NORMĂ nr. 7 din 6 martie 1994

privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cecuri**)(actualizată până la data de 15 ianuarie 2009*)



–––-*) Textul inițial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 bis din 14 iunie 1995. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamț până la data de 15 ianuarie 2009, cu modificările și completările aduse de NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008; NORMA nr. 1 din 5 ianuarie 2009.**) Titlul Normei-cadru a fost modificat de pct. 1 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. + 
Partea ICeculPct. 1. – Prezenta normă se aplică instituțiilor de credit abilitate conform legii să desfășoare activitate bancară în România.Obiectul prezentei norme îl constituie comerțul făcut de instituțiile de credit cu cecuri, pe baza Legii nr. 59/1934asupra cecului, cu modificările și completările ulterioare.Pct. 1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 2. – Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzător în aceste conturi.Disponibilul este creat printr-un depozit bancar, din operațiuni de încasări sau prin acordarea unui credit bancar.Pct. 3. – Instituțiile de credit care funcționează în România în condițiile stipulate de legislația română privind activitatea bancară vor putea face comerț cu cecuri și vor putea presta servicii bancare specifice acestei activități pentru clienții lor, luându-și toate măsurile pentru eliminarea riscurilor care pot apărea pe parcursul derulării unor astfel de operațiuni.Banca Națională a României organizată și funcționând în condițiile prevederilor Legii nr. 312/2004privind Statutul Băncii Naționale a României poate să efectueze operațiuni cu cecuri în cadrul propriei sale activități.––––Pct. 3 a fost modificat de pct. 3 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 4. -Cecul este un instrument de plată creat de trăgător care, în baza unui disponibil constituit la o instituție de credit, dă un ordin necondiționat acesteia, care se află în poziție de tras, să plătească la prezentare o sumă determinată unei terțe persoane sau însuși trăgătorului emitent aflat în poziție de beneficiar. Cecul trebuie să îndeplinească condițiile de formă și de fond obligatorii stabilite de Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare, și descrise de prezenta normă.Alin. 1 al pct. 4 a fost modificat de pct. 4 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate operațiunile legate de acest instrument în nume propriu: tragatorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează, iar trasul îl plateste.Cecul este un instrument de plată, prin care tragatorul dispune de fondurile pe care le are o instituție de credit trasul, aceasta obligandu-se să-i faca serviciul de casa. În acest scop, instituția de credit elibereaza clientului sau, tragatorul, mai multe formulare necompletate, pe care acesta le va putea transforma în cecuri, în limitele dispozițiilor proprii.Alin. 3 al pct. 4 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 5. – Banca Naționala a României și instituțiile de credit pot accepta în operațiunile lor cecuri redactate în orice limba, cu condiția ca aceste acte sa provina de la bănci sau societăți similare din strainatate agreate de acestea.––––Pct. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 6. – Cecul trebuie să fie completat în întregime cu cerneală ori pix de culoare albastră sau neagră ori prin dactilografiere. Mențiunile manuscrise vor fi completate cu majuscule, numai pentru suma în litere fiind posibilă completarea cu litere mici.Pct. 6 a fost modificat de pct. 5 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 7. – Standardul de conținut obligatoriu al cecului este prezentat în anexa nr. 1 la prezenta normă, excepție făcând cecurile utilizate pentru plăți ale statului către populație.La completarea cecului vor fi respectate cerințele din prezenta normă și modelul prezentat în anexa nr. 5 la aceasta, fără a depăși limitele spațiilor destinate fiecărei mențiuni înscrise pe cec.Pct. 7 a fost modificat de pct. 6 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 8. – Cecul este un inscris formular care, pentru a fi valabil, trebuie să satisfaca anumite condiții exprimate în formulare consacrate de redactare a textului care exprima clauze cu valoare juridica stricta.