privind controlul pestei porcine africane*)



Notă …
*) Aprobată prin Ordinul nr. 99 din 26.04.2006, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 426 din 17 mai 2006.

O R D I N

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul pestei porcine africane*)

Văzând Referatul de aprobare nr. 22.564 din 7 aprilie 2006, întocmit de Direcția generală sanitară veterinară din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,

având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (3) și al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia,

președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma sanitară veterinară privind controlul pestei porcine africane, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, institutele veterinare centrale

și direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului București vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. — (1) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 22/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește prevederi specifice pentru controlul pestei porcine africane și modifică Norma sanitară veterinară privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor

și măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 188/2002, în ceea ce privește

pesta porcină africană, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 și 197 bis din 2 martie 2006.

(2) De la data intrării în vigoare a prezentului ordin, referirile făcute la ordinul menționat la alin. (1) se vor considera ca fiind referiri la prezentul ordin.

Art. 4. — Prezentul ordin constituie transpunerea Directivei Consiliului 2002/60/CE care stabilește prevederi specifice pentru controlul pestei porcine africane și modifică Directiva 92/119/CEE privitoare la boala Teschen și pesta porcină africană, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 192 din 20 iulie 2002,

p. 27.

Art. 5. — (1) Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

1. (2) Prevederile art. 15 alin. (1), alin. (2) lit. a) pct. (iii),

   ale art. 16, art. 20 și ale art. 21 alin. (4), (5), (6) și (7) din norma sanitară veterinară se vor aplica de la data aderării României la Uniunea Europeană.

   Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,

   Ion Agafiței

   București, 26 aprilie 2006.

   Nr. 99.

   

   *) Ordinul nr. 99/2006 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 426 din 17 mai 2006 și este reprodus și în acest număr bis.

   **) Anexa este reprodusă în facsimil.

   ANEXĂ

   NORMA SANITARĂ VETERINARĂ PRIVIND CONTROLUL PESTEI PORCINE AFRICANE

   Domeniul de aplicare

   Art. 1 – Prezenta normă sanitară veterinară stabileşte măsuri naţionale minime pentru controlul pestei porcine africane.

   Definitii

   '

   Art. 2 – În sensul prezentei norme sanitare veterinare următorii termeni se definesc astfel:

   1. a) porcină – orice animal din familia Suidae, inclusiv porci sălbatici;

   2. b) porc sălbatic – un porc ce nu este ţinut sau crescut într-o exploataţie;

   3. c) exploataţie – orice clădire agricolă sau de altă natură situată pe teritoriul României şi al unui stat membru al Uniunii Europene, unde sunt ţinute sau crescute porcine, permanent sau temporar; această definiţie nu include abatoare, mijloace de transport şi suprafeţe împrejmuite unde sunt ţinuţi şi pot fi vânaţi porci sălbatici; aceste suprafeţe împrejmuite trebuie să fie de o mărime şi o structură ce fac inaplicabile măsurile stabilite la art. 5, alin. (1);

   4. d) manual de diagnostic – manualul de diagnostic menţionat la art. 18, alin.

      (3);

   5. e) porcină suspectă a fi infectată cu virusul pestei porcine africane – orice

      porc sau carcasă de porc ce manifestă simptome clinice sau care prezintă leziuni post morlem sau reacţii la testele de laborator efectuate în conformitate cu manualul de diagnostic, şi care indică prezenţa posibilă a pestei porcine africane;

   6. f) caz de pestă porcină africană sau porc infectat cu pestă porcină africană înseamnă orice porc sau carcasă de porc:

      1. i) la care au fost confirmate oficial simptome clinice sau leziuni post morlem de pestă porcină africană, sau

      2. ii) la care a fost confirmată oficial prezenţa bolii ca rezultat al unui examen de laborator efectuat în conformitate cu manualul de diagnostic;

1. g) focar de pestă porcină africană – exploataţia unde au fost detectate unul sau mai multe cazuri de pestă porcină africană;

2. h) focar primar – focarul în înţelesul art. 2, lit. d), din No11T1a sanitară veterinară privind notificarea bolilor animalelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 77/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 788 din 30 august 2005, ce transpune Directiva Consiliului 82/894/EEC;

3. i) zonă infectată – o zonă de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, unde, după confirmarea unuia sau mai multor cazuri de pestă porcină africană la porci sălbatici, se aplică măsuri de eradicare a bolii în conformitate cu prevederile art. 15 sau 16 din prezenta normă sanitară veterinară;

4. j) caz primar de pestă porcină africană la porci sălbatici – orice caz de pestă porcină africană ce este detectat la porci sălbatici într-o zonă în care nu sunt implementate măsuri în conformitate cu prevederile art. 15 sau art. 16 din prezenta normă sanitară veterinară;

5. k) exploataţie de contact – o exploataţie unde se poate să fi fost introdusă pesta porcină africană, fie ca un rezultat al amplasării sau mişcării persoanelor, porcinelor sau vehiculelor, fie în orice alt mod;

I) proprietar înseamnă orice persoană (sau persoane) fizică sau juridică, care deţine în proprietate porcine, sau este responsabilă de îngrijirea acestora, pentru câştig financiar sau nu;

1. m) autoritate competentă – autoritatea competentă în înţelesul art. 2, alin. (6), din No11T1a sanitară veterinară privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii şi produse de origine animală, aprobată prin Ordinului al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 580/2002, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 250 din 11 aprilie 2003, ce transpune Directiva 90/425/CEE

2. n) medic veterinar oficial – medicul veterinar desemnat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

3. o) procesare – unul din tratamentele aplicate materialelor cu grad ridicat de risc potrivit art. 2 al Normei sanitare veterinare privind stabilirea condWHor sanitare veterinare pentru Înlăturarea şi prelucrarea deşeurilor animale, comercializarea lor şi prevenirea agenţilor patogeni din furajele care conţin produse de origine animală sau peşte, aprobată prin Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 504/2001, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 1 februarie 2002, ce transpune Directiva Consiliului 90/667/EEC, astfel încât să se evite riscul răspândirii virusului pestei porcine africane;

4. p) ucidere înseamnă uciderea porcinelor, în înţelesul art. 2, lit. f), din Norma sanitară veterinară privind protecţia animalelor În timpul sacrificării sau uciderii aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 425/2002, cu completările ulterioare, ce transpune Directiva Consiliului 93/119/EEC;

5. q) sacrificare – tăierea porcinelor în înţelesul art. 2, lit. f), din norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 425/2002 cu completările ulterioare, ce transpune Directiva Consiliului 93/119/EEC;

6. r) vector- o căpuşă din specia Ornithodorus erraticus.

Notificarea pestei porcine africane

Art. 3 – (1) Prezenţa sau suspiciunea de prezenţă a pestei porcine africane trebuie notificată obligatoriu şi imediat Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

1. (2) Dacă se confirmă pesta porcină africană pe teritoriul României, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, fără a se aduce atingere prevederilor comunitare existente cu privire la notificarea focarelor de boli ale animalelor, trebuie:

   1. (a) să notifice boala şi să furnizeze informaţii Comisiei Europene şi statelor membre Uniunii Europene, în conformitate cu anexa nr. 1 a prezentei norme sanitare veterinare, asupra:

      1. i) focarelor de pestă porcină africană ce sunt confirmate în exploataţii,

      2. ii) cazurilor de pestă porcină africană ce sunt confirmate la abator sau în mijloacele de transport,

      3. iii) cazurilor primare de pestă porcină africană ce sunt confirmate la porcii sălbatici,

      4. iv) rezultatele anchetei epidemiologice efectuate în conformitate cu art. 8 din prezenta normă sanitară veterinară;

   2. (b) să furnizeze informaţii Comisiei Europene şi statelor membre ale Uniunii Europene privind cazurile confirmate ulterior la porcii sălbatici într-o zonă infectată cu pestă porcină africană, în conformitate cu art. 16, alin. (3), lit. a), şi alin. (4), din prezenta normă sanitară veterinară.

Măsuri în cazurile de suspiciune a prezenţei pestei porcine africane într-o exploataţie

Art. 4 – (1) Atunci când o exploataţie are una sau mai multe porcine suspecte de infecţia cu virusul pestei porcine africane, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să pună imediat în mişcare mijloace oficiale de investigare pentru a confirma sau exclude prezenţa acestei boli în conformitate cu procedurile stabilite în manualul de diagnostic.

1. (2) Atunci când exploataţia este vizitată de un medic veterinar oficial, trebuie, de asemenea, să se efectueze o verificare a registrului şi a mărcilor de identificare a porcinei menţionate la art. 4 şi 5 din Norma veterinară privind sistemul de identificare şi Înregistrare a suinelor aprobată prin Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 170/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 16 martie 2004, ce transpune Directiva Consiliului 92/102/EEC.

2. (3) Atunci când Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor consideră că nu poate fi exclusă prezenţa pestei porcine africane într-o exploataţie, aceasta trebuie să plaseze imediat exploataţia sub supraveghere oficială şi în special trebuie să dispună ca:

   1. a) toate porcinele din diferitele categorii din exploataţie să fie numărate şi să se întocmească o listă a numărului de porcine deja bolnave, moarte sau probabil să fie infectate din fiecare categorie; lista trebuie să fie actualizată pentru a se ţine seama de fătările şi cazurile de mortalitate a porcinelor în timpul perioadei de suspiciune; informaţiile conţinute în listă trebuie să fie furnizate la cerere şi să poată fi verificate la fiecare vizită;

   2. b) toate porcinele din exploataţie trebuie să fie închise în locaţiile unde sunt adăpostite sau în alte locuri unde pot fi izolate;

   3. c) nici un porc să nu poată intra sau ieşi din exploataţie; autoritatea

      sanitară veterinară competentă poate, dacă este necesar, să extindă interdicţia de părăsire a exploataţiei şi la alte specii de animale, şi poate solicita aplicarea unor măsuri corespunzătoare pentru distrugerea rozătoarelor sau insectelor;

   4. d) nici o carcasă de porc să nu poată părăsi exploataţia fără o autorizaţie emisă de autoritatea sanitară veterinară competentă;

   5. e) nici un sortiment de carne, produse de porc, material seminal, ovule sau embrioni, furaje pentru animale, ustensile, materiale sau deşeuri susceptibile de a transmite pesta porcină africană să nu poată părăsi exploataţia fără o autorizare provenită de la autoritatea sanitară veterinară competentă; nu pot fi scoase din exploataţie, carne, produse de porc, material seminal, ovule sau embrioni pentru comerţ cu statele membre ale Uniunii Europene;

   6. f) mişcarea de persoane către sau din exploataţie să fie supusă autorizării scrise a autorităţii sanitare veterinare competente;

   7. g) mişcarea de vehicule către sau din exploataţie să fie supusă autorizării scrise a autorităţii veterinare competente;

   8. h) trebuie să fie utilizate mijloace corespunzătoare de dezinfecţie la punctele de intrare şi ieşire ale clădirilor ce adăpostesc porcine şi ale exploataţiei însăşi. Orice persoană care intră sau părăseşte exploataţiile, trebuie să se

      conformeze măsurilor de igienă corespunzătoare, necesare pentru a se reduce riscul răspândirii virusului pestei porcine africane; toate mijloacele de transport trebuie să fie dezinfectate atent înainte de a părăsi exploataţia;

      i) trebuie să se efectueze o anchetă epidemiologică în conformitate cu art. 8 din prezenta normă sanitară veterinară;

3. (4) Atunci când situaţia epidemiologică o cere, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor:

   1. a) poate aplica măsurile prevăzute de art. 5, alin. (1) din prezenta normă sanitară veterinară, în exploataţia menţionată la alin. (2). Cu toate acestea, când consideră că permit condiţiile, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate să limiteze aplicarea acestor măsuri numai la porcinele suspecte de a fi infectate sau contaminate cu virusul pestei porcine africane şi la partea exploataţiei în care au fost ţinute acestea, cu condiţia că aceste porcine să fi fost adăpostite, cazate şi hrănite complet separat de alte porcine din exploataţie; în orice caz, atunci când porcinele sunt ucise trebuie să se preleveze un număr suficient de probe pentru a se confirma sau exclude prezenţa virusului pestei porcine africane, în conformitate cu manualul de diagnostic,

   2. b) poate stabili temporar o zonă de control în jurul exploataţiei menţionate la alin. (2) al prezentului art.. În exploataţiile de porcine din interiorul acestei zone trebuie să se aplice câteva sau toate măsurile menţionate la alin. (1) sau (2).

