privind gestionarea deseurilor toxice şi de risc din laboratoarele sanitare veterinare(actualizata până la data de 16 ianuarie 2002*)
–––––-*) Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 6 noiembrie 2001. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 16 ianuarie 2002 cu modificările şi completările aduse de ORDINUL nr. 483 din 12 decembrie 2001. +
Capitolul 1Dispozitii generale +
Articolul 1În laboratoarele sanitare veterinare sunt afluite probe cu continut necunoscut şi/sau de la animale şi colectivitati de animale bolnave, produse de origine animala şi alte produse şi materii cu continut toxic, patogen sau radioactiv care pot constitui un potenţial risc atât pentru personalul de la receptie-distribuire, cat şi pentru cel care vine în contact direct cu acestea.În aceasta situaţie laboratoarele sanitare veterinare trebuie să fie organizate corespunzător şi să aibă o dotare care să permită eliminarea riscurilor atât pentru personalul propriu, cat şi pentru locuitorii şi teritoriul din raza lor de activitate. De asemenea, trebuie avut în vedere ca medicilor veterinari de stat şi personalului imputernicit sa recolteze probe să le fie puse la dispoziţie ambalaje pentru fiecare tip de probe, care să asigure condiţii de protecţie a mediului.Pentru a raspunde acestor cerinţe prezenta norma sanitara veterinara reglementeaza condiţiile privind recoltarea, condiţionarea, ambalarea şi transportul probelor către laboratoarele sanitare veterinare, dotarea sectiilor şi laboratoarelor, instruirea şi protectia personalului, precum şi gestionarea deseurilor toxice de risc rezultate din activitatea proprie. +
Capitolul 2Definitii +
Articolul 2În sensul prezentei norme sanitare veterinare se înţelege prin:1. biocenoza = comunitate biotica: plante şi animale;2. biodiversitate – diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice şi terestre, precum şi dintre complexurile ecologice din care acestea fac parte; cuprinde diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii şi între ecosisteme;3. biotop = habitat: mediul de viaţa al unei biocenoze;4. colectare – strangerea, sortarea şi/sau regruparea, depozitarea temporara a deseurilor în vederea transportului;5. contaminanti – poluanti constituiti din agentii etiologici ai unor imbolnaviri de natura virala, bacteriana, parazitara, substante toxice sau radioactive;6. criterii sanitare – acele limite sanogene care se stabilesc pe baza relatiei doza-efect în urma verificării în practica;7. deseu – orice substanţa sau orice obiect, al cărui detinator îl arunca sau are intentia ori obligaţia sa îl arunce;8. deseuri periculoase – deseuri toxice, inflamabile, explozive, infectioase, corosive, radioactive sau altele asemenea, care, introduse ori mentinute în mediu, pot dauna acestuia, animalelor sau omului;9. deseuri menajere – deseuri provenite din activităţi casnice sau asimilate cu acestea şi care pot fi preluate cu sistemele de precolectare curente din localităţi;10. deseuri urbane comunale – deseuri de orice natura şi de orice provenienţă, respectiv deseuri menajere, deseuri asimilate deseurilor menajere, comerciale, de birou şi altele, care se produc şi se gestioneaza în cadrul unei localităţi;11. deseuri industriale – deseuri rezultate din activităţile cu specific industrial, inclusiv cele provenite de la procurarea energiei şi de la prospectarea şi exploatarea resurselor minerale ale solului şi subsolului;12. deseuri agricole – deseuri provenite din cultura plantelor agricole, cresterea şi ingrasarea animalelor, din pomicultura, viticultura, horticultura etc., legate de activităţile desfăşurate în agricultura;13. deteriorarea mediului – alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale compartimentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii şi productivitatii biologice a ecosistemelor naturale şi atropizate, afectarea echilibrului ecologic şi a calităţii vietii, cauzate în principal de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea şi valorificarea lor deficitara, precum şi prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului;14. depozitarea temporara a deseurilor – operaţiunea de depunere a deseurilor într-un loc special amenajat pentru protectia sănătăţii umane şi a mediului înconjurător, pentru o perioadă limitata;15. depozitarea finala a deseurilor – depunerea organizata a deseurilor într-un loc special amenajat pentru protectia sănătăţii umane şi a mediului înconjurător, care nu este urmata de o operaţiune asupra acestora;16. dezvoltare durabila – dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a se dezvolta corespunzător;17. detinator – producătorul de deseuri