În toate redactarile, cecul trebuie să cuprindă mențiunile obligatorii dispuse de lege, care să satisfaca cerințele unei informații suficiente, precum și cerințele reflectarii garantiei date de tragator privind plata prin inscrisul respectiv.Pct. 9. – Pe cec se pot face și alte mențiuni decat cele obligatorii, care să stipuleze instrumentul respectiv clauze facultative, raspunzand unor necesități specifice raporturilor dintre cele trei persoane: tragator, tras și beneficiar.Mențiunile facultative fac obiectul înțelegerii dintre aceste persoane.În temeiul art. 1 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Cecul cuprinde:1. denumirea de cec trecuta în insusi textul titlului și exprimata în limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;2. ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani;3. numele celui care trebuie să plateasca (tras);4. aratarea locului unde plata trebuie facuta;5. aratarea date și a locului emiterii;6. semnatura celui care emite cecul (tragatorul).Pct. 10 – Denumirea de cec trebuie să figureze în textul ordinului de a plati dat instituției de credit de către tragator prin intermediul cecului, utilizind formula consacrata "plati în schimbul acestui cec ….".––––Pct. 10 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 11. – Denumirea de cec nu va putea fi trecuta pe marginea, în diagonala sau în partea de jos a instrumentului, chiar dacă este însoțită de semnatura tragatorului. În orice situație, denumirea de cec va figura deasupra semnaturii tragatorului.Pct. 12. – Lipsa denumirii de cec atrage nulitatea instrumentului.Pct. 13. – Ordinul de a plati dat de tragator trasului, instituție de credit, trebuie să fie clar, precis și neconditionat.Pct. 13 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 14. – Ordinul neconditionat de a plati se va referi la plata unei sume de bani exprimata în moneda conform prevederilor pct. 181-185 din prezentele norme-cadru.Pct. 15. – Deoarece ordinul de plată nu poate comporta nici condiție suspensiva, nici condiție rezolutorie, ceea ce ar afecta increderea purtatorului în calitatea cecului, Banca Naționala a României și instituțiile de credit vor accepta numai cecuri care cuprind ordinul de plată exprimat prin formula imperativa: "platiti ……".Pct. 15 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 16. – Orice condiții, limitari sau contraprestatii, care se adauga ordinului de a plati, pe cec, duc la nulitatea instrumentului.Pct. 17. – Redactarea textului ordinului de a plati nu va putea fi efectuata pe marginea instrumentului, în diagonala acestuia sau în linie cu semnatura tragatorului ori sub aceasta.Pct. 18. – Indicarea numelui trasului, instituția de credit, este obligatorie. Lipsa acestei mențiuni duce la nulitatea cecului.––––Pct. 18 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 19. – Numele trasului, respectiv denumirea instituției de credit, nu va putea fi redactat pe instrument în diagonala, decat în situațiile prevăzute în prezentele norme-cadru.Pct. 19 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 20. – Pentru scopurile prezentelor norme-cadru, locul sau locurile desemnate pe cec ca loc unde plata trebuie facuta vor fi denumite adresa sau adresele. Adresa contine locul geografic incadrat intr-o unitate administrativ-teritoriala existenta în prezent – judet, municipiu, oras, comuna – identificata prin denumirea acesteia, însoțită de denumirea exacta a strazii și a numarului, eventual codul postal și alte elemente de identificare care să permită localizarea neechivoca.În situația în care plata trebuie făcută la o instituție de credit sau la o unitate teritorială a unei instituții de credit, în locul desemnat pe cec ca loc unde plata trebuie făcută se va trece denumirea instituției de credit/a unității teritoriale a instituției de credit.Alin. 2 al pct. 20 a fost introdus de pct. 7 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 21. – Redactarea textului privind adresa unde plata urmeaza să fie facuta nu se poate face pe diagonala instrumentului, sau sub semnatura tragatorului.Pct. 22. – Indicarea adresei exacte unde urmeaza să se faca plata este obligatorie pentru ca beneficiarul cecului sau instituția de credit unde își are deschis contul sa stie unde să se prezinte pentru incasarea sumei inscrise pe cec.În cazul neachitarii cecului, beneficiarul acestuia va îndeplini, în locul indicat ca loc al platii, formalitatile cerute de lege pentru pastrarea drepturilor sale.