privind cerinţele sanitare veterinare de organizare, funcţionare şi control al acţiunilor de dezinfecţie care se efectuează la punctele de trecere a frontierei
+
Capitolul IDispoziţii generale1. Prezenta normă sanitară veterinară stabileşte cerinţele sanitare veterinare privind organizarea, funcţionarea şi controlul acţiunilor de dezinfecţie, precum şi controlul efectuării acestora la punctele de trecere a frontierei.2. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor stabileşte punctele de inspecţie şi control sanitar-veterinar de frontieră.3. Cerinţele sanitare veterinare ce reglementează organizarea şi funcţionarea staţiilor pentru efectuarea acţiunilor de dezinfecţie sunt stabilite de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin ordin al preşedintelui acesteia.4. Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară. +
Capitolul IIDefiniţiiÎn sensul prezentei norme sanitare veterinare se înţelege prin:– Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor – autoritate de reglementare în domeniul veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea primului-ministru, prin Cancelaria Primului-Ministru;– activitate sanitară veterinară – activitate desfăşurată pe teritoriul României de un medic veterinar, în limitele de competenţă ale serviciilor sanitare veterinare, prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare;– activitate sanitară veterinară publică – activitate veterinară strategică, de interes naţional, efectuată, în limitele de competenţă, de serviciile veterinare, pentru aplicarea strategiilor şi politicilor guvernamentale de apărare şi îmbunătăţire a statusului de sănătate a animalelor, pentru protecţia sănătăţii publice, a animalelor, protecţia mediului şi siguranţa alimentelor;– autoritatea sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor – autoritate sanitară veterinară centrală şi pentru siguranţa alimentelor ce are atribuţii în domeniile de competenţă ale serviciilor sanitare veterinare sau orice altă autoritate din domeniul sanitar-veterinar căreia i s-au delegat aceste puteri şi competenţe;– autoritatea centrală sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor – serviciu sanitar veterinar central al României, care are responsabilitatea elaborării şi implementării strategiilor guvernamentale în domeniul sanitar-veterinar, a definirii competenţelor şi atribuţiilor serviciilor sanitare veterinare, a stabilirii, gestionării, realizării şi controlului activităţilor sanitare veterinare publice;– autoritatea sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană – serviciu public sanitar veterinar descentralizat, subordonat tehnic şi administrativ autorităţii centrale sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, având autoritatea şi responsabilitatea aplicării strategiilor guvernamentale în domeniul sanitar-veterinar pe teritoriul judeţului respectiv, a gestionării, realizării şi controlului activităţilor sanitare veterinare publice la acest nivel, precum şi alte competenţe delegate de autoritatea centrală sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, este reprezentat de direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti;– autoritatea locală şi pentru siguranţa alimentelor – autoritate de la nivelul circumscripţiilor sanitare veterinare teritoriale, coordonate tehnic şi administrativ de autoritatea judeţeană sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, respectiv a municipiului Bucureşti, care are responsabilitatea realizării, gestionării şi notificării acţiunilor sanitare veterinare publice; este reprezentată de medicul veterinar oficial;– circumscripţii sanitare veterinare zonale – structuri ale direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, fără personalitate juridică;– medic veterinar oficial – medic veterinar angajat şi retribuit de stat, desemnat pentru a realiza activităţile sanitare veterinare stabilite de autoritatea sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor la care îşi desfăşoară activitatea;– medic veterinar de liberă practică împuternicit – medic veterinar de liberă practică împuternicit de autoritatea sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, pe bază