sau persoana fizica autorizata sa desfasoare activităţi independente ori persoana juridica care are în posesie deseuri;18. ecosistem – complex dinamic de comunitati de plante, animale şi microorganisme şi mediul lor lipsit de viaţa, care interactioneaza intr-o unitate functionala;19. eliminarea deseurilor – tratarea, recuperarea, reciclarea, evacuarea, injectarea în subsol şi depozitarea deseurilor;20. eliminarea finala a deseurilor – activitatea de eliminare a deseurilor care nu mai este urmata de nici o operaţiune asupra acestora;21. factorii ecologici sau condiţiile de viaţa – factori abiotici – fizici şi chimici, factori biotici – interrelaţiile vietuitoarelor şi ale activităţilor umane;22. factori artificiali de mediu – microclimat – condiţii de adapostire şi de ingrijire, tehnologii de exploatare, factori fizici, chimici şi biologici;23. gestionare – colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea deseurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare după închiderea lor;24. gospodarirea/managementul/gestionarea deseurilor – producerea, colectarea, transportul, prelucrarea, neutralizarea, reciclarea, comercializarea, depozitarea, incinerarea deseurilor şi alte activităţi care au ca obiect deseurile;25. limita maxima admisa – LMA – de concentraţie – CMA – concentraţia maxima de poluant care nu induce influente negative semnificative asupra unuia sau mai multor factori de mediu;26. managementul ecologic al deseurilor – totalitatea lucrărilor, masurilor şi activităţilor de gospodarire a deseurilor, destinate să asigure protectia sănătăţii umane şi a mediului înconjurător;27. mediu de viaţa – ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul şi subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale şi spirituale;28. monitorizarea deseurilor – supravegherea şi evidenta activităţilor legate de deseuri;29. monitorizarea mediului – sistem de supraveghere, prognoza, avertizare şi interventie, care are în vedere evaluarea sistematica a dinamicii caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, în scopul cunoasterii stării de calitate şi a semnificatiei ecologice a acestora, a evolutiei şi implicatiilor sociale ale schimbarilor produse, urmate de masurile care se impun.30. neutralizarea deseurilor – operaţiuni aplicate deseurilor în scopul reducerii sau eliminarii potentialului lor periculos;31. poluant – orice substanţa solida, lichida, sub forma gazoasa ori de vapori sau sub forma de energie – radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii -, care, introdusa în mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale; sau32. poluant – orice material ori substanţa introdusa artificial în biosfera sau care exista în condiţii naturale şi provoaca modificari negative ale calităţii mediului;33. poluare – introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al activităţii umane, de substante, vibratii, incalzire sau zgomot în aer, apa sau sol, care pot fi periculoase pentru sănătatea omului, calitatea mediului ori care creeaza pierderi materiale;34. poluarea aerului – atmosfera se considera poluata atunci când o marime care, adăugată sau scazuta din constituentii normali ai atmosferei, poate determina alterarea proprietăţilor sale fizice sau chimice în mod sesizabil de organisme;35. poluarea apei – orice alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei peste o limita admisibila stabilita, inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau indirect de activităţi umane, care o fac improprie pentru o folosire normala, în scopurile în care aceasta folosire era posibila înainte de a interveni alterarea;36. prejudiciu – efect cuantificabil în costul daunelor asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor, bunurilor sau mediului, provocate de poluanti, activităţi dăunătoare sau dezastre;37. producător – orice persoană fizica sau juridica a carei activitate produce deseuri – producător initial şi/sau care a efectuat operaţiuni de pretratare, de amestecare sau alte operaţiuni care genereaza schimbarea naturii ori compozitia acestor deseuri;38. reziduuri solide – resturile care rezultă din activitatea din laborator, care nu sunt solvite în apa şi nu sunt purtate de apa;39. risc ecologic potenţial – probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare;40. substante periculoase – orice substanţa sau produs care, folosit în cantitati, concentratii sau condiţii aparent nepericuloase, prezinta risc semnificativ pentru om şi animale, mediu sau bunurile materiale; pot fi explozive, oxidante, inflamabile, toxice, nocive, corosive, iritante, mutagene, radioactive;41. substanţa poluanta – orice substanţa sau forma de energie care, ajunsa în mediu intr-o anumita concentraţie, modifica caracteristicile naturale ale factorilor de mediu în asa măsura încât inrautateste calitatea acestora şi îi face improprii utilizarii;42. supravegherea condiţiilor de mediu – colectarea, analiza, sinteza, monitorizarea şi valorificarea datelor privind condiţiile de mediu în care traiesc animalele;43. titularul proiectului sau al activităţii – persoana fizica sau juridica care propune, detine şi/sau gospodareste o activitate economica ori sociala. +