4. (5) Odată adoptate, măsurile prevăzute la alin. (2) nu trebuie ridicate până când nu a fost exclusă oficial prezenţa pestei porcine africane.

   Măsuri în cazuri în care prezenţa pestei porcine africane este confirmată într-o exploataţie

   Art. 5 – (1) În cazurile în care se confirmă oficial prezenţa pestei porcine africane, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor dispune ca:

   1. a) toate porcinele din exploataţie să fie ucise imediat sub supraveghere oficială şi în aşa fel încât să se evite riscul răspândirii virusului pestei porcine africane în timpul transportului sau uciderii;

   2. b) atunci când se ucid porcinele, să fie prelevate un număr suficient de probe, conform manualului de diagnostic, pentru a se putea stabili modul de introducere a virusului pestei porcine africane în exploataţie, precum şi durata de timp cât a putut exista în exploataţie înainte ca boala să fi fost notificată;

   3. c) carcasele de porcine ce au murit sau au fost ucise să fie prelucrate sub supraveghere oficială;

   4. d) pe cât este posibil, carnea de porcine tăiate în timpul perioadei dintre introducerea probabilă a bolii în exploataţie şi instituirea măsurilor oficiale să fie supusă trasabilităţii şi prelucrată sub supraveghere oficială;

   5. e) materialul seminal, ovulele sau embrionii de porcine, colectate din exploataţie în timpul perioadei dintre introducerea probabilă a bolii în exploataţie şi instituirea măsurilor oficiale, trebuie să fie supuse trasabilităţii şi distruse sub supraveghere oficială, astfel încât să se evite riscul răspândirii virusului pestei porcine africane;

   6. f) toate substanţele şi deşeurile ce au putut fi contaminate, precum furajele, să fie procesate; toate materialele de unică folosinţă ce pot fi contaminate, în special cele utilizate pentru acţiunile de ucidere, trebuie să fie distruse; aceste acţiuni trebuie efectuate conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial;

   7. g) după eliminarea porcinelor, clădirile folosite pentru adăpostirea acestora, vehiculele utilizate pentru transportul porcinelor sau al carcaselor acestora precum şi echipamentul, aşternutul, bălegarul şi purinul să fie curăţate şi dacă este necesar, dezinsectizate, dezinfectate şi tratate conform art. 12;

   8. h) în cazul unui focar primar de boală, izolatul de virus de pestă porcină africană să fie supus procedurii de laborator stabilite de manualul de diagnostic pentru a se identifica tipul genetic;

   9. i) să se efectueze o anchetă epidemiologică conform art. 8 din prezenta normă sanitară veterinară.

1. (2) În cazurile în care un focar a fost confirmat într-un laborator, într-o grădină zoologică, într-un parc zoologic sau într-o zonă împrejmuită unde sunt ţinute porcine în scopuri ştiinţifice sau scopuri corelate cu conservarea speciilor sau conservarea raselor rare, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate decide o derogare de la alin. (1) lit. a) şi lit. e).

2. (3) Derogarea prevăzută la alin. (2) nu trebuie să afecteze negativ interesele comunitare de bază.

3. (4) Decizia menţionată la alin. (2) trebuie notificată imediat Comisiei Europene.

   Măsuri în cazurile în care prezenţa pestei porcine africane este confirmată în exploataţii ce sunt constituite din unităţi de producţie diferite

   Art. 6.- (1) Atunci când prezenţa pestei porcine africane este confirmată în exploataţii ce constau în două sau mai multe unităţi de producţie independente şi pentru a se încheia îngrăşarea porcinelor, autoritatea sanitară veterinară competentă poate hotărî o derogare de la prevederile art. 5, alin. (1), lit. a), în ceea ce priveşte unităţile de producţie cu porcine sănătoase dintr-o exploataţie contaminată, cu condit,ia ca medicul veterinar oficial să confirme că structura, dimensiunea şi distanţa dintre aceste unităţi de producţie, precum şi operaţiunile efectuate acolo sunt de aşa natură încât unităţile de producţie să aibă echipamente complet independente pentru adăpostire, creştere şi furajare, astfel încât virusul să nu poată fi răspândit dintr-o unitate de producţie în alta.

   1. (2) Dacă face uz de derogarea menţionată la alin. (1), Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară trebuie să elaboreze reguli detaliate pentru aplicarea acesteia, în funcţie de garanţiile de sănătate a animalelor ce pot fi asigurate.

   2. (3) Când Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor face uz de derogarea prevăzută la alin (1), o va notifica imediat Comisiei Europene.

      Măsuri în exploataţii de contact

      Art. 7. – (1) Exploataţiile trebuie să fie recunoscute ca exploataţii de contact atunci când medicul veterinar oficial constată sau consideră, pe baza anchetei epidemiologice efectuate în conformitate cu prevederile art. 8 din prezenta normă sanitară veterinară, că pesta porcină africană a putut fi introdusă fie din alte exploataţii în exploataţia menţionată la art. 4 sau 5, fie din aceasta din urmă exploataţie în alte exploataţii.

      1. (2) În astfel de exploataţii trebuie să fie aplicate prevederile art. 4, până când prezenţa pestei porcine africane este oficial exclusă.

      2. (3) Dacă situaţia epidemiologică o impune, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să aplice măsurile prevăzute de art. 5, alin. (1), în exploataţiile de contact la care s-a referit alin. (1).

      3. (4) Atunci când porcinele sunt ucise, trebuie prelevate un număr suficient de probe, conform manualului de diagnostic, pentru a se putea confirma sau exclude prezenţa virusului pestei porcine africane în aceste exploataţii.

      Ancheta epidemiologică

      Art. 8. – (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor dispune ca ancheta epidemiologică în privinţa cazurilor de suspiciune sau a focarelor de pestă porcină africană să fie efectuată pe baza chestionarelor elaborate în cadrul planurilor de contingenţă menţionate la art. 21

      1. (2) O astfel de anchetă trebuie să clarifice cel puţin:

         1. (a) durata de timp cât poate să fi existat virusul pestei porcine africane în exploataţie, înainte ca boala să fie notificată sau suspectată;

         2. (b) originea posibilă a pestei porcine africane în exploataţie şi identificarea altor exploataţii în care porcinele pot fi infectate sau contaminate din aceeaşi sursă;

         3. (c) mişcările de persoane, vehicule, porcine, carcase, material seminal, carne sau orice material ce poate vehicula virusul către sau din exploataţiile în cauză;

         4. (d) posibilitatea ca vectori sau porci sălbatici să producă răspândirea bolii.

      2. (3) Dacă rezultatele acestei anchete sugerează că pesta porcină africană ar putut fi răspândită din sau către exploataţii situate în state membre ale Uniunii Europene, Comisia Europeană şi statele membre în cauză trebuie informate imediat.

      Stabilirea zonelor de protecţie şi de supraveghere

      Art. 9 – (1) Imediat după ce diagnosticul de pestă porcină africană a fost confirmat la porcinele dintr-o exploataţie, autoritatea sanitară veterinară competentă trebuie să stabilească o zonă de protecţie cu o rază de cel puţin trei kilometri în jurul focarului, care, la rândul ei, trebuie să fie într-o zonă de supraveghere cu o rază de cel puţin zece kilometri.

      1. (2) În zonele menţionate la art. (1) trebuie să fie aplicate măsurile menţionate la art. 1O şi 11.

      2. (3) Atunci când stabileşte zonele de protecţie şi de supraveghere, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să ţină cont de:

         1. a) rezultatele anchetei epidemiologice efectuată în conformitate cu art. 8;

         2. b) situaţia geografică, mai ales delimitările artificiale sau naturale;

         3. c) situarea, apropierea exploataţiilor;

         4. d) tipul de mişcări şi de comerţ cu porcine;

         5. e) disponibilitatea abatoarelor şi a echipamentelor pentru procesarea carcaselor;

         6. f) echipamentul şi personalul disponibil pentru a controla orice mişcare de porcine în interiorul zonelor, în special dacă porcinele care vor fi ucise trebuie mutate din exploataţia de origine a acestora.

      3. (4) Dacă o zonă de protecţie sau supraveghere include părţi ale teritoriului României şi al teritoriului unuia sau mai multor state membre ale Uniunii Europene, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să colaboreze cu aceste state la stabilirea zonei de protecţie sau supraveghere.

      4. (5) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să ia toate măsurile necesare, inclusiv folosirea semnelor distinctive, a notelor de atenţionare şi a resurselor media, precum presa şi televiziunea, pentru a asigura că toate persoanele din zonele de protecţie şi supraveghere sunt pe deplin conştiente de restricţiile în vigoare conform art. 1O şi 11 din prezenta normă sanitară veterinară; şi trebuie să ia măsurile pe care le consideră corespunzătoare, pentru a se asigura aplicarea adecvată a acestor măsuri.

         Măsuri în zona de protecţie stabilită

         Art. 10 – (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să dispună aplicarea următoarelor măsuri în zona de protecţie:

         1. a) cât mai curând posibil, efectuarea unui recensământ al tuturor exploataţiilor; după stabilirea zonei de protecţie, aceste exploataţii trebuie să fie inspectate de un medic veterinar oficial în cel mult şapte zile, pentru a efectua o examinare clinică a porcinelor şi pentru a verifica registrul şi mărcile de identificare a porcinelor menţionate la art. 4 şi 5 din Norma veterinară privind sistemul de identificare şi Înregistrare a suinelor aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 170/2004, ce transpune Directiva Consiliului 92/102/CEE.

