NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 23 octombrie 2006 (*actualizată*)

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 21/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
Publicat în:
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulACTUALIZEAZA PENORMA 23/10/2006
ART. 6REFERIRE LAORDIN 206 25/08/2006
ART. 6REFERIRE LANORMA 25/08/2006
ART. 7ARE LEGATURA CUORDIN 9 30/01/2013 ART. 1
ART. 7REFERIRE LAORDIN 77 15/08/2005
ART. 7REFERIRE LANORMA 15/08/2005
ART. 9REFERIRE LAORDIN 77 15/08/2005
ART. 9REFERIRE LANORMA 15/08/2005
ANEXA 1REFERIRE LAORDIN 39 21/02/2006
ANEXA 1REFERIRE LANORMA 21/02/2006
ANEXA 1REFERIRE LAORDIN 98 02/02/2004
ANEXA 1REFERIRE LANORMA 02/02/2004
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEORDIN 86 16/10/2013
ActulREFERIT DENORMA 16/10/2013

privind controalele veterinare aplicabile comerţului intracomunitar cu produse de origine animală(actualizată până la data de 4 februarie 2013*)



–––––*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 4 februarie 2013 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către ORDINUL nr. 9 din 30 ianuarie 2013.Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor + 
Articolul 1Fără a aduce atingere prevederilor art. 6, controalele veterinare care se efectuează asupra produselor de origine animală, cuprinse în actele menţionate în anexă şi care sunt destinate comerţului, nu se mai efectuează la frontieră, ci în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare.
 + 
Articolul 2În sensul prezentei norme sanitare veterinare, se înţelege prin:1. control veterinar – orice control fizic şi/sau formalitate administrativă care se aplică produselor la care se face referire în art. 1 şi care este destinat protecţiei, directe sau indirecte, a sănătăţii publice ori a sănătăţii animalelor;2. comerţ – comerţul cu produse între statele membre în înţelesul art. 9 alin. (2) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene;3. unitate – orice întreprindere care produce, depozitează sau prelucrează produsele la care se face referire în art. 1;4. autoritate competentă – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor competentă să efectueze controale veterinare sau orice autoritate căreia aceasta i-a delegat competenţa respectivă;5. medic veterinar oficial – medicul veterinar desemnat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
 + 
Capitolul IControale la origine + 
Articolul 3(1) Sunt destinate comerţului numai produsele la care se face referire în art. 1, care au fost obţinute, controlate, marcate şi etichetate în conformitate cu reglementările comunitare, pentru destinaţia respectivă, şi care sunt însoţite de un certificat de sănătate, certificat de sănătate animală sau de orice alt document prevăzut de reglementările veterinare comunitare până la destinatarul final menţionat în acestea; unităţile de origine trebuie să se asigure, printr-un autocontrol permanent, că astfel de produse respectă aceste cerinţe; fără a aduce atingere sarcinilor de monitorizare încredinţate medicului veterinar oficial în baza legislaţiei comunitare, autoritatea competentă trebuie să efectueze controale regulate asupra unităţilor, pentru a se convinge că produsele destinate comerţului respectă cerinţele comunitare sau, în cazurile prevăzute la alin. (3), cerinţele statului membru de destinaţie; atunci când există suspiciuni asupra faptului că nu sunt îndeplinite aceste cerinţe, autoritatea competentă trebuie să efectueze controalele necesare, iar dacă suspiciunea este confirmată, să ia măsurile corespunzătoare, care pot include retragerea autorizaţiei.(2) Atunci când transportul implică mai multe locuri de destinaţie, produsele trebuie să fie grupate în tot atâtea loturi câte locuri de destinaţie sunt; fiecare lot trebuie să fie însoţit de certificatul sau documentul menţionat anterior; atunci când produsele la care se referă art. 1 sunt destinate exportului către o ţară terţă, transportul trebuie să rămână sub supraveghere vamală până la punctul de ieşire de pe teritoriul Comunităţii Europene.(3) Dacă România realizează importuri facultative din anumite ţări terţe, trebuie să informeze Comisia Europeană şi celelalte state membre ale Uniunii Europene de existenţa unor astfel de importuri; în situaţia în care produsele sunt introduse pe teritoriul Comunităţii Europene de un alt stat membru al Uniunii Europene, acesta trebuie să efectueze un control al documentelor privind originea şi destinaţia produselor, în conformitate cu art. 6 alin. (1); în situaţia în care România este stat membru de destinaţie, autoritatea competentă interzice reexpedierea de pe teritoriul României a produselor respective, în afară de cazul în care acestea sunt destinate altui stat membru ce utilizează aceeaşi opţiune.