Capitolul 3Reguli privind organizarea laboratoarelor sanitare veterinare +
Articolul 31. Laboratoarele sanitare veterinare sunt obligate sa gestioneze propriile deseuri toxice şi de risc. Limitele emisiilor poluante gazoase şi lichide, precum şi deseurile toxice şi de risc sunt redate în anexa nr. 3 la prezenta norma sanitara veterinara.2. Gestionarea deseurilor toxice şi de risc se face printr-un sistem special de colectare, stocare, transport, neutralizare şi eliminare a acestora, precum şi printr-un sistem de control adecvat.Pentru gestionarea deseurilor toxice şi de risc laboratoarele sanitare veterinare trebuie să aibă un minim de amenajari, dotari şi materiale.3. Laboratorul sanitar veterinar are spatiul impartit în doua zone:a) zona exterioara, unde se afla conducerea, administratia, biobaza etc.; … b) zona interioara, unde îşi desfăşoară personalul sectiilor şi laboratoarelor care prelucreaza probele. … 4. La limita dinspre exterior a zonei menţionate la lit. b) trebuie să existe:o singura usa activa de intrare pentru angajaţi, care să conduca în prima incapere a filtrului sanitar veterinar sau într-un hol de comunicare cu aceasta;un filtru sanitar veterinar functional, conform anexei nr. 1 la prezenta norma sanitara veterinara;un spatiu pentru primirea/redistribuirea probelor şi pentru necropsii, conform anexei nr. 2 la prezenta norma sanitara veterinara.5. Zona interioara a laboratorului sanitar veterinar are spatiile de lucru impartite în două categorii:a) curate; … b) contaminate. … Delimitarea între cele două categorii de zone se poate face prin pereti din zidarie faiantata, lemn pregatit pentru a fi usor lavabil, glasvand etans sau hote cu presiune negativa.Prima camera a filtrului, camera de primire a probelor şi de necropsii, precum şi spatiile menţionate la pct. 7, 8 şi 9 sunt considerate a fi contaminate, urmand regimul acestui tip de spatiu.6. Spatiul pentru primirea/redistribuirea probelor şi pentru necropsii trebuie să aibă: compartiment de transbordare a probelor din exterior în interior, un compartiment pentru necropsii, dotari pentru conservarea şi/sau redistribuirea probelor.Probele se introduc în zona interioara a laboratorului sanitar veterinar numai prin transbordare.În spatiul pentru primirea/redistribuirea probelor şi pentru necropsii probele sunt fie conservate şi/sau pregatite pentru prelucrare, fie redistribuite la sectii.Distribuirea probelor către sectii, precum şi între sectii şi laboratoare se face numai în pungi sterile vidate, cutii sterile etanse sau în saci sterili etansi prin legare speciala sau prin sudare termica. Coletele vor fi introduse direct în spatiile contaminate, acesta fiind singurul loc unde probele trebuie să fie scoase din ambalajul de transport intern.7. Camera de sterilizare şi neutralizare trebuie să aibă o dotare specifică.Resturile solide şi lichide după sterilizare, decontaminare şi/sau neutralizare sunt dirijate spre platforma de stocare temporara.Ambalajele refolosibile sterilizate, echipamentul de protecţie, containerele şi carucioarele curatate şi decontaminate sunt redirijate în circuit.8. Incaperile cu animale în biotest trebuie să fie plasate în imediata apropiere a spatiului pentru primirea/redistribuirea probelor şi necropsii şi dotate cu tot ce este necesar.Furajele pentru incaperile cu animale în biotest se introduc prin transbordare prin spatiul pentru primirea/redistribuirea probelor şi pentru necropsii, în ambalaj steril.Resturile lichide şi solide se scot din incaperile cu animale în biotest ca din oricare spatiu contaminat.9. Spatiul contaminat din fiecare secţie şi laborator trebuie să aibă o dotare minima care să asigure conservarea şi prelucrarea probelor, citirea testelor, colectarea în siguranţa a resturilor lichide şi solide, protectia speciala a personalului care are acces, sterilizarea sau neutralizarea unor deseuri, curatarea şi decontaminarea suprafeţelor şi condiţionarea aerului.Intrarea în spatiul contaminat a persoanelor desemnate se face numai pentru prelucrarea probelor sau pentru acţiuni în legătură cu aceasta şi imediat după intrare aceste persoane îşi completeaza echipamentul de protecţie obisnuit cu cel special, adecvat lucrărilor ce urmeaza să fie executate.Rezultatul testelor, notat pe fise, trebuie să poată fi citit din spatiul curat; în acest scop fisele sunt aşezate într-un loc vizibil din spatiul curat şi nu sunt scoase din spatiul contaminat. Spatiul contaminat se curata şi se decontamineaza imediat după folosire şi la sfârşitul zilei de lucru.