         2. b) interzicerea mişcării şi transportului porcinelor pe drumurile publice sau private, excluzând, dacă e necesar, drumurile de serviciu ale exploataţiilor, afară de cazul când autoritatea sanitară veterinară competentă autorizează mişcările menţionate la lit. f): această interdicţie nu trebuie să fie aplicată tranzitului rutier sau feroviar de porcine fără descărcare sau oprire.

         3. c) Mai mult, conform procedurii comunitare, se poate acorda o derogare

            pentru tăierea porcinelor provenind din exteriorul zonei de protecţie care sunt în drum spre un abator situat în zona amintită, şi sunt destinate tăierii imediate.

         4. d) camioanele şi alte vehicule şi echipamente, ce sunt utilizate pentru a

            transporta porcinele sau alte efective sau materiale ce pot fi contaminate (precum carcase, furaje, gunoi de grajd, purin şi altele), trebuie să fie curăţate, dezinfectate şi dacă este necesar dezinsectizate şi tratate cât mai curând posibil după contaminare, conform art. 12; nici un camion sau vehicul ce a fost utilizat pentru transportul porcinelor nu poate părăsi zona fără să fie curăţat, dezinfectat, inspectat şi apoi din nou autorizat pentru transport de către autoritatea sanitară veterinară competentă;

         5. e) nici un alt animal domestic nu poate intra sau părăsi o exploataţie, fără autorizarea autorităţii sanitare veterinare competente;

         6. f) toate porcinele ce au murit sau s-au îmbolnăvit într-o exploataţie trebuie să fie notificate imediat autorităţii sanitare veterinare competente ce trebuie să efectueze investigaţii corespunzătoare conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic;

         7. g) porcinele nu pot fi transportate din exploataţia în care acestea sunt ţinute timp de cel puţin 40 de zile după încheierea curăţeniei şi dezinfecţiei preliminare şi, dacă este necesar, a dezinsecţiei exploataţiilor infectate. După 40 de zile, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate autoriza deplasarea porcinelor din exploataţia amintită pentru a fi transportate direct, în condiţiile menţionate la alin. (3), către:

            1. (i) un abator desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă, de preferinţă în interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere, în scopul tăierii imediate,

            2. (ii) o întreprindere de procesare sau un loc adecvat unde porcinele sunt ucise imediat, iar carcasele acestora sunt prelucrate sub supraveghere oficială,

            3. (iii) în circumstanţe excepţionale, alte clădiri situate în afara zonei de protecţie,

            4. (iv) în situaţia în care se face uz de prevederea de la lit. f), Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, trebuie să informeze imediat Comisia Europeană prin Comitetul Veterinar Permanent.

         8. h) materialul seminal, ovulele sau embrionii de porcine nu trebuie să părăsească exploataţiile situate în interiorul zonei de protecţie;

         9. i) orice persoană care intră sau părăseşte exploataţiile de porcine, trebuie să se conformeze cu măsurile de igienă corespunzătoare, necesare pentru a reduce riscul răspândirii virusului pestei porcine africane.

      1. (2) în condiţiile menţionate la art. 3, atunci când interdicţiile prevăzute la alin. (1) sunt menţinute peste 40 de zile datorită apariţiei focarelor ulterioare de boală şi, ca urmare, apar probleme de bunăstare a animalelor sau de altă natură legate de cazarea porcinelor, autoritatea sanitară veterinară competentă poate, în urma solicitării motivate a proprietarului, să autorizeze transportul de porcine dintr-o exploataţie din interiorul zonei de protecţie, pentru a fi transportate direct către:

         1. a) un abator desemnat de autoritatea sanitară veterinară competentă, de preferat în interiorul zonei de protecţie sau supraveghere, pentru scopul tăierii imediate;

         2. b) o întreprindere de procesare sau un loc potrivit unde porcinele sunt ucise imediat iar carcasele acestora sunt procesate sub supraveghere oficială;

         3. c) în circumstanţe excepţionale, alte clădiri situate în afara zonei de protecţie.

         4. d) în situaţia în care se aplică prevederea menţionată la alin (2), Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să informeze Comisia Europeană prin Comitetul Veterinar Permanent.

      2. (3) Atunci când se face referinţă la prezentul alin., autoritatea veterinară competentă poate autoriza transportul de porcine din exploataţia în cauză, cu condiţia ca:

         1. a) un medic veterinar oficial să fi efectuat o examinare clinică a porcinelor din exploataţie, în special a celor ce vor fi transportate, incluzând măsurarea temperaturii corpului, conform procedurilor stabilite de manualul de diagnostic şi o verificare a înregistrării şi mărcii de identificare a porcinelor, menţionată la art. 4 şi 5 din notma sanitară veterinară aprobată prin ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 170/2004;

         2. b) verificările şi examinările menţionate la pct. a) să nu fi prezentat vreo dovadă de pestă porcină africană şi să fie conforme cu norma veterinară aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 170/2004;

         3. c) porcinele să fie transportate în vehicule sigilate de către autoritatea sanitară veterinară competentă;

         4. d) vehiculele şi echipamentele implicate în transportul porcinelor să fie

            curăţate şi dezinfectate imediat după transport, în conformitate cu prevederile art. 12 din prezenta normă sanitară veterinară;

         5. e) dacă porcinele sunt sacrificate sau ucise, trebuie prelevate de la acestea un număr suficient de probe conform manualului de diagnostic, pentru a fi confirmată sau exclusă prezenţa virusului pestei porcine africane în aceste exploataţii;

         6. f) dacă porcinele sunt transportate către un abator:

      1. (i) autoritatea sanitară veterinară competentă responsabilă de abator trebuie informată despre intenţia de a se trimite porcine, iar sosirea acestora trebuie notificată autorităţii sanitare veterinare competente de la locul de expediere,

      2. (ii) la sosirea la abator, aceste porcine trebuie ţinute şi sacrificate separat de alte porcine,

      3. (iii) în timpul inspecţiei efectuate ante şi postmortem la abatorul desemnat, autoritatea sanitară veterinară competentă trebuie să ţină cont de orice semne ale prezenţei pestei porcine africane,

      4. (iv) carnea proaspătă de la aceste porcine trebuie să fie prelucrată sau marcată cu marca specială menţionată la art. 5, pct. 1), al Notmei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate care reglementează comerţul dintre România şi

      statele membre ale Uniunii Europene cu came proaspătă aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 535/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 1O decembrie 2002, ce transpune Directiva Consiliului Europei 72/461/CEE, şi trebuie prelucrată separat conform regulilor stabilite la art. 4, alin. (1), lit. a), pct. (i.), al Normei sanitare vetetinare plivind condiţiile de sănătate a animalelor care reglementează comerţul cu produse din came dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 46/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 şi nr. 155 bis din 11 martie 2003, ce transpune Directiva Consiliului 80/215/CEE; acestea trebuie efectuate într-o întreprindere desemnată de autoritatea sanitară veterinară competentă; carnea trebuie să fie expediată către întreprinderea amintită, cu condiţia ca transportul să fie sigilat înainte de plecare şi să rămână sigilat pe toată durata transportului.

   3. (4) Măsurile în zona de protecţie trebuie să continue a fi aplicate cel puţin până când:

      1. a) au fost efectuate curăţenia, dezinfecţia şi, dacă este necesar, dezinsecţia în exploataţiile infectate;

      2. b) porcinele din toate exploataţiile au fost supuse examinărilor clinice şi de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic, pentru a se detecta prezenţa posibilă a virusului pestei porcine africane.

Examinările la care se referă lit. b) nu trebuie să aibă loc până când nu s­ au scurs 45 zile de la încheierea curăţeniei, dezinfecţiei şi dacă este necesar, a măsurilor de dezinsecţie preliminare în exploataţiile infectate.

5) Cu toate acestea, prin derogare de la prevederile alin. (1), lit. f), şi alin.

1. (2) şi (4), perioadele de 40 şi 45 de zile pot fi reduse la 30 de zile dacă, în conformitate cu manualul de diagnostic, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a aplicat un program intensiv de testare şi prelevare, făcând posibilă excluderea prezenţei pestei porcine africane în exploataţia în cauză.

   Măsuri în zona de supraveghere stabilită

   Art. 11 – (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să aplice următoarele măsuri în zona de supraveghere:

   1. a) se efectuează un recensământ al tuturor exploataţiilor de porcine;

   2. b) se interzice mişcarea şi transportul de porcine pe drumurile publice sau private, în afară de cazul în care sunt aprobate de către autoritatea competentă, excluzând, când e necesar, drumurile de serviciu ale exploataţiilor. Nu este necesar să se aplice această interdicţie tranzitului rutier sau feroviar de porcine, fără descărcare sau oprire, sau porcinelor pentru tăiere ce provin din afara zonei de supraveghere, şi sunt în drum spre un abator situat în zona amintită pentru a fi tăiate imediat;

   3. c) camioanele şi alte vehicule şi echipamente ce sunt utilizate pentru transport de porcine sau alte efective sau materiale ce pot fi contaminate (de exemplu carcase, furaje, purin, gunoi de grajd şi aşa mai departe) trebuie să fie curăţate, dezinfectate şi dacă este necesar, dezinsectizate şi tratate cât mai curând după contaminare în conformitate cu prevederile art. 12 din prezenta normă sanitară veterinară; nici un camion sau vehicul care a fost utilizat la transportul de porcine, nu poate părăsi zona fără să fie curăţat sau dezinfectat;

   4. d) nici un alt animal domestic nu poate intra sau părăsi o exploataţie în timpul primelor şapte zile după stabilirea zonei, fără autorizarea autorităţii sanitare veterinare competente;

   5. e) toate porcinele moarte sau bolnave dintr-o exploataţie trebuie să fie imediat notificate autorităţii sanitare veterinare competente, care la rândul său trebuie să efectueze anchete adecvate, conform procedurilor stabilite de manualul de diagnostic;

   6. f) porcinele nu trebuie să părăsească exploataţia în care sunt ţinute timp de cel puţin 30 de zile după terminarea curăţeniei, dezinfecţiei şi, dacă este necesar, a dezinsectizării preliminare exploataţiilor infectate. După 30 de zile Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate

      autoriza transportul porcinelor din exploataţia amintită, în condiţiile stabilite la art. 1O, alin. (3), pentru a fi transportate direct la:

      1. i) un abator desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă, în scopul tăierii imediate, de preferat în interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere,

      2. ii) o întreprindere de procesare sau un loc adecvat, unde porcinele sunt ucise imediat şi carcasele acestora sunt prelucrate sub supraveghere oficială, sau

      3. iii) în împrejurări excepţionale, alte clădiri situate în interiorul zonei de protecţie sau supraveghere.