 + 
Articolul 4(1) Autoritatea competentă a României, ca stat membru de expediere, trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că operatorii respectă cerinţele veterinare în toate etapele producţiei, depozitării, comercializării şi transportului produselor menţionate la art. 1. Produsele de origine animală, cuprinse în actele menţionate în anexă, sunt controlate în acelaşi mod, din punct de vedere veterinar, indiferent dacă acestea sunt destinate comerţului intracomunitar sau pieţei naţionale.(2) Autoritatea competentă a României, ca stat membru de expediere, trebuie să ia măsurile administrative, legale sau penale corespunzătoare pentru a sancţiona orice încălcare a legislaţiei veterinare de către persoanele fizice sau juridice, atunci când se descoperă că reglementările comunitare au fost încălcate, în special atunci când se constată că certificatele sau documentele întocmite nu corespund stării reale a produselor ori că ştampilele de sănătate publică au fost aplicate produselor care nu respectă aceste reguli.
 + 
Capitolul IIControale la sosirea la destinaţie + 
Articolul 5(1) În situaţia în care România este stat membru de destinaţie, autoritatea competentă trebuie să aplice următoarele măsuri:a) verifică, la locurile de destinaţie ale produselor, prin intermediul controalelor veterinare prin sondaj, nediscriminatorii, faptul că au fost respectate cerinţele prevăzute la art. 3; în acelaşi timp, aceasta prelevează probe. Suplimentar, în situaţia în care România este stat membru de tranzit sau de destinaţie şi autoritatea competentă deţine informaţii care conduc la suspiciunea unei nereguli, pot fi, de asemenea, efectuate controale în timpul transportului de produse pe teritoriul său, incluzând controalele privind conformitatea în ceea ce priveşte mijloacele de transport;b) atunci când produsele la care se face referire în art. 1, ce provin dintr-un alt stat membru, sunt destinate:(i) unei unităţi aflate sub responsabilitatea unui medic veterinar oficial, acesta trebuie să se asigure că numai produsele care îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 3 alin. (1), cu privire la marcare şi documentele de însoţire, sunt însoţite de documentul prevăzut de reglementările ţării de destinaţie şi sunt admise în acea unitate;(îi) unui intermediar autorizat care divizează loturile ori unei întreprinderi comerciale cu sucursale multiple sau oricărei unităţi care nu este supusă supravegherii permanente, aceştia trebuie să verifice, înainte ca lotul să fie divizat sau comercializat, prezenţa mărcilor, a certificatului sau a documentelor menţionate la lit. b) pct. (i) şi să notifice autorităţii competente orice neregularitate sau abatere;(iii) altor destinatari, în special atunci când întreg lotul este parţial descărcat în timpul transportului, lotul descărcat trebuie să fie însoţit, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1), de originalul certificatului menţionat la lit. b) pct. (i);c) garanţiile, care trebuie să fie furnizate de destinatarii la care se face referire în lit. b) pct. (îi) şi (iii), trebuie să fie specificate într-o convenţie încheiată cu autoritatea competentă, ce urmează să fie semnată în momentul înregistrării anterioare prevăzute la alin. (3). Autoritatea competentă trebuie să efectueze controale randomizate pentru a verifica conformitatea cu aceste garanţii.(2) Fără a aduce atingere prevederilor art. 4, în cazul în care nu au fost stabilite standardele comunitare adoptate prin reglementări comunitare, atunci când România este stat membru de destinaţie, autoritatea competentă poate solicita, respectând prevederile generale ale Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, ca unitatea de origine să aplice standardele în vigoare, în baza reglementărilor naţionale. Atunci când România este stat membru de origine, autoritatea competentă trebuie să se asigure că produsul în cauză respectă aceste cerinţe.(3) Operatorii care deţin produse ce le-au fost livrate dintr-un alt stat membru sau care divizează complet un lot de astfel de produse trebuie:a) să se supună, dacă autoritatea competentă solicită, înregistrării prealabile;b) să ţină un registru în care sunt înregistrate astfel de livrări;c) să raporteze sosirea produselor dintr-un alt stat membru, dacă este solicitat acest lucru de către autoritatea competentă, în măsura în care se consideră necesar, pentru a se efectua controalele menţionate la alin. (1);d) să păstreze, pentru o perioadă de cel puţin 6 luni, ce trebuie specificată de către autoritatea competentă, certificatele de sănătate sau documentele menţionate la art. 3, pentru a le putea prezenta autorităţii competente, la cererea acesteia.