de contract, să efectueze unele activităţi sanitare veterinare publice, în condiţiile legii;– instituţii în subordinea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor – instituţii veterinare, autorităţi de referinţă la nivel naţional pentru domeniile de competenţă specifice acestora, cu personalitate juridică;– animale – mamifere, cu excepţia celor marine, păsări domestice şi sălbatice;– post de inspecţie de frontieră – post de inspecţie şi control, ce se organizează şi funcţionează în baza reglementărilor stabilite prin legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;– cerinţe veterinare de import şi tranzit – cerinţe sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, stabilite de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, pe care trebuie să le îndeplinească animalele, produsele de origine animală, produsele de origine nonanimală şi alte produse şi materii supuse controlului sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor pentru a fi acceptate pe teritoriul României sau să tranziteze teritoriul acesteia;– staţie de dezinfecţie – ansamblu de facilităţi, echipamente, măsuri tehnice şi proceduri care stau la baza efectuării dezinfecţiei, aflate într-o locaţie stabilită şi autorizată la punctele de trecere a frontierei conform legislaţiei sanitare veterinare;– dezinfectant – produs fizic, chimic sau biologic utilizat în acţiunea de dezinfecţie în scopul distrugerii sau neutralizării microorganismelor patogene şi condiţionat patogene;– dezinfecţie – ansamblu de măsuri dispuse pentru distrugerea microorganismelor patogene şi condiţionat patogene;– dezinfecţie de necesitate – ansamblu de măsuri dispuse pentru combaterea unor boli transmisibile ale animalelor;– importator – orice persoană juridică sau fizică care, condiţionat de respectarea reglementărilor stabilite de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, efectuează operaţiuni de import animale, produse de origine animală şi alte materii supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;– produs – produse de origine animală şi alte produse şi materii care pot influenţa sănătatea animalelor şi sănătatea publică;– suprafaţa supusă dezinfecţiei – suma tuturor suprafeţelor accesibile ce urmează a fi supuse dezinfecţiei;– soluţie de lucru – soluţie cu o concentraţie stabilită pentru a fi folosită în scopul dezinfecţiei;– soluţie-mamă de dezinfecţie – soluţie cu o concentraţie cunoscută în substanţă activă, mai mare decât cea de lucru, din care se prepară soluţiile de lucru;– vehicul – orice mijloc de transport rutier, feroviar, naval şi aerian utilizat pentru transportul animalelor, produselor şi subproduselor de origine animală, furajelor şi al altor produse şi materii supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar. +
Capitolul IIICerinţe sanitare veterinare privind organizarea şi funcţionarea staţiilor de dezinfecţie de la punctele de trecere a frontierei1. Staţiile de dezinfecţie se organizează la punctele de inspecţie şi control sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, stabilite de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.2. Amplasarea, dotarea şi încadrarea cu personal a acestora trebuie să corespundă prevederilor legale în vigoare.3. Staţiile de dezinfecţie pot funcţiona numai după obţinerea autorizaţiei sanitare veterinare de funcţionare, emisă de autoritatea sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.4. Dotarea minimă a staţiilor de dezinfecţie trebuie să corespundă detaliilor tehnice precizate în anexele nr. 1-4 la prezenta normă sanitară veterinară.5. Colectarea apelor uzate, depozitarea şi evacuarea deşeurilor trebuie să se efectueze după o prealabilă dezinfecţie, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, cu privire la măsurile de protecţie a mediului.6. Substanţele folosite în acţiunile de dezinfecţie trebuie să fie omologate şi înregistrate în România şi aprobate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru acest scop.7. Toate mijloacele de transport animale, produse de origine animală, furaje şi alte produse şi materii ce sunt supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar şi, după caz, cele pentru transport de