––––Pct. 22 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 23. – Cecurile vor purta mențiuni clare privind ziua, luna și anul emiterii pentru a permite:a)calcularea de către tras a termenului de prezentare la plata, termen după expirarea caruia posesorul decade din drepturile sale de regres; … b)constatarea capacității legale a tragatorului în momentul aplicarii semnaturii sale pentru instrument. … Pct. 24. – Data emiterii trebuie să fie unica, posibila și certa.Pct. 25. – Data înscrisă pe cec este prezumata certa și opozabila tuturor până la proba contrara.Pct. 26. – Locul emiterii trebuie să figureze alaturi de data emiterii cecului.Pct. 27. – Semnătura trăgătorului trebuie să fie olografă și redactată cu pixul sau stiloul cu cerneală de culoare neagră ori albastră în spațiul destinat acesteia.Pct. 27 a fost modificat de pct. 8 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 28. – Banca Naționala a României și instituțiile de credit vor accepta la plata numai cecuri în care numele tragatorului este redactat clar.Prin numele tragatorului se înțelege numele și prenumele persoanei fizice asa cum se afla acestea inscrise în actul de identitate sau denumirea persoanei juridice asa cum se afla aceasta înscrisă în Registrul comerțului.Pct. 28 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 29. – În cazul în care trăgătorul este o persoană juridică, semnătura reprezentantului legal al acesteia executată pe cec, în condițiile prevăzute în prezenta normă, nu va fi însoțită de ștampila trăgătorului. Lipsa semnăturii trăgătorului, respectiv a reprezentantului autorizat al trăgătorului persoană juridică atrage nulitatea cecului.––––Pct. 29 a fost modificat de pct. 9 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 30. – Tragatorul poate recurge la forma autentica a cecului sau la darea unei imputerniciri prin act autentic. Semnarea numai prin aplicarea unei parafe cuprinzand un nume de persoana fizica nu este permisa, ducand la anularea cecului.În temeiul art. 2 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Titlul caruia îi lipseste una din condițiunile aratate în articolul precedent nu va fi socotit cec, afară de cazurile aratate în alineatele ce urmeaza.În lipsa unei aratari speciale, locul aratat lângă numele trasului este socotit loc de plată.Dacă mai multe locuri sunt aratate lângă numele trasului cecul este platibil la primul loc aratat.În lipsa acestora, sau a oricăror alte aratari, cecul este platibil la locul unde trasul are principalul sau stabiliment.Cecul care nu arata unde a fost emis se socoteste semnat la locul aratat lângă numele tragatorului.Pct. 31. – Banca Naționala a României și instituțiile de credit nu vor accepta în cadrul operațiunilor lor cecuri cărora le lipseste una sau mai multe din mențiunile obligatorii stabilite de lege.Aceasta reglementare a activității va fi general valabila cu excepția urmatoarelor cazuri:a)în situația în care indicarea locului de plată nu se face în mod expres pe cec, se considera ca loc de plată a cecului locul indicat lângă numele trasului prezumat a fi în acelasi timp și loc al domiciliului acestuia (pentru interpretarea notiunii de domiciliu vor fi avute în vedere reglementarile din prezentele norme-cadru referitoare la art. 8 din Legea asupra cecului)); … b)în situația în care lângă numele trasului sunt indicate mai multe locuri, Banca Naționala a României și instituțiile de credit vor considera cecul ca fiind platibil la primul dintre aceste locuri indicate; … c)în situația în care nu este indicat nici un loc lângă numele trasului, Banca Naționala a României și instituțiile de credit vor considera cecul ca fiind platibil la adresa sediului principal al instituției de credit trase; … d)în situația în care locul de emitere nu este indicat expres pe cec, se va considera ca loc al emiterii locul indicat lângă numele tragatorului. … Pct. 31 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 3 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993 aprobata prin Legea nr. 83/1994:Cecul nu poate fi tras decat asupra instituției de credit. Cu toate acestea, cecul tras și platibil în strainatate este valabil ca cec, chiar dacă trasul nu este o instituție de credit.Cecul nu poate fi emis decat dacă tragatorul are disponibil la tras, disponibil asupra caruia are dreptul de a dispune prin cec pe baza unei conventii exprese sau tacite. Titlul emis fără observarea acestor condiții valoreaza totusi ca cec.