Înainte de ieşirea din acest spatiu personalul dezbraca echipamentul de protecţie speciala, pe care îl introduce într-un sac sau recipient steril, pe care în final îl etanseaza şi îl dirijeaza către camera de sterilizare şi neutralizare.În spatiul contaminat nu se introduc plante, animale – în afara probelor clinice -, bibelouri, tablouri, material iconografic etc. Se iau măsuri de protecţie împotriva pasarilor, rozatoarelor, insectelor şi altor vectori: caini, pisici, broaste etc. Se admit exponatele şi iconografia strict necesare, cu condiţia ca materialul din care acestea sunt confectionate sa reziste acţiunilor obligatorii de spalare şi decontaminare.Materialele care ies din acest spatiu trebuie să fie închise în ambalaj steril şi etans, suportand la locul de destinatie operaţiunile de incinerare, decontaminare şi/sau neutralizare, după caz.10. Spatiul curat se curata, se decontamineaza şi se dezinsectizeaza saptamanal şi ori de cate ori este nevoie.11. Resturile solide şi lichide rezultate în urma prelucrarii probelor sunt sterilizate, neutralizate sau numai colectate, sunt ambalate în recipiente sterile şi etanse şi dirijate în una dintre urmatoarele direcţii:a) camera de sterilizare şi neutralizare; … b) platforma de stocare temporara a deseurilor; … c) camera de primire a resturilor pentru incinerare, din crematoriu. … Resturile solide şi lichide rămase după prelucrarea probelor vor trebui manipulate, colectate şi stocate ţinându-se seama de regulile cuprinse în prezenta norma sanitara veterinara.12. Crematoriul trebuie să aibă capacitatea adecvata volumului de resturi care trebuie incinerate.În crematoriu se incinereaza numai resturile care ard, celelalte se sterilizeaza, se decontamineaza şi/sau se neutralizeaza în camera de sterilizare şi neutralizare. Crematoriul trebuie să fie astfel construit încât camera de primire a deseurilor toxice şi de risc să poată primi resturi atât din zona contaminata, cat şi din zona curata prin care se trece cu carucioarele cu resturi preambalate.Crematoriul trebuie să aibă cel puţin 3 încăperi – una de conservare a resturilor, alta de primire, sortare, readucere la temperatura camerei şi cea de a treia unde se afla cuptorul, focarul şi sistemul de încărcare a sarjei care trebuie incinerata.Cenusarul trebuie să fie cu doua deschideri, una inspre camera de acces la focar şi alta – etansa – inspre exterior, prin care se evacueaza şi se insacuieste cenusa.13. Controlul gestionarii deseurilor toxice şi de risc revine laboratorului de igiena şi protectia mediului din cadrul secţiei de protectia animalelor. În acest scop laboratorul va fi dotat, instruit şi protejat în mod special.Controlul se referă la colectarea, stocarea, transportul, neutralizarea şi eliminarea deseurilor toxice şi de risc pe fluxul tehnologic al sectiilor şi laboratoarelor. Acesta se realizează prin inspecţie, teste rapide sau teste complexe de laborator, raportări periodice ale sefilor de secţie privind unele evenimente nedorite.14. Testarea gestionarii deseurilor toxice şi de risc se face atât la suprafetele din obiectivele interioare, cat şi la probele recoltate de la efluentul de ape uzate ale laboratorului sanitar veterinar, probele de aer, sol şi din cenusa rezultata de la crematoriu.15. În spatiul curat sunt birourile personalului, biblioteca, sala de lectura, sala pentru servit cafea şi gustari, miniclub, culoare de legătură etc. Resturile lichide din aceasta zona sunt dirijate în sistemul de canalizare al laboratorului sanitar veterinar, iar resturile solide sunt dirijate la platforma de stocare temporara sau la crematoriu, după caz. +
Capitolul 4Dotarea minima a laboratoarelor sanitare veterinare pentru gestionarea deseurilor toxice şi de risc +
