ce stabileşte regulile aplicabile controalelor regulate asupra stării generale de igiena, efectuate de operatori în unităţi, în conformitate cu Norma sanitară veterinara privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 401/2002, şi cu Norma sanitară veterinara privind problemele de sănătate care reglementează producerea şi comerţul cu carne proaspăta de pasare, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 402/2002
+
Articolul 1(1) Operatorii din unităţile de carne sunt obligaţi să efectueze controale regulate asupra condiţiilor generale de igiena a producţiei în unitate, prin implementarea şi menţinerea unei proceduri permanente elaborate în conformitate cu următoarele principii referitoare la analiza riscului şi la punctele critice de control (HACCP): … a) identificarea oricăror riscuri ce trebuie prevenite, eliminate sau reduse la un nivel acceptabil; … b) identificarea punctelor critice de control în cadrul etapei sau etapelor la care controlul este esenţial pentru a preveni sau a elimina riscul ori pentru a-l reduce la niveluri acceptabile; … c) stabilirea limitelor critice pentru punctele critice de control ce diferentiaza acceptabilul de neacceptabil pentru prevenirea, eliminarea sau reducerea riscurilor identificate; … d) stabilirea şi implementarea procedurilor de monitorizare efectivă a punctelor critice de control; … e) stabilirea acţiunilor corective atunci când monitorizarea indica faptul ca un punct critic de control nu este sub control; … f) stabilirea procedurilor de verificare periodică dacă măsurile prevăzute la lit. a)-e) funcţionează efectiv; … g) stabilirea documentelor şi înregistrărilor, proporţional cu natura şi dimensiunile activităţii, pentru a demonstra aplicarea efectivă a măsurilor stabilite la lit. a)-f) şi a facilita controalele oficiale. … (2) În cadrul sistemului la care se referă alin. (1), operatorii din unităţile de carne pot folosi ghiduri de buna practica ce trebuie evaluate de autoritatea sanitară veterinara competenţa. … +
Articolul 2(1) Controalele microbiologice la care se referă art. 10 alin. (2) din Norma sanitară veterinara privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 401/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 22 ianuarie 2003, trebuie efectuate de către operatori în conformitate cu procedura stabilită în instrucţiunile din anexa. … (2) Probele sunt recoltate din acele locuri în care este cel mai probabil să apară riscul contaminarii microbiologice. … (3) Pot fi utilizate şi alte proceduri decât cele descrise în anexa, cu condiţia să se fi demonstrat ca sunt cel puţin echivalente cu procedura stabilită în aceasta. … +
Articolul 3(1) Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor pune în aplicare acte normative, reglementări şi prevederi administrative, necesare pentru conformarea cu prezenta norma sanitară veterinara, pe care le va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Ministerului Integrării Europene şi al Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană, împreună cu tabelele de concordanta, în vederea evaluării conformitatii transpunerii legislative, şi va stabili măsurile necesare pentru implementarea corecta şi la timp a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare. … (2) Atunci când Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor acţionează potrivit prevederilor alin. (1), trebuie să facă o referire expresă la prezenta norma sanitară veterinara, la publicarea oficială a acestora. Procedura privind realizarea referirii menţionate rămâne în responsabilitatea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. … (3) Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor va lua toate măsurile necesare şi va sanctiona, potrivit legii, orice încălcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare, iar în caz de infracţiuni, sesizează organele de cercetare penală. … (4) Prezenta norma sanitară veterinara constituie transpunerea oficială a Deciziei Comisiei nr. 2001/471/CE . … +