      4. iv) În situaţia în care face uz de prevederea de la lit. f), pct. iii) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să informeze imediat Comisia prin Comitetul Veterinar Permanent.

   7. g) materialul seminal, ovulele sau embrionii de porcine nu trebuie să părăsească exploataţiile situate în interiorul zonei de supraveghere;

   8. h) toate persoanele care intră sau părăsesc exploataţiile de porcine, trebuie să respecte măsurile de igienă corespunzătoare ce sunt necesare pentru a reduce riscul răspândirii virusului pestei porcine africane.

      1. (2) Atunci când interdicţiile prevăzute la alin. (1) sunt menţinute peste 40 de zile, din cauza focarelor de boală ulterioare şi, ca urmare a respectării bunăstării animalelor sau altor probleme ce se ivesc în întreţinerea porcinelor, în condiţiile menţionate la art. 1O, alin. (3), autoritatea sanitară veterinară competentă poate, ca urmare a solicitării întemeiate a unui proprietar, să autorizeze transportul de porcine dintr-o exploataţie situată în interiorul zonei de supraveghere, pentru a fi transportate direct către:

         1. a) un abator desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă, de preferinţă în interiorul zonei de protecţie sau supraveghere, pentru scopul tăierii imediate;

         2. b) o întreprindere de procesare sau un loc adecvat unde porcinele sunt ucise imediat şi carcasele acestora sunt procesate sub supraveghere oficială, sau

         3. c) în circumstanţe excepţionale, alte locaţii din interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere.

         4. d) În situaţia în care face uz de prevederea de la lit. c), Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să informeze Comisia Europeană prin Comitetul Veterinar Permanent.

      2. (3) Măsurile din zona de supraveghere trebuie să fie aplicate în continuare cel puţin până când:

         1. a) sunt efectuate curăţirea, dezinfecţia şi dacă este necesar, dezinsecţia în exploataţiile infectate;

         2. b) porcinele din toate exploataţiile au fost supuse examinărilor clinice şi, atunci când este necesar, examinărilor de laborator stabilite de manualul de diagnostic, pentru a se detecta prezenţa eventuală a virusului pestei porcine africane.

         3. c) Examinările menţionate la lit. b) nu trebuie efectuate până când nu au trecut 40 de zile de la terminarea curăţeniei, dezinfecţiei şi, dacă este necesar, a măsurilor de dezinsecţie preliminare în exploataţiile infectate.

      3. (4) Cu toate acestea, prin derogare de la prevederile alin. (1), lit. f) şi alin.

         (2) şi (3), perioada de 30 zile stipulată la alin. (1), lit. f), şi perioada de 40 zile stipulată la alin. (2) şi (3), pot fi reduse, respectiv la 21, 30 şi 20 zile, dacă, potrivit manualului de diagnostic, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a aplicat un program intensiv de testare şi de prelevare de probe care să facă posibilă excluderea prezenţei pestei porcine africane în exploataţia în cauză.

         Curătare, dezinfectare şi tratament cu insecticide

         '

         Art. 12. – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să dispună ca:

         1. a) dezinfectantele şi insecticidele utilizate, precum şi concentraţiile acestora să fie autorizate oficial de către autoritatea sanitară veterinară competentă;

         2. b) curăţarea, dezinfecţia şi, dacă sunt necesare, operaţiunile de dezinsecţie să fie efectuate sub supraveghere oficială conform:

      1. (i) instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial; şi

      2. (ii) principiilor şi procedurilor stabilite în anexa nr. 2 la prezenta normă sanitară veterinară.

      Repopularea exploataţiilor de porcine după un focar de boală

      Art. 13. – (1) Reintroducerea porcinelor în exploataţiile menţionate la art. 5, nu trebuie să aibă loc cel puţin 40 de zile de la terminarea curăţeniei, dezinfecţiei şi, dacă este necesar, a operaţiunilor de dezinsecţie în exploataţia în cauză, conform prevederilor alin. (2), (3), (4), (5), (6) şi (7).

      (2) La reintroducerea porcinelor trebuie să se ţină cont de tipul de creştere practicat în exploataţia în cauză, conform uneia dintre procedurile stabilite la alin. (3), (4), (5), (6) şi (7).

2. (3) În cazul exploataţiilor unde introducerea bolii nu a fost legată de vectori, trebuie să se aplice următoarele proceduri:

   1. a) în cazul exploataţiilor în aer liber, reintroducerea porcinelor trebuie să înceapă cu introducerea porcinelor santinelă care au fost verificate şi găsite negative când s-a controlat prezenţa anticorpilor împotriva virusului pestei porcine africane, sau care provin din exploataţii ce nu sunt supuse nici unei restricţii legate de pesta porcină africană.

   2. b) porcinele santinelă trebuie să fie plasate în conformitate cu cerinţele autorităţii sanitare veterinare competente, în toată exploataţia infectată; după 45 de zile, de la porcinele santinelă se prelevează probe ce trebuie testate pentru prezenţa anticorpilor, conform manualului de diagnostic;

   3. c) nici un porc nu poate părăsi exploataţia înainte de a se obţine rezultate negative la testările serologice;

   4. d) dacă nici o porcină nu a dezvoltat anticorpi împotriva virusului pestei porcine africane, poate să aibă loc repopularea completă;

   5. e) în ceea ce priveşte toate celelalte forme de creştere, reintroducerea porcinelor trebuie să aibă loc fie conform măsurilor prevăzute la lit. a), b), c) şi d), trebuie efectuată pe bazată pe principiul repopulării totale, cu condiţia ca:

      1. (i) toate porcinele să sosească într-o perioadă de 20 de zile şi să provină din exploataţii ce nu sunt supuse nici unei restricţii legate de pesta porcină africană;

      2. (ii) porcinele din efectivul repopulat trebuie să fie supuse unei examinări serologice, conform manualului de diagnostic; pentru aceasta, prelevarea de probe trebuie efectuată cel mai devreme la 45 de zile după sosirea ultimelor porcine.

      3. (iii) nici un porc nu poate părăsi exploataţia înainte de obţinerea rezultatelor negative ale examinării serologice;

3. (4) În cazul exploataţiilor în care introducerea bolii a fost legată de vectori, repopularea nu trebuie să aibă loc cel puţin şase ani, cu excepţia cazului în care:

   1. a) au fost efectuate cu succes, sub supraveghere oficială, operaţiuni specifice pentru a elimina vectorul din amenajările şi locurile unde vor fi ţinute porcine sau în care pot veni în contact cu vectorul, sau

   2. b) a fost posibil să se demonstreze că persistenţa vectorului nu mai reprezintă un risc semnificativ pentru transmiterea pestei porcine africane;

4. (5) după efectuarea celor prevăzute la lit. a) şi b), sunt aplicabile măsurile stabilite la alin. (3), lit. a), b), c) şi d).

5. (6) pe lângă aceste măsuri, cu toate acestea, după repopularea totală nici un porc nu poate părăsi exploataţia în cauză până când au fost efectuate examinări serologice suplimentare pentru pesta porcină africană, cu rezultate negative la probele recoltate de la porcinele din exploataţie, cel mai devreme la 60 de zile după repopularea totală, conform manualului de diagnostic.

6. (7) Atunci când introducerea bolii nu poate fi legată de vectori şi dacă au trecut mai mult de şase săptămâni de la terminarea operaţiun ilar de curăţare şi dezinfecţie în exploataţie, autoritatea sanitară veterinară competentă poate autoriza o derogare de la prevederile alin. (3), ţinându-se cont de situaţia epidemiologică.

7. (8) Reintroducerea animalelor domestice din alte specii decât porcine, în exploataţiile descrise la art. 5 din prezenta normă sanitară veterinară, trebuie să fie supusă autorizării autorităţii sanitare veterinare competente, care trebuie să ţină cont de riscul răspândirii infecţiei sau de persistenţa vectorilor actuali printr-o astfel de reintroducere.

Măsuri în cazul în care pesta porcină africană este suspectată sau confirmată într-un abator sau mijloc de transport

Art. 14 – (1) Atunci când există o suspiciune de pestă porcină africană într-un abator sau într-un mijloc de transport, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să dispună ca autoritatea sanitară veterinară competentă să pună imediat în mişcare mijloace oficiale de investigare, pentru a confirma sau exclude prezenţa bolii, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic.

(2) Dacă este detectat un caz de pestă porcină africană într-un abator sau într-un mijloc de transport, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să se asigure că:

1. a) toate animalele din acel abator sau din acel mijloc de transport sunt ucise, fără întârziere;

2. b) carcasele, organele şi deşeurile de animale provenite de la animale posibil infectate sau contaminate, sunt procesate sub supraveghere oficială;

3. c) curăţenia, dezinfecţia şi, dacă este necesar, operaţiunile de dezinsecţie a clădirilor şi echipamentului, inclusiv a vehiculelor, trebuie să fie efectuate sub supravegherea medicului veterinar oficial, conform prevederilor art. 12;

4. d) se efectuează mutatis mutandis o anchetă conform prevederilor art. 8;

5. e) izolatul virusului de pestă porcină africană se supune procedurii de laborator stabilită în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic al virusului;

6. f) sunt aplicate măsurile prevăzute la art. 7 în exploataţia de unde provin porcinele sau carcasele infectate şi în

   alte exploataţii de contact. Cu excepţia cazului în care ancheta epidemiologică a indicat altceva, măsurile stabilite de art. 5, alin. (1), din prezenta normă sanitară veterinară trebuie aplicate în exploataţia de origine a porcinelor sau carcaselor infectate;

7. g) nici un animal nu este reintrodus pentru tăiere sau transport cel puţin 24 de ore după încheierea operaţiilor de curăţare, dezinfecţie şi, dacă este necesar, de dezinsecţie conform prevederilor art.12.

Măsuri pentru cazurile în care pesta porcină africană este suspectată sau confirmată la porci mistreţi

Art. 15 – (1) Imediat ce Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor este informată că porcinele sălbatice sunt suspecte a fi infectate, aceasta trebuie să instituie toate măsurile corespunzătoare pentru a confirma sau a exclude prezenţa bolii, dând informaţii proprietarilor de porcine şi vânătorilor prin efectuarea de investigaţii la toţi porcii mistreţi împuşcaţi sau găsiţi mort,i, incluzând o testare de laborator.