persoane se supun acţiunii de dezinfecţie profilactică sau de necesitate, în funcţie de situaţie, conform deciziilor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi ale direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti.8. Dezinfecţia se efectuează şi în locurile, platformele şi spaţiile amenajate pentru colectarea apelor uzate şi a deşeurilor solide rezultate în urma acţiunii de dezinfecţie a mijloacelor de transport.9. În cazuri deosebite, când există un risc major pentru sănătatea animalelor sau când situaţia epidemiologică o impune, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate dispune dotarea suplimentară, pentru o perioadă de timp determinată, cu mijloace de efectuare şi control al acţiunilor de dezinfecţie şi poate solicita sprijin altor instituţii ale administraţiei publice centrale sau locale.10. În scopul organizării şi desfăşurării acestor activităţi direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti, în structura cărora funcţionează staţiile de dezinfecţie la punctele de trecere a frontierei, angajează personalul necesar în condiţiile legii, pe baza unui contract de muncă pe perioadă determinată, cu normă întreagă sau parţială, după caz.11. Numărul posturilor necesare este determinat de specificul fiecărei staţii şi este aprobat prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, la propunerea direcţiei sanitarveterinare şi pentru siguranţa alimentelor în cauză.12. Finanţarea posturilor se realizează din venituri proprii, obţinute de către direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în condiţiile legii.13. Staţiile de dezinfecţie de la posturile de inspecţie de frontieră trebuie să deţină stocuri de substanţe cu acţiune specifică ce se utilizează în situaţii de necesitate. +
Capitolul IVControlul acţiunilor de dezinfecţie efectuate la punctele de trecere a frontierei1. Controlul eficienţei acţiunilor de dezinfecţie se efectuează de către medicul veterinar oficial de la posturile de inspecţie de frontieră, prin inspecţie şi teste rapide omologate.2. Pentru acţiunile de dezinfecţie profilactică, controlul eficienţei operaţiunii se efectuează prin sondaj, iar pentru acţiunile de dezinfecţie de necesitate, acestea se efectuează la toate obiectivele.3. Substanţele folosite, stocul acestora, modul pentru prepararea soluţiilor şi utilizarea lor în acţiunile de dezinfecţie sunt supuse controlului sanitar-veterinar efectuat de către medicul veterinar oficial de la postul de inspecţie de frontieră. +
Capitolul VDispoziţii finale1. Acţiunile de dezinfecţie se efectuează numai cu respectarea cerinţelor stabilite de prezenta normă sanitară veterinară.2. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin institutele veterinare şi direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti, va supraveghea şi va verifica respectarea prevederilor stabilite de prezenta normă sanitară veterinară. +
Anexa 1la norma sanitară veterinarăCLĂDIREA ADMINISTRATIVĂpentru activităţile de dezinfecţie la punctele de trecere a frontiereiI. Clădirea administrativă1. Amplasarea clădirii administrative se face la ieşirea de pe rampa de dezinfecţie, astfel încât în perimetrul activ să se acceadă numai după trecerea prin filtru.2. Clădirea administrativă trebuie să deţină următoarele utilităţi:a) vestiar pentru hainele de stradă ale personalului; … b) duş pentru igiena corporală; … c) vestiar pentru hainele de lucru ale personalului; … d) grup sanitar; … e) birou administrativ; … f) magazie pentru substanţe folosite pentru igiena personală şi pentru substanţe dezinfectante; … g) magazie pentru utilajele folosite în activitatea de dezinfecţie; … h) magazie pentru materiale de protecţie; … i) spălătorie, uscătorie. … 3. Încăperile trebuie să aibă următoarele utilităţi:a) vestiar ce trebuie să aibă spaţiu adecvat scopului; … b) pereţii şi pardoseala trebuie să fie finisaţi şi confecţionaţi din materiale uşor lavabile şi decontaminabile; … c) dulapurile pentru îmbrăcăminte trebuie să fie confecţionate din materiale uşor lavabile, cu uşi perforate; … d) duşuri ce trebuie să aibă pereţii din materiale lavabile (eventual acoperiţi cu faianţă) până la cel puţin 2 m înălţime, pardoseala