NORMA SANITARĂ VETERINARA din 5 iunie 2002

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 16/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 835 din 20 noiembrie 2002
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Actiuni suferite de acest act:

SECTIUNE ACTTIP OPERATIUNEACT NORMATIV
ActulABROGAT DEORDIN 61 13/03/2006
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ART. 1REFERIRE LAORDIN 144 27/04/2001
ART. 1REFERIRE LANORMA 27/04/2001
ART. 15REFERIRE LAORDIN 504 28/12/2001
ART. 15REFERIRE LANORMA 28/12/2001
Acte care fac referire la acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulABROGAT DEORDIN 61 13/03/2006
ActulREFERIT DEHG 89 19/01/2006
ActulREFERIT DEPROGRAM 19/01/2006
ActulREFERIT DEORDIN 30 15/02/2006
ActulREFERIT DENORMA 15/02/2006
ActulREFERIT DEORDIN 104 19/10/2005
ActulREFERIT DENORMA 19/10/2005
ActulREFERIT DEORDIN 105 19/10/2005
ActulREFERIT DENORMA 19/10/2005
ActulREFERIT DEORDIN 33 14/02/2005
ActulREFERIT DEORDIN 5 14/01/2005
ActulREFERIT DEREGULAMENT 14/01/2005
ActulREFERIT DEORDIN 67 12/07/2005
ActulREFERIT DEORDIN 74 15/08/2005
ActulREFERIT DENORMA 15/08/2005
ActulREFERIT DEORDIN 71 15/08/2005
ActulREFERIT DENORMA 15/08/2005
ActulREFERIT DEHG 955 18/08/2005
ActulREFERIT DEREGULI 18/08/2005
ActulREFERIT DEHG 954 18/08/2005
ActulREFERIT DEREGULI 18/08/2005
ActulREFERIT DEORDIN 53 26/05/2005
ActulREFERIT DEORDIN 128 25/11/2005
ActulREFERIT DENORMA 25/11/2005
ActulREFERIT DENORMA 26/05/2005
ActulREFERIT DENORMA 12/07/2005
ActulREFERIT DEORDIN 119 17/11/2004
ActulREFERIT DENORMA 17/11/2004
ActulREFERIT DEORDIN 46 24/01/2003
ActulREFERIT DENORMA 24/01/2003
ActulREFERIT DEORDIN 365 30/05/2003
ActulREFERIT DEPROGRAM 30/05/2003
ActulAPROBAT DEORDIN 236 05/06/2002
ActulCONTINUT DEORDIN 236 05/06/2002
ActulREFERIT DEORDIN 389 29/08/2002
ActulREFERIT DENORMA 29/08/2002
ActulREFERIT DEORDIN 345 01/08/2002
ActulREFERIT DENORMA 01/08/2002
ActulREFERIT DEORDIN 535 13/11/2002
ActulREFERIT DENORMA 13/11/2002
ActulREFERIT DEORDIN 580 10/12/2002
ActulREFERIT DENORMA 10/12/2002
ActulREFERIT DEORDIN 544 22/11/2002
ActulREFERIT DENORMA 22/11/2002
ActulREFERIT DEORDIN 404 06/09/2002
ActulREFERIT DENORMA 06/09/2002
ART. 2REFERIT DEORDIN 22 31/01/2006
ART. 2REFERIT DEORDIN 43 24/02/2006
ART. 2REFERIT DENORMA 24/02/2006
ART. 2REFERIT DEORDIN 99 26/04/2006
ART. 2REFERIT DEORDIN 140 21/06/2006
ART. 2REFERIT DENORMA 26/04/2006
ART. 2REFERIT DENORMA 31/01/2006
ART. 2REFERIT DENORMA 21/06/2006
ART. 2REFERIT DEORDIN 77 15/08/2005
ART. 2REFERIT DENORMA 15/08/2005
ART. 2REFERIT DEORDIN 128 25/11/2005
ART. 2REFERIT DENORMA 25/11/2005
ART. 2REFERIT DEORDIN 44 24/01/2003
ART. 2REFERIT DENORMA 24/01/2003
ART. 8REFERIT DEORDIN 43 24/02/2006
ART. 8REFERIT DENORMA 24/02/2006
ART. 8REFERIT DENORMA 14/02/2005
ART. 11REFERIT DEORDIN 36 22/02/2005
ART. 11REFERIT DENORMA 22/02/2005
ART. 12REFERIT DEORDIN 43 24/02/2006
ART. 12REFERIT DENORMA 24/02/2006
ART. 14REFERIT DEORDIN 43 24/02/2006
ART. 14REFERIT DENORMA 24/02/2006

privind problemele de sănătate a animalelor, ce afectează comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu animale din speciile bovine şi porcine