 + 
Articolul 6(1) În cursul controalelor efectuate la locurile în care pot fi aduse produse dintr-o ţară terţă pe teritoriul României, aşa cum se menţionează în Norma sanitară veterinară care stabileşte principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din ţări terţe, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 206/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 4 septembrie 2006, ce transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 97/78/CE , cum ar fi porturi, aeroporturi şi posturi de inspecţie la frontieră cu ţări terţe, se iau următoarele măsuri:a) este efectuat un control al documentelor care atestă originea produselor;b) produsele ce provin din Comunitatea Europeană sunt supuse regulilor privind controalele prevăzute la art. 5;c) produsele din ţările terţe sunt supuse regulilor stabilite în norma sanitară veterinară, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 206/2006, ce transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 97/78/CE .(2) Prin derogare de la alin. (1), toate produsele transportate cu mijloace de transport, ce asigură o legătură permanentă şi directă între două puncte geografice ale Comunităţii Europene, trebuie să fie supuse reglementărilor cu privire la inspecţie, stabilite la art. 5.
 + 
Articolul 7(1) Dacă în cursul unui control efectuat la locul de destinaţie a lotului sau în timpul transportului autoritatea competentă constată:a) prezenţa agenţilor responsabili de una dintre bolile la care se referă Norma sanitară veterinară privind notificarea bolilor animalelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 77/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 30 august 2005, ce transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 82/894/CEE , de o zoonoză, boală sau orice altă cauză similară care pot constitui un risc major pentru animale ori oameni sau că produsele provin dintr-o zonă în care evoluează o boală epizootică, aceasta trebuie să dispună ca lotul să fie distrus sau utilizat în alte scopuri stabilite de reglementările comunitare; costurile legate de distrugerea lotului trebuie să fie suportate de expeditor sau reprezentantul său; în situaţia în care România este stat membru de destinaţie, autoritatea competentă trebuie să notifice imediat autorităţilor competente ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene constatările făcute, deciziile luate şi motivele acestor decizii; pot fi aplicate măsurile de protecţie prevăzute la art. 9;b) că produsele nu îndeplinesc condiţiile stabilite de legislaţia naţională transpusă în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene sau în absenţa deciziilor privind standardele comunitare prevăzute în legislaţia naţională ce transpune legislaţia comunitară, de standardele naţionale, aceasta poate, cu condiţia ca acest lucru să fie permis de condiţiile de sănătate publică şi sănătate animală, să dea expeditorului sau reprezentantului său posibilitatea alegerii între:(i) distrugerea produselor; sau(îi) utilizarea produselor în alte scopuri, incluzând returnarea acestora cu acordul autorităţii competente a ţării unităţii de origine.(2) Dacă se constată că certificatul sau documentele conţin nereguli, expeditorului trebuie să i se acorde o perioadă de graţie, înainte de a se recurge la această ultimă posibilitate.(3) Perioada de graţie acordată pentru ca expeditorul să prezinte autorităţii competente documentele solicitate nu poate fi mai mare de 3 zile lucrătoare, iar costurile ocazionate de manipulare şi depozitare în această perioadă trebuie să fie suportate de expeditor/beneficiar sau reprezentantul acestuia.––––Alin. (3) al art. 7 a fost introdus de art. I din ORDINUL nr. 9 din 30 ianuarie 2013 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 73 din 4 februarie 2013.