Articolul 4Laboratoarele sanitare veterinare trebuie să dispună în mod obligatoriu de urmatoarele:1. recipiente etanse de 15 l capacitate, confectionate din metal inoxidabil sau din material plastic termorezistent până la 150°C, prevăzute cu capace etanse sau cu sistem de etansare;2. recipiente de 15 l capacitate, confectionate din material inoxidabil, cu pereti perforati şi cu maner;3. pungi care se etanseaza prin vidare, aparat pentru vidat pungile cu probe şi aparate pentru sudare termica a pungilor şi sacilor;4. hote absorbante pentru vapori şi gaze toxice, prevăzute cu filtre neutralizante;5. cutii din plastic sau de unica folosinţă cu capace etansabile;6. saci din plastic, rezistenti la rupere, cu capacitate de 15 l;7. carucioare cu pereti laterali care să circumscrie un spatiu etans pentru transportul deseurilor solide şi lichide, ambalate;8. echipament de protecţie simpla: halat, costum de protecţie şi echipament de protecţie speciala: boneta, sort, ochelari, manusi, masca buco-nazala, cizme, sosete din material plastic pentru acoperit pantofii, masca de gaze, combinezon etc., folosit în spatiul contaminat;9. decontaminanti puternici, care sunt inregistrati în România;10. neutralizanti;11. detergenti, apa, aspiratoare, bureti atasati la teuri din lemn etc., pentru curatarea mecanica;12. decontaminator rutier;13. agregat sau pompa pentru curatare şi decontaminare;14. să aibă şi sa produca apa calda sau vapori pentru tratarea recipientelor cu care sunt vehiculate infectele;15. crematoriu cu posibilitatea de a atinge temperatura de cel puţin 400°C şi un aparat de înregistrare a acestei temperaturi pe perioada de functionare – termograf;Un sistem de securitate adecvat pentru situaţia în care nu poate fi atinsa aceasta temperatura. Depozit pentru cenusa rezultata până când aceasta se dirijeaza la platforma de gunoi a orasului după controlul deseurilor toxice şi de risc. Sistem de insacuire.Din fiecare sarja de cenusa se ia un esantion în pungi etanse, rezistente la rupere. O dată pe săptămâna mostrele sunt controlate în ceea ce priveste conţinutul toxic şi de risc;16. filtru sanitar veterinar functional;17. un bazin de stocare, de capacitate adecvata, reprezentand echivalentul volumului apelor reziduale din laboratorul sanitar veterinar pe cel puţin 15 zile. Pentru situaţiile accidentale va exista şi un al doilea bazin de stocare cu o capacitate de 50% din a celui principal. Evacuarea apelor uzate se face împreună în sistemul de retentie temporara a apelor reziduale. Controlul deseurilor toxice şi de risc în apele reziduale retentionate se face saptamanal sau ori de cate ori este nevoie;18. aparate de sterilizat;19. Prevederile privind asigurarea dotarii minime a laboratoarelor sanitare veterinare pentru gestionarea deseurilor toxice şi de risc, precum şi realizarea condiţiilor pentru colectarea, stocarea şi evacuarea reziduurilor lichide se aplică până la data de 30 iunie 2003.––––-Pct. 9 şi 10 de la art. 4 al Cap. 4 au fost modificate prin pct. 1 al art. 1 din ORDINUL nr. 483 din 12 decembrie 2001 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 16 ianuarie 2002.Pct. 19 de la art. 4 al Cap. 4 a fost introdus prin pct. 2 al art. 1 din ORDINUL nr. 483 din 12 decembrie 2001 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 16 ianuarie 2002. +
Capitolul 5Reguli de manipulare a deseurilor toxice şi de risc şi de prevenire a contaminarii în laboratorul sanitar veterinar +
Articolul 5Laboratoarele sanitare veterinare au obligaţia să aplice şi să respecte regulile de manipulare a deseurilor toxice şi de risc şi să asigure toate masurile necesare pentru prevenirea contaminarii în timpul desfăşurării activităţii acestora, astfel:1. probele primite trebuie prelucrate şi apoi distruse cu maximum de operativitate, nedepăşindu-se 48 de ore, exceptand situaţiile în care tehnicile de laborator nu reclama un timp mai indelungat sau în care se impune pastrarea lor pentru alte investigatii şi/sau contraprobe;2. recipientele şi mesele de lucru vor fi curatate, spalate şi decontaminate după fiecare utilizare;3. ambalajele cu care au venit probele, resturile lichide şi solide rezultate în zona contaminata vor fi puse în recipiente etanse şi trimise la camera de sterilizare şi neutralizare, platforma intermediara de stocare sau la crematoriu cu aceeasi promptitudine şi grija ca şi probele infectate;4. persoanele care intră în spatiul contaminat nu pot accede în spatiul curat decat după dezbracarea echipamentului de protecţie speciala şi după spalarea şi igienizarea mainilor;5. apele reziduale din laboratoarele sanitare veterinare se vor colecta într-un bazin de stocare şi, atunci când se recomanda prin BA, se vor decontamina sau se vor neutraliza înainte de a se deversa în sistemul de canalizare al localităţii. În situaţiile accidentale, când în bazinul mare se face tratamentul contra deseurilor toxice şi de risc, apele reziduale vor fi dirijate în al doilea bazin de stocare;6. recipientele şi carucioarele de transport se păstrează curate şi decontaminate;7. controlul circulaţiei materialelor infectate se face de către fiecare sef de secţie, notandu-se