 + 
Articolul 1Prezenta norma sanitară veterinara se aplică comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu animale din speciile bovine şi porcine, cu excepţia porcinelor sălbatice definite de legislaţia comunitara specifică prin introducerea măsurilor comunitare de combatere a pestei porcine clasice, transpusa în legislaţia naţionala prin Norma sanitară veterinara privind măsurile de supraveghere, profilaxie şi combatere a pestei porcine clasice, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 144/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 13 august 2001.
 + 
Articolul 2(1) În sensul prezentei norme sanitare veterinare se aplică definiţiile date de Norma sanitară veterinara referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii şi produse de origine animala şi de Norma sanitară veterinara privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului.(2) În sensul prezentei norme sanitare veterinare se aplică şi următoarele definiţii:a) efectiv: un animal sau un grup de animale ţinute într-o exploatatie, ca unitate epidemiologica în înţelesul Normei sanitare veterinare privind identificarea şi înregistrarea animalelor; dacă într-o exploatatie sunt ţinute mai multe efective, fiecare dintre aceste efective formează o unitate distinctă şi trebuie să aibă acelaşi status de sănătate;b) animal pentru tăiere: un animal din speciile bovine, incluzând speciile Bison bison şi Bubalus bubalus, sau porcine, destinat pentru a fi transportat la un abator sau la un centru de colectare din care acesta se poate livra numai la abator;c) animal pentru reproducţie sau producţie: animale din speciile bovine (incluzând speciile Bison bison şi Bubalus bubalus) şi porcine, altele decât cele menţionate la lit. b), inclusiv cele destinate pentru reproducţie, producţia de lapte sau de carne, tracţiune, târguri sau expoziţii, cu excepţia animalelor care participa la evenimentele culturale sau sportive;d) efectiv de bovine oficial liber de tuberculoza: un efectiv de bovine care îndeplineşte condiţiile menţionate în cap. I pct. 1 şi 2 din anexa nr. 1 la prezenta norma sanitară veterinara;e) stat sau regiune a unui stat oficial libera de tuberculoza: un stat sau parte a unui stat care îndeplineşte condiţiile menţionate în cap. I pct. 5 şi 6 din anexa nr. 1 la prezenta norma sanitară veterinara;f) efectiv de bovine oficial liber de bruceloza: un efectiv de bovine care îndeplineşte condiţiile menţionate în cap. II pct. 1 şi 2 din anexa nr. 1 la prezenta norma sanitară veterinara;g) regiune oficial libera de bruceloza: o regiune a unui stat care îndeplineşte condiţiile menţionate în cap. II pct. 9, 10 şi 11 din anexa nr. 1 la prezenta norma sanitară veterinara;h) stat oficial liber de bruceloza: un stat care îndeplineşte condiţiile menţionate în cap. II pct. 7, 8 şi 9 din anexa nr. 1 la prezenta norma sanitară veterinara;i) efectiv de bovine liber de bruceloza: un efectiv de bovine care îndeplineşte condiţiile menţionate în cap. II pct. 4 şi 5 din anexa nr. 1 la prezenta norma sanitară veterinara;j) efectiv oficial liber de leucoza enzootica bovina: un efectiv care îndeplineşte condiţiile menţionate în cap. I lit. A şi B din anexa nr. 4 la prezenta norma sanitară veterinara;k) stat sau regiune oficial libera de leucoza enzootica bovina: o regiune sau un stat care îndeplineşte condiţiile menţionate în cap. I lit. E şi F din anexa nr. 4 la prezenta norma sanitară veterinara;l) medic veterinar oficial: medicul veterinar desemnat de autoritatea veterinara competenţa;m) medic veterinar autorizat: orice medic veterinar autorizat de autoritatea veterinara competenţa conform prevederilor art. 14 alin. (3) lit. B;n) boli cu notificare obligatorie: bolile enumerate în partea I din anexa nr. 5 la prezenta norma sanitară veterinara;o) centru de colectare: exploataţii, centre şi pieţe de colectare, în care bovinele sau porcinele originare din diferite exploataţii sunt grupate laolalta pentru a alcătui loturi de animale destinate comerţului. Aceste centre de colectare trebuie să fie autorizate pentru scopuri comerciale şi sa îndeplinească cerinţele menţionate la art. 11 alin. (1);p) regiune: acea parte a teritoriului unui stat membru care are o suprafaţa de cel puţin 2.000 kmp, care este supusă inspecţiei de către autorităţile competente şi include cel puţin una dintre următoarele regiuni administrative:1. Belgia: province/provincie;2. Germania: Regierungsbezirk;3. Danemarca: amt sau insula;4. Franţa: departement;5. Italia: provincia;6. Luxemburg: -;7. Olanda: rvv-kring;8. Regatul Unit: Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda: county; Scotia: district sau zona insulara;9. Irlanda: county;_10. Grecia: <≡: H;11. Spania: provincia;12. Portugalia: continente: distrito şi alte părţi ale Portugaliei: regiao autonomă;13. Austria: Bezirk;14. Suedia: Ian;15. Finlanda: Iaani/Ian;16. România: judeţ;q) comerciant: orice persoană fizica sau juridică care cumpara şi vinde animale pe cale comercială fie direct, fie indirect, care are un venit periodic din aceste tranzacţii şi care într-o perioadă maxima de 30 de zile de la cumpărarea animalelor le vinde sau le muta din primele adaposturi în alte adaposturi care nu sunt proprietatea sa şi care întruneşte condiţiile menţionate la art. 13.
 + 
Articolul 3(1) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie să se asigure ca numai animalele care îndeplinesc condiţiile menţionate în prezenta norma sanitară veterinara sunt expediate de pe teritoriul României către cel al unui stat membru al Uniunii Europene.(2) Animalele din speciile bovine şi porcine la care face referire prezenta norma sanitară veterinara trebuie:a) să fie supuse unui control al identităţii şi unei inspecţii clinice efectuate de un medic veterinar oficial cu 24 de ore înainte de plecare şi sa nu prezinte nici un semn clinic de boala;b) sa nu fi fost obţinute dintr-o exploatatie sau dintr-o zona care, din motive de sănătate, este supusă prohibitiei ori restrictiei ce afectează specia în cauza, conform legislaţiei comunitare şi/sau celei naţionale;c) să fie identificate conform legislaţiei în vigoare;d) sa nu fie animale care trebuie să fie tăiate şi sa nu fie restrictionate de vreun program de eradicare a unei boli infectioase sau contagioase, aplicat în România sau într-o parte a teritoriului României;e) să fie conforme cu prevederile art. 4 şi 5.
 + 
Articolul 4(1) Animalele din speciile bovine şi porcine la care face referire prezenta norma sanitară veterinara trebuie ca, între plecarea din exploatatia de origine şi sosirea la destinaţie, sa nu între în contact cu animale paricopitate, altele decât animalele care au acelaşi status de sănătate.(2) Animalele din speciile bovine şi porcine la care face referire prezenta norma sanitară veterinara trebuie să fie transportate în mijloace de transport care îndeplinesc cerinţele "Normei sanitare veterinare privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului" şi cerinţele art. 12.(3) Regulile pentru aprobarea locurilor în care pot fi efectuate curatarea şi dezinfectia mijloacelor de transport pentru animale vor fi emise conform procedurii naţionale.
 + 
Articolul 5(1) Animalele din speciile bovine şi porcine la care face referire prezenta norma sanitară veterinara trebuie să fie însoţite în timpul transportului până la destinaţie de un certificat de sănătate care este conform modelului 1 sau 2, după caz, prezentat în anexa nr. 6 la prezenta norma sanitară veterinara. Certificatul trebuie să constea într-o singura pagina sau, dacă sunt necesare mai multe pagini, va fi într-o astfel de forma încât fiecare doua sau mai multe pagini să facă parte dintr-un întreg integrat şi indivizibil şi va conţine un număr serial. Acesta trebuie să fie întocmit în ziua efectuării inspecţiei de sănătate, în una dintre limbile oficiale ale tarii de origine şi într-o limbă oficială a tarii de destinaţie. Certificatul va fi valabil timp de 10 zile de la data examinării stării de sănătate.(2) Inspecţia stării de sănătate efectuată pentru eliberarea certificatului de sănătate "incluzând garanţii suplimentare", pentru un transport de animale, poate fi efectuată în exploatatia de origine sau într-un centru de colectare. În acest scop autoritatea veterinara centrala a României trebuie să se asigure ca orice certificat este întocmit de către medicul veterinar oficial după inspecţii, vizite şi controale, conform prezentei norme sanitare veterinare, iar în ceea ce priveşte:a) animalele care provin din centre de colectare aprobate, o astfel de certificare este facuta:1. pe baza unui document oficial care conţine informaţiile necesare, completat de medicul veterinar oficial pentru exploatatia de origine; sau2. sub forma unui certificat de sănătate, conform modelului 1 sau 2, după caz, stabilit în anexa nr. 6 la prezenta norma sanitară veterinara, cu secţiunile A şi B completate în mod corespunzător şi semnate de către medicul veterinar oficial pentru exploatatia de origine;b) animalele ce provin dintr-o exploatatie autorizata care participa la reţeaua de supraveghere prevăzută la art. 14, o astfel de certificare este facuta:1. pe baza unui document oficial care conţine informaţiile necesare, completat de medicul veterinar autorizat pentru exploatatia de origine; sau2. sub forma unui certificat de sănătate, conform modelului 1 sau 2, după caz, stabilit în anexa nr. 6 la prezenta norma sanitară veterinara, cu secţiunile A şi B completate în mod corespunzător şi certificate de către medicul veterinar autorizat pentru exploatatia de origine. În acest scop medicul veterinar oficial se asigura, când este cazul, ca sunt îndeplinite garanţiile suplimentare prevăzute de legislaţia naţionala.(3) Medicul veterinar oficial al centrului de colectare efectuează toate controalele necesare pentru animalele care sosesc în aceste centre.(4) Medicul veterinar oficial care completează secţiunea C a certificatelor de sănătate prevăzute în anexa nr. 6 la prezenta norma sanitară veterinara trebuie să se asigure ca miscarea animalelor este înregistrată în ziua în care este emis certificatul în sistemul ANIMO sau, până la introducerea acestui sistem, printr-o procedură naţionala de monitorizare a miscarii animalelor.(5) Animalele la care face referire prezenta norma sanitară veterinara pot tranzita printr-un centru de colectare care este localizat în România, înainte de a fi transportate către destinaţia dintr-un stat membru al Uniunii Europene. În acest caz certificatul de sănătate, întocmit conform modelului 1 sau 2 din anexa nr. 6 la prezenta noma sanitară veterinara (incluzând secţiunea C), trebuie să fie completat de către medicul veterinar oficial din România, ca ţara de origine a animalelor. Medicul veterinar oficial responsabil pentru centrul de colectare tranzitat trebuie să completeze un al doilea certificat de sănătate, conform anexei nr. 6 la prezenta norma sanitară veterinara, cu acelaşi număr de serie cu al primului certificat de sănătate, care va fi atasat la acesta sau la o copie a acestuia, oficial aprobată de medicul veterinar. În acest caz valabilitatea certificatelor de sănătate nu trebuie să depăşească valabilitatea prevăzută la alin. (1).
 + 
Articolul 6(1) Animalele pentru reproducţie şi producţie, suplimentar condiţiilor prevăzute la art. 3, 4 şi 5:a) trebuie să fi rămas într-o singura exploatatie de origine pentru o perioadă de 30 de zile înainte de încărcare sau, atunci când animalele sunt în vârsta de mai puţin de 30 de zile, de la fatare. Medicul veterinar oficial trebuie, pe baza identificarii şi a evidentelor oficiale, să se asigure ca animalele sunt identificate conform prevederilor art. 3 alin. (2) lit. c) şi ca au fost originare din Comunitatea Europeană sau din România ori au fost importate dintr-o ţara terta conform "Normei sanitare veterinare ce stabileşte principiile care reglementează organizarea controalelor veterinare pentru animalele care sunt importate în România din tari terţe". În cazul animalelor care tranziteaza printr-un centru de colectare autorizat din România, perioada de stationare în afară exploatatiei de origine nu va depăşi 6 zile;b) în cazul în care animalele importate dintr-o ţara terta în România tranziteaza un stat membru al Uniunii Europene care nu este ţara destinaţiei lor finale, trebuie să fie transportate în statul membru al Uniunii Europene de destinaţie cat mai repede posibil şi să fie însoţite de un certificat de sănătate eliberat conform "Normei sanitare veterinare ce stabileşte principiile care reglementează organizarea controalelor veterinare pentru animalele care sunt importate în România din tari terţe";c) în cazul în care animalele sunt importate dintr-o ţara terta, la sosirea la destinaţie şi înainte de orice miscari ulterioare, trebuie să îndeplinească cerinţele prezentei norme sanitare veterinare şi nu pot fi introduse în efectiv până când medicul veterinar responsabil de aceasta exploatatie nu s-a asigurat ca animalele în cauza nu periclitează statusul de sănătate al exploatatiei. Dacă un animal dintr-o ţara terta a fost introdus într-o exploatatie, nici un animal din acea exploatatie nu poate fi comercializat pe o perioadă de 30 de zile de la introducere, în afară de cazul în care animalul importat este izolat de toate celelalte animale din exploatatie.(2) Bovinele pentru reproducţie şi producţie, suplimentar prevederilor art. 3, 4 şi 5:a) trebuie să provină dintr-un efectiv de bovine oficial liber de tuberculoza, iar în cazul animalelor în vârsta de peste 6 săptămâni, sa fi reactionat negativ la testul intradermic de tuberculinare, efectuat cu cel mult 30 de zile înainte de părăsirea efectivului de origine, conform prevederilor pct. 32 lit. d) din anexa nr. 2 la prezenta norma sanitară veterinara. Acest test intradermic de tuberculinare nu este solicitat dacă animalele sunt originare dintr-un stat membru al Uniunii Europene, România sau părţi ale teritoriilor lor, recunoscute ca oficial libere de tuberculoza, sau dintr-un stat membru, România sau părţi ale teritoriilor lor cu o reţea de supraveghere aprobată;b) animalele necastrate care provin dintr-un efectiv de bovine oficial liber de bruceloza şi în vârsta de peste 12 luni trebuie să fi avut un titru brucelic mai mic de 30 unităţi internaţionale (UI) aglutinare/ml în momentul testarii prin testul de seroaglutinare "sau orice test aprobat de procedura naţionala în urma adoptării protocoalelor", efectuat cu cel mult 30 de zile înaintea părăsirii efectivului de origine şi respectând prevederile lit. A din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitară veterinara. Acest test de seroaglutinare "sau orice test aprobat de procedura naţionala în urma adoptării protocoalelor" nu este solicitat dacă animalele sunt originare din România, dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau teritorii ale acestora, recunoscute ca oficial libere de bruceloza sau dacă acestea au o reţea de supraveghere aprobată;c) trebuie să provină dintr-un efectiv oficial liber de leucoza enzootica bovina şi, dacă sunt în vârsta de peste 12 luni, sa fi reactionat negativ la un test individual efectuat cu cel mult 30 de zile înainte de părăsirea efectivului de origine şi respectând prevederile anexei nr. 4 la prezenta norma sanitară veterinara. Testul nu este solicitat dacă animalele sunt originare din România, dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau o parte din teritoriile acestora recunoscută ca oficial libera de leucoza enzootica bovina sau dacă acestea au o reţea de supraveghere aprobată;d) între plecarea din exploatatia de origine şi sosirea la destinaţie, nu trebuie să între în contact cu bovine care nu îndeplinesc aceleaşi condiţii de sănătate.(3) Bovinele pentru tăiere, suplimentar cerinţelor art. 3, 4 şi 5, trebuie să provină din efective care sunt oficial libere de tuberculoza, de leucoza enzootica bovina şi de bruceloza.
 + 
Articolul 7Animalele pentru tăiere care, la sosirea în ţara de destinaţie, au fost duse la:a) un abator trebuie să fie tăiate în cel mult 72 de ore de la sosire, conform prevederilor legale în vigoare;saub) un centru de colectare aprobat trebuie să fie livrate, după comercializare, direct la un abator, pentru a fi tăiate cat de repede posibil, dar cel mai târziu în 3 zile lucrătoare de la sosirea în centrul de colectare, conform prevederilor legale în vigoare. Între sosirea lor la centrul de colectare şi sosirea lor la abator, ele nu trebuie să vina în contact cu animale paricopitate, altele decât cele care îndeplinesc condiţiile stabilite prin prezenta norma sanitară veterinara.
 + 
Articolul 8Autoritatea veterinara centrala a României trebuie să se asigure ca prezenta unei suspiciuni a oricăreia dintre bolile menţionate în partea I din anexa nr. 5 la prezenta norma sanitară veterinara îi este notificată obligatoriu şi imediat. România va trimite la Comisia Europeană, până la data de 31 mai a fiecărui an, detalii despre apariţia pe teritoriul sau, în anul calendaristic anterior, a bolilor enumerate în partea I din anexa nr. 5 la prezenta norma sanitară veterinara şi a oricăror alte boli pentru care exista garanţii suplimentare prevăzute de legislaţia comunitara, precum şi detalii ale programelor operationale de monitorizare şi de eradicare a acestor boli. Aceste informaţii trebuie să se bazeze pe criterii uniforme ce vor fi stabilite conform procedurii naţionale.
 + 
Articolul 9(1) Atunci când autoritatea veterinara centrala a României elaborează un program naţional obligatoriu de combatere a uneia dintre bolile enumerate în partea II din anexa nr. 5 la prezenta norma sanitară veterinara, pentru tot teritoriul tarii sau o parte a acestuia, poate trimite acest program la Comisia Europeană, menţionând:a) răspândirea bolii în România;b) motivele programului, luându-se în considerare importanţa bolii şi probabilitatea beneficiului programului în relaţie cu costul sau;c) zona geografică în care va fi aplicat programul;d) categoriile de status ce trebuie aplicate unităţilor de animale, standardele ce trebuie atinse pentru fiecare categorie şi procedurile de testare ce urmează să fie utilizate;e) procedurile de monitorizare a programului, ale cărui rezultate trebuie furnizate Comisiei Europene cel puţin anual;f) acţiunea ce va fi întreprinsă dacă o unitate îşi pierde statutul;g) măsurile ce vor fi luate dacă rezultatele testelor efectuate conform prevederilor programului sunt pozitive.(2) Comisia Europeană va examina programul aprobat, prezentat de România, conform procedurii comunitare. Garanţiile suplimentare, generale sau limitate, care pot fi solicitate în comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene, vor fi definite în acelaşi timp sau la cel târziu 3 luni de la aprobarea programului. Astfel de garanţii nu trebuie să le depăşească pe cele pe care România le implementeaza la nivel naţional.(3) Programul prezentat de România poate fi modificat sau completat. Pot fi aprobate modificări sau completări ale programului care a fost deja aprobat sau ale garanţiilor care au fost definite conform alin. (2).
 + 
Articolul 10(1) Atunci când România considera ca teritoriul sau o parte din teritoriul sau este libera de una dintre bolile enumerate în partea II din anexa nr. 5 la prezenta norma sanitară veterinara, va prezenta Comisiei Europene documentaţia de sustinere corespunzătoare, precizând:a) natura bolii şi istoricul apariţiei sale pe teritoriul României;b) rezultatele testelor de supraveghere bazate pe investigaţii serologice, microbiologice, patologice sau epidemiologice şi pe faptul ca boala trebuie, conform legii, să fie notificată autorităţilor competente;c) perioada pentru care a fost practicată supravegherea;d) când este cazul, perioada în cursul căreia vaccinarea împotriva bolii a fost interzisă, precum şi zona geografică avută în vedere de interdicţie;e) planurile pentru verificarea absentei bolii.(2) Comisia Europeană va examina documentaţia trimisa de România. Garanţiile suplimentare, generale sau specifice, care pot fi solicitate în cadrul comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene, pot fi definite conform procedurii naţionale. Astfel de garanţii nu trebuie să le depăşească pe cele pe care România le implementeaza la nivel naţional.(3) România va notifica Comisiei Europene orice modificare a detaliilor specificate la alin. (1) referitoare la boala, în special în ceea ce priveşte orice noi focare de boala. Garanţiile definite conform alin. (2) pot fi amendate sau retrase conform procedurii naţionale.
 + 
Articolul 11(1) Pentru a fi autorizate de către autoritatea veterinara centrala a României centrele de colectare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a) să fie sub controlul unui medic veterinar oficial care să se asigure ca sunt respectate în special prevederile art. 4 alin. (1) şi (2);b) să fie situate într-o zona care nu este supusă prohibitiei sau restrictiilor conform legislaţiei naţionale;c) să fie curatate şi dezinfectate înainte de utilizare, astfel cum solicita medicul veterinar oficial;d) să aibă, în funcţie de capacitatea de cazare a centrului de colectare:1. o amenajare destinată exclusiv acestui scop;2. instalaţii corespunzătoare pentru încărcarea, descărcarea şi cazarea adecvată a animalelor, la un standard corespunzător, pentru adaparea şi furajarea lor şi pentru a le administra orice tratament necesar; aceste instalaţii trebuie să fie uşor de curatat şi dezinfectat;3. utilităţi corespunzătoare pentru inspecţie;4. utilităţi corespunzătoare pentru izolare;5. echipament corespunzător pentru curatarea şi dezinfectia încăperilor, precum şi a camioanelor;6. o zona corespunzătoare de depozitare pentru furaje, asternut şi gunoi de grajd;7. un sistem corespunzător pentru colectarea apei reziduale;8. un birou pentru medicul veterinar oficial;e) sa admită numai animale care sunt identificate şi care provin din efective oficial libere de tuberculoza, bruceloza şi leucoza enzootica bovina, însoţite de documente de sănătate sau certificate corespunzătoare pentru speciile şi categoriile implicate;f) să fie inspectate periodic pentru a se verifica dacă condiţiile pentru autorizare continua să fie îndeplinite.(2) Proprietarul sau persoana responsabilă de centrul de colectare trebuie să păstreze într-un registru sau într-o baza de date, care va fi păstrată pentru o perioadă minima de 3 ani, următoarele informaţii:a) numele proprietarului, originea, data de intrare şi de ieşire, numărul de identificare a bovinelor, numărul de înregistrare a exploatatiei de origine sau a efectivului de origine a porcilor care intră în centru şi destinaţia lor;b) numărul de înregistrare a transportatorului şi numărul de autorizaţie a camionului care livreaza sau colectează animalele din centru.(3) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie să acorde un număr fiecărui centru de colectare autorizat. O astfel de autorizare poate fi limitată pentru o anumită specie, pentru animale destinate reproductiei şi producţiei sau pentru animale pentru tăiere. Autoritatea veterinara centrala a României va notifica Comisiei Europene lista centrelor de colectare autorizate şi orice reactualizari ale acesteia.(4) Autoritatea veterinara centrala a României poate suspenda sau retrage autorizaţia când nu mai sunt respectate prevederile acestui articol, dispoziţiile corespunzătoare ale prezentei norme veterinare sau alte prevederi cu referire la restricţiile privind sănătatea animalelor.Autorizaţia poate fi reacordata atunci când autoritatea veterinara centrala a României constata ca centrul de colectare îndeplineşte prevederile prezentei norme sanitare veterinare.(5) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie să se asigure ca în momentul funcţionarii centrele de colectare au un număr suficient de medici veterinari autorizaţi pentru a-şi îndeplini toate obligaţiile.