 + 
Articolul 8(1) În cazurile prevăzute la art. 7, autoritatea competentă a României, ca stat membru de destinaţie, trebuie să contacteze fără întârziere autoritatea competentă a statului membru de expediere. În situaţia în care România este stat membru de expediere, autoritatea competentă trebuie să ia toate măsurile necesare şi să notifice autorităţii competente a statului membru de destinaţie natura controalelor efectuate, deciziile luate şi motivele care au stat la baza acestor decizii.(2) Dacă autoritatea competentă consideră că astfel de măsuri sunt inadecvate, aceasta împreună cu autoritatea competentă a statului membru de expediere trebuie să caute modalităţi şi mijloace de remediere a situaţiei; dacă este cazul, aceasta poate implica o inspecţie la faţa locului. În situaţia în care România este stat membru de expediere, autoritatea competentă trebuie să colaboreze cu autoritatea competentă a statului membru de destinaţie în identificarea mijloacelor de remediere a situaţiei.(3) Atunci când controalele prevăzute în art. 7 indică neregularităţi repetate, autoritatea competentă a României, ca stat membru de destinaţie, trebuie să informeze Comisia Europeană şi departamentele veterinare ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene.(4) În aşteptarea concluziilor Comisiei Europene, la solicitarea statului membru de destinaţie, autoritatea competentă trebuie să intensifice controalele asupra produselor ce provin de la unitatea în cauză şi, dacă există motive serioase privind sănătatea animală sau publică, să suspende autorizarea.(5) În situaţia în care România este stat membru de destinaţie, autoritatea competentă poate să îşi intensifice controalele asupra produselor ce provin din aceeaşi unitate.(6) Cu excepţia cazului prevăzut de alin. (9), drepturile de contestaţie existente în baza legislaţiei în vigoare în România împotriva dispoziţiilor autorităţii competente nu vor fi afectate de prezenta normă sanitară veterinară.(7) Deciziile luate de autoritatea competentă a României, ca stat membru de destinaţie, şi motivele care au stat la baza acestor decizii trebuie să fie notificate expeditorului sau reprezentantului său şi autorităţii competente a statului membru de expediere.(8) Dacă expeditorul sau reprezentantul său solicită astfel, deciziile şi motivele menţionate trebuie să îi fie trimise în scris, cu detalii ale drepturilor de contestaţie, care îi sunt disponibile în baza legislaţiei în vigoare în România, ca stat membru de destinaţie, şi ale procedurii şi limitelor de timp aplicabile.(9) În eventualitatea unui litigiu, cele două părţi implicate au posibilitatea, dacă vor cădea de acord, ca în decurs de maximum o lună să supună acest litigiu evaluării unui expert, al cărui nume figurează pe o listă a experţilor comunitari întocmită de Comisia Europeană. Costul consultării expertului este suportat de către Comunitatea Europeană.(10) Experţii respectivi îşi dau avizul în decurs de maximum 72 de ore sau după primirea rezultatelor oricăror analize. Părţile respectă avizul expertului cu privire la legislaţia veterinară comunitară.(11) Costurile returnării transportului, depozitării produselor, folosirii în alte scopuri sau distrugerii acestora trebuie să fie suportate de destinatar.