1. (2) De îndată ce a avut loc confirmarea unui caz primar de pestă porcină

   africană la porcii sălbatici, pentru a se reduce răspândirea bolii, Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie imediat:

   1. a) să stabilească un grup de experţi care să cuprindă medici veterinari, biologi specialişti în fauna sălbatică şi epidemiologi; grupul de experţi trebuie să asiste autoritatea veterinară competentă la:

      1. (i) cercetarea situaţiei epidemiologice şi definirea unei zone infectate în conformitate cu art. 16, alin. (6), lit. b);

      2. (ii) stabilirea măsurilor corespunzătoare ce trebuie aplicate în zona infectată, pe lângă cele menţionate la lit. b) şi c); aceste măsuri pot include suspendarea vânătorii şi interdicţia de furajare a porcilor sălbatici;

      3. (iii) întocmirea planului de eradicare pentru a fi transmis Comisiei Europene, conform art. 16 din prezenta normă sanitară veterinară;

      4. (iv) efectuarea de controale pentru verificarea eficienţei măsurilor adoptate pentru eradicarea pestei porcine africane din zona infectată;

   2. b) să pună sub supraveghere oficială exploataţiile de porcine din zonele definite ca infectate şi, în special, să dea ordin ca:

      1. (i) să se efectueze un recensământ oficial al tuturor categoriilor de porcine din toate exploataţiile; recensământul trebuie adus la zi de proprietar; informaţiile din recensământ trebuie furnizate la cerere şi pot fi verificate la fiecare inspecţie; cu toate acestea, în ceea ce priveşte exploataţiile de porcine în aer liber, primul recensământ efectuat poate fi realizat pe baza unei evaluări;

      2. (ii) toate porcinele din exploataţie să fie ţinute în adăposturi sau un alt loc unde acestea pot fi izolate de porcii sălbatici; porcii sălbatici nu trebuie să aibă acces la nici un material ce poate ulterior veni în contact cu porcinele din exploataţie;

      3. (iii) nici un porc să nu poată intra sau ieşi din exploataţie, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinară competentă a autorizat acest lucru, având în vedere situaţia epidemiologică;

      4. (iv) la intrările şi ieşirile din adăposturile pentru porcine şi din exploataţie să fie utilizate mijloace corespunzătoare de dezinfecţie şi, dacă este necesar, mijloace de dezinsect,ie;

      5. (v) să se aplice măsuri corespunzătoare de igienă tuturor persoanelor care vin în

         contact cu porci sălbatici, pentru a reduce riscul răspândirii virusului de pestă porcină africană;

      6. (vi) toate porcinele moarte sau bolnave cu simptome de pestă porcină africană dintr-o exploataţie să fie testate pentru prezenţa pestei porcine africane;

      7. (vii) să nu fie adusă într-o exploataţie de porcine nici o parte a unui porc mistreţ, împuşcat sau găsit mort, şi nici un material sau echipament ce poate fi contaminat cu virusul pestei porcine africane;

      8. (viii) porcinele, materialul seminal al acestora, embrionii sau ovulele destinate comerţului cu statele membre ale Uniunii Europene să nu fie deplasate din zona infectată;

   3. c) să ia măsuri ca toţi porcii mistreţi împuşcaţi sau găsiţi morţi în zona infectată definită să fie examinaţi de un medic veterinar oficial şi testaţi pentru pesta porcină africană, conform manualului de diagnostic.

   4. d) carcasele tuturor porcilor mistreţi găsite pozitive trebuie să fie procesate sub supraveghere oficială.

   5. e) atunci când astfel de testări prezintă rezultate negative în ceea ce priveşte pesta porcină africană, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să aplice măsurile stabilite la art. 11, alin.

      1. (2) din Nonna sanitară veterinară privind problemele de sănătate animală şi de

         sănătate publică referitoare la uciderea vânatului sălbatic şi la comercializarea cărnii de vânat sălbatic, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 119/2003, publicat în Monitorul Oficial nr. 159 din 12 martie 2003, ce transpune Directiva Consiliului 92/45/CEE.

   6. f) părţile ce nu sunt destinate consumului uman trebuie procesate sub supraveghere oficială;

   7. g) să dispună ca virusul pestei porcine africane izolat să fie supus procedurii de laborator indicate în manualul de diagnostic pentru a se identifica tipul genetic de virus.

2. (3) Dacă un caz de pestă porcină africană a apărut la o porcină sălbatică într-o zonă din România aflată în apropierea teritoriului unui stat membru al Uniunii Europene, statul respectiv, membru al Uniunii Europene, si Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să colaboreze la stabilirea măsurilor de control al bolii.

Planuri de eradicare a pestei porcine africane din populaţiile de porci sălbatici

Art. 16 – (1) Fără a se aduce atingere măsurilor stabilite la art. 15 din prezenta normă sanitară veterinară, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să supună Comisiei Europene, în termen de 90 de zile de la confirmarea cazului primar de pestă porcină africană la porci

sălbatici, un plan scris al măsurilor instituite pentru a eradica boala în zona definită ca infectată şi al măsurilor aplicate în exploataţiile din acea zonă.

1. (2) Planul poate fi ulterior amendat sau suplimentat pentru a se ţine cont de evoluţiile situaţiei.

2. (3) Dacă aceste amendamente privesc redefinirea zonei infectate, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie informeze fără întârziere Comisia Europeană şi statele membre ale Uniunii Europene de aceste amendamente.

3. (4) Dacă amendamentele se referă la alte prevederi ale planului, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să transmită planul amendat Comisiei Europene, pentru examinare şi autorizare finală, în conformitate cu procedura comunitară.

4. (5) După ce au fost autorizate măsurile prevăzute de planul menţionat la

   alin. (1), acestea trebuie să înlocuiască măsurile iniţiale stabilite potrivit art. 15, la o dată ce va fi decisă când se emite aprobarea.

5. (6) Planul menţionat la alin. (1) trebuie să conţină informaţii despre:

   1. a) rezultatele anchetelor epidemiologice şi ale controalelor efectuate potrivit art. 15, precum şi distribuţia geografică a bolii;

   2. b) definirea zonei infectate în interiorul teritoriului României. Atunci când defineşte zona infectată, autoritatea sanitară veterinară competentă trebuie să t,ină cont de:

      1. (i) rezultatele anchetelor epidemiologice efectuate şi de distribuţia geografică a

         bolii;

      2. (ii) populaţia de porci sălbatici din zonă;

      3. (iii) existenţa obstacolelor naturale sau artificiale majore în calea mişcărilor de porci sălbatici;

   3. c) organizarea cooperării strânse între biologi, vânători, organizaţii de vânătoare, servicii ce se ocupă de fauna sălbatică şi autorităţi sanitare veterinare (sănătate a animalelor şi sănătate publică);

   4. d) campania de informare ce trebuie pusă în aplicare pentru a mări sensibilitatea vânătorilor la măsurile pe care trebuie să le adopte în cadrul planului de eradicare;

   5. e) eforturile specifice făcute pentru a determina extinderea infecţiei la populaţia de porci sălbatici, prin investigarea porcilor mistreţi împuşcaţi de vânători sau găsiţi morţi, şi prin testare de laborator, incluzând investigaţii epidemiologice pe categorii de vârste;

   6. f) cerinţele pe care trebuie să le respecte vânătorii pentru a evita orice răspândire a bolii;

   7. g) metoda de eliminare a porcilor sălbatici găsiţi morţi sau împuşcaţi ce trebuie să fie bazată pe:

      1. (i) procesarea sub supraveghere oficială sau

      2. (ii) inspecţia efectuată de un medic veterinar oficial şi pe testări de laborator după cum sunt prevăzute în manualul de diagnostic; carcasele tuturor animalelor găsite pozitive trebuie să fie procesate sub supraveghere sanitară veterinară oficială; când astfel de testări arată rezultate negative în ceea ce priveşte pesta porcină africană, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să aplice măsurile stabilite la art. 11, alin. (2), din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 119/2003, ce transpune Directiva Consiliului 92/45/EEC. Părţile ce nu sunt destinate pentru consum uman trebuie să fie procesate sub supraveghere sanitară veterinară oficială;

   8. h) ancheta epidemiologică trebuie efectuată pentru fiecare porc sălbatic împuşcat sau găsit mort şi trebuie să includă completarea unui chestionar ce furnizează informaţii despre:

      1. (i) zona geografică unde animalul a fost găsit mort sau împuşcat,

      2. (ii) data la care animalul a fost găsit mort sau împuşcat,

      3. (iii) persoana care a găsit sau împuşcat animalul,

      4. (iv) vârsta şi sexul porcului,

      5. (v) simptome înainte de împuşcare, dacă porcul sălbatic este împuşcat;

      6. (vi) starea carcasei, dacă porcul sălbatic este găsit mort;

      7. (vii) constatări de laborator;

         1. i) programele de supraveghere şi măsurile de prevenire aplicabile exploataţiilor situate în zona infectată definită şi, dacă este necesar, în împrejurimile acesteia, inclusiv transportul şi mişcarea animalelor în interiorul, din şi către această zonă; aceste măsuri trebuie să includă cel puţin interdicţia mişcării din zona infectată pentru comerţul cu statele membre ale Uniunii Europene a porcinelor, a materialului seminal, a embrionilor sau a ovulelor acestora şi pot include o interdicţie temporară a producţiei de porcine şi a înfiinţării de noi exploataţii;

      1. j) alte criterii ce trebuie să fie aplicate pentru ridicarea măsurilor adoptate;

      2. k) autoritatea responsabilă de supravegherea şi coordonarea structurilor responsabile de implementarea planului;

      I) sistemul de informaţii stabilit pentru a se asigura că grupul de experţi nominalizaţi în conformitate cu art. 15, alin. (2), lit. a), poate revizui regulat rezultatele planului de eradicare;

      m) măsurile de monitorizare a bolii ce trebuie impuse cel mai devreme după 12 luni după diagnosticarea ultimului caz de pestă porcină africană la porcii sălbatici din zona infectată definită. Aceste măsuri de monitorizare trebuie să rămână în vigoare cel puţin încă alte 12 luni şi trebuie să includă cel puţin prevederile deja aplicate în conformitate cu lit. e), g) şi h).

6. (7) Un raport referitor la situaţia epidemiologică în zona definită şi la rezultatele planului de eradicare trebuie transmis la fiecare şase luni Comisiei Europene şi statelor membre ale Uniunii Europene conform procedurii comunitare.

   Măsuri pentru a preveni răspândirea virusului pestei porcine africane prin intermediul vectorilor

   Art. 17 – (1) Dacă prezenţa vectorilor este posibilă sau suspicionată într-o exploataţie în care a fost confirmată pesta porcină africană, Autoritatea Naţională

   Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să dispună următoarele măsuri:

   1. a) clădirile infectate şi împrejurimile acestora să fie verificate pentru a depista prezenţa vectorilor prin mijloace de inspecţie fizică şi, dacă este necesar, prin plasarea de capcane pentru exemplare în conformitate cu anexa nr. 3 la prezenta normă sanitară veterinară;

   2. b) atunci când prezenţa vectorilor este confirmată:

      1. (i) se efectuează testări de laborator corespunzătoare pentru a confirma sau exclude transmiterea virusului pestei porcine africane prin vectori,

      2. (ii) se stabilesc măsuri suplimentare adecvate de monitorizare, control şi verificare în exploataţie şi în zona din jurul exploataţiei;

   3. c) atunci când prezenţa vectorilor este confirmată, dar lupta împotriva acestora este imposibilă, cel puţin şase ani porcinele şi, dacă este necesar, alte animale domestice nu vor fi ţinute în exploataţie;

(2) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să furnizeze informaţii privind implementarea prevederilor de la alin. (1) Comisiei şi statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Comitetului Veterinar Permanent.