într-un registru special masurile care se iau în caz de abateri;8. la camera de sterilizare şi neutralizare se noteaza într-un registru cantitatea de infecte sterilizata sau neutralizata, procedeul, temperatura sau felul şi cantitatea de neutralizant utilizat;9. la crematoriu se completeaza în caietul de ecarisare toate rubricile;10. se preleveaza esantioane şi probe de aer, de resturi lichide şi solide pentru controlul periodic al poluarii;11. se stabilesc puncte fixe de prelevare a probelor pentru controlul poluarii;12. probele pentru controlul poluarii sunt recoltate de persoane nominalizate şi instruite, cu sarcina expresa în fisa postului;13. probele vor fi prelucrate în sectia de protectia animalelor de către specialisti instruiti, atestati şi protejati. +
Capitolul 6Colectarea, stocarea şi evacuarea reziduurilor solide din laboratoarele sanitare veterinare +
Articolul 6Toate reziduurile solide din zona exterioara a laboratoarelor sanitare veterinare, din spatiile curate şi cele care nu conţin deseuri toxice sau de risc din zona interioara sunt depozitate temporar pe o platforma.Platforma de depozitare temporara a reziduurilor solide trebuie să indeplineasca urmatoarele condiţii:1. să fie plasata la cel puţin 10 m de cladire;2. să aibă suprafaţa betonata, scurgere la canalizarea pentru apele laboratorului sanitar veterinar, inchisa cu sifon cu garda metalica;3. să aibă capacitate de stocare suficienta, considerandu-se volumul de reziduuri solide de 10 l/persoana/zi;4. reziduurile solide nepericuloase se colecteaza în pubele sau containere care sunt evacuate zilnic sau la cel mult 3 zile vara şi 5 zile iarna.Colectarea reziduurilor începe chiar de la locul de producere.Se pot utiliza saci din hartie sau din material plastic, care se indeparteaza cu totul. Se vor alege cu atenţie ambalajele, intrucat sacii nu rezista intotdeauna la umiditate sau la unele substante caustice. +
Articolul 7Alt sistem de colectare este introducerea reziduurilor în pubele confectionate din tabla sau din material plastic, acoperite cu un capac cat mai etans posibil.De la nivelul locului de producere reziduurile se evacueaza periodic şi se depozitează selectiv în pubele de capacitate mare – de 100 l -, amplasate în locuri special amenajate, eventual în încăperi care trebuie să fie prevăzute cu facilităţi de întreţinere igienica. +
Articolul 8Acolo unde exista posibilitati, reziduurile pot fi afluite prin conducte speciale din material rezistent la acizi şi baze, usor lavabile. +
Articolul 9În cazul reziduurilor colectate ce nu prezinta pericol de contaminare, pubelele sau containerele sunt indepartate de serviciile de salubritate. Sunt recomandate pentru transportul acestor reziduuri vehiculele compactoare. +
Articolul 10Pentru a se preveni poluarea ce ar putea interveni în timpul transportarii se indica metoda transportarii pubelelor sau a containerelor pline şi inlocuirea lor cu altele dezinfectate între timp. +
Articolul 11Personalul insarcinat cu indepartarea reziduurilor trebuie dotat cu echipament de protecţie cat mai bine inchis la extremitati, manusi de protecţie, după caz, masti de tifon sau ochelari de protecţie şi trebuie să beneficieze de instalaţii de igiena personala – bai, dusuri – la intrarea şi la ieşirea de la munca, să fie controlat periodic din punct de vedere medical prin examene clinice şi de laborator şi să fie vaccinat pentru diferite afecţiuni posibil de transmis prin reziduurile în cauza. +
Articolul 12Alta metoda de colectare şi de indepartare concomitenta a reziduurilor solide este la reteaua de canalizare. Mai întâi reziduurile sunt macinate la locul producerii lor, după care sunt antrenate prin intermediul unui jet de apa, pentru a fi transportate la o instalatie centrala unde continua procesul de macinare, decontaminate şi apoi evacuate la canal. +
Articolul 13Evacuarea reziduurilor se mai poate realiza prin canale pneumatice. Conductele colectoare lasă sa cada reziduurile intr-o palnie colectoare, de unde, prin curenti de aer sau prin vacuum parţial, reziduurile sunt conduse intr-o incapere în care se vor neutraliza în scopul inlaturarii nocivitatii pe care o prezinta. +
Articolul 14Incinerarea reziduurilor efectuata în condiţii de maxima securitate este cea mai indicată. +
Capitolul 7Colectarea, stocarea şi evacuarea reziduurilor lichide din laboratoarele sanitare veterinare +