 + 
Capitolul IIIPrevederi comune + 
Articolul 9(1) Autoritatea competentă a României trebuie să notifice imediat celorlalte state membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene orice focar de boală de pe teritoriul său, altul decât cel la care se referă norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 77/2005, ce transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 82/894/CEE , orice zoonoze, boli sau alte cauze susceptibile de a constitui un risc serios pentru sănătatea animalelor sau pentru sănătatea publică.(2) În situaţia în care România este stat membru de origine, autoritatea competentă trebuie să aplice imediat măsurile de prevenire sau de combatere prevăzute de regulile comunitare, în special determinarea zonelor tampon prevăzute de aceste reguli, sau să adopte orice altă măsură pe care o consideră corespunzătoare.(3) Autoritatea competentă a Românei, ca stat membru de destinaţie sau tranzit care, în cursul unui control la care se face referire la art. 5, a stabilit existenţa uneia dintre bolile sau cauzele prevăzute la alin. (1), poate lua, dacă este necesar, măsurile de precauţie prevăzute de regulile comunitare.(4) Până la luarea măsurilor de către Comisia Europeană, autoritatea competentă a României, ca stat membru de destinaţie, poate lua, din motive serioase privind sănătatea publică sau animală, măsuri de protecţie interimare cu privire la unităţile în cauză sau, în cazul unei boli epizootice, cu privire la zona de protecţie prevăzută de regulile comunitare.(5) Măsurile luate de autoritatea competentă trebuie să fie notificate fără întârziere Comisiei Europene şi celorlalte state membre ale Uniunii Europene.(6) La cererea autorităţii competente sau la iniţiativa Comisiei Europene, unul ori mai mulţi reprezentanţi ai Comisiei Europene pot merge imediat la locul în cauză pentru a examina, în colaborare cu autorităţile competente, măsurile luate şi vor emite un aviz cu privire la aceste măsuri.
 + 
Articolul 10Autoritatea competentă trebuie să numească departamentul sau departamentele veterinare responsabile cu efectuarea controalelor veterinare şi cu colaborarea cu departamentele de inspecţie ale celorlalte state membre.
 + 
Articolul 11(1) Oficialii departamentelor veterinare şi, după caz, în colaborare cu oficiali ai altor departamente împuternicite în acest scop sunt autorizaţi:a) să efectueze inspecţii ale clădirilor, birourilor, laboratoarelor, instalaţiilor, mijloacelor de transport, unităţilor şi echipamentului, produselor de curăţare şi întreţinere, procedurilor utilizate pentru producerea, prelucrarea, marcarea, etichetarea şi prezentarea acestor produse;b) să efectueze controale privind respectarea de către personal a cerinţelor stabilite de prevederile anexei la prezenta normă sanitară veterinară;c) să preleveze probe din produsele ţinute pentru a fi depozitate sau vândute, transportate ori comercializate;d) să examineze materialul documentar sau informatic relevant pentru controalele efectuate ulterior măsurilor ce se iau în baza art. 3 alin. (1).(2) În acest scop, aceştia trebuie să primească de la unităţile care sunt controlate cooperarea necesară pentru realizarea sarcinilor lor.
 + 
Articolul 12Anexa face parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară.
 + 
Anexa la norma sanitară veterinarăLEGISLAŢIE VETERINARĂ + 
Capitolul INorma sanitară veterinară ce stabileşte reguli de sănătate animală care reglementează producţia, procesarea, distribuţia şi introducerea produselor de origine animală destinate pentru consum uman, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 39/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 8 martie 2006, ce transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 2002/99/CERegulamentul Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene nr. 853/2004/CE care stabileşte reguli specifice de igienă pentru alimente de origine animală, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 139 din 30 aprilie 2004, p. 55
 + 
Capitolul IINorma sanitară veterinară care stabileşte condiţiile de sănătate a animalelor şi de sănătate publică care reglementează comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul în România de produse care nu sunt supuse cerinţelor şi regulilor specifice, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 98/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 4 martie 2004, ce transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 92/118/CEERegulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1.774/2002 ce stabileşte reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale, ce nu sunt destinate consumului uman, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 273 din 10 octombrie 2002, p. 1.–––-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x