Articolul 4Anexa face parte integrantă din prezenta norma sanitară veterinara. +
Anexăla norma sanitară veterinaraINSTRUCŢIUNIprivind evaluarea bacteriologica a suprafeţeicarcaselor, recoltarea probelor, prelucrarea lor,prezentarea rezultatelor şi pentru controluldezinfectiei şi curăţeniei în abatoare şi în unităţi de transareI. PRELEVAREA DE PROBE DE LA CARCASE DE BOVINE, PORCINE, OVINE, CAPRINE ŞI CABALINE, ÎN ABATOARE1. Metoda de prelevare a probelora) Metoda distructiva … Pentru evaluarea bacteriologica a suprafeţei carcaselor prin metoda distructiva trebuie obţinute 4 probe de tesut de la carcase, reprezentând un total de 20 cmp, prelevate după toaletare. Aceasta operaţiune trebuie efectuată înainte de începerea procesului de răcire. Portiunile de tesut pot fi obţinute de la carcase, folosindu-se un dispozitiv steril (2,5 cm), sau prin decuparea unui lambou cu dimensiunea de 5 cmp şi maximum 5 mm grosime. În abator probele trebuie introduse, în condiţii aseptice, într-un container pentru probe sau într-o punga de dilutie din plastic, fiind transferate ulterior în laborator şi apoi omogenizate cu ajutorul unui Stomacher peristaltic sau într-un agitator rotativ (omogenizator).b) Metoda nedistructiva … În cazul utilizării metodei nedistructive, tampoanele trebuie umezite înainte de prelevarea probelor. Ca mediu steril pentru umezirea tampoanelor se utilizează bulion 0,1% peptona + 0,85% NaCl. În cazul folosirii tampoanelor, aria de recoltare trebuie să acopere cel puţin 100 cmp pentru fiecare loc de recoltare. Este necesar ca tamponul să fie umectat timp de cel puţin 5 secunde şi apoi să fie frecat iniţial vertical, apoi orizontal şi pe diagonala minimum 20 de secunde pe întreaga suprafaţa a carcasei delimitata printr-un sablon, apasand atât cat este posibil. După folosirea tamponului umed, aceeaşi procedura de recoltare trebuie repetată utilizându-se un tampon uscat. Pentru obţinerea unor rezultate comparabile trebuie menţinută rigurozitatea executării tehnice între probe, carcase şi zile de recoltare.LOCALIZAREA ZONELOR DE RECOLTARE A PROBELOR PENTRU TESTARILE DE PE CARCASE
Pentru controlul procesarii se vor utiliza de regula următoarele locuri de recoltare a probelor:(i) Vita: gat, piept, flanc şi coapsa (fig. 1);(îi) Oaie, capra: flanc, torace lateral şi piept;(iii) Porc: spate, gusa, pulpa şi piept (fig. 2);(iv) Cal: flanc, piept, spate şi coapsa.Cu toate acestea, pot fi utilizate şi alte locuri de recoltare, după consultarea cu medicul veterinar oficial, acolo unde s-a demonstrat ca datorită tehnologiei de abatorizare, într-o unitate de tăiere, pot exista alte zone cu niveluri mai ridicate de contaminare. În aceste cazuri pot fi alese pentru recoltare acele locuri cu niveluri mai ridicate de contaminare.2. Procedura de recoltare a probelor şi numărul de probe ce trebuie relevateÎntr-o singura zi din fiecare săptămâna trebuie recoltate probe de la 5-10 carcase. Frecventa de recoltare a probelor poate fi redusă la interval de doua săptămâni, cu condiţia să se obţină rezultate satisfăcătoare pe parcursul a 6 săptămâni consecutive. Ziua de recoltare a probelor trebuie schimbată în fiecare săptămâna pentru a se asigura ca fiecare zi a săptămânii este acoperită. Frecventa testarii carcaselor în unităţile de capacitate redusă, asa cum sunt definite la art. 4 din Norma sanitară veterinara privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 401/2002, şi în unităţile care nu desfăşoară o activitate continua trebuie stabilită de medicul veterinar oficial pe baza analizarii standardelor de igiena, luându-se în