 + 
Articolul 12(1) Autoritatea veterinara centrala a României se asigura ca transportatorii la care face referire "Norma sanitară veterinara privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului" întrunesc următoarele condiţii suplimentare:a) pentru transportul animalelor trebuie să se folosească mijloace de transport care sunt:1. construite astfel încât fecalele animalelor, asternutul sau furajele sa nu se poată scurge sau sa cada din vehicul;2. curatate şi dezinfectate imediat după fiecare operaţiune de transport de animale sau de orice produs care ar putea afecta starea de sănătate a animalelor şi, dacă este necesar, înaintea oricărei noi încărcări de animale, folosindu-se dezinfectante oficial autorizate de autoritatea veterinara centrala a României;b) trebuie să aibă mijloace corespunzătoare de curatare şi dezinfecţie aprobate de autoritatea veterinara centrala a României, incluzând mijloace de stocare a asternutului şi gunoiului, sau sa furnizeze documente prin care se dovedeşte ca aceste operaţiuni sunt efectuate de către o parte terta autorizata de autoritatea veterinara centrala a României.(2) Transportatorul trebuie să se asigure ca pentru fiecare vehicul utilizat pentru transportul animalelor este ţinut un registru care se păstrează pentru o perioadă minima de 3 ani, conţinând cel puţin următoarele informaţii:a) locurile şi datele de preluare, denumirea societăţii comerciale şi adresa exploatatiei sau a centrului de colectare de unde sunt preluate animalele;b) locurile şi datele de livrare, denumirea societăţii comerciale şi adresa destinatarului (destinatarilor);c) specia şi numărul de animale transportate;d) data şi locul dezinfectiei;e) detalii ale numărului documentaţiei de însoţire etc.(3) Transportatorii trebuie să se asigure ca animalele nu vin în contact, din momentul părăsirii exploataţiilor sau a centrului de colectare de origine până la sosirea la destinaţie, cu animale care nu au acelaşi status de sănătate.(4) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie să se asigure ca transportatorii dau o declaraţie în scris, prin care precizează ca:a) sunt luate toate măsurile necesare conform prezentei norme sanitare veterinare, sunt respectate prevederile menţionate în acest articol, precum şi documentaţia corespunzătoare care trebuie să însoţească animalele;b) transportul animalelor este efectuat de personal care poseda abilitatea, competenţa şi cunoştinţele profesionale necesare.(5) În cazul neconformarii cu prevederile acestui articol, se aplică mutatis mutandis cerinţele legislaţiei specifice cu privire la protecţia animalelor în timpul transportului şi la sănătatea animalelor.
 + 
Articolul 13(1) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie să se asigure ca toţi comercianţii de animale sunt înregistraţi, autorizaţi şi înregistraţi cu un număr de autorizare de către autoritatea veterinara centrala a României şi ca respecta cel puţin următoarele condiţii:a) comercializează doar animale care sunt identificate corespunzător, provin din efective care sunt oficial libere de tuberculoza, bruceloza şi leucoza enzootica bovina, îndeplinesc condiţiile menţionate în prezenta norma sanitară veterinara şi sunt însoţite de certificate de sănătate. Autoritatea veterinara competenţa poate aviza comercializarea animalelor identificate care nu întrunesc condiţiile menţionate mai sus, atunci când ele sunt duse direct la un abator din ţara de origine, pentru tăiere, cat de curând posibil, fără sa treacă prin alte adaposturi de animale, în scopul prevenirii răspândirii bolilor, sunt luate măsurile necesare pentru a nu veni în contact cu alte animale atunci când ajung la abator şi sunt tăiate în partida separată faţă de alte animale;b) trebuie să ţină o evidenta sau o baza de date, care va fi păstrată pentru o perioadă minima de 3 ani, cu următoarele informaţii:1. numele proprietarului, originea, data cumpărării, categoriile, numărul de identificare a bovinelor sau numărul de înregistrare a exploatatiei de origine ori a efectivului de origine a porcilor cumpăraţi;2. numărul de înregistrare a transportatorului şi/sau numărul de autorizaţie a camionului cu care sunt colectate sau livrate animalele;3. numele şi adresa cumpărătorului şi destinaţia animalului;4. copiile planurilor de ruta şi/sau numărul de serie a certificatelor de sănătate, după caz;c) atunci când comerciantul tine animale în adăposturile sale, el trebuie să se asigure ca:1. personalul responsabil cu animalele are o pregătire specifică pentru aplicarea prevederilor prezentei norme sanitare veterinare, precum şi pentru îngrijirea şi protecţia animalelor;2. dacă este cazul, controalele şi testarile animalelor sunt efectuate periodic de către medicul veterinar oficial şi sunt luate toate măsurile pentru a preveni răspândirea bolii.(2) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie să se asigure ca toate clădirile utilizate de un comerciant pentru comerţul cu animale sunt identificate şi înregistrate cu un număr de înregistrare acordat de autoritatea veterinara centrala a României şi ca sunt respectate cel puţin următoarele condiţii:a) sunt sub controlul unui medic veterinar oficial;b) sunt situate într-o zona care nu este supusă prohibitiei sau restrictiilor, conform legislaţiei naţionale;c) deţin:1. incinte corespunzătoare cu capacitate suficienta şi în special incinte de inspecţie şi de izolare, astfel încât toate animalele să poată fi izolate în cazul izbucnirii unei boli contagioase;2. utilităţi corespunzătoare pentru descărcarea şi, atunci când este necesar, pentru cazarea adecvată a animalelor, pentru adaparea şi furajarea lor şi pentru a le administra orice tratament necesar. Aceste facilităţi trebuie să fie uşor de curatat şi dezinfectat;3. o zona de recepţie corespunzătoare pentru asternut şi gunoiul de grajd;4. un sistem corespunzător de colectare a apelor reziduale;d) sunt curatate şi dezinfectate înainte de folosire, după cum solicita medicul veterinar oficial.(3) Autoritatea veterinara competenţa poate suspenda sau retrage autorizaţia dacă nu sunt respectate prevederile prezentului articol, dispoziţiile prezentei norme sanitare veterinare sau alte prevederi cu privire la restricţiile de sănătate. Autorizaţia poate fi reacordata atunci când toate prevederile acestei norme sanitare veterinare sunt pe deplin respectate de comerciant.(4) Autoritatea veterinara competenţa trebuie să efectueze inspecţii periodice pentru a verifica dacă prevederile acestui articol sunt îndeplinite.
 + 
Articolul 14(1) Autoritatea veterinara centrala a României va putea introduce un sistem de reţea de supraveghere. Sistemul de reţea de supraveghere trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:a) efectivele de animale;b) proprietarul sau oricare altă persoană fizica sau juridică responsabilă pentru exploatatie;c) medicul veterinar autorizat sau medicul veterinar oficial responsabil pentru exploatatie, medicii veterinari oficiali ai unităţilor de tăiere sau ai centrelor de colectare autorizate, care sunt asociaţi sistemului de reţea;d) serviciul veterinar oficial;e) laboratoarele oficiale de diagnostic veterinar sau orice alt laborator autorizat de autoritatea veterinara centrala a României;f) o baza de date computerizata.(2) Principalele obiective ale sistemului de reţea de supraveghere sunt de a efectua clasificarea oficială a exploataţiilor, de a menţine aceasta clasificare prin inspecţii periodice, de a colecta date epidemiologice şi de a efectua monitorizarea bolii, astfel încât să se asigure conformitatea cu toate prevederile prezentei norme sanitare veterinare şi cu alte prevederi referitoare la sănătatea animalelor. Acest sistem de reţea de supraveghere va fi obligatoriu pentru toate exploatatiile de pe teritoriul României. Totuşi autoritatea veterinara centrala a României poate autoriza realizarea unei astfel de reţele într-o parte a teritoriului alcătuită din una sau mai multe regiuni adiacente, definite la art. 2 alin. (2) lit. p). Atunci când se acordă aceasta derogare, miscarea animalelor din alte regiuni care nu fac parte din sistemul de reţea trebuie supusă prevederilor prezentei norme sanitare veterinare. Autoritatea veterinara centrala a României va stabili obligaţiile şi drepturile medicilor veterinari autorizaţi, ale persoanelor responsabile pentru exploataţii sau ale proprietarilor lor şi ale oricăror alţi participanţi la sistem, incluzând persoanele responsabile pentru eliberarea certificatelor de sănătate.(3) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie să se asigure ca obligaţiile la care se referă alin. (2) includ cel puţin următoarele:A. Fiecare proprietar sau persoana responsabilă pentru o exploatatie trebuie:a) sa angajeze, conform procedurilor legale, serviciile unui medic veterinar autorizat de autoritatea veterinara competenţa;b) să solicite imediat medicul veterinar autorizat al exploatatiei, atunci când suspecteaza apariţia unei boli infectioase sau a oricărei boli notificabile;c) sa notifice medicului veterinar autorizat orice sosire de animale în exploatatia sa;d) sa izoleze animalele înainte de a le introduce în exploatatie pentru a permite medicului veterinar autorizat sa controleze, când se considera necesar, prin intermediul testelor solicitate, dacă statusul exploatatiei poate fi menţinut.B. Medicii veterinari autorizaţi conform art. 2 alin. (2) lit. m) vor fi sub controlul autorităţii veterinare centrale a României şi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:a) sa întrunească condiţiile pentru a profesa meseria de medic veterinar;b) sa nu aibă nici un interes financiar sau legături familiale cu proprietarul ori cu persoana responsabilă de exploatatie;c) sa posede cunoştinţe în domeniul sănătăţii animalelor care se aplică animalelor din speciile în cauza şi:1. să îşi innoiasca periodic cunoştinţele, în special în ceea ce priveşte reglementările de sănătate;2. sa întrunească cerinţele stabilite de autoritatea veterinara centrala a României pentru a se asigura funcţionarea corespunzătoare a reţelei;3. sa pună la dispoziţie proprietarului sau persoanei responsabile cu exploatatia respectiva informaţii şi asistenţa pentru a fi luate toate măsurile care asigura menţinerea statusului de sănătate al exploatatiei, în special pe baza programelor aprobate de autoritatea veterinara centrala a României;4. să asigure respectarea cerinţelor privind:a) identificarea şi certificarea sănătăţii animalelor din efectiv, a animalelor introduse şi a celor comercializate;b) raportarea obligatorie a bolilor infectioase ale animalelor şi a oricărui alt factor de risc pentru sănătatea sau bunăstarea animalelor şi pentru sănătatea oamenilor;c) stabilirea cat mai precis posibil a cauzei morţii animalelor şi atunci când ele urmează să fie transportate;d) condiţiile de igiena ale efectivului şi ale fermelor de producţie. Dacă pentru funcţionarea adecvată a sistemului este necesar, autoritatea veterinara competenţa poate limita responsabilitatea medicului veterinar la un număr specific de exploataţii sau la o zona geografică specifică. Autoritatea veterinara centrala a României va întocmi liste cu medicii veterinari autorizaţi şi cu exploatatiile aprobate care participa la reţea. Dacă autoritatea veterinara centrala a României constata ca un participant la reţea nu mai îndeplineşte condiţiile menţionate anterior, va suspenda ori va retrage autorizaţia, aplicându-se sancţiuni conform legislaţiei în vigoare.C. Baza de date computerizata trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:1. Pentru fiecare animal:a) codul de identificare;b) data naşterii;c) sexul;d) rasa sau culoarea parului;e) codul de identificare al mamei sau, în cazul unui animal importat dintr-o ţara terta, numărul de identificare dat după inspecţie, care va corespunde numărului de identificare de origine;f) numărul de identificare a exploatatiei în care a fost născut;g) numerele de identificare ale tuturor exploataţiilor în care animalul a fost ţinut şi datele fiecărei schimbări a exploatatiei;h) data morţii sau tăierii;2. Pentru fiecare exploatatie:a) un număr de identificare format din maximum 12 cifre (separat de codul de ţara);b) numele şi adresa deţinătorului.3. Informaţiile trebuie păstrate 3 ani consecutivi de la moartea animalului din specia bovine sau 3 ani consecutivi din momentul înregistrării, în cazul evidentelor pentru porci, iar baza de date trebuie să poată furniza în orice moment următoarele informaţii privind:a) numărul de identificare a tuturor animalelor din specia bovine prezente în exploatatie sau, în cazul grupurilor de animale din specia porcine, numărul de înregistrare a exploatatiei de origine sau a efectivului de origine şi numărul certificatului de sănătate, dacă este cazul;b) o lista a tuturor schimbărilor din exploatatie pentru fiecare animal din specia bovine, începând cu exploatatia de naştere sau exploatatia de import, în cazul animalelor importate din tari terţe; pentru grupurile de porcine se va menţiona numărul de înregistrare a ultimei exploataţii sau a ultimului efectiv, iar pentru animalele importate din tari terţe, exploatatia de import. Pentru porcine se aplică doar prevederile pct. 2, 3 şi 4.4. Pentru a se asigura funcţionarea bazei de date computerizate naţionale cu privire la porcine trebuie adoptate reguli corespunzătoare de aplicare, incluzând informaţiile pe care trebuie să le conţină baza naţionala de date.(4) Toţi participanţii la reţeaua de supraveghere, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (3) lit. A şi B, vor fi ţinuţi în evidenta autorităţii veterinare centrale a României, care este responsabilă de înfiinţarea reţelei şi care va efectua controale periodice pentru a se asigura ca aceasta funcţionează corect.(5) Dacă România introduce un sistem de reţele de supraveghere conform celor menţionate la alin. (1)-(4), operational pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, se va solicita evaluarea Comisiei Europene, care va examina documentaţia trimisa de România pentru validare, conform procedurii comunitare.(6) Dacă România a implementat pe întregul sau teritoriu un sistem de reţea de supraveghere conform prezentului articol, va putea fi autorizata sa nu aplice prevederile art. 3 alin. (2) lit. a) cu privire la miscarile animalelor pe teritoriul sau, la care se referă prezenta norma sanitară veterinara.
 + 
Articolul 15(1) Autoritatea veterinara centrala a României va lua măsurile specifice corespunzătoare pentru a sanctiona orice încălcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare de către o persoană fizica sau juridică.(2) Dacă se confirma ca prevederile prezentei norme sanitare veterinare nu sunt sau nu au fost respectate, autoritatea veterinara competenţa de la locul unde se face aceasta constatare va lua toate măsurile necesare pentru a proteja sănătatea animalelor şi pentru a preveni răspândirea bolii, care, în funcţie de circumstanţe, pot fi:a) completarea planului de călătorie sau returnarea animalelor către locul lor de plecare pe cea mai directa ruta, cu condiţia ca aceasta sa nu pună în pericol ulterior sănătatea sau bunăstarea animalelor;b) dispunerea ca animalele să fie cazate în locuri adecvate, cu îngrijire corespunzătoare, în cazul întreruperii călătoriei;c) adoptarea măsurilor pentru taierea animalelor, destinaţia şi utilizarea produselor obţinute după tăiere va fi reglementată:1. conform prevederilor legislaţiei naţionale referitoare la condiţiile sanitare veterinare de producere şi punere pe piaţa a carnii proaspete;2. conform Normei sanitare veterinare privind stabilirea condiţiilor sanitare veterinare pentru înlăturarea şi prelucrarea deşeurilor animale, comercializarea lor şi prevenirea agenţilor patogeni din furajele care conţin produse de origine animala sau peste, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 504/2001, atunci când statusul de sănătate al animalelor nu poate fi stabilit sau atunci când ele pot constitui un risc pentru sănătatea animalelor sau sănătatea publică. Atunci când trebuie să se aplice prevederile normei sanitare veterinare menţionate, poate fi acordată proprietarului sau agentului sau o perioadă înainte ca măsurile să fie aplicate. În acest caz se aplică prevederile alin. (3).(3) Autoritatea veterinara competenţa a statului de destinaţie va notifica imediat autorităţii veterinare centrale a statului de origine orice încălcare a prezentei norme sanitare veterinare. Conform prevederilor legislaţiei comunitare specifice cu privire la asistenţa mutuala dintre autorităţile administrative ale statelor membre ale Uniunii Europene şi cooperarea dintre acestea din urma şi Comisia Europeană, pentru a se asigura aplicarea corecta a legislaţiei referitoare la problemele veterinare şi zootehnice, se considera util ca statele membre ale Uniunii Europene şi România să îşi acorde asistenţa mutuala în aplicarea prezentei norme sanitare veterinare, pentru a se asigura, în special, conformitatea cu prevederile stabilite în prezentul articol.(4) Prezentul articol nu aduce atingere regulilor naţionale aplicabile în caz de sancţiuni penale.
 + 
Articolul 16Pentru a se sprijini aplicarea noilor prevederi stabilite de prezenta norma sanitară veterinara, se poate acorda posibilitatea adoptării de măsuri tranzitorii aplicabile pentru o perioadă nu mai mare de 2 ani.
 + 
Articolul 17(1) Deoarece România nu a introdus un sistem aprobat de reţea de supraveghere, autoritatea veterinara centrala a României trebuie să se asigure ca în scurt timp va fi pe deplin operationala o baza de date computerizata conform prevederilor art. 14, după cum urmează:a) pentru bovine, la o dată ce trebuie stabilită de autoritatea veterinara centrala a României;b) pentru registrul exploataţiilor de porcine, conform prevederilor art. 14 alin. (3) lit. C pct. 2;c) pentru miscarile de porcine din exploatatia lor de naştere sau din toate celelalte exploataţii, conform prevederilor art. 14 alin. (3) lit. C pct. 2.(2) Trebuie să se efectueze introducerea în baza de date a fiecărei miscari de porcine, care va cuprinde cel puţin următoarele: numărul de porcine mutate, numărul de identificare a exploatatiei sau a efectivului de plecare, numărul de identificare a exploatatiei sau a efectivului de sosire şi datele de plecare şi de sosire.
 + 
Articolul 18Măsurile stabilite de "Norma sanitară veterinara referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii şi produse de origine animala" se aplică în special controalelor la origine, organizării şi urmăririi controalelor ce urmează să fie efectuate de ţara de destinaţie şi măsurilor de protecţie ce trebuie implementate.
 + 
Articolul 19(1) Autoritatea veterinara centrala a României poate adopta acte legislative sau prevederi administrative suplimentare prezentei norme sanitare veterinare pentru a se asigura implementarea şi conformitatea cu prevederile acesteia.(2) Autoritatea veterinara centrala a României va lua măsurile administrative sau penale adecvate pentru a pedepsi orice încălcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.(3) Autoritatea veterinara centrala a României poate modifica, completa sau abroga total ori parţial prevederile prezentei norme sanitare veterinare.(4) Atunci când autoritatea veterinara centrala a României adopta cele menţionate anterior, trebuie să facă o referire expresă la prezenta norma sanitară veterinara.
 + 
Anexa 1––-la norma sanitară veterinara–––––––––- + 