din material izolant lavabil, duş; … e) grup sanitar ce trebuie să aibă chiuvetă şi cel puţin 2 WC-uri, unul pentru bărbaţi şi altul pentru femei; … f) magazie pentru substanţe, care trebuie să fie dotată cu rafturi şi cu cel puţin două dulapuri metalice, cu uşi metalice, cu spaţii pentru substanţe toxice; … g) magazie pentru utilaje, care trebuie să aibă o pardoseală din materiale rezistente, uşor lavabile, racord la sistemul de canalizare şi sursă de apă; … h) magazie pentru materiale de protecţie, care trebuie să aibă pereţii şi pardoseala din materiale rezistente la substanţe chimice, uşor lavabile şi decontaminabile, dotată cu dulapuri pentru depozitarea materialelor specifice; … i) spălătorie şi uscătorie ce trebuie să fie finisate cu materiale uşor lavabile şi rezistente la substanţe chimice. … II. Dotări minimeA. Pentru clădiri:a) racord apă, canal, electricitate; … b) punct PSI; … c) bazin de retenţie şi tratare pentru inactivarea apei uzate; … d) platformă sau container securizat pentru deşeuri solide. … B. Pentru personal:– haine de protecţie pentru fiecare operator: cel puţin 2 halate, 2 perechi cizme din cauciuc, 2 şorţuri cauciucate, 2 perechi mănuşi din cauciuc, 2 pelerine impermeabile cu glugă, 2 perechi ochelari de protecţie; 2 măşti de gaze.C. Pentru acţiunile de dezinfecţie:a) un utilaj performant pentru dezinfecţie care să asigure presiunea lichidului la ieşire, reglabilă, între 1 şi 80 de atmosfere; … b) furtunuri de dimensiuni corespunzătoare rezistente la presiunea pe care o dezvoltă utilajul; … c) utilajul trebuie să poată fi racordat la reţeaua de apă curentă şi să poată face un amestec extemporaneu de apă şi substanţă dezinfectantă, autoreglabil, în funcţie de cerinţele situaţiei care se impune; … d) să aibă motor propriu; … e) să permită pulverizarea soluţiei de lucru cu picături corespunzătoare tipului de dezinfecţie ce se efectuează; … f) să permită încălzirea soluţiei de lucru; … g) stoc de rezervă de substanţe decontaminante pentru situaţii deosebite (substanţe dezinfectante, în cantităţi necesare pentru minimum 50 de obiective medii); … h) cantităţi suficiente de substanţe decontaminante, pentru acţiuni profilactice curente şi de necesitate. … III. Măsuri de protecţie a mediuluiMăsurile de protecţie a mediului vor respecta legislaţia naţională în vigoare pentru evitarea contaminării mediului înconjurător. +
Anexa 2la norma sanitară veterinarăDEZINFECŢIAA. Dezinfectorul pentru trenul de rulare al autovehiculelor, utilizat în activitatea de dezinfecţie la punctele de trecere a frontiereia) Dezinfectorul rutier se amplasează pe drumul de acces în zona staţiei de dezinfecţie. … b) Autovehiculele vor fi dirijate prin panouri indicatoare şi avertizoare de traseu şi de limitare a vitezei (aproximativ 5 km/h), astfel încât trecerea să se facă obligatoriu prin dezinfectorul rutier. … c) Trenul de rulare al autovehiculelor trebuie să fie curat, lipsit de resturi de pământ sau alte resturi solide. … d) Vehiculele trebuie să treacă prin dezinfector astfel încât întreaga circumferinţă a roţii să se rotească de cel puţin două ori prin soluţia decontaminantă. Alăturat se amplasează o pompă carosabilă sau un gabarit de decontaminare, cu care se pulverizează caroseria autovehiculelor şi a altor obiecte ce traversează staţia de dezinfecţie. … e) Adâncimea dezinfectorului rutier trebuie să fie de circa 400 mm, iar nivelul soluţiei decontaminante să fie în permanenţă de circa 300 mm. Pentru evitarea scurgerii apei din dezinfector marginile acestuia trebuie să fie mai ridicate, iar pentru prevenirea aruncării lichidului decontaminant peste marginile dezinfectorului, în timpul trecerii vehiculelor, se recomandă amenajarea unor rigole transversale, pe toată suprafaţa dezinfectorului, care să permită retragerea soluţiei şi traversarea bazinului de către autovehicul cu viteza adecvată scopului (aproximativ 5 km/oră). … f) Soluţia de lucru se controlează periodic, pentru menţinerea constantă a concentraţiei optime, prin ajustare permanentă a acesteia. … g) După golirea soluţiei de lucru uzate, dezinfectorul se curăţă pentru a nu se colmata prin depunerile grosiere rezultate prin trecerea vehiculelor. … h) Apele