considerare modul de tăiere în fiecare unitate.La jumătatea programului unei zile de tăiere, înainte de începerea racirii, trebuie să se recolteze câte o proba din 4 locuri de pe fiecare carcasa. Pentru fiecare proba trebuie să se înregistreze ziua şi ora recoltarii şi datele referitoare la identificarea carcasei. Probele din diferitele locuri ale carcasei testate (de exemplu: crupa, flanc, piept, gat) trebuie recoltate înainte de examinare.Acolo unde se obţin rezultate neacceptabile şi acţiunile corective nu conduc la îmbunătăţirea condiţiilor de igiena, nu se vor recolta alte probe până la rezolvarea problemelor apărute.3. Metoda microbiologica pentru examinarea probelorProbele recoltate prin metoda distructiva sau tampoanele recoltate prin metoda nedistructiva trebuie păstrate la o temperatura de refrigerare de 4°C până la examinare. Probele trebuie omogenizate într-o punga din plastic, pentru dilutii, într-un dispozitiv Stomacher peristaltic sau omogenizator rotativ timp de cel puţin două minute în 100 ml mediu de dilutie (0,1% apa peptonata tamponata, 0,9% soluţie clorura de sodiu), la aproximativ 250 de rotatii. Tampoanele recoltate trebuie agitate insistent în mediul de dilutie. Probele trebuie examinate în decursul a 24 de ore de la recoltare.Pentru lucru se vor efectua dilutii zecimale seriate în diluant 0,1% peptona + 0,85% NaCl. Suspensia rezultată de la tamponul de recoltare şi suspensia omogenizatului de carne din punga dispozitivului Stomacher peristaltic nu reprezintă o dilutie şi nu trebuie luate în considerare la calcule ca dilutia 10°.Trebuie efectuate analize pentru stabilirea numărului total de germeni viabili şi enterobacteriacee. Totuşi se poate analiza numărul de E.coli în loc de numărul de enterobacteriacee, după aprobarea de către autoritatea sanitară veterinara competenţa şi după stabilirea criteriilor corespunzătoare.În plus faţă de metodele descrise, pentru examinarea probelor pot fi utilizate standardele ISO. De asemenea, pot fi folosite alte metode cantitative pentru analiza bacteriilor menţionate mai sus, dacă acestea au fost aprobate de Comitetul European de Standardizare sau de un organism ştiinţific recunoscut şi de autoritatea sanitară veterinara competenţa.4. Păstrarea înregistrărilorToate rezultatele testelor trebuie înregistrate ca unităţi formatoare de colonii pe unitatea de suprafaţa (ufc/cmp). Pentru a permite evaluarea rezultatelor înregistrările trebuie prezentate pe diagrame de control sau tabele, care să conţină cel puţin rezultatele testelor ultimelor 13 săptămâni în ordine cronologică. Înregistrările trebuie să cuprindă tipul, originea şi identificarea probei, data şi ora recoltarii probelor, numele persoanei care a executat recoltarea, numele şi adresa laboratorului care a analizat proba, data analizarii probei în laborator şi detalii asupra metodei folosite, inclusiv inocularea diferitelor medii, temperatura şi durata de incubare şi rezultatele exprimate ca număr de unităţi formatoare de colonii (ufc) pe placa, utilizat pentru calcularea rezultatului în ufc/cmp.Aceste înregistrări trebuie să fie semnate de persoana responsabilă din cadrul laboratorului.Documentele trebuie păstrate în unitate cel puţin 18 luni şi trebuie prezentate medicului veterinar oficial, la cererea acestuia.5. Aplicarea criteriilor microbiologice la rezultatele testelor probelor obţinute prin excizare (tabelul nr. 1)Media logaritmica a rezultatelor zilnice trebuie să fie inclusă în una dintre cele 3 categorii pentru verificarea controlului procesului: acceptabil, marginal şi neacceptabil. M şi m reprezintă limitele superioare pentru categoriile acceptabil şi marginal, pentru probele recoltate prin metoda distructiva.Pentru realizarea standardizarii în industrie şi pentru a facilita o baza de date