Capitolul 1Efectiv de bovine oficial indemn de tuberculozaÎn sensul prezentului capitol, prin bovine se înţelege toate bovinele, cu excepţia animalelor care iau parte la activităţi culturale sau sportive.1. Un efectiv de bovine este oficial indemn de tuberculoza dacă:a) toate animalele nu prezintă semne clinice de tuberculoza;b) toate bovinele în vârsta de peste 6 săptămâni au reactionat negativ la cel puţin două teste intradermice de tuberculinare oficiale, efectuate conform anexei nr. 2 la prezenta norma sanitară veterinara, primul la 6 luni de la eliminarea oricărei infectii din efectiv, iar cel de-al doilea 6 luni mai târziu sau, atunci când efectivul a fost alcătuit doar din animale originare din efective oficial indemne de tuberculoza, primul test va fi efectuat la cel puţin 60 de zile de la alcătuire, iar cel de-al doilea test nu va mai fi solicitat;c) după efectuarea primului test la care se face referire la lit. b), în efectiv nu a fost introdus nici un animal din specia bovine în vârsta de peste 6 săptămâni, în afară de cazul în care a reactionat negativ la un test intradermic de tuberculinare efectuat şi interpretat conform anexei nr. 2 la prezenta norma sanitară veterinara şi efectuat fie în cele 30 de zile anterioare, fie în cele 30 de zile ulterioare datei introducerii sale în efectiv. În ultimul caz animalul sau animalele trebuie să fie izolate fizic de celelalte animale din efectiv, astfel încât să se evite orice contact direct sau indirect cu celelalte animale până când acestea sunt dovedite negative. Autoritatea veterinara centrala a României poate să nu solicite ca acest test să fie efectuat pentru miscarile animalelor pe teritoriul propriu, dacă animalul provine dintr-un efectiv oficial indemn de tuberculoza.2. Un efectiv de bovine îşi menţine statusul de oficial indemn de tuberculoza dacă:a) condiţiile specificate la pct. 1 lit. a) şi c) sunt respectate;b) toate animalele care intră în exploatatie provin din efective cu statusul de oficial indemn de tuberculoza;c) toate animalele din exploatatie, cu excepţia viteilor în vârsta de sub 6 săptămâni şi care au fost născuţi în exploatatie, sunt supuse testelor de tuberculinare de rutina, conform anexei nr. 2 la prezenta norma sanitară veterinara. Autoritatea veterinara centrala a României poate modifica frecventa testelor de rutina pentru întreaga ţara sau pentru o parte a teritoriului acesteia în care toate efectivele de bovine sunt supuse unui program oficial de combatere a tuberculozei după cum urmează:A. dacă media, determinata la 31 decembrie a fiecărui an, a procentajelor anuale de efective de bovine confirmate ca fiind infectate cu tuberculoza nu este mai mare de 1% din totalul efectivelor dintr-o zona definită în cursul ultimelor doua perioade de supraveghere anuală, intervalul dintre testele de rutina pentru efectiv poate fi crescut la 2 ani, iar masculii pentru ingrasare dintr-o unitate epidemiologica izolata pot fi exceptaţi de la testul de tuberculinare, cu condiţia ca ei sa provină din efective oficial indemne de tuberculoza şi ca autoritatea veterinara competenţa sa garanteze ca masculii pentru ingrasare nu sunt folosiţi pentru reproducţie şi sunt dusi direct pentru tăiere;B. dacă media, determinata la 31 decembrie a fiecărui an, a procentajelor anuale de efective de bovine confirmate ca fiind infectate cu tuberculoza nu este mai mare de 0,2% din totalul efectivelor din regiunea definită în cursul ultimelor doua perioade de supraveghere bienale, intervalul dintre testele de rutina poate fi crescut la 3 ani, iar vârsta la care animalele trebuie să fie supuse acestor teste poate fi crescută la 24 de luni;C. dacă media, determinata la 31 decembrie a fiecărui an, a procentajelor anuale de efective de bovine confirmate ca fiind infectate cu tuberculoza nu este mai mare de 0,1% din totalul efectivelor din regiunea definită în cursul ultimelor doua perioade de supraveghere trienale, intervalul dintre testele de rutina poate fi crescut la 4 ani sau autoritatea veterinara centrala a României poate renunţa la testarea prin tuberculinare a efectivelor, dacă următoarele condiţii sunt întrunite:1. înainte de introducerea în efectiv, toate bovinele sunt supuse unui test de tuberculinare intradermica, cu rezultate negative;2. toate bovinele tăiate sunt examinate pentru depistarea leziunilor de tuberculoza şi orice asemenea leziune este supusă unei examinari histopatologice şi bacteriologice pentru evidentierea tuberculozei. Autoritatea veterinara centrala a României poate, de asemenea, pentru toată ţara sau pentru o parte a acesteia, sa mărească frecventa testelor de tuberculinare dacă nivelul bolii a crescut.3. Statusul de efectiv oficial indemn de tuberculoza trebuie suspendat dacă:a) condiţiile specificate la pct. 2 nu mai sunt îndeplinite;saub) unul sau mai multe animale prezintă o reactie pozitiva la un test de tuberculinare sau este suspectat un caz de tuberculoza la examinarea post-mortem. Atunci când un animal este considerat ca prezentând reactie pozitiva, el va fi îndepărtat din efectiv şi tăiat. Sunt efectuate apoi examinari post-mortem corespunzătoare, examene de laborator şi epidemiologice animalului care a reactionat pozitiv sau carcasei animalului suspect. Statusul efectivului va rămâne suspendat până când au fost efectuate toate examenele de laborator. Dacă prezenta tuberculozei nu este confirmată, suspendarea statusului de efectiv oficial indemn de tuberculoza poate fi ridicată în urma unei testări a tuturor animalelor în vârsta de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, la cel puţin 42 de zile după îndepărtarea animalului sau a animalelor care au reactionat pozitiv; sauc) efectivul conţine animale cu status incert descris în anexa nr. 2 la prezenta norma sanitară veterinara. În acest caz statusul efectivului trebuie să rămână suspendat până ce statusul animalelor în cauza a fost clarificat. Asemenea animale trebuie să fie izolate de celelalte animale ale efectivului până la clarificarea statusului lor, fie printr-un test ulterior efectuat după 42 de zile, fie prin examen postmortem şi de laborator;d) prin derogare de la cerinţele pct. 3 lit. c), autoritatea veterinara centrala a României efectuează testări de rutina în efective, utilizând testul comparativ de tuberculinare descris în anexa nr. 2 la prezenta norma sanitară veterinara, şi, în cazul unui efectiv în care nu au fost depistate animale care au reactionat pozitiv, confirmate de cel puţin 3 ani, autoritatea veterinara competenţa poate decide sa nu restrictioneze miscarea altor animale din efectiv, cu condiţia ca statusul oricăror animale care au reactionat neconcludent să fie clarificat printr-un test ulterior, efectuat după 42 de zile şi ca nici un animal din exploatatie sa nu poată lua parte la comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene până ce statusul animalelor care au reactionat neconcludent nu a fost clarificat. Dacă la acest test ulterior oricare animal reactioneaza pozitiv sau continua să prezinte o reactie neconcludenta, se aplică condiţiile prevăzute la lit. b). Dacă prezenta bolii este ulterior confirmată, trebuie identificate şi testate toate animalele care părăsesc exploatatia, din momentul ultimei testări negative a efectivului.4.1. Statusul de efectiv oficial indemn de tuberculoza trebuie să fie retras dacă prezenta tuberculozei este confirmată prin izolarea Mycobacterium bovis la examinarea de laborator sau dacă:a) condiţiile specificate la pct. 2 nu mai sunt îndeplinite;saub) la examinarea post-mortem se evidenţiază leziuni clasice de tuberculoza; sauc) o ancheta epidemiologica stabileşte probabilitatea infectiei; saud) din orice alte motive considerate necesare pentru controlul tuberculozei bovine.4.2. Efectuarea trasabilitatii şi verificarea ei trebuie să fie realizate de autoritatea veterinara competenţa pentru orice efectiv considerat ca având legătură cu boala din punct de vedere epidemiologic.4.3. Statusul de oficial indemn de tuberculoza al unui efectiv trebuie să rămână anulat până ce sunt efectuate curatarea şi dezinfectia incintelor şi a ustensilelor, iar toate animalele cu vârsta mai mare de 6 săptămâni au reactionat negativ la ultimele doua teste consecutive de tuberculinare, primul efectuat nu mai devreme de 60 de zile, iar cel de-al doilea la nu mai puţin de 4 luni şi nu mai mult de 12 luni de la eliminarea ultimului animal care a reactionat pozitiv.5. Pe baza informaţiilor furnizate conform art. 8 din prezenta norma sanitară veterinara, România sau o parte din teritoriul ei poate fi declarata oficial indemna de tuberculoza, conform procedurii naţionale, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:a) procentul de efective de bovine confirmate ca fiind infectate cu tuberculoza nu a depăşit 0,1% pe an pentru toate efectivele, timp de 6 ani consecutivi, şi cel puţin 99,9% din efective au obţinut statusul de oficial indemn de tuberculoza în fiecare an, timp de 6 ani consecutivi, calcularea acestui ultim procentaj fiind facuta la data de 31 decembrie a fiecărui an calendaristic;b) fiecare bovina este identificata conform legislaţiei naţionale;c) toate bovinele tăiate sunt supuse unei examinari oficiale post-mortem;d) sunt respectate procedurile de suspendare şi retragere a statusului de oficial indemn de tuberculoza.6. România sau o parte a teritoriului ei îşi menţine statusul de oficial indemn de tuberculoza dacă sunt îndeplinite în continuare condiţiile stipulate la pct. 5 lit. a)-d). Dacă exista dovezi ale unei schimbări semnificative a situaţiei în ceea ce priveşte tuberculoza în România sau o parte a teritoriului ei, care a fost recunoscută ca indemna oficial de tuberculoza, autoritatea veterinara centrala a României poate suspenda sau revoca statutul până când vor fi îndeplinite condiţiile prezentei norme sanitare veterinare.
 + 
Capitolul 2Efective de bovine oficial indemne de bruceloza şi efective de bovine indemne de brucelozaÎn sensul prezentului capitol, prin bovine se înţelege toate animalele din specia bovine, cu excepţia masculilor pentru ingrasare, cu condiţia ca ele sa provină din efective oficial indemne de bruceloza, iar autoritatea veterinara competenţa sa garanteze ca masculii pentru ingrasare nu vor fi folosiţi pentru reproducţie, ci vor merge direct la abator.1. Un efectiv de bovine este oficial indemn de bruceloza dacă:a) nu conţine bovine care au fost vaccinate împotriva brucelozei, cu excepţia femelelor care au fost vaccinate cu cel puţin 3 ani înainte;b) nici unul dintre animalele din specia bovine nu a prezentat semne clinice de bruceloza de cel puţin 6 luni;c) toate bovinele în vârsta mai mare de 12 luni au fost supuse, cu rezultate negative, uneia dintre procedurile de testare conform anexei nr. 3 la prezenta norma sanitară veterinara, după cum urmează:1. doua dintre testele serologice specificate la pct. 12 din prezentul capitol, efectuate la un interval mai mare de 3 luni şi mai mic de 12 luni; sau2. 3 dintre testele efectuate, la interval de 3 luni, pe probe de lapte, urmate la cel puţin 6 săptămâni de un test serologic specificat la pct. 12 din prezentul capitol;d) orice animal din specia bovine intrat în efectiv provine dintr-un efectiv cu status de oficial indemn de bruceloza şi, în cazul bovinelor în vârsta mai mare de 12 luni, a relevat un titru brucelic mai mic de 30 UI de aglutinare pe ml la un test de seroaglutinare efectuat conform anexei nr. 3 la prezenta norma sanitară veterinara sau a reactionat negativ la orice alt test aprobat conform procedurii naţionale, în cele 30 de zile anterioare sau cele 30 de zile după data introducerii în efectiv. În cel din urmă caz animalele trebuie izolate fizic de celelalte animale din efectiv, astfel încât să se evite contactul direct sau indirect cu celelalte animale, până când se dovedesc a fi negative.2.1. Un efectiv de bovine îşi păstrează statusul de efectiv oficial indemn de bruceloza dacă:a) una dintre următoarele proceduri de testare se efectuează anual, iar rezultatele sunt negative; aceste teste trebuie efectuate conform anexei nr. 3 la prezenta norma sanitară veterinara:1. 3 teste inelare efectuate pe probe de lapte, la intervale de cel puţin 3 luni;2. 3 teste ELISA efectuate pe probe de lapte, la intervale de cel puţin 3 luni;3. doua teste inelare efectuate pe probe de lapte, la un interval de cel puţin 3 luni, urmate la cel puţin 6 săptămâni de un test serologic la care se face referire la pct. 12 din prezentul capitol;4. doua teste ELISA efectuate pe probe de lapte, la un interval de cel puţin 3 luni, urmate la cel puţin 6 săptămâni de un test serologic la care se face referire la pct. 12 din prezentul capitol;5. doua teste serologice efectuate la un interval de cel puţin 3 luni şi nu la mai mult de 12 luni.2.2. Autoritatea veterinara centrala a României poate modifica frecventa testelor de rutina, pentru ţara noastră sau pentru o parte a teritoriului acesteia care nu este oficial indemna de bruceloza, dar unde toate efectivele de bovine sunt supuse unui program oficial de combatere a brucelozei, după cum urmează:1. atunci când nu sunt infectate mai mult de 1% din efectivele de bovine, poate fi suficient să se efectueze doua teste inelare pe probe de lapte în fiecare an sau doua teste ELISA pe probe de lapte la un interval de cel puţin 3 luni sau un singur test serologic;2. atunci când cel puţin 99,8% din efectivele de bovine au fost recunoscute ca fiind oficial indemne de bruceloza de cel puţin 4 ani, intervalul dintre controale poate fi extins la 2 ani, dacă sunt testate toate animalele cu vârsta mai mare de 12 luni, sau testarea poate fi limitată la animalele cu vârsta mai mare de 24 de luni, dacă efectivele continua să fie testate anual. Controalele trebuie efectuate folosindu-se unul dintre testele serologice la care se face referire la pct. 12;b) toate animalele din specia bovine care intră în efectiv provin din efective cu status oficial indemn de bruceloza şi, în cazul bovinelor cu vârsta mai mare de 12 luni, au prezentat un titru brucelic mai mic de 30 UI de aglutinare pe ml la un test de seroaglutinare efectuat conform anexei nr. 3 la prezenta norma sanitară veterinara sau au reactionat negativ la orice alt test aprobat conform procedurii naţionale, în cele 30 de zile anterioare sau cele 30 de zile după data introducerii lor în efectiv. În cel din urmă caz animalele trebuie izolate fizic de celelalte animale din efectiv, astfel încât să se evite contactul direct sau indirect cu celelalte animale, până când testele se dovedesc negative. Testele descrise la lit. b) nu trebuie să fie solicitate pentru regiuni ale României în care procentajul efectivelor de bovine infectate cu bruceloza nu a depăşit 0,2% de cel puţin 2 ani şi în care animalul provine dintr-un efectiv de bovine oficial indemn de bruceloza din interiorul regiunii respective şi nu a venit în contact în timpul transportului cu bovine cu alt status de sănătate;c) fără a aduce atingere prevederilor lit. b), bovinele provenite dintr-un efectiv indemn de bruceloza pot fi introduse într-un efectiv oficial indemn de bruceloza dacă au vârsta de cel puţin 18 luni şi dacă au fost vaccinate împotriva brucelozei cu mai mult de un an în urma. Asemenea animale trebuie să fi prezentat, în cele 30 de zile anterioare introducerii, un titru brucelic mai mic de 30 UI de aglutinare pe ml şi un rezultat negativ la o reactie de fixare a complementului sau la orice alt test aprobat conform procedurii naţionale. Dacă o femela din specia bovine dintr-un efectiv indemn de bruceloza este introdusă într-un efectiv oficial indemn de bruceloza, în baza prevederilor lit. c) de mai sus, acel efectiv va fi considerat indemn de bruceloza pentru 2 ani de la data la care a fost introdus ultimul animal vaccinat.3. Statusul de efectiv oficial indemn de bruceloza trebuie suspendat dacă:a) condiţiile specificate la pct. 1 şi 2 nu mai sunt îndeplinite; saub) în urma rezultatelor testelor de laborator sau a investigatiilor clinice una sau mai multe bovine sunt suspicionate de a avea bruceloza, iar animalele suspecte au fost tăiate sau izolate, astfel încât să se evite orice contact direct sau indirect cu celelalte animale. Atunci când animalul a fost tăiat şi nu mai este disponibil pentru testare, suspendarea poate fi ridicată dacă doua teste de seroaglutinare efectuate conform anexei nr. 3 la prezenta norma sanitară veterinara, la toate bovinele din efectiv cu vârsta mai mare de 12 luni, prezintă un titru mai mic de 30 UI de aglutinare pe ml. Primul test va fi efectuat la cel puţin 30 de zile după eliminarea animalului, iar al doilea cu cel puţin 60 de zile mai târziu. Atunci când animalul a fost izolat de animalele din efectiv, el poate fi reintrodus în efectiv şi statusul efectivului poate fi restabilit după:1. o reactie de seroaglutinare care a indicat un titru mai mic de 30 UI de aglutinare pe ml şi a dat un rezultat negativ la o reactie de fixare a complementului; sau2. un rezultat negativ la orice alta combinaţie de teste aprobată în acest scop în baza procedurii naţionale.4. Statusul de efectiv oficial indemn de bruceloza trebuie să fie retras dacă, în urma testelor de laborator sau a investigatiilor epidemiologice, infectia brucelica a fost confirmată în efectiv. Statusul efectivului nu trebuie să fie restabilit până când fie toate bovinele aflate în efectiv în momentul confirmării infectiei au fost tăiate, fie efectivul a fost supus unei testări de verificare şi toate animalele în vârsta mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la doua teste consecutive, efectuate la interval de 60 de zile, primul fiind efectuat la nu mai puţin de 30 de zile după eliminarea animalelor pozitive. În cazul bovinelor care erau gestante în momentul confirmării, controlul final trebuie efectuat la cel puţin 12 zile după ce ultimul animal gestant a fatat.5. Un efectiv de bovine este indemn de bruceloza dacă respecta condiţiile de la pct. 1 lit. b) şi c) şi atunci când vaccinarea a fost efectuată după cum urmează:a) femelele din specia bovine au fost vaccinate:1. înaintea vârstei de 6 luni, cu tulpina de vaccin viu 19; sau2. înaintea vârstei de 15 luni, cu vaccin inactivat adjuvant 45/20 care a fost controlat şi aprobat oficial;3. cu alte vaccinuri aprobate în baza procedurii naţionale;b) bovinele cu vârsta mai mica de 30 de luni care au fost vaccinate cu tulpina de vaccin viu 19 pot prezenta la testul de seroaglutinare un rezultat mai mare de 30 UI, dar mai mic de 80 UI de aglutinare pe ml, cu condiţia ca la reactia de fixare a complementului să aibă un rezultat mai mic de 30 de unităţi CEE, în cazul femelelor vaccinate cu mai puţin de 12 luni în urma, sau un rezultat mai mic de 20 de unităţi CEE, în toate celelalte cazuri.6. Un efectiv de bovine îşi păstrează statusul de indemn de bruceloza dacă:a) este supus uneia dintre procedurile de testare prezentate la pct. 2 lit. a);b) bovinele care intră în efectiv respecta cerinţele pct. 2 lit. b) sau:1. provin din efective cu status indemn de bruceloza, iar în cazul bovinelor cu vârsta mai mare de 12 luni, au prezentat în cele 30 de zile anterioare introducerii în efectiv sau la izolarea ulterioară introducerii mai puţin de 30 UI de aglutinare pe ml la reactia de seroaglutinare şi un rezultat negativ la reactia de fixare a complementului, testele fiind efectuate conform anexei nr. 3 la prezenta norma sanitară veterinara; sau2. provin din efective cu status de indemn de bruceloza, au vârsta mai mica de 30 de luni şi au fost vaccinate cu vaccin viu tulpina 19, iar la reactia de seroaglutinare prezintă un rezultat mai mare de 30 UI, dar mai mic de 80 UI de aglutinare pe ml, cu condiţia ca la reactia de fixare a complementului să prezinte un rezultat mai mic de 30 de unităţi CEE, în cazul femelelor vaccinate cu mai puţin de 12 luni înainte, sau un rezultat mai mic de 20 de unităţi CEE, în toate celelalte cazuri.7.1. Statusul de indemn de bruceloza al unui efectiv trebuie suspendat dacă:a) condiţiile specificate la pct. 5 şi 6 nu au fost respectate; saub) în urma rezultatelor testelor de laborator sau investigatiilor clinice una sau mai multe bovine cu vârsta mai mare de 30 de luni sunt suspectate de bruceloza, iar animalele suspecte au fost tăiate sau izolate, astfel încât să se evite orice contact direct sau indirect cu alte animale. Atunci când animalul a fost izolat, el poate fi reintrodus în efectiv şi statusul acestuia poate fi restabilit, dacă prezintă ulterior un titru mai mic de 30 UI de aglutinare pe ml la reactia de seroaglutinare şi a avut un rezultat negativ la o reactie de fixare a complementului sau la alt test aprobat conform procedurii naţionale. Atunci când animalele au fost tăiate şi nu mai sunt disponibile pentru testare, suspendarea poate fi ridicată dacă doua reactii de seroaglutinare, efectuate conform procedurii stabilite în anexa nr. 3 la prezenta norma sanitară veterinara, la toate bovinele din exploatatie cu vârsta mai mare de 12 luni, indica un titru mai mic de 30 UI de aglutinare pe ml. Primul test trebuie efectuat la cel puţin 30 de zile după eliminarea animalului, iar al doilea cu cel puţin 60 de zile mai târziu.7.2. Dacă animalele care trebuie testate, menţionate la lit. a) şi b) de mai sus, au vârsta mai mica de 30 de luni şi au fost vaccinate cu vaccin viu tulpina 19, ele pot fi considerate negative dacă la testul de seroaglutinare prezintă un rezultat mai mare de 30 UI, dar mai mic de 80 UI de aglutinare pe ml, cu condiţia ca la reactia de fixare a complementului să aibă un rezultat mai mic de 30 de unităţi CEE, în cazul femelelor vaccinate cu mai puţin de 12 luni înainte, sau rezultate mai mici de 20 de unităţi CEE, în toate celelalte cazuri.8. Statusul de indemn de bruceloza al efectivului trebuie retras dacă în urma testelor de laborator sau a investigatiilor epidemiologice infectia brucelica a fost confirmată într-un efectiv. Statusul efectivului nu trebuie restabilit până când fie au fost tăiate toate bovinele prezente în efectiv în momentul confirmării, fie efectivul a fost supus testarii de control şi toate animalele nevaccinate cu vârsta mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la doua teste consecutive, efectuate la interval de 60 de zile, primul la nu mai puţin de 30 de zile de la eliminarea animalelor pozitive. Dacă toate animalele care trebuie testate au vârsta mai mica de 30 de luni şi au fost vaccinate cu vaccin viu tulpina 19, ele pot fi considerate negative dacă prezintă un titru brucelic mai mare de 30 UI, dar mai mic de 80 UI de aglutinare pe ml, cu condiţia ca la reactia de fixare a complementului ele să prezinte un titru mai mic de 30 de unităţi CEE, în cazul femelelor vaccinate cu mai puţin de 12 luni înainte, sau un titru mai mic de 20 de unităţi CEE, în toate celelalte cazuri. În cazul bovinelor care erau gestante în momentul confirmării infectiei, controlul final trebuie să fi fost efectuat la cel puţin 21 de zile după ce ultimul animal gestant a fatat.9. România sau o parte a teritoriului ei poate fi declarata oficial indemna de bruceloza conform procedurii naţionale, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:a) nici un caz de avort datorat infectiei cu Brucella şi nici o cultura de Brucella abortus nu au fost înregistrate de cel puţin 3 ani şi cel puţin 99,8% din efective au obţinut statusul de efectiv oficial indemn de bruceloza, calcularea acestui procent fiind facuta la 31 decembrie a fiecărui an calendaristic.Atunci când autoritatea veterinara competenţa adopta o politica de tăiere a întregului efectiv, incidentele izolate datorate introducerii de animale din afară României sau a unei părţi a acesteia şi efectivele al căror status de oficial indemn de bruceloza a fost suspendat sau retras din alte motive decât suspiciunea de boala, nu trebuie luate în considerare, cu condiţia ca autoritatea veterinara centrala a României să facă o înregistrare anuală a acestora şi sa o trimită Comisiei Europene conform art. 8 din prezenta norma sanitară veterinara; şib) fiecare bovina este identificata conform legislaţiei naţionale; şic) notificarea cazurilor de avort este obligatorie şi ele sunt investigate de către autoritatea veterinara competenţa.10. România sau o regiune a acesteia declarata oficial indemna de bruceloza îşi păstrează statusul dacă:a) condiţiile prevăzute la pct. 9 lit. a) şi b) sunt respectate, iar notificarea cazurilor de avort suspectate a fi datorate brucelozei este obligatorie şi sunt investigate de către autoritatea competentă;b) în fiecare an din primii 5 ani după obţinerea statusului, toate bovinele cu vârsta mai mare de 24 de luni din cel puţin 20% din efective au fost testate şi au reactionat negativ la un test serologic efectuat conform anexei nr. 3 la prezenta norma sanitară veterinara sau, în cazul efectivelor de vaci de lapte, la examinarea probelor de lapte conform anexei nr. 3 la norma sanitară veterinara;c) fiecare animal din specia bovina suspectat de a fi infectat cu bruceloza este notificat autorităţii competente şi supus investigatiei epidemiologice oficiale pentru bruceloza, cuprinzând cel puţin două teste serologice efectuate pe probe de sânge, inclusiv reactia de fixare a complementului şi o examinare microbiologica a probelor corespunzătoare;d) în cursul perioadei de suspiciune, care durează până la obţinerea rezultatelor negative la testele prevăzute la lit. c), trebuie suspendat statusul de oficial indemn de bruceloza al efectivului de origine sau tranzit al bovinei suspectate şi al efectivelor legate epidemiologic de aceasta;e) la apariţia unui focar de bruceloza în care boala s-a răspândit, toate bovinele au fost tăiate. Animalele din speciile susceptibile rămase sunt supuse testelor corespunzătoare, iar incintele şi echipamentele sunt curatate şi dezinfectate.11. Autoritatea veterinara centrala a României trebuie să raporteze Comisiei Europene apariţia tuturor cazurilor de bruceloza din România sau dintr-o regiune a ei declarata oficial indemna de bruceloza. Dacă exista dovezi ale unei schimbări semnificative a situaţiei în ceea ce priveşte bruceloza în România sau o parte din teritoriul ei care a fost recunoscută ca indemna oficial de bruceloza, autoritatea veterinara centrala a României, conform procedurii naţionale, poate lua o decizie de suspendare sau de revocare a statutului până când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta norma sanitară veterinara.12. În sensul cap. II, un test serologic înseamnă o reactie de seroaglutinare, un test cu antigen Brucella tamponat, o reactie de fixare a complementului, un test de aglutinare a plasmei, un test inelar pe plasma, un test de microaglutinare sau test ELISA individual efectuat pe probe de sânge, conform anexei nr. 3 la prezenta norma sanitară veterinara. Orice alt test de diagnostic aprobat conform procedurii naţionale şi descris în anexa nr. 3 este de asemenea acceptat în sensul cap. II. Un test pe probe de lapte înseamnă un test inelar efectuat pe probe de lapte sau un test ELISA efectuat pe probe de lapte, conform anexei nr. 3 la prezenta norma sanitară veterinara.