Articolul 15Toate reziduurile lichide din zona exterioara, din spatiile curate şi din cele din care au fost eliminate deseurile toxice şi de risc din zona interioara sunt colectate, transportate, stocate temporar, testate şi evacuate în reteaua de canalizare a localităţii printr-o retea de canalizare proprie a laboratorului sanitar veterinar.Colectarea şi transportul reziduurilor lichide se realizează printr-o retea de canalizare unitara care trebuie să indeplineasca urmatoarele condiţii:1. evacuarea integrală a apelor reziduale;2. timpul de evacuare cat mai scurt;3. sa nu permita poluarea aerului, apei şi a solului din incinta laboratorului sanitar veterinar;4. să fie prevăzută cu guri de aerisire şi cu sifon cu garda metalica;5. să fie prevăzută cu doua bazine de retentie temporara, care să permită epurarea, neutralizarea sau decontaminarea, după caz, atunci când se impune prin buletin de analiza;6. sa dirijeze apele pluviale direct la reteaua de canalizare a orasului, ocolind bazinele de retinere temporara;7. capacitatea bazinelor de retinere temporara trebuie să asigure: unul – stocarea tuturor reziduurilor lichide din laboratorul sanitar veterinar timp de cel puţin 15 zile, iar cel de-al doilea, cu capacitatea de 50% din primul, se calculeaza pentru reziduurile lichide: 50 l/persoana/zi. +
Capitolul 8Colectarea, stocarea şi evacuarea reziduurilor radioactive din laboratoarele sanitare veterinare +
Articolul 16Reziduurile care conţin radionuclizi cu viaţa scurta şi activitate redusa se păstrează în containere speciale, ecranate cu materiale impenetrabile. Reziduurile se indeparteaza în mediu după depăşirea timpului de injumatatire. +
Articolul 17Reziduurile care conţin radionuclizi cu viaţa lunga şi activitate intensa fie sunt tratate cu substante puternic oxidante, pentru a li se reduce volumul, fie sunt dirijate în containere speciale, pentru distrugere, către crematoriul cu circuit inchis la care este arondat laboratorul sanitar veterinar, prevăzut schematic în anexa nr. 4 la prezenta norma sanitara veterinara. +
Capitolul 9Testarea gestionarii deseurilor toxice şi de risc +
Articolul 18Testarea gestionarii deseurilor toxice şi de risc se executa după cum urmeaza:1. Controlul saptamanal al cenusii:a) Clostridium perfringens/g = 0 … b) Salmonelles/25 g = 0 … c) Enterobacteriacee/g = 0 … d) NTG/g = (n = 5; c = 2; m = 10; M = 3 x 10^2), în care: … n – numar de unităţi care constituie esantionul;m – valoarea NTG (sa nu fie mai mare ca M);M – valoarea maxima admisa a NTG.2. Controlul bilunar al apei din bazinul de retentie temporara:a) indicatori fizici: temperatura, reziduul filtrat la 105°C; … b) indicatori chimici: pH, CBO, CCO – Mn, N-amoniacal, N-total, azotiti, azotati, sulfuri şi H(2)S, fosfati, fosfor total, detergenti sintetici anionici activi, arsen, aluminiu, calciu, plumb, cadmiu, crom trivalent şi hexavalent, fier total ionic, cupru, mercur, fluoruri, clor liber; … c) indicatori biologici: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, salmonella. … 3. Controlul saptamanal al probelor de aer:a) pulberi; … b) carbon organic total; … c) oxizi de azot; … d) oxizi de sulf; … e) monoxid de carbon. … 4. Controlul permanent al sterilizarii la autoclava:a) verificarea presiunii la manometru; … b) verificarea lunara, în zile alese la intamplare, prin substante solide care se lichefiaza la peste 101°C (acid oxalic), 110°C (benzonaftol), 120°C (floare de sulf), 132°C (uree). … 5. Inspecţii pe fluxul activităţii, verificarea şi vizarea documentelor legate de deseuri toxice şi de risc, tinute pe sectii şi laboratoare6. Controlul saptamanal al decontaminarii suprafeţelor din spatiile contaminate:a) testul Stafilococic … b) testul NTG … c) testul Acido alcoolo rezistentilor. … +
Articolul 19Puncte fixe de colectare a probelor sunt:1. cenusarul crematoriului;2. cosul de fum al crematoriului;3. bazinul de retentie temporara a apelor uzate;4. autoclava;5. suprafete din spatiul contaminat, alese la intamplare. +
Anexa 1––-la norma sanitara veterinara 
+
Anexa 2––-la norma sanitara veterinara 
+
Anexa 3––-la norma sanitara veterinara–––––––––-LIMITELEde încărcare cu poluanti a apelor uzate evacuate în resursele de apaTabelul nr. 1────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nr. Indicator de calitate U.M. Limite maxime Metodacrt. admisibile de analiza*1)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A. Indicatori fizici 1.*2) Temperatura °C 40°C – B. Indicatori chimici 2. Concentraţia ionilor de unităţi pH 6,5-8,5 STAS 8619/3-90 hidrogen (pH) 3. Materii totale în suspensie (MTS) mg/dmc 300,0 STAS 6953-81 4. Consumul biochimic de oxigen la mg/dmc 300,0 STAS 6560-82 5 zile (CBO(5)) 5. Consumul chimic de oxigen – metoda cu permanganat de potasiu (CCO-Mn) mg/dmc 500,0 STAS 9887-74 6. Consumul chimic de oxigen – metoda cu bicromat de potasiu (CCO-Cr) mg/dmc 500,0 STAS 6954-82 7. Azot amoniacal ([NH(4)]+) mg/dmc 30,0 STAS 8683-70 8. Azot total (N) mg/dmc 10,0 STAS 7312-83 9. Azotati ([NO(3)]-) mg/dmc 25,0 STAS 8900/1-7110. Azotiti ([NO(2)]-) mg/dmc 1,0 STAS 8900/2-7111. Sulfuri şi hidrogen sulfurat (H(2)S) mg/dmc 0,5 STAS 7510-6612. Sulfiti ([SO(3)]2-) mg/dmc 10,0 STAS 7661-8913. Fenoli antrenabili cu vapori de apa (C(6)H(5)OH) mg/dmc 30,0 STAS 7167-9214. Substante extractibile cu eter de petrol mg/dmc 20,0 STAS 7587-6615.