Proceduri de diagnostic şi cerinţe de biosecuritate

Art. 18 – (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să dispună ca:

1. a) să se efectueze proceduri de diagnostic, prelevări de probe şi testări de laborator, în conformitate cu manualul de diagnostic, pentru a se detecta prezenţa pestei porcine africane;

2. b) un laborator naţional să fie responsabil pentru coordonarea standardelor şi metodelor de diagnostic conform anexei nr. 4 la prezenta normă sanitară veterinară,

   1. (2) Laboratorul naţional de referinţă, menţionat la anexa nr. 4 din prezenta normă sanitară veterinară, asigură legătura cu laboratorul comunitar de referinţă (Centra de lnvestigaci6n en Sanidad Animal, 28130 Valdeolmos, Madrid, Spania).

   2. (3) Pentru a garanta proceduri uniforme de diagnostic pentru pesta porcină africană şi un diagnostic diferenţial adecvat cu pesta porcină clasică, conform procedurii elaborate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, va fi adoptat un manual de diagnostic pentru pesta porcină africană pentru a stabili cel puţin:

      1. a) standarde minime de calitate care trebuie respectate de laboratoarele de diagnostic pentru pesta porcină africană şi pentru transportul probelor;

      2. b) criterii şi proceduri care trebuie respectate atunci când sunt efectuate examinări clinice sau post mortem pentru a confirma sau pentru a exclude prezenţa pestei porcine africane;

      3. c) criterii şi proceduri ce trebuie urmate pentru prelevarea probelor de la porcinele vii sau de la carcasele acestora, pentru a confirma sau exclude pesta porcină africană prin examene de laborator, inclusiv prin metode de prelevare de probe pentru examinare virusologică şi serologică efectuată în cadrul măsurilor de aplicare prevăzute de prezenta normă sanitară veterinară;

      4. d) teste de laborator care trebuie utilizate pentru diagnosticarea pestei porcine africane, inclusiv criterii pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator;

      5. e) tehnici de laborator pentru tipizarea genetică a izolatului de virus de pestă porcină africană.

   3. (4) Virusul pestei porcine africane, genomul şi antigenele acestuia precum şi vaccinurile pentru cercetare, diagnostic sau producţie trebuie să fie manipulate numai în locuri, unităţi sau laboratoare autorizate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru a se garanta condiţii adecvate de biosecuritate pentru protejarea sănătăţii animalelor.

   4. (5) Lista locurilor, instituţiilor sau laboratoarelor autorizate trebuie să fie transmisă Comisiei Europene şi ţinută la zi.

   5. (6) Anexa nr. 4 la prezenta normă sanitară veterinară, precum şi manualul de diagnostic al pestei porcine africane pot fi modificate şi suplimentate în conformitate cu procedura comunitară.

Utilizarea, producerea şi comercializarea de vaccinuri contra pestei porcine africane

Art. 19 – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să dispună:

1. (1) interzicerea utilizării vaccinurilor contra pestei porcine africane;

2. (2) manipularea, fabricarea, depozitarea, furnizarea, distribuţia şi vânzarea vaccinurilor împotriva pestei porcine africane pe teritoriul României să se efectueze sub control oficial.

Controale comunitare

Art. 20 – (1) Experţii Comisiei pot efectua controale la faţa locului în cooperare cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în măsura în care acestea sunt necesare, pentru a asigura aplicarea uniformă a prevederilor din prezenta normă sanitară veterinară; în situaţia în care au loc controale pe teritoriul său, România trebuie să furnizeze experţilor comunitari toată asistenţa necesară pentru a-şi efectua sarcinile.

(2) Regulile de aplicare a prezentului art., în special acelea care reglementează procedura de cooperare dintre Comisie şi autorităţile naţionale, sunt supuse procedurilor comunitare.

Planuri de contingenţă

Art. 21 – (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să întocmească un plan de contingenţă care să specifice măsurile naţionale ce trebuie să fie implementate în cazul unui focar de pestă

porcină africană, ţinând cont de factori locali care sunt susceptibili de a influenţa răspândirea pestei porcine africane, precum, în mod deosebit, densitatea porcineIor.

1. (2) Acest plan trebuie să permită accesul la facilităţi, echipamente, personal şi la resursele materiale corespunzătoare, necesare pentru eradicarea rapidă şi eficientă a unui eventual focar.

2. (3) Criteriile şi cerinţele ce trebuie aplicate pentru întocmirea planului de contingenţă trebuie să fie conforme anexei nr. 5 la prezenta normă sanitară veterinară.

3. (4) Potrivit procedurii comunitare, acestea pot fi modificate sau suplimentate pentru a ţine seamă de natura specifică a pestei porcine africane şi de progresele înregistrate în dezvoltarea măsurilor de control al bolii.

4. (5) Planul de contingenţă, amendat, dacă este necesar, la propunerea Comisiei Europene, trebuie aprobat conform procedurilor comunitare.

5. (6) Planul poate fi ulterior modificat sau suplimentat, în conformitate cu procedura comunitară, pentru a ţine seamă de evoluţia situaţiei.

6. (7) La fiecare cinci ani, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să actualizeze planul şi să îl transmită Comisiei Europene spre autorizare, conform procedurilor comunitare.

Centrele de control a bolii şi grupele de experţi

Art. 22 – (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să dispună ca un centru naţional de control al bolii complet funcţional să fie imediat înfiinţat în cazul apariţiei vreunui focar de pestă porcină africană.

1. (2) Centrul naţional de control al bolii trebuie să conducă şi să monitorizeze operaţiunile centrelor locale de control al bolii menţionate la alin.

   (3). Acesta trebuie să fie responsabil, inter alia, de:

   1. a) definirea măsurilor de control necesare;

   2. b) asigurarea implementării prompte şi eficiente de către centrele locale de control al bolii a măsurilor ment,ionate mai sus;

   3. c) repartizarea personalului şi a altor resurse pentru centrele locale de

      control al bolii;

   4. d) furnizarea de informaţii către Comisia Europeană sau către alte state membre ale Uniunii Europene, organizaţii veterinare naţionale, autorităţi naţionale şi organisme comerciale şi agricole;

   5. e) relaţia cu laboratoare de diagnostic;

   6. f) relaţia cu presa şi cu alte mijloace de comunicare în masă;

   7. g) relaţia cu autorităţile poliţieneşti, pentru a garanta instituirea măsurilor legale specifice.

2. (3) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să se asigure că centrele locale de control al bolii complet operaţionale pot fi înfiinţate imediat, în cazul apariţiei unui focar de pestă porcină africană.

3. (4) Cu toate acestea, unele funcţii ale centrului naţional de control al bolii pot fi delegate centrului local de control al bolii ce operează la nivel judeţean sau la un alt nivel după cum prevede art. 2, alin (2), lit. p), din Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate a animalelor, ce afectează comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu animale din speciile bovine şi porcine aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 236/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 20 noiembrie 2002, ce transpune Directiva 64/432/CEE, sau la un alt nivel, cu condiţia de a nu compromite obiectivele centrului naţional de control al bolii.

4. (5) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să înfiinţeze un grup de experţi, operaţional în permanenţă, în vederea menţinerii expertizei necesare pentru a asista autoritatea sanitară veterinară competentă în asigurarea pregătirii adecvate a combaterii bolii.

5. (6) În cazul unui focar, grupul de experţi trebuie să asiste Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor cel puţin la:

   1. a) ancheta epidemiologică;

   2. b) prelevarea de probe, testarea şi interpretarea rezultatelor testărilor de laborator;

   3. c) stabilirea măsurilor de control al bolii.

6. (7) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să dispună ca centrul naţional şi cele locale de control al bolii, precum şi grupul de experţi deţin personal, facilităţi şi echipament, inclusiv sisteme de comunicare dacă este necesar, precum şi o ierarhie eficientă şi clară de comandă şi management, pentru a asigura implementarea promptă a măsurilor de control al bolii stabilite de prezenta normă sanitară veterinară.

7. (8) În planul de contingenţă menţionat la art. 21, trebuie să fie stabilite detalii privind personalul, facilităţile, echipamentul, ierarhia de comandă şi management al centrelor naţionale şi locale de control al bolii.

8. (9) În conformitate cu prevederile comunitare, se pot stabili criterii şi cerinţe suplimentare privitoare la funcţiile şi îndatoririle centrului naţional de control al bolii, ale centrelor locale de control şi a grupului de experţi.

Art. 23 – Anexele nr. 1, 2, 3, 4 şi 5 fac parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară.

ANEXA nr. 1

la norma sanitară veterinară

Notificarea bolii şi informaţii epidemiologice suplimentare

ce trebuie furnizate de către Autoritatea Natională Sanitară Veterinară şi

'

pentru Siguranţa Alimentelor la confirmarea pestei porcine africane

1. 1. În termen de 24 de ore de la confirmarea oricărui focar primar de boală, un caz primar la porci sălbatici sau un caz la un abator sau în mijloace de transport, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să notifice prin intermediul Sistemului de Notificare al Bolilor Animalelor stabilit în conformitate cu art. 5 din nonna sanitară veterinară, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 77/2005, ce transpune Directiva Comisiei 82/894/CEE :

   1. a) data expedierii;

   2. b) ora expedierii;

   3. c) numele statului – România;

   4. d) numele bolii;

   5. e) numărul focarului sau al cazului;

   6. f) data la care a fost suspectată pesta porcină africană;

   7. g) data confirmării;

   8. h) metodele utilizate pentru confirmare;

   9. i) dacă boala a fost confirmată la porci sălbatici, la porcinele dintr-o exploataţie, abator sau mijloc de transport;

   10. j) localizarea geografică unde a fost confirmat focarul sau cazul de pestă porcină africană;

   11. k) măsurile aplicate pentru controlul bolii.

2. 2. În cazul focarelor primare depistate în abatoare sau în mijloace de transport, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

   Alimentelor trebuie să transmită următoarele informaţii suplimentare faţă de datele menţionate la pct. 1:

   1. a) numărul porcinelor susceptibile din focar, abator sau mijloace de transport;

   2. b) numărul de porcine moarte din fiecare categorie din exploataţie, abator sau mijloace de transport;

   3. c) pentru fiecare categorie, morbiditatea bolii şi numărul de porcine la care a fost confirmată pesta porcină africană;

   4. d) numărul de porcine ucise în focar, în abator sau în mijloacele de transport;

   5. e) numărul carcaselor prelucrate;

   6. f) în cazul unui focar, distanţa faţă de cea mai apropiată exploataţie de porci;

   7. g) dacă a fost confirmată pesta porcină africană într-un abator sau într-un mijloc de transport, localizarea exploataţiei sau a exploataţiilor de origine a porcinelor sau carcaselor infectate.