 + 
Anexa 2––-la norma sanitară veterinara–––––––––-STANDARDEpentru prepararea şi utilizarea tuberculinei bovineşi tuberculinei aviare1. Testele de tuberculinare supravegheate oficial trebuie să fie efectuate cu tuberculine PPD sau HCSM.2. Standardele de lucru ale producătorilor pentru controlul tuberculinelor bovine PPD şi HCSM trebuie să fie calibrate în unităţi comunitare de tuberculina (UCT) în urma unei probe biologice faţă de tuberculina standard CEE corespunzătoare.3. Standardele de lucru ale producătorilor pentru controlul tuberculinelor aviare trebuie să fie calibrate în unităţi internaţionale în urma unei probe biologice faţă de standardul CEE pentru tuberculina aviara PPD.4. Standardul CEE pentru tuberculina bovina PPD este cel furnizat de Instituut voor Dierhouderij en Diergezondheid (IDDLO), Lelystad, Olanda.5. Standardul CEE pentru tuberculina bovina HCSM este cel furnizat de Institut Pasteur, Paris, Franţa.6. Standardul CEE pentru tuberculina aviara este cel furnizat de Veterinary Laboratory Agency, Addlestone, Weybridge, Anglia.7. Tuberculinele bovine trebuie să fie preparate cu una dintre următoarele tulpini de Mycobacterium bovis:a) AN5;b) Vallee.8. Tuberculinele aviare trebuie preparate cu una dintre următoarele tulpini de Mycobacterium avium:a) D4ER;b) TB56.9. pH-ul tuberculinelor trebuie să fie cuprins între 6,5 şi 7,5.10. Conservantii antimicrobieni sau alte substanţe care pot fi adăugate unei tuberculine trebuie să nu afecteze siguranţa şi eficacitatea produsului. Următoarele concentratii sunt concentratiile maxime permise pentru fenol şi glicerol:a) fenol: 0,5% m/v;b) glicerol: 10% v/v.11. Cu condiţia ca tuberculinele să fie depozitate la o temperatura cuprinsă între 2°C şi 5°C şi protejate de lumina, după ultima testare a potentialitatii, ele pot fi folosite:a) tuberculinele PPD lichide – 2 ani, tuberculinele PPD liofilizate – 8 ani;b) tuberculinele HCSM diluate – 2 ani.12. Următoarele institute centrale de stat sunt responsabile de testarea oficială a tuberculinelor în România:a) Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar;b) Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala.13. Testarea oficială trebuie efectuată pe fiecare lot de tuberculina fiolat, gata de a fi folosit.14. Tuberculinele sunt testate prin metode biologice şi chimice.15. Tuberculinele trebuie să fie sterile. Testele de sterilitate sunt efectuate conform specificatiilor din Farmacopeea europeană.16. Trebuie efectuat, conform indicaţiilor din Farmacopeea europeană, un test pentru absenta proprietăţilor toxice sau iritante.17. Tuberculinele trebuie să fie analizate chimic pentru a se determina concentraţia de glicerol şi/sau fenol, precum şi concentraţia oricărui alt conservant care poate fi adăugat.18. Un test de nesensibilitate la tuberculina trebuie efectuat conform specificatiilor din Farmacopeea europeană.19. Puterea de reactie a tuberculinelor trebuie evaluată prin metode biologice. Aceste metode trebuie să fie folosite pentru tuberculinele HCSM şi PPD; ele sunt bazate pe compararea tuberculinelor de testat cu tuberculine standard.20. Conţinutul proteic al tuberculinei PPD trebuie estimat prin metoda Kjeldahl. Azotul este convertit în conţinut de tuberculo-proteina prin multiplicarea cu factorul 6,25.21. Standardul CEE pentru HCSM bovin are o putere de reactie de 65.000 unităţi comunitare de tuberculina (UCT) pe ml şi este distribuit în fiole conţinând 5 ml de tuberculina.22. Standardul CEE pentru PPD bovina are o putere de reactie de 50.000 unităţi comunitare de tuberculina (UCT) pe mg de PPD şi este distribuit liofilizat, în fiole conţinând 1,8 mg de PPD, şi anume 0,00002 mg PPD au o putere de reactie egala cu o unitate comunitara de tuberculina (UCT).23. Standardul CEE pentru PPD aviar are o putere de reactie de 50.000 UI pe mg de substanţa uscata din derivatul proteic purificat şi este distribuit liofilizat, în fiole conţinând 10 mg de PPD plus 26,3 mg de saruri, şi anume 0,0000726 mg din standard au o putere de reactie egala cu o UI.24. Tuberculinele trimise de producători pentru testarea de către institutele centrale de stat trebuie să fi fost testate pentru puterea de reactie prin proba biologica faţă de standardele corespunzătoare prezentate la pct. 2 şi 3.25. Testarea puterii de reactieA. Testarea puterii de reactie pe cobaiTrebuie utilizaţi cobai albinosi, cantarind între 400 g şi 600 g. Aceşti cobai trebuie să fie sanatosi în momentul injectarii tuberculinei. Nu se folosesc mai puţin de 8 cobai pentru fiecare testare. Testarea trebuie facuta la peste o luna de la sensibilizare.a) Pentru testarea tuberculinelor bovine cobaii sunt sensibilizati prin una dintre următoarele metode:1. injectarea cu o tulpina AN5 de Mycobacterium bovis, omorâtă prin căldură, în adjuvant uleios;2. injectarea unei tulpini vii AN5 de Mycobacterium bovis în ser fiziologic;3. injectarea de vaccin BCG.b) Pentru testarea tuberculinelor aviare cobaii sunt sensibilizati prin injectarea a 2 mg de bacili tuberculinici de tip aviar, omorati prin căldură, suspendaţi în 0,5 ml parafina lichidă sterila, sau prin injectare de bacili tuberculinici de tip aviar vii în ser fiziologic. În acest scop trebuie folosită tulpina D4ER de tip aviar.c) Fiecare tuberculina supusă testarii este probată prin raportarea la tuberculina standard corespunzătoare, printr-o testare intradermica, folosindu-se grupuri de cobai sensibilizati corespunzător.d) Parul va fi tuns pe ambele părţi ale fiecărui cobai. Testarea se efectuează prin compararea reactiilor induse de o serie de injectii intradermice care să nu depăşească 0,2 ml de dilutii de tuberculina standard în soluţie salina tamponata izotonica, conţinând 0,0005% Tween 80, cu o serie corespunzătoare de injectii din tuberculina de testat. Dilutiile vor fi dispuse în serii geometrice şi injectate cobailor conform unui desen randomizat în patrat latin (sunt utilizate 4 locuri pe fiecare latura a unei aplicaţii în 8 puncte). Diametrele reactiilor din fiecare loc trebuie să fie măsurate şi înregistrate după 24-28 de ore.e) Pentru fiecare proba de tuberculina supusă testarii se face o estimare a puterii de reactie relative, comparata cu standardul corespunzător şi limitele sale de referinţa, prin metode statistice, folosindu-se diametrele reactiilor şi valorile logaritmice ale dozelor ca metametri. Tuberculina bovina de testat are o putere de reactie acceptabilă dacă puterea sa de reactie estimată garantează la bovine 2.000 unităţi comunitare de tuberculina pe doza bovina (± 25%).f) Puterea de reactie a fiecărei tuberculine de testat este exprimată, după cum este cazul, în unităţi comunitare de tuberculina sau în unităţi internaţionale pe ml.B. Testarea puterii de reactie pe bovineTestarea periodică a puterii de reactie a tuberculinelor bovine poate fi efectuată pe bovine infectate cu tuberculoza pe cale naturala sau artificiala. Aceste testări ale puterii de reactie, pe grupe de bovine bolnave de tuberculoza, sunt realizate prin injectarea intradermica a tuberculinei de testat, în 4 până la 6 puncte, prin raportare la standardul corespunzător, iar puterea de reactie a tuberculinei este estimată prin metodele statistice prezentate la testarea pe cobai.26. Pentru etichetarea recipientelor şi a ambalajelor pentru tuberculine se aplică următoarele cerinţe:A. Eticheta de pe recipiente şi eticheta de pe ambalaj vor specifică:a) numele preparatului;b) pentru preparatele lichide, volumul total din recipient;c) numărul de unităţi comunitare sau de unităţi internaţionale pe ml sau pe mg;d) numele producătorului;e) numărul lotului;f) natura şi cantitatea lichidului de reconstituire pentru preparatele liofilizate.B. Eticheta de pe recipient sau eticheta de pe ambalaj va specifică:a) data expirării;b) condiţiile de depozitare;c) numele şi, dacă este posibil, proportiile oricărei substanţe adăugate;d) tulpina de bacil din care a fost facuta tuberculina.27. Laboratoarele naţionale desemnate la pct. 12 sunt răspunzătoare de examinarea suplimentară a tuberculinelor folosite în teren pentru testele de rutina utilizate în România, pentru a se asigura ca puterea de reactie a fiecăreia dintre aceste tuberculine este corespunzătoare faţă de tuberculina standard comunitara. Aceste examinari trebuie efectuate pe bovine bolnave de tuberculoza, pe cobai sensibilizati corespunzător şi prin teste chimice corespunzătoare.28. Următoarele teste sunt recunoscute ca teste oficiale de tuberculinare intradermica:a) testul unic intradermic – acest test solicita o singura injectare a tuberculinei bovine;b) testul comparativ intradermic – acest test solicita o injectare de tuberculina bovina şi o injectare de tuberculina aviara, administrate simultan.29. Doza de tuberculina injectata nu va fi:a) mai mica de 2.000 UCT de tuberculina bovina;b) mai mica de 2.000 UI de tuberculina aviara W15.Volumul fiecărei doze injectate nu va depăşi 0,2 ml.30. Testele de tuberculinare se efectuează prin injectarea tuberculinei intradermic în pielea gatului. Locurile de injectare vor fi situate la limita dintre treimea anterioară şi mijlocie a gatului. Când se injecteaza aceluiaşi animal atât tuberculina bovina, cat şi tuberculina aviara, locul pentru injectarea tuberculinei aviare va fi la aproximativ 10 cm de linia superioară a gatului, iar locul pentru injectarea tuberculinei bovine va fi cu aproximativ 12,5 cm mai jos, pe o linie paralela cu linia umarului sau pe părţi diferite ale gatului. La animalele ţinere, la care nu exista spaţiu suficient pentru a separa locurile pe o singura parte a gatului va fi facuta o injecţie pe fiecare parte a gatului, în locuri identice situate în centrul treimii mijlocii a gatului.31. Tehnica tuberculinarii şi interpretarea reactiilor sunt următoarele:a) TehnicaLocurile de injectare se tund şi se dezinfecteaza. Un pliu al pielii din interiorul fiecărei zone tunse este prins între degetul mare şi arătător, măsurat cu sublerul şi înregistrat. Un ac scurt, steril, tăiat oblic, la care s-a atasat o seringa gradata conţinând tuberculina, este introdus oblic în straturile mai profunde ale pielii (derm). Doza de tuberculina va fi apoi injectata. O injectare corecta este confirmată prin palparea unui mic nodul asemănător unui bob de mazare la fiecare loc de injectare. Grosimea pliului pielii din fiecare zona injectata este masurata din nou după 72 de ore de la injectare şi este înregistrată.b) Interpretarea reactiilorInterpretarea reactiilor va fi bazată pe observaţiile clinice şi pe creşterea sau creşterile grosimii pliului pielii la locurile de injectare, înregistrată(e) la 72 de ore după injectarea tuberculinei, şi va fi următoarea:1. Reactie negativa: dacă se observa doar o inflamare limitată, cu o creştere de maximum 2 mm a grosimii pliului pielii, fără semne clinice cum ar fi edemul difuz sau extins, exsudatia, necroza, durerea ori inflamatia canalelor limfatice sau ale limfonodurilor din regiunea respectiva;2. Reactie neconcludenta: dacă nu este observat nici un semn clinic dintre cele menţionate la pct. 31 lit. b) pct. 1 şi dacă creşterea grosimii pliului pielii este mai mare de 2 mm, dar mai mica de 4 mm;3. Reactie pozitiva: dacă sunt observate semne clinice dintre cele menţionate la pct. 31 lit. b) pct. 1 sau exista o creştere a grosimii pliului pielii de la locul injectarii de 4 mm sau mai mare.32. Interpretarea testelor oficiale de tuberculinare intradermica se face după cum urmează:a) Testul unic intradermic:1. pozitiv: o reactie pozitiva ca cea definită la pct. 31 lit. b) pct. 3;2. neconcludent: o reactie neconcludenta ca cea definită la pct. 31 lit. b) pct. 2;3. negativ: o reactie negativa ca cea definită la pct. 31 lit. b) pct. 1.Animalele care au reactionat neconcludent la testul unic intradermic vor fi supuse unui alt test după minimum 42 de zile.Animalele care nu au reactionat negativ la acest al doilea test vor fi considerate ca fiind pozitive la testare.Animalele care au reactionat pozitiv la testul unic intradermic pot fi supuse unui test comparativ intradermic.b) Testul comparativ intradermic pentru stabilirea şi menţinerea statusului de efectiv oficial indemn de tuberculoza:1. pozitiv: o reactie pozitiva la tuberculina bovina, care este cu 4 mm mai mare decât reactia la tuberculina aviara, sau prezenta semnelor clinice;2. neconcludent: o reactie pozitiva sau neconcludenta la tuberculina bovina, care este cu 1 mm până la 4 mm mai mare decât reactia la tuberculina aviara, şi absenta semnelor clinice;3. negativ: o reactie negativa la tuberculina bovina sau o reactie pozitiva sau neconcludenta la tuberculina bovina, dar care este egala sau mai mica decât o reactie pozitiva sau neconcludenta la tuberculina aviara, precum şi absenta semnelor clinice în ambele cazuri.Animalele care au reactionat neconcludent la testul comparativ intradermic vor fi supuse unui alt test după minimum 42 de zile. Animalele care nu reactioneaza negativ la acest al doilea test vor fi considerate ca fiind pozitive la testare.c) Statutul de efectiv oficial indemn de tuberculoza poate fi suspendat, iar animalele din efectiv nu vor putea să facă obiectul comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene până la definitivarea statusului următoarelor animale:1. animalele care au reactionat neconcludent la testul unic intradermic de tuberculinare;2. animalele care au reactionat pozitiv la testul unic intradermic, dar care asteapta retestarea printr-un test intradermic comparativ;3. animalele care au reactionat neconcludent la testul comparativ intradermic.d) Atunci când se impune ca animalele să fie supuse unui test intradermic anterior miscarii, testul trebuie să fie interpretat astfel încât nici un animal care prezintă o creştere a grosimii pliului pielii mai mare de 2 mm sau care prezintă semne clinice sa nu facă obiectul comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene.
 + 
Anexa 3––-la norma sanitară veterinara–––––––––-BRUCELOZAA. Testele de seroaglutinare1. Serul aglutinant standard trebuie să fie conform serului etalon preparat de Veterinary Laboratory Agency, Addlestone, Weybridge, Anglia.Fiola trebuie să conţină 1.000 UI de aglutinare, obţinute prin liofilizarea a 1 ml de ser bovin.2. Serul standard trebuie furnizat de Bundesgesudheitsamt, Berlin, sau sa îndeplinească standardele acestuia.3. Gradul de aglutinare al serului faţă de Brucella trebuie să fie exprimat în unităţi internaţionale pe ml (de exemplu: ser X = 80 UI pe ml).4. Citirile pentru reactia lenta de seroaglutinare în tuburi trebuie făcute la nivelul de aglutinare de 50% sau 75%, antigenul utilizat fiind titrat în condiţii identice faţă de serul standard.5. Valorile aglutinante ale diferitelor antigene faţă de serul standard trebuie să se încadreze în următoarele limite:a) dacă citirea se face la 50% – între 1/600 şi 1/1.000;b) dacă citirea se face la 75% – între 1/500 şi 1/750.6. Tulpinile Weybridge nr. 99 şi USDA 1119 sau orice alta tulpina de sensibilitate echivalenta trebuie folosite pentru prepararea antigenului destinat seroaglutinarii lente în tuburi.7. Mediile de cultura folosite pentru întreţinerea tulpinii în laborator şi pentru producerea antigenului trebuie să nu producă disociere bacteriana (S-R). Este preferabil de utilizat agarul cu cartof.8. Emulsia bacteriana trebuie efectuată în soluţie salina fiziologica (NaCl 0,85 la mie, fenolat 5%). Nu trebuie folosit formolul.9. Institutele centrale de stat indicate mai jos sunt responsabile de testarea oficială a antigenelor în România:a) Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar;b) Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala.10. Antigenele pot fi livrate sub forma concentrata, cu condiţia ca factorul de dilutie care trebuie utilizat să fie indicat pe eticheta flaconului.11. Pentru a efectua o reactie de seroaglutinare trebuie preparate cel puţin 3 dilutii pentru fiecare ser. Dilutiile serului suspect trebuie efectuate astfel încât citirea reacţiei la limita de infectie să fie facuta în tubul din mijloc. Dacă exista o reactie pozitiva în acest tub, serul suspect conţine minimum 30 UI aglutinare/ml.B. Reactia de fixare a complementului1. Serul standard este acelaşi cu cel menţionat la lit. A pct. 1 din prezenta anexa. Pe lângă conţinutul sau în unităţi internaţionale de aglutinare, 1 ml din acest ser bovin liofilizat trebuie să conţină 1.000 de unităţi sensibilizante fixatoare de complement. Aceste unităţi sensibilizante sunt denumite unităţi sensibilizante CEE.2. Serul standard trebuie să fie furnizat de Bundesgesundheitsamt, Berlin, sau de o unitate care produce un produs cu caracteristici asemănătoare.3. Titrul de anticorpi al serului care fixează complementul trebuie să fie exprimat în unităţi sensibilizante CEE (de exemplu: serul X = 60 unităţi sensibilizante CEE pe ml).4. Un ser conţinând 20 sau mai multe unităţi sensibilizante CEE (şi anume o activitate egala cu 20% din cea a serului standard) pe ml trebuie să fie considerat pozitiv.5. Serurile trebuie inactivate după cum urmează:a) serul bovin: 56°C-60°C – timp de 30-50 de minute;b) serul porcin: 60°C – timp de 30-50 de minute.6. Tulpina Weybridge nr. 99 sau tulpina USDA 1119 trebuie să fie folosită la prepararea antigenului. Antigenul reprezintă o suspensie bacteriana în ser fiziologic 0,85% NaCl sau în soluţie tampon Veronal.7. Pentru a efectua reactia de fixare a complementului trebuie utilizata o doza complementara superioară dozei minime necesare unei hemolize totale.8. Pentru realizarea reacţiei de fixare a complementului este necesar să se efectueze de fiecare data următoarele controale:a) controlul efectului anticomplementar al serului;b) controlul antigenului;c) controlul eritrocitelor sensibilizate;d) controlul complementului;e) controlul sensibilităţii la declanşarea reacţiei, utilizând un ser pozitiv;f) controlul specificitatii reacţiei, utilizând un ser negativ.9. Supravegherea şi controlul oficial al serurilor standard şi al antigenelor trebuie efectuate de institutele menţionate la lit. A pct. 9 a prezentei anexe.10. Antigenele pot fi livrate în stare concentrata, cu condiţia ca factorul de dilutie ce trebuie utilizat să fie menţionat pe eticheta flaconului.C. Testul inelar1. Testul inelar trebuie efectuat pe probe de lapte prelevate din fiecare bidon sau din conţinutul fiecărui rezervor de lapte din ferma.2. Antigenul standard ce urmează să fie utilizat trebuie să provină de la unul dintre institutele menţionate la lit. A pct. 9 lit. a) şi b). Se recomanda ca antigenele să fie standardizate conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (O.M.S.)/Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultura (FAO).3. Antigenul poate fi colorat numai cu hematoxilina sau tetrazolium; se prefera utilizarea hematoxilinei.4. Dacă nu se folosesc conservanti, reactia trebuie executată în 18-24 de ore de la prelevarea probelor de lapte de vacă. Dacă laptele urmează să fie testat ulterior perioadei de 24 de ore, acesta trebuie conservat. Ca agenţi conservanti pot fi folosiţi formolul şi clorura mercurica şi dacă este folosit oricare dintre ei, testul trebuie efectuat pe durata a 14 zile de la prelevarea probelor. Formolul poate fi adăugat pentru a realiza o concentraţie finala în proba de lapte de 0,2%, iar în aceste cazuri proporţia dintre cantitatea de lapte şi soluţia de formol trebuie să fie de cel puţin 10:1. Poate fi utilizata o soluţie de clorura mercurica în locul formolului pentru a da o concentraţie finala în lapte de 0,2% şi în aceste cazuri proporţia dintre cantitatea de lapte şi soluţia de clorura mercurica trebuie să fie de 10:1.5. Reactia trebuie efectuată folosindu-se una dintre următoarele metode:a) pe o coloana de lapte de cel puţin 25 mm înălţime şi pe un volum de lapte de 1 ml la care se adauga 0,03 ml antigen colorat standardizat;b) pe o coloana de lapte de cel puţin 25 mm înălţime şi pe un volum de lapte de 1 ml la care se adauga 0,05 ml antigen colorat standardizat;c) pe un volum de lapte de 8 ml la care se adauga 0,08 ml antigen colorat standardizat;d) pe o coloana de lapte de cel puţin 25 ml înălţime şi pe un volum de lapte de 2 ml la care s-au adăugat 0,05 ml antigen colorat standardizat.6. Amestecul de lapte şi antigen trebuie incubat la 37°C timp de minimum 45 de minute şi maximum 60 de minute. Testul trebuie evaluat la 15 minute după scoaterea din termostat.7. Reactia trebuie evaluată conform următoarelor criterii:a) reactie negativa: laptele colorat, smantana necolorata;b) reactie pozitiva: laptele şi smantana colorate identic sau laptele necolorat şi smantana colorata.D. Testul cu antigen brucelic tamponatTestul cu antigen brucelic tamponat poate fi efectuat folosindu-se una dintre următoarele metode:1. Testul manual:a) Serul standard este cel de-al doilea ser standard internaţional antibrucella abortus care este furnizat de Veterinary Laboratory Acengy, Addlestone, Weybridge, Anglia.b) Antigenul trebuie preparat fără a se face referire la concentraţia celulara, dar sensibilitatea sa trebuie standardizata faţă de-al doilea ser standard internaţional antibrucella abortus, astfel încât antigenul sa dea o reactie pozitiva cu o dilutie de ser de 1:47,5 şi o reactie negativa la dilutia de 1:55.c) Antigenul va fi suspendat în diluant pentru antigen brucelic tamponat la un pH de 3,65±0,5 şi poate fi colorat prin utilizarea de roz Bengal.d) Pentru prepararea antigenului trebuie folosită tulpina Weybridge nr. 99 sau USDA 1119 ori orice alta tulpina cu sensibilitate echivalenta.e) Mediile de cultura folosite pentru păstrarea tulpinii în laborator şi pentru producerea antigenului trebuie să nu producă disociere bacteriana (S-R). Trebuie folosit mediul cu agar – cartof sau metode de cultivare continua.f) Antigenul va fi testat faţă de 8 seruri liofilizate cunoscute ca fiind pozitive şi negative.g) Supravegherea oficială şi controlul serului standard şi al antigenului vor fi realizate de institutele centrale menţionate la lit. A pct. 9 a prezentei anexe sau de instituţii recunoscute oficial de acestea.h) Antigenul va fi livrat gata de utilizare.i) Testul cu antigen brucelic tamponat se realizează în următorul mod:A. – o picatura (0,03 ml) de antigen va fi pusă lângă o picatura (0,03 ml) de ser pe o placa alba;B. – picaturile trebuie amestecate cu un agitator, prima data în linie