valida se impune folosirea celor mai de încredere metode disponibile. De aceea este important de reţinut ca la recoltarea probei de pe carcasa cu tamponul se retine doar o parte (deseori 20% sau mai puţin) din flora totală prezenta pe suprafaţa carnii. Acesta este doar un indicator al igienei suprafeţei carcasei.Acolo unde se utilizează alte metode decât metoda distructiva, criteriile de performanţă microbiologica trebuie stabilite individual pentru fiecare metoda aplicată pentru a le putea raporta la metoda distructiva şi trebuie să fie aprobate de autoritatea competentă.6. Criterii de verificareRezultatele testelor trebuie ordonate, conform criteriilor microbiologice respective, în aceeaşi ordine în care probele sunt colectate. Pe măsura ce se obţine un nou rezultat, criteriile de verificare se aplică din nou pentru a evalua situaţia controlului procesului cu privire la contaminarea fecala şi la igiena. Un rezultat neacceptabil sau rezultatele marginale nesatisfacatoare vor orienta acţiunile spre revizuirea controalelor procesului, descoperirea cauzei, dacă este posibil, şi prevenirea repetarii.7. Răspuns (feedback)Rezultatele testarii de laborator trebuie trimise personalului responsabil din unitatea de tăiere cat mai curând posibil. Rezultatele trebuie folosite pentru menţinerea şi îmbunătăţirea standardelor de igiena a tăierii animalelor. Cauzele rezultatelor slabe pot fi clarificate prin consultarea cu personalul care a efectuat taierea, atunci când pot fi implicaţi următorii factori:a) proceduri de lucru neperformante; … b) instruiri neadecvate sau chiar lipsa acestora; … c) utilizarea unor materiale pentru dezinfecţie şi/sau curatare necorespunzătoare; … d) întreţinerea neadecvata a echipamentelor de curatare; şi … e) supravegherea neadecvata. … Tabelul nr. 1Valorile medii logaritmice*) zilnice pentru rezultatelemarginale sau neacceptabile pentru criteriilede performanţă bacteriologica – ufc/cmp pentru bovine, porcine,ovine, caprine şi cabaline pentru probe prelevate prin metoda distructiva┌────────────────────┬──────────────────────┬────────────────┬─────────────────┐│ │ │Valori marginale│ Valori ││ │ Valori acceptabile │ (> m dar ≤ M) │ neacceptabile ││ │ │ │ (> M) ││ ├─────────────┬────────┼────────────────┼─────────────────┤│ │Bovine/ovine/│Porcine │bovine/porcine/ │ bovine/porcine/ ││ │caprine/ │ │ovine/caprine/ │ ovine/caprine/ ││ │cabaline │ │ cabaline │ cabaline │├─────────┬──────────┼─────────────┼────────┼────────────────┼─────────────────┤│ Media │ Număr │ <3,5 │ 5,0 ││zilnica a│ total │ │ │ 4,0) – 5,0 │ ││valorilor│ de │ │ │ │ ││logarit- │ germeni │ │ │ │ ││ mice │ viabili │ │ │ │ ││ pentru │ (CVT) │ │ │ │ ││ ├──────────┼─────────────┼────────┼────────────────┼─────────────────┤│ │Enterobac-│ │ │ │ ││ │teriacee │ <1,5 │ 2,5 ││ │ │ │ │ 2,0) – 2,5 │ (porcine: >3,0) ││ │ │ │ │(porcine: 3,0) │ │└─────────┴──────────┴─────────────┴────────┴────────────────┴─────────────────┘––-Notă …
*) Media zilnica a valorilor logaritmice se calculează iniţial prin luarea unei valori logaritmice (log 10 pentru fiecare rezultat individual al testului şi apoi se calculează media aritmetica a acestor valori logaritmice.II. RECOLTAREA PROBELOR BACTERIOLOGICE PENTRU CONTROLUL DEZINFECTIEI ŞI CURĂŢENIEI ÎN ABATOARE ŞI ÎN UNITĂŢI DE TRANSAREModul de recoltare a probelor bacteriologice descris trebuie aplicat conform procedurilor operationale standard de sanitatie (SSOPs), specificându-se controalele de igiena preoperationale ce trebuie efectuate în zonele cu impact direct asupra igienei produsului.1. Metoda de recoltare a probelorAceste instrucţiuni descriu metoda de contact cu plăci cu agar şi tehnica de recoltare cu tamponul. Utilizarea acestor metode este limitată la testarea suprafeţelor netede, uscate şi suficient de