*3) Produse petroliere mg/dmc 1,0 STAS 7877-8716. Fosfati ([PO(4)]3-) mg/dmc 4,0 STAS 10064-7517. Fosfor total (P) mg/dmc 5,0 STAS 10064-7518. Detergenti sintetici anionici activi, biodegradabili mg/dmc 30,0 STAS 7576-6619.*4) Arsen mg/dmc 0,05 STAS 7885-6720. Aluminiu (Al^3+) mg/dmc 8 STAS 9411-8321. Calciu (Ca^2+) mg/dmc 300 STAS 3662-9022.*4) Plumb (Pb^2+) mg/dmc 0,5 STAS 8637-7923.*4) Cadmiu (Cd^2+) mg/dmc 0,1 STAS 7852-8024.*4) Crom trivalent (Cr^3+) mg/dmc 1 STAS 7884-9125.*4) Crom hexavalent (Cr^6+) mg/dmc 0,1 STAS 7884-9126. Fier total ionic (Fe^2+ + Fe^3+) mg/dmc 5,0 STAS 8634-7027.*4) Cupru (Cu^2+) mg/dmc 0,1 STAS 7795-8028.*4) Nichel (Ni^2+) mg/dmc 1,0 STAS 7987-6729.*4) Zinc (Zn^2+) mg/dmc 1,0 STAS 8314-8730.*4) Mercur (Hg^2+) mg/dmc 0,005 STAS 8014-7931. Argint (Ag^+) mg/dmc 0,1 STAS 8190-6832. Fluoruri (F^-) mg/dmc 0,5 STAS 8910-7133. Molibden (Mo^2+) mg/dmc 0,1 STAS 11422-8434. Seleniu (Se^2+) mg/dmc 0,1 STAS 12663-8835. Mangan (Mn^2+) mg/dmc 1,0 STAS 8662-7036. Magneziu (Mg^2+) mg/dmc 100,0 STAS 6674-7737. Cobalt (Co^2+) mg/dmc 1,0 STAS 8288-6938. Cianuri (CN^-) mg/dmc 0,5 STAS 7685-7939. Clor liber (Cl(2)) mg/dmc 1,0 STAS 6364-7840. Cloruri (Cl^-) mg/dmc 400,0 STAS 8663-7041. Reziduu filtrat la 105°C mg/dmc 2.000,0 STAS 9187-8442. Sulfati ([SO(4)]2-) mg/dmc 400,0 STAS 3069-87 C. Indicatori bacteriologici43. Bacterii coliforme totale nr./100 cmc 1 milion STAS 3001-9144. Bacterii coliforme fecale nr./100 cmc 10.000 STAS 3001-9145. Streptococi fecali nr./100 cmc 5.000 STAS 3001-9146. Salmonella nr./100 cmc absent STAS 3001-91────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────*1) Metoda de analiza va fi cea corespunzătoare standardului în vigoare.*2) Prin primirea apelor uzate temperatura resursei de apa nu va creşte cu mai mult de 2-5°C sau nu va depăşi 30°C.*3) Suprafaţa resursei de apa în care se evacueaza ape uzate nu trebuie să prezinte irizatii.*4) Suma ionilor metalelor grele nu trebuie să depăşească concentraţia de 1 mg/dmc, iar suma ionilor de Ni, Zn şi Mn sa nu depăşească 2 mg/dmc, valorile individuale fiind cele prevăzute în tabel. În situaţia în care în localităţile care nu au statie de epurare apa din retelele de distribuţie a apei potabile contine zinc în concentraţie mai mare de 0,5 mg/dmc, aceasta valoare se va accepta şi la evacuarea apelor uzate în cursurile de apa.Tabelul nr. 2SUBSTANTE POLUANTEcu grad ridicat de toxicitateTabelul contine anumite substante individuale care apartin urmatoarelor clase şi grupe de substante, selectate în special pe baza toxicitatii, persistentei şi bioacumularii lor, cu excepţia celor care sunt inofensive din punct de vedere biologic sau care se transforma rapid în substante inofensive biologic:1. compusi organohalogenati şi substante care pot forma asemenea compusi în mediul acvatic;2. compusi organofosforici;3. compusi organostanici;4. substante cu proprietăţi cancerigene în mediu acvatic;5. compusi organici ai mercurului;6. compusi organosilicici şi substante care pot forma asemenea compusi în mediul acvatic;7. uleiuri minerale persistente şi hidrocarburi de origine petroliera persistente;8. deseuri radioactive care se concentreaza în mediu sau în organismele acvatice;9. substante sintetice persistente care pot rămâne în suspensie, decantare sau flotare, deranjand utilizarea apei. Tabelul nr. 3 NORME DE LIMITARE a emisiilor pentru uzinele de incinerare a deseurilorValori limita de emisie──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Indicatorul U.M. Perioada de referinţa Valori limita──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pulberi mg/Nmc 24 de ore 5 Carbon organic total mg/Nmc 24 de ore 5 Acid clorhidric mg/Nmc 24 de ore 5 Acid fluorhidric mg/Nmc 24 de ore 1 Oxizi de azot mg/Nmc 24 de ore 300 Oxizi de sulf mg/Nmc 24 de ore 25 Monoxid de carbon mg/Nmc 24 de ore 50 Metale grele: mercur mg/Nmc 0,5-4 ore 0,05 cadmiu mg/Nmc 0,5-4 ore 0,05 alte metale grele: Sb+As+Pb+Cr+Co+Cu+Mn+Ni+Sn+V mg/Nmc 0,5-4 ore 0,5 Dioxina şi furani mg/Nmc 6-16 ore 0,1 Marime de referinţa: valorile limita se raporteaza la un continut în oxigen al efluentilor gazosi % vol. 11──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── +
Anexa 4––-la norma sanitara veterinara–––––––––-
––––