uzate vor fi dirijate într-un bazin de retenţie, în vederea neutralizării acestora. … i) Dezinfectorul rutier va avea următoarele componente: … 1. rigolă acoperită cu grătar pentru retragerea lichidului decontaminant;2. cămin de golire;3. şibăr de golire;4. tub de racord la canalizare;5. nivelul soluţiei decontaminante;6. partea carosabilă (16 cm, marca B300) formată din:– strat filtrant – balast – 15-20 cm;– teren bine compactat;– rost umplut cu mastic bituminos.j) Dezinfecţia autovehiculelor … Dezinfecţia se aplică – diferenţiat – pe tipuri de vehicul, după ce este finalizată operaţiunea de spălare, folosindu-se una dintre soluţiile de lucru adaptată scopului pentru care se impune dezinfecţia.Dezinfecţia se realizează prin aspersia tuturor suprafeţelor, sub presiune dirijată, respectându-se cantitatea de soluţie/mp, inclusiv a roţilor, şasiului, cabinei şi a treptelor de la cabină, respectându-se cantitatea de soluţie/mp.Aspersia soluţiilor se va executa cu dispozitive speciale omologate în acest sens.Cantităţile din substanţa de lucru necesare pentru dezinfecţie sunt în funcţie de suprafaţa totală dezinfectabilă (std) a obiectivului.În toate cazurile, inclusiv cele de risc epidemiologic iminent pentru sănătatea omului şi a animalelor, se pot lua şi alte măsuri suplimentare, la recomandarea autorităţii centrale sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.În scopul înlăturării surplusului de soluţie decontaminantă de pe suprafeţele autovehiculelor, după 30 de minute de la executarea dezinfecţiei se clătesc suprafeţele cu apă (caldă sau rece) sub presiune.Apa utilizată pentru curăţat, spălat şi dezinfectat trebuie să provină din reţeaua de alimentare cu apă potabilă, care se va controla săptămânal prin examene de laborator pentru verificarea parametrilor de potabilitate.După efectuarea spălării şi dezinfecţiei autovehiculului, medicul veterinar oficial, sub semnătura, parafa şi ştampila postului de inspecţie de frontieră, va elibera un document oficial specific sau va face menţiunea: "Spălarea şi dezinfecţia autovehiculului s-au efectuat la data de …………….. ora …………."Asistentul sau tehnicianul veterinar va înregistra într-un registru-tip evidenţa autovehiculelor curăţate şi dezinfectate la staţia de dezinfecţie respectivă pentru fiecare autovehicul supus operaţiunilor menţionate.Acest registru va cuprinde următoarele:1. nr. crt.;2. data;3. ora când s-au executat spălarea şi dezinfecţia;4. nr. de circulaţie al autovehiculelor;5. ţara de provenienţă a mărfii;6. numele şi prenumele conducătorului auto;7. felul mărfii transportate;8. substanţa decontaminantă folosită;9. concentraţia soluţiei;10. cantitatea utilizată;11. semnătura conducătorului auto;12. semnătura celui care a efectuat dezinfecţia.B. Gabarit dublu pentru dezinfecţia autovehiculelora) Gabaritul pentru dezinfecţie este construit dintr-un cadru din ţeavă metalică de 3/4, având montate câte 10 duze pe fiecare latură. Duzele de dimensiuni potrivite trebuie să fie situate la circa 35-40 cm distanţă între ele şi orientate perpendicular pe laturile cadrului (anexa nr. 4). … b) Conducta pe care sunt fixate duzele este racordată la o pompă de dezinfecţie cu presiune. … c) Duzele aflate pe carosabil vor fi montate sub un grătar de protecţie. … d) Trebuie să existe două linii de dezinfecţie în stare de funcţionare. … e) Pentru prepararea soluţiei de lucru trebuie asigurate două bazine cu o capacitate de cel puţin 10.000 litri fiecare. Acestea trebuie să fie situate într-o încăpere care să asigure temperatura de 20°C pe toată perioada anului. … f) Apa utilizată pentru dezinfecţie trebuie să fie potabilă şi controlată periodic asupra potabilităţii. … g) Este necesară asigurarea unui sistem de încălzire a soluţiei de lucru până la 80°C. … h) Autovehiculele care urmează să fie dezinfectate trebuie să fie curate, lipsite de resturi solide aderente pe întreaga suprafaţă decontaminabilă. … i) Apele uzate rezultate în urma acţiunii de dezinfecţie trebuie dirijate într-un bazin de retenţie unde vor fi neutralizate înainte de expedierea lor într-un receptor natural. … +
Anexa 3la norma sanitară veterinară
+
Anexa 4la norma sanitară veterinară
–––