3. 3. În cazul focarelor secundare, informaţiile menţionate la pct. 1 şi 2 trebuie să fie înaintate în limitele de timp stabilite la art. 4 din Norma sanitară veterinară privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 77/2005, ce transpune Directiva Consiliului Europei 82/894/CEE .

4. 4. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să dispună ca informaţiile furnizate în conformitate cu pct. 1, 2 şi 3 cu referire la orice focar sau caz de pestă porcină africană dintr-o exploataţie, abator sau mijloc de transport, sunt urmate, cât mai curând posibil, de un raport scris către Comisia Europeană şi către statele membre ale Uniunii Europene; acest raport trebuie să includă cel puţin:

   1. a) data la care porcinele din exploataţie, abator sau mijloc de transport au fost ucise, iar carcasele acestora prelucrate;

   2. b) rezultatele testărilor efectuate pe probe prelevate atunci când porcinele au fost ucise;

   3. c) numărul de porcine ucise şi prelucrate, numărul de porcine ce urmează să fie tăiate la o dată ulterioară, precum şi data limită stabilită pentru tăierea acestora în situaţia în care a fost aplicată derogarea prevăzută la art. 6, alin (1);

   4. d) toate informaţiile legate de originea posibilă a bolii sau, dacă aceasta a fost precizată, de originea reală a acesteia;

   5. e) informaţii despre sistemul de control stabilit pentru a asigura implementarea efectivă a măsurilor pentru controlul mişcărilor de animale stabilite la art. 1O şi 11;

   6. f) în cazul unui focar primar sau al unui caz de pestă porcină africană într-un abator sau într-un mijloc de transport, tipul genetic al virusului responsabil pentru focar sau pentru caz;

   7. g) atunci când porcinele au fost ucise în exploataţii de contact sau în exploataţii ce conţin porcine suspectate ca fiind infectate cu virus de pestă porcină africană, informaţii privind:

1. (i) data uciderii şi numărul de porcine ucise din fiecare categorie şi în fiecare exploataţie,

2. (ii) legătura epidemiologică dintre focarul sau cazul de pestă porcină africană şi fiecare exploataţie de contact, sau alte motive ce au indus suspiciunea că pesta porcină africană este prezentă în fiecare exploataţie suspectată;

3. (iii) rezultatele testărilor de laborator efectuate pe probe prelevate de la porcinele din exploataţii şi când astfel de porcine au fost ucise; când porcinele din exploataţiile de contact nu au fost ucise, trebuie furnizate informaţii asupra motivelor acestei decizii.

   ANEXA nr. 2

   la norma sanitară veterinară

   Principii şi proceduri de curăţare, dezinfecţie şi tratament cu insecticide

   1. 1. Principii şi proceduri generale:

      1. a) operaţiunile de curăţare şi dezinfecţie şi, atunci când este necesar, măsurile de distrugere a rozătoarelor şi insectelor, trebuie efectuate sub supraveghere oficială şi conform instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial, utilizându-se produse autorizate oficiaI;

      2. b) dezinfectanţii ce trebuie utilizaţi şi concentraţiile acestora trebuie autorizate oficial de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru a se asigura distrugerea virusului de pestă porcină africană;

      3. c) eficienţa dezinfectanţilor trebuie să fie verificată regulat înainte de utilizare, deoarece eficienţa unor dezinfectanţi este diminuată prin depozitare prelungită;

      4. d) alegerea dezinfectanţilor, insecticidelor şi a procedurilor pentru dezinsecţie şi dezinfecţie trebuie să fie făcută ţinându-se cont de natura clădirilor, vehiculelor şi obiectelor ce trebuie tratate;

      5. e) condiţiile în care sunt utilizaţi agenţii de degresare, dezinfectanţii şi insecticidele, trebuie să garanteze că eficienţa acestora nu este diminuată. Trebuie respectaţi în mod special parametrii tehnici indicaţi de fabricant, ca de exemplu, presiunea, temperatura minimă şi timpul de contact cerut;

      6. f) indiferent de dezinfectantul utilizat, trebuie să fie aplicate următoarele reguli generale:

         1. (i) se udă complet cu dezinfectant aşternutul, dejecţiile şi materiile fecale;

         2. (ii) se spală şi curăţă prin periere atentă şi răzuire pardoseala, podeaua, rampele şi zidurile, dacă este posibil, după îndepărtarea sau demontarea echipamentului sau a instalaţiilor, astfel încât să nu se împiedice procedurile de curăţare şi dezinfecţie eficiente;

         3. (iii) apoi, se aplică din nou dezinfectantul un timp minim de contact, în conformitate cu instructiunile de fabricare,

            '

         4. (iv) apa utilizată pentru operaţiunile de curăţare trebuie înlăturată astfel încât să se evite orice risc al răspândirii virusului, conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial,

      7. g) atunci când spălarea este efectuată cu lichide aplicate sub presiune, trebuie evitată repetarea contaminării părţilor curăţate anterior;

      8. h) se spală, dezinfectează sau distruge echipamentul, instalaţiile, articolele sau a compartimentele care posibil să fie contaminate;

      9. i) după procedurile de dezinfecţie trebuie să fie evitată recontaminarea;

      10. j) curăţarea, dezinfecţia şi dezinsecţia cerute în cadrul prezentei norme sanitare veterinare trebuie să fie documentate în registrul exploataţiei sau în registrul vehiculelor şi, atunci când este solicitată autorizarea oficială, să fie certificată de medicul veterinar oficial însărcinat cu controlul.

   2. 2. Prevederi speciale pentru curăţarea şi dezinfecţia exploataţiilor infectate:

      1. a) operaţiuni preliminare de curăţare şi dezinfectare:

         1. (i) trebuie luate toate măsurile necesare pentru a evita sau reduce răspândirea virusului de pestă porcină africană în timpul uciderii animalelor. Aceste măsuri includ, inter alia, instalarea echipamentului de dezinfecţie temporară, furnizarea de îmbrăcăminte de protecţie şi duşuri, decontaminarea echipamentului utilizat, a instrumentelor şi facilităţilor, întreruperea furnizării energiei către instalaţia de ventilaţie;

         2. (ii) carcasele animalelor ucise trebuie să fie aspersate cu dezinfectant;

         3. (iii) în cazul în care carcasele trebuie să fie transportate din exploataţie pentru procesare, trebuie să fie utilizate containere acoperite şi etanşe;

         4. (iv) imediat ce carcasele porcinelor au fost îndepărtate pentru procesare, acele părţi ale exploataţiei în care au fost adăpostite animalele şi orice alte părţi ale clădirilor, curţilor etc., contaminate în timpul uciderii sau examinării postmortem trebuie aspesate cu dezinfectanţi autorizaţi în conformitate cu prevederile art. 12,

         5. (v) orice ţesut sau sânge împrăştiat în timpul tăierii, post mortem sau prin contaminarea grosieră a clădirilor, curţilor, ustensilelor, etc., trebuie colectate cu atenţie şi procesate odată cu carcasele,

         6. (vi) dezinfectantul trebuie să rămână pe suprafaţă cel puţin 24 de ore;

      2. b) curăţenia şi dezinfecţia finală:

         1. (i) purinul şi aşternutul utilizat trebuie îndepărtate şi tratate cu respectarea prevederilor de la pct. (3), lit. a),

         2. (ii) grăsimea şi murdăria trebuie să fie îndepărtate de pe toate suprafeţele, prin aplicarea unui agent de degresare, iar suprafeţele trebuie spălate cu apă,

         3. (iii) după spălarea cu apă rece trebuie să fie aplicată încă o aspersare cu dezinfectant,

         4. (iv) după şapte zile, locurile trebuie tratate cu un agent de degresare, clătite cu apă, aspersate cu dezinfectant şi clătite din nou cu apă.

   3. 3. Dezinfectarea aşternutului contaminat, a purinului şi gunoiului de grajd:

      1. a) gunoiul de grajd şi aşternutul utilizat trebuie presate pentru a se încălzi, aspersate cu dezinfectant şi lăsate astfel cel puţin 42 de zile, sau distruse prin ardere sau îngropare;

      2. b) purinul trebuie depozitat cel puţin 60 de zile după ultima adăugare de material infecţios cu excepţia cazului în care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizează o perioadă de depozitare redusă pentru purinul care a fost tratat eficace în conformitate cu instruct,iunile date de medicul veterinar oficial,

         pentru a asigura distrugerea virusului.

   4. 4. Cu toate acestea, prin derogare de la prevederile menţionate la pct. 1 şi 2, în cazul exploataţiilor în aer liber, autoritatea sanitară veterinară competentă poate să stabilească proceduri specifice pentru curăţare şi dezinfectare, ţinând cont de tipul exploataţiei şi de condiţiile climatice.

ANEXA nr. 3

la norma sanitară veterinară

Linii directoare pentru depistarea vectorilor

1. 1. Căutarea vectorilor trebuie efectuată în spaţiile în care trăiesc şi se odihnesc porcinele şi în împrejurimile acestor zone.

   Vectorii sunt găsiţi în general în clădiri vechi, la umbră, atunci când condiţiile de temperatură şi umiditate sunt favorabile.

   Cele mai bune rezultate sunt obţinute când căutarea are loc primăvara târziu, în timpul verii şi toamna devreme, perioade în care vectorii sunt foarte activi.

2. 2. Trebuie să fie utilizate două metode:

   1. (a) Căutarea vectorilor în sol, nisip sau praf, extrase din spaţiile dintre pietre (în cazul zonelor construite din pietre) sau din interstiţii sau fisuri din ziduri, de sub ţigle sau din pardoseala clădirilor, cu ajutorul unei perii sau a oricărei alte unelte adecvate; dacă este necesar, pământul şi nisipul trebuie să fie cernute; când se caută larve tinere, poate fi utilă o lupă;

   2. (b) Căutarea vectorilor prin intermediul capcanelor cu C02. Capcanele trebuie să fie plasate în boxele porcilor mai multe ore, de preferat în timpul nopţii şi în orice caz pe suprafeţe umbroase, la care nu ajunge lumina zilei; capcanele trebuie să fie construite astfel încât vectorii să fie aduşi destul de aproape de sursa de C02 pentru a le fi imposibil să se întoarcă în habitatul lor.