intinse, care sunt curatate şi dezinfectate.Aceste metode trebuie utilizate întotdeauna înainte de începerea producţiei şi niciodată în timpul producţiei. În situaţia în care se observa murdarie vizibila curăţenia trebuie declarata ca neacceptabila fără nici o alta evaluare microbiologica.Aceasta metoda nu poate fi utilizata pentru prelevarea probelor de carne sau produse din carne.Pot fi utilizate, după aprobarea de către autoritatea sanitară veterinara competenţa, alte metode ce oferă garanţii echivalente.2. Metoda de contact cu plăci cu agarPentru metoda de contact cu plăci cu agar se folosesc plăci mici din plastic cu capac (de exemplu: diametru intern de 5,0 cm) umplute cu agar PCA (conform cu ISO, versiunea actuala) şi plăci umplute cu agar VRBG (agar cu glucoza, bila şi roşu-violet, în conformitate cu ISO, versiunea actuala), care se asaza pe fiecare suprafaţa de testare şi se incubeaza ulterior. Suprafaţa de contact a fiecărei plăci este de 20 cmp.După preparare agarul are durata de valabilitate de aproximativ 3 luni, atunci când este menţinut la 2°C-4°C, în flacoane închise.Imediat înaintea pregătirii placilor, agarul respectiv trebuie topit la temperatura de 100°C şi racit la 46°C48°C. Plăcile trebuie să fie plasate într-o hota cu flux laminar de aer şi trebuie să fie umplute cu agar până se obţine o suprafaţa convexa. Plăcile pregătite trebuie să fie uscate înainte de folosire, prin incubare cu capacul în jos, peste noapte, la temperatura de 37°C. Acesta este, de asemenea, un control util al contaminarii probabile în timpul preparării, plăcile cu colonii vizibile trebuind indepartate.Plăcile turnate au o durată de valabilitate de o săptămâna la temperatura de 2°C-4°C, dacă sunt sigilate în pungi de plastic.3. Tehnica tampoanelorProbele trebuie recoltate cu tampoane din bumbac umezite cu 1 ml soluţie 0,1% NaCI peptona (8,5 g NaCI, 1 g triptona-cazeina-peptona, 0,1% agar şi 1.000 ml apa distilata) de pe o suprafaţa, de preferinta de 20 cmp, marcată cu un sablon steril. Dacă recoltarea se efectuează după curăţenie şi dezinfecţie, la soluţia de umectare pentru tampoane trebuie adăugată o cantitate de 30 g/l Tween 80 şi 3g/l Lecitina (sau alte produse cu un efect similar).Pentru zonele umede pot fi suficiente tampoanele din bumbac uscate.Tampoanele trebuie manipulate cu pense sterile, iar suprafaţa de pe care se face recoltarea trebuie stearsa de 10 ori de sus în jos, aplicând o presiune ferma pe suprafaţa. Tampoanele trebuie să fie colectate într-un recipient ce conţine 40 ml apa peptonata tamponata cu soluţie salina 0,1% agar. Probele recoltate pe tampoane trebuie refrigerate la temperatura de 4°C până la prelucrarea ulterioară. Recipientul trebuie agitat cu putere înainte de efectuarea dilutiilor seriate zecimale în 40 ml soluţie peptona 0,1% NaCI, urmată de examinarea microbiologica (de exemplu, tehnica inocularii prin picatura în placa).4. FrecventaÎntotdeauna, pe parcursul a doua săptămâni, trebuie efectuate, pentru zonele de producţie mari, un minimum de 10 până la 30 de probe. De pe obiectele de dimensiuni mari trebuie recoltate 3 probe. Dacă rezultatele sunt satisfăcătoare pe o perioadă de timp, frecventa recoltarii de probe poate fi redusă cu acordul medicului veterinar oficial.Locurile cărora trebuie să li se acorde cea mai mare atenţie sunt zonele care sunt destinate să între în contact sau intră în contact cu produsul. Aproximativ două treimi din numărul total de probe trebuie să fie recoltate de pe suprafeţele care vin în contact cu alimentele.Pentru a se asigura ca toate suprafeţele sunt testate în cursul unei luni, trebuie întocmită o schema care să indice suprafeţele de pe care se vor face recoltarile în fiecare zi.Rezultatele trebuie să fie înregistrate şi trebuie întocmite grafice în mod regulat