dreapta şi apoi circular, pe o zona cu un diametru de aproximativ 10-12 mm;C. – placa trebuie apoi inclinata alternativ, înainte şi înapoi, timp de 4 minute (de aproximativ 30 de ori/minut);D. – citirile trebuie efectuate la lumina suficienta. Dacă nu exista semne ale aglutinarii, testul trebuie considerat negativ. Orice grad de aglutinare este considerat pozitiv, în afară de cazul în care s-a produs o uscare excesiva de jur-imprejur.2. Metoda automatăMetoda automată trebuie să fie cel puţin la fel de sensibila şi precisa ca şi metoda manuală.E. Testul inelar cu plasma sangvina1. Separarea plasmeiTubul conţinând sânge a cărui coagulare a fost împiedicată prin adăugarea de EDTA este centrifugat timp de 3 minute la 3.000 de rotatii/minut şi menţinut apoi la 37°C timp de 12-24 de ore.2. EvaluareaÎntr-un tub care conţine 1 ml de lapte netratat se introduc 0,2 ml de plasma stabilizata. După omogenizare trebuie adăugată o picatura (0,05 ml) de antigen ABR şi apoi întregul amestec trebuie omogenizat. Antigenul trebuie standardizat în raport cu un antigen standard furnizat de institutul la care face referire lit. A pct. 9.După o perioadă de incubare de 45 de minute la 37°C trebuie realizată o citire într-un interval de 15 minute. Rezultatul trebuie considerat pozitiv dacă culoarea inelului a devenit identică cu a coloanei de lapte sau mai întunecată.F. Aglutinarea plasmeiPlasma extrasa conform lit. E pct. 1 poate fi utilizata imediat după centrifugare, nefiind necesară o stabilizare termica. Trebuie amestecate cantităţi de 0,05 ml plasma cu 1 ml antigen, pentru o seroaglutinare de 50%, ceea ce corespunde unei dilutii de 1:20 pentru seroaglutinare. Trebuie realizată o citire după o incubare de 18-24 de ore la 37°C. Proba este considerată pozitiva dacă aglutinarea este egala sau mai mare de 50%.G. Testul de microaglutinare1. Diluantii utilizaţi sunt alcatuiti dintr-o soluţie salina fiziologica de 0,85% fenolata la 0,5%.2. Antigenul este preparat conform descrierii de la lit. A pct. 6-8 şi este titrat conform descrierii de la lit. A pct. 5. În momentul folosirii antigenului, se adauga O-safranina până la dilutia de 0,02% (dilutie finala).3. Serul standard este acelaşi cu cel descris la lit. A pct. 1.4. Serul standard trebuie să fie furnizat de Bundesgesundheitsamt, Berlin, sau de o instituţie recunoscută oficial de acesta.5. Testul de microaglutinare se efectuează în plăci cu godeuri cu fundul conic, cu un volum de 0,25 ml. Testul se executa după cum urmează:a) prediluarea serului: câte 0,050 ml din fiecare ser de testat se adauga în fiecare godeu conţinând 0,075 ml de diluant. Amestecul se agita 30 de secunde;b) diluarea succesiva a serului: se prepara pentru fiecare ser minimum 3 dilutii. În acest scop, plecand de la predilutii (1:2,5) se transfera câte 0,025 ml din fiecare ser într-un godeu conţinând 0,025 ml diluant. În acest fel prima dilutie atinge valoarea de 1:5, iar următoarele dilutii se realizează prin dublare;c) adăugarea antigenului: în fiecare godeu conţinând dilutii de ser diferite se adauga câte 0,025 ml antigen. După o agitare timp de 30 de secunde, plăcile se acoperă cu capac şi se ţin în atmosfera umeda la 37°C timp de 20-24 de ore;d) citirea rezultatelor: evaluarea aspectului sedimentarii antigenului se face prin examinarea fundului godeului reflectat într-o oglinda concava plasata deasupra lui. Dacă reactia este negativa, antigenul formează un sediment de aspectul unui buton compact cu margini bine delimitate şi fiind colorat în roşu intens. Dacă reactia este pozitiva, se formează un buton difuz de culoare roz care este repartizat uniform. Procentele diferite de aglutinare sunt determinate prin compararea cu un martor de antigen, indicând 0,25, 50, 75 şi 100% aglutinare. Titrul fiecărui ser este exprimat în unităţi internaţionale de aglutinare pe mililitru. În acest test se include pentru control martorul de ser negativ şi pozitiv, diluat astfel încât sa conţină 30 UI de aglutinare/ml.H. Testul imunoenzimatic (ELISA) pentru depistarea brucelozei bovine1. Materialele şi reagentii care urmează să fie folosiţi sunt următorii:a) microplaci pentru faza solida, cuvete sau orice alta faza solida;b) antigenul este fixat în faza solida cu sau fără ajutorul anticorpilor fixatori monoclonali sau policlonali;c) fluidul biologic care trebuie testat;d) martori negativi şi pozitivi corespondenti;e) conjugatul;f) un substrat adaptat enzimei utilizate;g) o soluţie inhibitoare, dacă este necesar;h) soluţii pentru diluarea probelor examinate, pentru prepararea reactivilor şi pentru spalare;i) un sistem de citire corespunzător substratului folosit.2. Standardizarea şi sensibilitatea testuluia) Probele de lapte în vrac sunt considerate negative dacă ele dau o reactie mai mica cu 50% decât cea data de o dilutie 1:10.000 a celui de-al doilea ser standard internaţional antibrucelic constituit în lapte negativ.b) Probele individuale de ser sunt considerate negative dacă ele dau o reactie mai mica cu 10% decât cea data de o dilutie 1:200 a celui de-al doilea ser standard internaţional antibrucelic constituit în soluţie salina sau în orice alta dilutie recunoscută.c) Standardele ELISA pentru bruceloza specificate la lit. A pct. 1 şi 2 trebuie folosite la dilutiile indicate pe eticheta.3. Condiţii de utilizare a testului ELISA pentru depistarea brucelozei bovineMetoda ELISA poate fi utilizata pe o proba de lapte sau de lactoser obţinut dintr-o ferma în care cel puţin 30% din vacile de lapte sunt în lactatie. Dacă se foloseşte aceasta metoda, se vor lua măsuri pentru a asigura o corespondenta între probele recoltate şi animalele de la care provin laptele sau serurile examinate.
 + 
Anexa 4––-la norma sanitară veterinara–––––––––- + 
Capitolul 1Condiţii pentru ca efective de bovine, regiuni sau întreg teritoriul României să fie oficial indemn de leucoza enzootica bovinaA. Un efectiv de bovine oficial indemn de leucoza enzootica bovina înseamnă un efectiv în care:1. nu exista nici o dovadă, fie clinica, fie rezultată în urma unui test de laborator, a nici unui caz de leucoza enzootica bovina în efectiv şi nici nu a fost confirmat un astfel de caz în ultimii 2 ani; şi2. toate animalele în vârsta de peste 24 de luni au reactionat negativ la doua testări efectuate conform prezentei anexe, în cursul ultimelor 12 luni, la un interval de cel puţin 4 luni; şi3. sunt întrunite cerinţele pct. 1 şi este situat în România, dacă România are statut de ţara indemna de leucoza enzootica bovina sau o regiune din România are statut de oficial indemna de leucoza enzootica bovina.B. Un efectiv îşi păstrează statusul de oficial indemn de leucoza enzootica bovina cu condiţia ca:1. prevederile lit. A pct. 1 sa continue să fie îndeplinite;2. toate animalele introduse în efectiv sa provină dintr-un efectiv oficial indemn de leucoza enzootica bovina;3. toate animalele în vârsta de peste 24 de luni sa continue sa reactioneze negativ la un test efectuat la intervale de 3 ani, conform cap. II;4. animalele pentru reproducţie introduse în efectiv şi provenite dintr-o ţara terta sa fi fost importate conform legislaţiei comunitare specifice privind condiţiile de sănătate şi certificarea veterinara pentru importul din tari terţe de bovine, porcine, ovine şi caprine.C. Statusul de oficial indemn de leucoza enzootica bovina al unui efectiv trebuie să fie suspendat dacă condiţiile menţionate la lit. B nu sunt îndeplinite sau atunci când, în urma rezultatelor testelor de laborator sau a investigatiilor clinice, una sau mai multe bovine sunt suspecte de leucoza enzootica bovina, iar animalul sau animalele suspecte sunt tăiate imediat.D. Statusul trebuie să rămână suspendat până când sunt respectate următoarele cerinţe:1. dacă un singur animal dintr-un efectiv oficial indemn de leucoza enzootica bovina a reactionat pozitiv la unul dintre testele la care se face referire în cap. II al prezentei anexe sau atunci când infectia este suspectata la un animal din efectiv din alt motiv:a) animalul care a reactionat pozitiv şi, în cazul unei vaci, orice vitel pe care l-a fatat trebuie să fi fost eliminati din efectiv numai pentru tăiere sub supravegherea autorităţilor veterinare;b) toate animalele din efectiv în vârsta de peste 12 luni au reactionat negativ la doua testări serologice, efectuate la un interval de cel puţin 4 luni şi de cel mult 12 luni, realizate conform cap. II al prezentei anexe, la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului care a reactionat pozitiv şi a oricăror descendenţi ai acestuia;c) s-a efectuat o ancheta epidemiologica cu rezultate negative şi toate efectivele legate epidemiologic cu efectivul infectat au fost supuse măsurilor stabilite la lit. b).Totuşi autoritatea veterinara centrala a României poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii vitelului unei vaci infectate atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fatare. În acest caz vitelul trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la pct. 2 lit. c).2. Atunci când mai mult de un animal dintr-un efectiv oficial indemn de leucoza enzootica bovina a reactionat pozitiv la unul dintre testele la care se face referire în cap. II al prezentei anexe sau când infectia a fost suspectata la mai mult de un animal din efectiv din alt motiv:a) toate animalele care au reactionat pozitiv – şi, în cazul vacilor, viteii lor – trebuie să fie eliminate din efectiv şi tăiate sub supravegherea autorităţilor veterinare;b) toate animalele din efectiv în vârsta de peste 12 luni trebuie să reactioneze negativ la doua testări efectuate la un interval de cel puţin 4 luni, dar nu mai mare de 12 luni, conform cap. II al prezentei anexe;c) toate celelalte animale din efectiv trebuie, după identificare, sa rămână în exploatatie până la vârsta de 24 de luni şi după împlinirea acestei varste să fie testate conform cap. II al prezentei anexe, cu excepţia situaţiilor în care autoritatea competentă poate permite ca aceste animale să fie transportate direct la abator, sub supraveghere oficială;d) o ancheta epidemiologica a fost efectuată cu rezultate negative şi orice efectiv legat epidemiologic de efectivul infectat a fost supus măsurilor stabilite la lit. b) a prezentului punct.3. Totuşi autoritatea veterinara centrala a României poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii vitelului provenit dintr-o vacă infectata, dacă acesta a fost separat de mama lui imediat după fatare. În acest caz vitelul trebuie să fie supus cerinţelor prevăzute la pct. 2 lit. c).E. Conform procedurii naţionale şi pe baza informaţiilor furnizate conform art. 8 al prezentei norme sanitare veterinare, România sau o parte a teritoriului ei poate fi considerată oficial indemna de leucoza enzootica bovina dacă:a) toate condiţiile de la lit. A sunt îndeplinite şi cel puţin 99,8% din efectivele de bovine sunt oficial indemne de leucoza enzootica bovina; saub) nici un caz de leucoza enzootica bovina nu a fost confirmat în România sau într-o parte a teritoriului ei în ultimii 3 ani, iar prezenta tumorilor suspectate de a se datora leucozei enzootice bovine este notificată obligatoriu şi s-a efectuat o investigare a cauzelor acestora. În cazul României, toate animalele în vârsta de peste 24 de luni, din cel puţin 10% din efective, alese în mod aleatoriu, trebuie să fi fost testate în ultimele 24 de luni, conform cap. II, cu rezultate negative, iar în cazul unei părţi a teritoriului României, toate animalele în vârsta de peste 24 de luni au fost supuse în ultimele 24 de luni unei testări prevăzute la cap. II al acestei anexe, cu rezultate negative, conform capitolului menţionat; sauc) orice alta metoda demonstreaza, cu un coeficient de precizie de 99%, ca sunt infectate mai puţin de 0,2% din animalele din efectiv.F. România sau o regiune a teritoriului sau îşi poate păstra statusul de oficial indemna de leucoza enzootica bovina dacă:a) toate animalele tăiate pe teritoriul României sau al regiunii respective sunt supuse examinării oficiale post-mortem şi toate tumorile care ar putea fi datorate virusului leucozei enzootice bovine sunt trimise pentru examinare de laborator;b) România raportează Comisiei Europene toate cazurile de leucoza enzootica bovina care apar într-o regiune;c) toate animalele care reactioneaza pozitiv la oricare dintre testele prevăzute la cap. II al prezentei anexe sunt tăiate şi efectivele din care provin sunt supuse restrictiilor până la restabilirea statusului lor conform lit. D; şid) toate animalele în vârsta de peste 2 ani au fost testate fie o dată în primii 5 ani după ce statutul s-a acordat conform cap. II al prezentei anexe, fie în cursul primilor 5 ani după acordarea statutului prin orice alta procedura care demonstreaza cu certitudine de 99% ca mai puţin de 0,2% din efectiv este infectat. Totuşi, atunci când nici un caz de leucoza enzootica bovina nu s-a înregistrat în România sau într-o regiune a ei în ultimii 3 ani, la proporţia unui efectiv de 10.000 de bovine, se poate lua o decizie, conform procedurii naţionale, ca testarea serologica uzuală să poată fi redusă, cu condiţia ca toate bovinele mai mari de 12 luni din cel puţin 1% din efective, alese în mod aleatoriu în fiecare an, sa fi fost supuse unui test efectuat conform cap. II al prezentei anexe.G. Statusul de oficial indemn de leucoza enzootica bovina al României sau al unei părţi a teritoriului României este suspendat, conform procedurii naţionale, dacă în urma investigatiilor efectuate conform lit. F de mai sus exista indiciul unei schimbări semnificative în situaţia privind leucoza enzootica bovina în România sau într-o parte a teritoriului ei care a fost recunoscută ca fiind oficial indemna de leucoza enzootica bovina. Statusul de oficial indemn de leucoza enzootica bovina poate fi restabilit conform procedurii naţionale, atunci când sunt îndeplinite criteriile stabilite prin aceeaşi procedura.
 + 
Capitolul 2Testarea pentru leucoza enzootica bovinaTestarea pentru leucoza enzootica bovina se realizează prin reactia de imunodifuzie, în condiţiile descrise la lit. A şi B ale acestui capitol sau prin testul imunoenzimatic (ELISA), în condiţiile descrise la lit. C. Metoda imunodifuziei poate fi utilizata doar pentru testarea individuală. Dacă rezultatele testarilor constituie subiectul unei testări de conformitate, trebuie efectuat un control suplimentar prin intermediul testului de imunodifuzie.A. Testul de imunodifuzie în gel de agar pentru leucoza enzootica bovina1. Antigenul care trebuie folosit în testare trebuie să conţină glicoproteine ale virusului leucozei enzootice bovine. Antigenul trebuie să fie standardizat împotriva unui ser standard (serul EI) furnizat de State Veterinary Serum Laboratory, Copenhaga.2. Institutele centrale indicate mai jos trebuie să fie răspunzătoare de calibrarea antigenului standard de lucru din laborator împotriva serului standard oficial CEE (serul EI) furnizat de State Veterinary Serum Laboratory, Copenhaga:a) Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar;b) Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala.3. Antigenele standard folosite în laborator trebuie trimise, cel puţin o dată pe an, în laboratoarele de referinţa CEE, în vederea testarii faţă de serul standard oficial al CEE. Separat de aceasta standardizare, antigenul de uz poate fi calibrat conform lit. B.4. Reagentii folosiţi sunt:a) antigenul: trebuie să conţină glicoproteine specifice ale virusului leucozei enzootice bovine, care a fost standardizat contra serului oficial al CEE;b) serul de testat;c) serul de control cunoscut pozitiv;d) gel de agar: 0,8% agar, 8,5% NaCl, tampon Tris 0,05M cu pH 7,2; 15 ml din acest gel trebuie plasati într-o placa Petri cu diametrul de 85 mm, astfel încât să rezulte o grosime de 2,6 mm a agarului.5. Modelul după care se realizează testul consta în taierea în agar a 7 godeuri uscate, până la fundul placii; modelul consta într-un godeu central şi 6 godeuri plasate circular în jurul acestuia. Diametrul godeului central este de 4 mm. Diametrul godeurilor periferice este de 6 mm. Distanta dintre godeul central şi godeurile periferice este de 3 mm.6. Godeul central trebuie umplut cu antigen standard. Godeurile periferice 1 şi 4 sunt umplute cu ser pozitiv cunoscut, iar godeurile 2, 3, 5 şi 6, cu serurile de testat. Godeurile trebuie umplute până când dispare meniscul.7. Aceasta rezultă în următoarele cantităţi care au fost obţinute: antigen: 32 f2æl; ser pozitiv: 73 æl, ser de control; ser de testat: 73 æl, ser care este suspect.8. Incubatia trebuie să dureze 72 de ore la temperatura camerei, 20-27°C, într-o încăpere închisă şi umeda.9. Testul poate fi citit la 24 şi 48 de ore, dar rezultatul final nu poate fi obţinut înainte de 72 de ore.a) Serul de testat este pozitiv dacă formează o linie specifică de precipitare cu antigenul virusului leucozei enzootice bovine şi formează o linie completa de identificare cu serul de control.b) Serul de testat este negativ dacă nu formează o linie specifică de precipitare cu antigenul virusului leucozei enzootice bovine şi dacă nu curbeaza linia produsă de serul de control.c) Reactia nu poate fi considerată concludenta dacă:1. curbeaza linia serului de control spre godeul cu antigenul virusului leucozei enzootice bovine, fără a forma o linie de precipitare vizibila cu antigenul; sau2. nu poate fi citită ca negativa sau pozitiva.În cazul reactiilor neconcludente, testul poate fi repetat folosindu-se un ser concentrat.10. Orice alta configuratie sau orice alt model poate fi folosit cu condiţia ca serul E4 diluat 1:10 în serul negativ să poată fi detectat ca fiind pozitiv.B. Metoda pentru standardizarea antigenuluia) Soluţii şi materiale necesare:1. 40 ml de agar 1,6% în tampon Tris/HCI 0,05% M, cu pH 7,2, cu 8,5% NaCl;2. 15 ml ser de la bovine cu leucoza enzootica, conţinând anticorpi doar pentru glicoproteinele virusului leucozei enzootice bovine, diluat 1:10 în tampon Tris/HCl 0,05 M, pH 7,2, cu 8,5% NaCl;3. 15 ml ser contra virusului leucozei enzootice bovine, având anticorpi doar pentru glicoproteinele virusului leucozei enzootice bovine, diluat 1:5 în tampon Tris/HCl 0,05 M, pH 7,2, cu 8,5% NaCl;4. 4 plăci Petri din plastic cu diametrul de 85 mm;5. un perforator cu un diametru de la 4 până la 6 mm;6. antigen de referinţa;7. antigenul care urmează să fie standardizat;8. o baie de apa la 56°C.b) Mod de lucru1. Se dizolva agarul (1,6%) în tampon Tris/HCl, incalzindu-l cu atenţie până la 100°C.2. Se tine pe baia de apa timp de aproximativ o ora. De asemenea, se pun dilutiile de ser contra virusului leucozei enzootice bovine pe o baie de apa.3. Se amesteca 15 ml din soluţia de agar la 56°C cu 15 ml ser contra virusului leucozei enzootice bovine (1:10), scuturand rapid şi turnand 15 ml în fiecare dintre cele 2 plăci Petri. Se repeta aceasta procedura cu serul contra virusului leucozei enzootice bovine diluat 1:5.4. Când agarul s-a intarit, se practica godeurile după cum urmează:c) Adăugarea antigenelor1. Plăcile Petri 1 şi 3:godeul A – antigen de referinţa nediluat;godeul B – antigen de referinţa diluat 1:2;godeurile C şi E – antigen de referinţa;godeul D – antigen de testat nediluat.2. Plăcile Petri 2 şi 4:godeul A – antigenul de testat nediluat;godeul B – antigenul de testat diluat 1:2;godeul C – antigenul de testat diluat 1:4;godeul D – antigenul de testat diluat 1:8.d) Instrucţiuni suplimentare1. Experimentul trebuie să fie efectuat cu doua dilutii de ser (1:5 şi 1:10) în scopul obţinerii precipitarii optime.2. Dacă diametrul precipitarii este prea mic pentru ambele dilutii, serul trebuie diluat în continuare.3. Dacă diametrul precipitarii este prea mare şi neclar pentru ambele dilutii, trebuie aleasă o dilutie mai mica a serului.4. Concentraţia finala a agarozei trebuie să fie de 0,8%, iar cea a serurilor, de 5% şi, respectiv, 10%.5. Se noteaza diametrele măsurate în următorul sistem de coordonate. Dilutia de lucru este aceea la care s-a înregistrat acelaşi diametru pentru antigenul de testat şi antigenul de referinţa.C. Testul imunoenzimatic (ELISA) pentru depistarea leucozei enzootice bovine1. Materialele şi reagentii care urmează să fie folosiţi sunt următorii:a) microplaci pentru faza solida, cuvete sau orice alta faza solida;b) antigenul este fixat în faza solida cu sau fără ajutorul anticorpilor fixatori monoclonali sau policlonali. Dacă antigenul este atasat direct la faza solida, toate probele testate care dau o reactie pozitiva trebuie retestate contra antigenului de control. Antigenul de control trebuie să fie identic cu antigenul examinat, exceptând antigenele virusului leucozei enzootice bovine. Dacă anticorpii fixatori sunt asociaţi cu faza solida, anticorpii trebuie să nu reactioneze cu alte antigene decât cu cele ale virusului leucozei enzootice bovine;c) fluidul biologic care trebuie testat;d) martori negativi şi pozitivi corespondenti;e) conjugatul;f) un substrat adaptat enzimei utilizate;g) o soluţie inhibitoare, dacă este necesară;h) soluţii pentru diluarea probelor examinate, pentru prepararea reactivilor şi pentru spalare;i) un sistem de citire corespunzător substratului folosit.2. Standardizarea şi sensibilitatea testuluiSensibilitatea testului ELISA trebuie să fie la un astfel de nivel încât serul E4 să fie evaluat ca prezentând o reactie pozitiva atunci când este diluat de 10 ori (în cazul probelor de ser) sau de 250 de ori (în cazul probelor de lapte) mai mult decât dilutia obţinută plecand de la probele colective. În testarile în care probele (de ser şi lapte) sunt testate individual serul E4 diluat 1:10 (pentru serul negativ) sau 1:250 (pentru laptele negativ) trebuie să prezinte o reactie pozitiva atunci când este examinat la aceeaşi dilutie de lucru ca cea utilizata pentru testarea individuală. Institutele centrale menţionate la lit. A pct. 2 sunt responsabile pentru verificarea calităţii metodei ELISA, în special pentru determinarea, pentru fiecare lot de producţie, a numărului de probe puse în comun în funcţie de titrul obţinut pentru serul E4. Serul E4 va fi furnizat de Laboratorul Veterinar Naţional din Copenhaga.3. Condiţii de utilizare a testului ELISA pentru depistarea leucozei enzootice bovineMetoda ELISA poate fi utilizata pe o proba de lapte sau de lactoser obţinută dintr-o ferma în care cel puţin 30% din vacile de lapte sunt în lactatie. Dacă se foloseşte aceasta metoda, trebuie luate măsuri pentru a asigura o corespondenta între probele recoltate şi animalele de la care provin laptele sau serurile examinate.
 + 
Anexa 5––-la norma sanitară veterinara–––––––––-Partea IA. Bolile bovinelor:a) febra aftoasa;b) rabia;c) tuberculoza;d) bruceloza;e) pleuropneumonia contagioasa bovina;f) leucoza enzootica bovina;g) antraxul.B. Bolile porcinelor:a) rabia;b) bruceloza;c) pesta porcina clasica – pesta porcina africana;d) febra aftoasa;e) boala veziculoasa a porcului;f) antrax.Partea a II-aa) boala lui Aujeszky;b) rinotraheita infectioasa bovina;c) infectia cu Brucella suis;d) gastroenterita transmisibila.
 + 
Anexa 6––-la norma sanitară veterinara–––––––––- + 
Modelul 1CERTIFICAT DE SĂNĂTATEpentru animale din specia bovine, destinatetăierii*1)/reproductiei*1)/producţiei*1)

     
  Statul de origine ……………………… Numărul certificatului7):
     
  Regiunea de origine ……………………. Numărul de referinţă al certificatului original8):

 + 
Secţiunea ANumele şi adresa expeditorului ……………………………………….…………………………………………………………………..Numele şi adresa exploataţiei de origine …………………………………………………………………………………………………)Numărul de aprobare al comerciantului ……………………………….)Adresa şi numărul de aprobare ale centrului de colectare din statul deorigine) sau de tranzit) …………………………………………..…………………………………………………………………)…………………………………………………………………)Informaţii despre starea de sănătateSubsemnatul certific ca fiecare animal din transportul descris mai jos:1. provine dintr-o exploatatie de origine şi dintr-o zona care, în conformitate cu legislaţia comunitara sau cu legislaţia naţionala, nu constituie subiectul unei interdicţii sau al unei restrictii datorate unor boli care afectează bovinele;2. provine dintr-un efectiv de origine situat într-un stat membru al Uniunii Europene sau dintro parte a teritoriului acestuia:a) cu o reţea de supraveghere aprobată de:Decizia Comisiei …/…/CE*3);b) care este recunoscut ca fiind:1. oficial indemna de tuberculozaDecizia Comisiei …/…/CE*3);2. oficial indemna de brucelozaDecizia Comisiei …/…/CE*3);3. oficial indemna de leucoza enzootica bovinaDecizia Comisiei …/…/CE*3);3. *3) este un animal pentru reproducţie*1) sau producţie*1) care:a) a fost rezident, în măsura în care se poate stabili, în exploatatia de origine în cursul ultimelor 30 de zile sau de la naştere, dacă este de vârsta mai mica de 30 de zile, şi nici un animal importat dintr-o ţara terta nu a fost introdus în exploatatie în cursul acestei perioade, decât cu condiţia sa fi fost izolat de toate celelalte animale din exploatatie;b) provine dintr-un efectiv care este oficial indemn de tuberculoza, bruceloza şi leucoza enzootica bovina şi a fost testat, cu rezultate negative, în cursul celor 30 de zile anterioare imbarcarii din exploatatia de origine, în conformitate cu art. 6 alin. (2) dinDirectiva 64/432/CEE, după cum urmează:

         
  Testul Testul nu este solicitat pentru următoarele categorii de animale Solicitat Da4)/Nu5) Data testării sau recoltării probelor
  Testul de tuberculinare Animale cu vârsta mai mică de 6 săptămâni    
  Reacţia de seroaglutinare6) pentru bruceloză Animale castrate şi animale cu vârsta mai mică de 12 luni    
  Test pentru leucoză enzootică bovină Animale cu vârsta mai mică de 12 luni    

4.*3) este un animal pentru tăiere provenit dintr-un efectiv oficial indemn de tuberculoza şi oficial indemn de leucoza enzootica bovina şi este:a) castrat*3); saub) necastrat şi provine dintr-un efectiv oficial indemn de bruceloza*3);5.*3) este un animal destinat tăierii, originar dintr-un efectiv care nu este oficial indemn de tuberculoza, bruceloza şi leucoza enzootica bovina şi este expediat în conformitate cu art. 6 alin. (3) dinDirectiva 64/432/CEE, cu numărul de licenţă …………………………………………………., dintr-o exploatatie şi a fost testat cu rezultate negative în cursul celor 30 de zile anterioare expedierii din exploatatia de origine, după cum urmează:

  Testul Data testării sau a recoltării probelor
  Testul de tuberculinare  
  Reacţia de seroaglutinare6) pentru bruceloză  
  Testul pentru leucoză enzootică bovină  

6.*11) bazat pe informaţiile furnizate fie într-un act oficial, fie într-un certificat în care secţiunile A şi B au fost completate de către un medic veterinar oficial sau de către medicul veterinar aprobat, responsabil de exploatatia de origine, îndeplineşte cerinţele de sănătate aplicabile pct. 1-5 ale secţiunii A, care de aceea nu sunt detaliate în acest certificat;7.*3) este un animal în vârsta mai mica de 30 de luni, destinat producţiei de carne şi care provine dintr-un efectiv care este oficial indemn de tuberculoza, bruceloza şi leucoza enzootica bovina, şi este expediat, conform art. 6 alin. (2) lit. e) dinDirectiva 64/432/CEE, sub numărul de autorizaţie ….. . + 
Secţiunea BDescrierea lotului transportatData imbarcarii …………………………..Numărul total de animale …………………..Identificarea animalului (animalelor):

  Numărul de paşaport Numărul documentului provizoriu (pentru animale mai mici de 4 săptămâni) Identificarea oficială
       
       
       
       

Se va continua, dacă este necesar, pe o lista ataşată, semnată şi stampilata de medicul veterinar oficial sau aprobat.Numărul de aprobare al transportatorului (dacă este diferit de transportatorul menţionat în secţiunea C şi/sau dacă distanta pe care se efectuează transportul depăşeşte 50 km) ………………Mijlocul de transport ……………….. Înregistrare ………….    Certificarea secţiunilor A şi B

  Ştampila oficială Locul Data Semnătura*)
         

Notă *) Fiecare dintre secţiunile A şi B ale certificatului trebuie să fie stampilata şi semnată de medicul veterinar oficial al exploatatiei de origine, dacă este diferit de medicul veterinar oficial care semnează secţiunea C, sau semnată de medicul veterinar aprobat al exploatatiei de origine în care statul membru care efectuează expedierea a introdus sistemul de reţele de supraveghere, aprobat prin Decizia Comisiei …/…/CE, sau semnată de medicul veterinar oficial responsabil al centrului de colectare aprobat la data imbarcarii animalelor.Numele şi funcţia cu majusculeAdresa medicului veterinar care semneazăSECŢIUNEA C*9)Numele şi adresa destinatarului ………………………………………………………………………………………………..Numele şi adresa exploatatiei de destinaţie*1) sau ale centrului de colectare aprobat în statul de destinaţie*1) (completati aceasta porţiune prin dactilografiere)Numele …………………………………………….Adresa: ……………………………………………Ţara/regiunea ………………………………………Codul poştal ……………………………………….Statul membru ………………………………………Numărul de aprobare al comerciantului ………………..*3)Numărul de aprobare al transportatorului (dacă distanta depăşeşte 50 km) ……………………..*10)Mijloc de transport ……….. Înregistrare ………….După inspecţie, astfel cum este solicitat de reglementări, certific ca:1. animalele descrise mai sus au fost inspectate la (notati data) …., în cursul a 24 de ore înainte de plecarea planificata, şi nu au prezentat semne clinice de boli infectioase şi contagioase;2. exploatatia de origine şi, unde este cazul, centrul de colectare aprobat şi zona în care acestea sunt situate nu constituie subiectul nici unor interdicţii sau restrictii din motive de boli care afectează bovinele, în conformitate cu legislaţia comunitara sau naţionala;3. toate prevederile aplicabile ale D irectivei Consiliului 64/432/CEEau fost îndeplinite;4. *3) animalele de mai sus întrunesc garanţii suplimentare pentru:– boala ………………………………………………….,în conformitate cu Decizia Comisiei …/…/CE;5. animalele nu au stationat mai mult de 6 zile în centrul de colectare aprobat*3);6. în momentul inspecţiei animalelor de mai sus acestea erau corespunzătoare pentru a fi transportate în călătoria intenţionată, conform prevederilorDirectivei 91/628/CEE*12).    Certificarea secţiunii C

  Ştampila oficială Locul Data Semnătura*)
         

Notă *) Secţiunea C a certificatului trebuie să fie stampilata şi semnată de medicul veterinar oficial al exploatatiei de origine sau al centrului de colectare aprobat situat pe teritoriul statului de origine ori al centrului de colectare aprobat situat pe teritoriul statului de tranzit, când completează certificatul pentru expedierea animalelor către statul de destinaţie.Numele şi funcţia cu majusculeAdresa medicului veterinar care semneazăInformaţii suplimentare1. Certificatul trebuie să fie stampilat şi semnat în culori diferite faţă de textul tipărit.2. Prezentul certificat este valabil 10 zile de la data inspecţiei de sănătate efectuate în statul de origine la care se face referire în secţiunea C.3. Datele solicitate de acest certificat trebuie introduse în sistemul ANIMO în ziua eliberării certificatului sau cel puţin în cursul a 24 de ore de la aceasta.––––1) Se anulează, după caz.2) Nu se aplică acolo unde animalele provin din exploataţii diferite.3) Anulati dacă nu este aplicabil.4) Nu se solicita dacă un sistem de reţele de supraveghere este aprobat prin decizie a Comisiei Europene.5) Nu se solicita dacă statul de origine sau partea statului unde este situat efectivul este recunoscută ca fiind indemna de boala la care se face referire.6) Sau orice alt test aprobat în conformitate cu art. 17 dinDirectiva 64/432/CEE.7) Se completează de către medicul veterinar oficial al statului de origine.8) Se completează de către medicul veterinar oficial al centrului de colectare aprobat al statului de tranzit.9) Taiati dacă certificatul este folosit pentru miscarea animalelor în interiorul statului de origine şi doar secţiunile A şi B sunt completate şi semnate.10) Taiati dacă transportatorul este cel identificat în secţiunea B.11) Pct. 6 al secţiunii A trebuie semnat de medicul veterinar al centrului de colectare aprobat, după controlarea documentelor şi a identităţii animalelor sosite cu un document oficial sau cu un certificat având secţiunile A şi B completate, altfel acest punct trebuie tăiat.12) Aceasta declaraţie nu absolvă transportatorii de obligaţiile lor conform prevederilor comunitare în vigoare, în special cu privire la disponibilitatea animalelor pentru a fi transportate. + 
Modelul 2CERTIFICAT DE SĂNĂTATEpentru animale din specia porcine,destinate tăierii*1)/reproductiei*1)/producţiei*1)                                   ┌──────────────────────────┐  Statul de origine …………. │Numărul certificatului*4):│                                   │Certificate number*4): │                                   └──────────────────────────┘                                   ┌──────────────────────────┐  Regiunea de origine ……….. │Numărul de referinţa al │                                   │certificatului original*5)│                                   │Reference number to │                                   │original certificate*5): │                                   └──────────────────────────┘ + 
Secţiunea ANumele şi adresa expeditorului …………………………………………………………………………………….Numele şi adresa exploatatiei de origine …………………..……………………………………………………..*2)Numărul de aprobare al comerciantului ……………………..……………………………………………………..*3)Adresa şi numărul de aprobare ale centrului de colectare din statul de origine*1) sau de tranzit*1) ………………………………..………………………………………………………*3)………………………………………………………*3)Informaţii despre starea de sănătateSubsemnatul certific ca fiecare animal din transportul descris mai jos:1. provine dintr-o exploatatie de origine şi dintr-o zona care, în conformitate cu legislaţia comunitara sau cu legislaţia naţionala, nu constituie subiectul unei interdicţii sau al unei restrictii din cauza unor boli care afectează porcinele;2. *3) este un animal pentru reproducţie*1) sau producţie*1) care a fost rezident, în măsura în care se poate stabili, în exploatatia de origine în cursul ultimelor 30 de zile sau de la naştere, dacă este în vârsta mai mica de 30 de zile, şi nici un animal importat dintr-o ţara terta nu a fost introdus în exploatatie în cursul acestei perioade, decât cu condiţia sa fi fost izolat de toate celelalte animale din exploatatie.
 + 
Secţiunea BDescrierea lotului transportatData imbarcarii …………………………Numărul total de animale …………………Identificarea animalului (animalelor): ┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐ │ Rasa │ Data naşterii │ Identificarea oficială│ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ └─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘Se va continua, dacă este necesar, pe o lista ataşată, semnată şi stampilata de medicul veterinar oficial sau aprobat.Numărul de aprobare al transportatorului (dacă este diferit de transportatorul menţionat în secţiunea C şi/sau dacă distanta pe care se efectuează transportul depăşeşte 50 km) ………Mijlocul de transport ……………… Înregistrare …………        Certificarea secţiunilor A şi B ┌──────────────────┬──────────────────┬───────────────────┬──────────────────┐ │ Ştampila oficială│ Locul │ Data │ Semnatura*) │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └──────────────────┴──────────────────┴───────────────────┴──────────────────┘Notă *) Fiecare dintre secţiunile A şi B ale certificatului trebuie să fie ori stampilata şi semnată de medicul veterinar oficial al exploatatiei de origine, dacă este diferit de medicul veterinar oficial care semnează secţiunea C, ori semnată de medicul veterinar oficial responsabil al centrului de colectare aprobat la data imbarcarii animalelor.Numele şi funcţia cu majusculeAdresa medicului veterinar care semneazăSECŢIUNEA C*6)Numele şi adresa destinatarului …………………………………………………………………………………………………………..Numele şi adresa exploataţiei de destinaţie) (completaţi această porţiuneprin dactilografiere):Numele …………………………………………………………….Adresa: ……………………………………………………………Ţara/regiunea ………………………………………………………Codul poştal ……………………………………….Statul ……………………………………….Numărul de aprobare al transportatorului (dacă distanţa depăşeşte 50 km) ….…………………………………………………………………)Mijloc de transport …………….. Înregistrare ……………………..După inspecţie, astfel cum este solicitat de reglementări, certific ca:1. animalele descrise mai sus au fost inspectate la (notati data) ……. în cursul a 24 de ore înainte de livrarea planificata, şi nu au prezentat semne clinice de boli infectioase şi contagioase;2. exploatatia de origine şi, unde este cazul, centrul de colectare aprobat şi zona în care acestea sunt situate nu constituie subiectul nici unei interdicţii sau restrictii din motive de boli care afectează bovinele, în conformitate cu legislaţia comunitara sau naţionala;3. toate prevederile aplicabile aleDirectivei Consiliului 64/432/CEEau fost îndeplinite;4. *3) animalele de mai sus întrunesc garanţii suplimentare pentru:– boala ………………………………………………….,în conformitate cu Decizia Comisiei …/…/CE;5. animalele nu au stationat mai mult de 6 zile în centrul de colectare aprobat*3);6. în momentul inspecţiei animalele de mai sus erau corespunzătoare pentru a fi transportate în călătoria intenţionată, conform prevederilorDirectivei 91/628/CEE*8)    Certificarea secţiunii C

  Ştampila oficială Locul Data Semnătura*)
         

Notă *) Secţiunea C a certificatului trebuie să fie stampilata şi semnată: de medicul veterinar oficial al exploatatiei de origine sau al centrului de colectare aprobat situat pe teritoriul statului de origine ori al centrului de colectare aprobat situat pe teritoriul statului de tranzit, când completează certificatul pentru expedierea animalelor către statul de destinaţie.Numele şi funcţia cu majusculeAdresa medicului veterinar care semneazăInformaţii suplimentare1. Certificatul trebuie să fie stampilat şi semnat în culori diferite faţă de textul tipărit.2. Prezentul certificat este valabil 10 zile de la data inspecţiei de sănătate efectuate în statul de origine şi la care se face referire în Secţiunea C.3. Datele solicitate de acest certificat trebuie introduse în sistemul ANIMO în ziua eliberării certificatului sau cel puţin în cursul a 24 de ore de la aceasta.––––1) Taiati după caz.2) Nu se aplică acolo unde animalele provin din exploataţii diferite.3) Taiati dacă nu este aplicabil.4) Se completează de către medicul veterinar oficial al statului de origine.5) Se completează de către medicul veterinar oficial al centrului de colectare aprobat al statului de tranzit.6) Taiati dacă certificatul este folosit pentru miscarea animalelor în interiorul statului de origine şi doar secţiunile A şi B sunt completate şi semnate.7) Taiati dacă transportatorul este cel identificat în secţiunea B.8) Aceasta declaraţie nu absolvă transportatorii de obligaţiile lor conform prevederilor comunitare în vigoare, în special cu privire la aptitudinea animalelor de a fi transportate.––––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x