ANEXA nr. 4

la norma sanitară veterinară

Laboratoarele naţionale pentru pesta porcină africană şi responsabilităţile acestora

1. 1. Laboratoarele naţionale pentru pesta porcină africană sunt următoarele:

   Belgia

   Centre d'etude et de recherche veterinaires et agrochimiques, 1180 Bruxelles

   Republica Cehă

   Institute of Animal Health, Ash Road, Pirbright, Woking, Surrey GU24 ONF

   Danemarca

   Danmarks Veterinasre Institut -Afdeling for Virologi, Lindholm, 4771 Kalvehave

   Germania

   Bundesforschungsanstalt fur Viruskrankheiten der Tiere, Tubingen, 17498 Riems

   Estonia

   Veterinaar- ja Toidulaboratoorium Kreutzwaldi 30

   51006 Tartu

   Grecia

   Veterinary Institute of lnfectious and Parasitic Diseases, 1531O Ag. Paraskevi

   Spania

   Centra de lnvestigaci6n en Sanidad Animal, 28130 Valdeolmos (Madrid)

   Franta

   '

   AFSSA-Ploufragan, Zoopole des Câtes d'Armor, 22440 Ploufragan

   Irlanda

   Veterinary Research Laboratory, Abbotstown, Castleknock, Dublin 15

   Italia

   lstituto Zooprofilattico Sperimentale dell'Umbria e delie Marche, 06100 Perugia

   Cipru

   Tµ µa Kn7v1mp1Kwv lopuµcnwv

   .IEUSUVOTJ KHJVIOTplK <; KQI .17µ6cnac; Yyefac;

   rtVIK .1tu8uvm7 K1riv1arp1K <; YTToupydo rtwpyfa<; Axapvwv 2, 10176

   AS va

   Letonia

   Valsts veterinarmedicinas diagnostikas centrs Lejupes iela 3

   LV-1076 Riga

   Lituania

   Nacionaline veterinarijos laboratorija J.Kairiukscio g. 1O

   LT-2021 Vilnius

   Luxemburg

   Laboratoire de medecine veterinaire de l'Etat, 1020 Luxembourg

   Ungaria

   Orszagos Ăllategeszsegugyi lntezet (OĂI) Pf. 2. Tabornok u. 2.

   H-1581 Budapest

   Malta

   Institute for Animal Health Pirbright Laboratory

   Ash Road – Pirbright Woking – Surrey GU24 ONF United Kingdom

   Olanda

   Central Institute for animal disease control (CIDC-Lelystad), P.O. Box 2004, 8203 AA Lelystad

   Austria

   Bundessanstalt fur veterinărmedizinische Untersuchungen in Mădling, Robert Koch-Gasse 17, 2340 Mădling

   Polonia

   Laboratorium Zakladu Pryszczycy Panstwowego lnstytutu Weterynaryjnego

   ul. Wodna 7

   PL-98-220 Zdunska Wola

   Portugalia

   Laborat6rio Nacional de lnvestiga9ao Veterinaria, 1500 Lisboa

   Slovenia

   Nacionalni veterinarski institut Gerbiceva 60

   SI-1OOO Ljubljana

   Slovacia

   statny veterinarny ustav Pod drahami 918

   SK-960 86 Zvolen

   Finlanda

   Elăinlăăkintă- ja elintarviketutkimuslaitos,

   00231 Helsinki Forskningsanstalten for veterinărmedicin och livsmedel, 00231 Helsingfors

   Suedia

   Statens Veterinărmedicinska Anstalt, 75189 Uppsala

   Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

   Institute for Animal Health, Pirbright, Woking, Surrey GU24 ONF

2. 2. Laboratoarele naţionale pentru pesta porcină africană sunt însărcinate să garanteze că în fiecare stat membru al Uniunii Europene examinările de laborator efectuate în vederea detectării prezenţei pestei porcine africane şi a identificării tipului genetic al izolatelor de virus sunt efectuate în conformitate cu manualul de diagnostic; putând, în acest scop, încheia acorduri speciale cu laboratorul comunitar de referinţă sau cu alte laboratoare naţionale.

3. 3. Laboratorul naţional de pestă porcină africană din fiecare stat membru al Uniunii Europene este responsabil de coordonarea standardelor şi metodelor de diagnostic fixate pentru fiecare laborator de diagnostic de pestă porcină africană din statul respectiv.

   În acest scop:

   1. a) poate furniza reactivi de diagnostic laboratoarelor individuale;

   2. b) controlează calitatea tuturor reactivilor de diagnostic utilizaţi în statul respectiv;

   3. c) organizează periodic teste comparative;

   4. d) păstrează izolate de virus de pestă porcină africană provenite de la cazurile şi focarele confirmate în acel stat.

44

T A R I F E L E

aplicate pentru publicațiile prevăzute de lege a fi inserate în Monitorul Oficial al României începând cu 1 ianuarie 2006

1. 1.

   1. 1.1. Ordine ale miniștrilor, precizări, instrucțiuni, criterii, norme metodologice emise de organe ale administrației publice și de alte instituții publice, 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris care nu sunt prevăzute de Constituție, republicată, în art. 78, 100, 108, 115 și 147

   2. 1.2. Deciziile pronunțate de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

2. 2. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a III-a

   1. 2.1. Pierderi de acte, sigilii, ștampile, ciocane silvice 120.000 lei/act/12 lei noi/act

   2. 2.2. Schimbări de nume 120.000 lei/act/12 lei noi/act

   3. 2.3. Citații emise de instanțele judecătorești 120.000 lei/act/12 lei noi/act

   4. 2.4. Citații la care numărul persoanelor citate este mai mare de unu 120.000 lei/act + 2.500 lei/cuvânt/

      12 lei noi/act + 0,25 lei noi/cuvânt

   5. 2.5. Publicarea ordonanței judecătoriei privind pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului ca instrument de plată, 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris a cambiei și a biletului la ordin

   6. 2.6. Acte procedurale ale instanțelor judecătorești, a căror publicare este prevăzută de lege 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris

   7. 2.7. Extras-cerere pentru dobândirea sau renunțarea la cetățenia română 750.000 lei/anunț/75 lei noi/anunț

   8. 2.8. Concursuri pentru ocuparea de posturi didactice în învățământul superior și a posturilor vacante de funcționari publici 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris

   9. 2.9. Anunțuri privind concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, la concursul de admitere în magistratură, 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris la examenul de capacitate pentru magistrații stagiari, precum și pentru locurile vacante de magistrați, executori

      judecătorești, notari publici

   10. 2.10. Anunțuri privind concursul pentru posturile vacante de manager economic și celelalte posturi vacante de personal ale curților de apel și tribunalelor 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris

   11. 2.11. Anunțuri privind data la care au loc adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, precum și perioada 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris de depunere a propunerilor de candidaturi pentru Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.)

   12. 2.12. Publicarea ordonanței de clasare a comisiei de cercetare a averilor sau a hotărârii irevocabile a instanței judecătorești, 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris prin care se constată că proveniența bunurilor este justificată

   13. 2.13. Publicarea declarațiilor de avere potrivit legii 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

   14. 2.14. Publicarea rapoartelor periodice de activitate ale autorităților publice și a raportului privind starea justiției 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

   15. 2.15. Bilanțuri de ocupare a forței de muncă pe județe și la nivel național 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

   16. 2.16. Publicarea listei donatorilor și a donațiilor făcute partidelor politice 50.000 lei/rând tabel/5 lei noi/rând tabel

   17. 2.17. Publicarea raportului de venituri și cheltuieli electorale ale partidelor 490.000 lei/pag. de manuscris + 50.000 lei/rând tabel

       49 lei noi/pag. de manuscris + 5 lei noi/rând tabel

   18. 2.18. Alte publicații cu prezentare tabelară 50.000 lei/rând tabel/5 lei noi/rând tabel

   19. 2.19. Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege 2.500 lei/cuvânt/0,25 lei noi/cuvânt

3. 3. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a IV-a

   1. 3.1. Publicarea în extras sau integral a încheierilor judecătorului delegat de autorizare a constituirii societăților comerciale și de înmatriculare a acestora 315.000 lei/pag. de manuscris/31,5 lei noi/pag. de manuscris

   2. 3.2. Alte hotărâri judecătorești prevăzute de lege 750.000 lei/pag. de manuscris/75 lei noi/pag. de manuscris

   3. 3.3. Publicarea proiectului de fuziune sau divizare 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

   4. 3.4. Bilanțuri și conturi de profit și pierdere (anunțuri-extras) 795.000 lei/anunț/79,5 lei noi/anunț

   5. 3.5. Bilanțuri ale băncilor 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

   6. 3.6. Acte adiționale 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

   7. 3.7. Publicarea dispozitivului hotărârii definitive de excludere a unui asociat (S.N.C., S.C.S., S.R.L.), precum 400.000 lei/anunț/40 lei noi/anunț

      și a hotărârii de declarare a nulității unei societăți comerciale

   8. 3.8. Alte publicații ale agenților economici, sub formă de text, a căror publicare este prevăzută de lege (somații, convocări de adunări generale, 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris hotărâri ale adunărilor generale, acte de numire a lichidatorilor, bilanțuri contabile ale lichidatorilor, raportul cenzorilor în caz de lichidare etc.)

   9. 3.9. Publicații cu prezentare tabelară 50.000 lei/rând tabel/5 lei noi/rând tabel

   10. 3.10. Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

4. 4. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a V-a

   1. 4.1. Publicarea contractelor colective de muncă încheiate la nivel național și de ramură Tariful se calculează în funcție de numărul de pagini și de tirajul comandat

5. 5. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VI-a

   1. 5.1. Publicarea anunțului de intenție pentru inițierea unor proiecte în condiții de parteneriat public-privat, conform O.G. nr. 16/2002 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

   2. 5.2. Publicarea hotărârilor judecătorești irevocabile pronunțate în aplicarea O.U.G. nr. 60/2001 720.000 lei/pag. de manuscris/72 lei noi/pag. de manuscris

   3. 5.3. Publicarea anunțului de licitație publică deschisă în vederea delegării gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

   4. 5.4. Publicarea anunțului de licitație publică deschisă pentru delegarea gestiunii serviciilor publice de salubrizare a localităților prin concesiune 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

   5. 5.5. Publicarea anunțului de licitație publică deschisă privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

      și privat de interes local

   6. 5.6. Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

6. 6. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VII-a

   1. 6.1. Încheierea judecătorului delegat de înmatriculare în registrul comerțului a societății cooperative, conform Legii nr. 1/2005 315.000 lei/pag. de manuscris/31,5 lei noi/pag. de manuscris

   2. 6.2. Hotărârea adunării generale și/sau actul adițional cuprinzând textul integral al clauzelor modificatoare 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

   3. 6.3. Hotărârea judecătorească irevocabilă de anulare a hotărârii adunării generale 400.000 lei/anunț/40 lei noi/anunț

   4. 6.4. Hotărârea adoptată de adunarea generală a membrilor cooperatori prin care se aprobă situația financiară anuală 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

   5. 6.5. Hotărârea adunării generale pentru majorarea capitalului social, numai dacă majorarea este mai mare de 10% 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

   6. 6.6. Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul delegat, integral sau în extras 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

   7. 6.7. Actul modificator al actului constitutiv al societății cooperative absorbante, vizat de judecătorul delegat 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

   8. 6.8. Actul de dizolvare a societății 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

   9. 6.9. Actul de numire a lichidatorilor, precum și orice alt act care ar aduce schimbări în persoana acestora 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

Tarifele de publicare cuprind T.V.A. în cotă de 19%.

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește