont de incertitudinea măsurării şi de corecţia pentru recuperare.

Sectiunea 2: PREGĂTIREA PROBEI ŞI CRITERII

pentru metodele de analiză utilizate în verificarea oficială a nivelurilor de ochratoxină A din anumite alimente

1. 1. . Măsuri de precauţie

   Probele trebuie pregătite şI tn special omogenizate cu foarte multă grijă deoarece distribuţia ochratoxinei A este extrem de neomogenă. Pentru pregătirea materialului de testare vor fi utilizate toate probele primite de laborator.

2. 2. Tratarea probei sub forma primită în laborator

   Fiecare probă de laborator este măcinată fin şi amestecată bine printr-un proces că uia i s-a demonstrat eficienţa de omogenizare completă.

   'in cazul în care limita maximă se aplică substanţei uscate, conţinutul de substanţă uscată trebuie determinat din proba omogenizată, printr-o procedură căreia i s-a demonstrat eficienţa în determinarea conţinutului de substanţă uscată.

3. 3. Subdivizarea probelor în scopul controlului, dreptului la recurs şi al arbitrajului Probele identice de laborator (contraprobele) utilizate în scopul controlului, dreptului la recurs şi al arbitrajului se prelevează din materialul omogenizat, dacă acest lucru nu contrazice reglementările în vigoare privind prelevarea de probe.

4·.Metode de analiză care vor fi utilizate de laborator şi cerinţele controlului de

laborator

1. 4.1. Oefinitii

   În continuare 'este redat un număr de definiţii uzuale care trebuie utilizate în laboratoare: Cei mai citaţi parametri de precizie sunt repetabilitatea şi reproductibilitatea.

   r = repetabilitatea, valoarea sub care diferenţa absolută dintre rezultatele a două teste separate obţinute în condiţii de repetabilitate (de exemplu: aceeaşi probă, acelaşi operator, acelaşi aparat, acelaşi laborator şi interval scurt de timp) se situează în limitele u·nei probabilităţi specifice (în principiu 95%); astfel r = 2,8 x sr

   Sr = deviaţia standard, calculată din rezultatele obţinute în condiţii de repetabilitate

   RSDr = deviaţia standard relativă, calculată din rezultate obţinute în condiţii de repetabilitate [(sr /x)k 100], unde x este media rezultatelor tuturor laboratoarelor şi probelor.

   R = reproductibilitatea, valoarea sub care diferenţa absolută dintre rezultatele unui singur test, obţinute în condiţii de reproductibilrtate (de

   

   ANEXA nr. IV

   la prezenta normă sanitară veterinar§

   şi pentru siguranţa alimentelor

   Secţiunea 1:

   METODE

   de prelevare pentru controlul oficial al nivelurilor de patulină în anumite alimente

   1. 1. Scop şi domeniu de aplicare

      Probele destinate controlului oficial al nivelului de patulina conţinut în alimente sui1t prelevate în conformitate cu metodele descrise mai jos. Probele globale astfel obţinute sunt considerate reprezentative pentru loturile respective. Conformitatea cu nivelurik1 maxime, prevăzute în Anexa nr. 1 va fi stabilită pe baza nivelurilor determinate în probei,; de laborator.

   2. 2. Definiţii

      Lot: o cantitate identificabilă dintr-un produs alimentar, livrată o singură dată şi determinată de către o persoană autorizată ca având caracteristici comune, cum ar fi, originea, varietatea, tipul de ambalare, ambalator, expeditor, marcaje.

      Sub/of: parte desemnată, a unui lot mare, pentru aplicarea metodei de prelevare a probei pe partea desemnată. Fiecare sublot trebuie să fie separat fizic şi să fie identificabiL

      Proba elementară: o cantitate dintr-un material prelevată dintr-o singură parte a lotului sau sublotului.

      Proba globală: totalul combinat al tuturor probelor elementare prelevate din lot sau sublot.

   3. 3. Dispoziţii generale

      1. 3.1 Personalul

         Prelevarea trebuie să fie realizată de către o persoană instruită pentru a efectua această activitate şi desemnată de către autoritatea care efectuează controlul oficial al nivelelor de patulină.

      2. 3.2 Materialul ce va fi prelevat

         Prelevarea se face separat din fiecare lot care urmează să fie examinat

      3. 3.3 Măsuri de precautie

         În cursul prelevării şi pregătirii probelor trebuie luate măsurile de precauţie necesare pentru a se evita orice modificări care ar putea schimba conţinutul de patulină, determinarea analitică sau reprezentativitatea probei globale.

      4. 3.4 Probele elementare

         Pe· cât posibil, probele elementare se vor preleva din puncte diferite ale lotului sau sublotului. Orice abatere de la această procedură trebuie să fie înregistrată în procesul verbal.

      5. 3.5 Pregătirea probei globale

         Proba globală se obţine prin amestecul probelor elementare. Aceasta trebuie să cântărească cel puţin 1 kg, în afară de cazul când acest lucru nu se poate realiza în mod practic, de exemplu în situaţia în care S•a prelevat un singur pachet.

      6. 3.6 Probele identice (contraprobe)

         Probele identice utilizate în scopul controlului, dreptului la recurs şi al arbitrajului vor fi prelevate din proba globală omogenizată, cu condiţia ca această metodă să fif:' în conformitate cu reglementările în vigoare privind prelevarea probelor

      7. 3.7 Ambalarea şi transportul probelor

         Fiecare probă trebuie depozitată într-un recipient curat, confecţionat dintr-un material inert d’in punct de vedere chimic ce oferă protecţie adecvată 1mpotriva contaminării şi deteriorării în timpul transportului. Se vor lua toate precauţiile necesare pentru evitar2a oricărei modificări a compoziţiei probei care ar putea surveni în timpul transportului sau depozitării.

      8. 3.8 Sigilarea şi etichetarea probelor

         Fiecare probă prelevată în scopul controlului oficial de laborator va fi sigilată la locul prelevării şi identificată în conformitate cu reglementările în vigoare respective. Trebuie întocmit un proces verbal pentru fiecare prelevare, permiţând astfel identificarea fără dubiu a fiecărui lot indicând data şi locul prelevării probelor precum şi orice informaţie suplimentară care ar putea fi util chimistului analist.

   4. 4. Planul de prelevare a probelor

      Metoda de prelevare aplicată trebuie să asigure faptul că proba globală este reprezentativă pentru lotul controlat.

      Numărul de probe elementare

      Proba globală trebuie să cântărească cel puţin 1 kg (a se vedea punctul 3.5), exceptand situaţiile în care nu este poslbil (la prelevarea unui singur ambalaj).

      Numărul minim de probe elementare ce vor fi prelevate din lot trebuie să fie conform Tabelului 1. În cazul produselor lichide, lotul trebuie să fie bine omogenizat prin mijloace manuale sau mecanice, înaintea prelevării probei. În acest caz, se poate asigura distribuţra omogenă a patulinei în cadrul lotului dat. De aceea, este sufidentă prelevarea a 3 probe elementare din lot pentru a forma proba globală.

      Probele elementare trebuie să aibă masă similară. Masa unei probe elementare trebuie să fie de cel puţin 100 de grame, rezultând o probă globală de cel puţin 1 kg. Abaterea de la aceasta regulă trebuie să fie consemnată în procesul verbal conform punctului 3.8.

      

      

      ...

      Numărul minim de probe elementare ce vor fi

      .. ···-–·– prelevate

      3

      5

      10

         ... ··–– –· ,,..,.,1

      –1

      – ,

      –-

      • > 500

      ..

      50 – 500

      <50

   	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
   	Articole Urmărește