pentru a arata evoluţia în timp.5. TransportulPlăcile turnate şi inoculate nu trebuie să fie racite în timpul transportului şi înainte de incubare.Probele recoltate pe tampoane trebuie racite la temperatura de 4°C până la prelucrarea ulterioară.6. Proceduri bacteriologiceSuplimentar descrierii făcute pot fi utilizate metode ISO.Numaratoarea bacteriilor trebuie raportată ca număr de organisme pe cmp de suprafaţa. Plăcile cu agar PCA inoculate şi plăcile cu agar utilizate în metoda prin contact trebuie incubate 24 de ore la temperatura de 37°C±1°C, în condiţii aerobe, pentru obţinerea numărului total de colonii (CVT). Aceasta procedura trebuie efectuată în decursul a doua ore de la recoltarea de probe. Coloniile bacteriene trebuie numarate şi înregistrate.Pentru estimarea cantitativă a enterobacteriaceelor trebuie utilizat agarul VRBG. Incubarea placilor cu agar inoculate şi a placilor insamantate prin contact trebuie să înceapă în decurs de doua ore de la recoltare, în condiţii aerobe. Plăcile trebuie să fie examinate pentru creşterea de enterobacteriacee după 24 de ore de incubare, la temperatura de 37°C±1°C.Analizele trebuie efectuate pentru numărul total de germeni viabili. Recoltarile de probe pentru entero-bacteriacee sunt opţionale, cu excepţia cazului în care sunt solicitate de către medicul veterinar oficial.7. Locuri de recoltare a probelorUrmătoarele locuri trebuie, de exemplu, să fie alese ca locuri de recoltare a probelor: sterilizatoarele pentru cutite, cutitele (jonctiunea dintre lama şi maner), cutitele de sangerare, bridele elastice, bazinele de oparire, maşinile de ambalat, masa de toaletare (la porc), lamele de ferastrau şi cuterele, utilajele pentru jupuirea bovinelor, alte instrumente de fasonare a carcaselor, polizoarele, lanţurile şi containerele pentru transport, benzile transportoare ale conveierului, sorturile de protecţie, mesele de transare, uşile batante dacă sunt atinse la trecerea carcaselor, jgheaburile pentru organele comestibile, părţile liniei atinse frecvent de carcase, structurile aeriene de pe care poate picura umezeala etc.8. Calcularea rezultatelorÎn cazul placilor folosite la metoda prin contact direct şi al testelor care utilizează tampoanele, pentru a stabili numărul total de colonii viabile (numărul total de germeni – NTG) şi de enterobacteriacee, rezultatele trebuie să fie introduse într-un formular de înregistrare. Pentru verificarea controlului curăţeniei şi dezinfectiei au fost stabilite numai două categorii pentru NTG şi enterobacteriaceae: acceptabil şi neacceptabil. Limitele acceptabile pentru numărul de colonii pe o placa cu agar insamantata prin contact direct şi numărul de colonii pentru NTG sau enterobacteriaceae (rezultate prin recoltarea cu tampoane) sunt prezentate în tabelul nr. 2.Tabelul nr. 2Valorile medii ale numărului de colonii pentru testarea suprafeţelor──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Limitele acceptabile Neacceptabil────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Numărul total de colonii viabile (NTG) 0-10/cmp > 10/cmpEnterobacteriacee 0-1/cmp > 1/cmp────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────9. Răspuns (feedback)Rezultatele testului trebuie raportate personalului responsabil cat mai curând posibil. Rezultatele trebuie utilizate pentru a menţine şi a îmbunătăţi standardul de curăţenie şi dezinfecţie. Cauzele rezultatelor nesatisfacatoare trebuie clarificate prin consultare cu personalul care realizează curăţenia. Următorii factori vor fi implicaţi:1. activităţile de instruire neadecvate sau absenta acestora;2. utilizarea de materiale şi substanţe chimice de curatare şi/sau dezinfecţie necorespunzătoare;3. întreţinerea neadecvata a echipamentelor pentru curăţenie; şi4. supravegherea necorespunzătoare.–––