––––Art. 3 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 32. – Persoana aflată în poziție de tras într-un cec poate fi numai o instituție de credit, astfel cum este aceasta definită în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, sau Banca Națională a României, organizată conform Legii nr. 312/2004Pct. 32 a fost modificat de pct. 10 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 33. – Având în vedere ca legislatiile naționale reglementeaza diferit înțelesul termenului instituție de credit putand asimila acestuia și alte tipuri de persoane juridice, Banca Naționala a României și instituțiile de credit vor putea efectua operațiuni cu cecuri care sunt emise sau platibile în strainatate, chiar dacă persoana aflata în pozitie de tras nu este o instituție de credit în înțelesul legislației române. În aceasta situație, Banca Naționala a României și instituțiile de credit vor lua toate masurile asiguratorii de evitare a riscurilor care ar putea aparea în legătură cu circulatia și incasarea unor astfel de cecuri.––––Pct. 33 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 34. – Trăgătorul poate emite un cec numai în condițiile existenței la tras a unor fonduri proprii, disponibile, în momentul emiterii instrumentului, care să îi facă posibilă trasului efectuarea plății, disponibilul având valoarea mai mare sau egală cu cea a sumei înscrise pe cec.Disponibilul trăgătorului poate proveni dintr-un depozit bancar, dintr-o deschidere de credit sau acordarea unei facilități de creditare, din operațiuni de încasări și altele asemenea.Disponibilul trebuie să fie lichid, cert și exigibil, adică să nu existe niciun impediment de ordin juridic sau material care să împiedice efectuarea plății cecului.Pct. 34 a fost modificat de pct. 11 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 35. – Emiterea unui cec de către un tragator, fără ca acesta sa dispună de fondurile necesare la tras în momentul emiterii cecului, atrage sancțiuni civile și penale. Acest fapt nu duce însă la nulitatea cecului, el putand fi totusi onorat de tras la prezentare, dacă, în intervalul de timp dintre emitere și prezentare, tragatorul procura trasului fondurile necesare pentru acoperirea acestui cec.În temeiul art. 4 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Cecul nu poate fi acceptat.Mențiunea de acceptare trecuta pe cec se socoteste nescrisa.Orice mențiune de certificare, vedere sau alta echivalenta, scrisa pe titlu și semnata de tras, are numai efectul confirmarii existentei disponibilului și împiedica pe tragator de a-l putea retrage înainte de a fi trecut termenul de prezentare.Pct. 36. – Cecul, fiind în esenta un instrument de plată la vedere, nu poate fi supus acceptarii trasului care, în cazul cecului, plateste pentru tragator din disponibilitatile create de acesta.În cazul cecului, trasul nu își asuma personal nici o obligație.Pct. 37. – O mențiune de acceptare pe cec nu invalideaza instrumentul, ci se considera ca și cum nu ar fi fost scrisa.Pct. 38. – Prin expresia cec certificat se înțelege cecul pe care o instituție de credit aflata în pozitie de tras confirma, inaintea remiterii cecului către beneficiar, existenta fondurilor necesare efectuării platii ordonate prin respectivul instrument de plată.––––Pct. 38 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 39. – Certificarea unui cec poate fi ceruta instituției de credit de către tragatorul emitent înainte de a-l da la plata sau de unul dintre posesorii ulteriori, beneficiari ai cecului.Pct. 39 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 40. – Certificarea unui cec de către instituție de credit aflata în pozitie de tras atrage după sine faptul ca tragatorul nu mai poate retrage din contul sau suma destinata platii cecului respectiv, înainte de expirarea termenului de prezentare a acestuia.––––Pct. 40 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 41. – Banca Națională a României și instituțiile de credit certifică cecurile prin expresia «certificat» , însoțită de numele și prenumele, redactate cu claritate, ale persoanei împuternicite să efectueze această operațiune, precum și de semnătura acesteia.Pct. 41 a fost modificat de pct. 12 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 42. – Prin certificarea cecului, trasul nu se obliga direct, însă are obligația ca în caz de neplata sa despagubeasca posesorul care a suferit o dauna din acest motiv.În temeiul art. 5 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Cecul poate fi stipulat platibil:Unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresa "la ordin".Unei anumite persoane, cu clauza "nu la ordin" sau o expresiune echivalenta."La purtator".Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu mențiunea "sau la purtator", ori o alta expresiune echivalenta, este socotit cec la purtator.Cecul fără aratarea beneficiarului este socotit cec la purtator.Pct. 43. – Din punctul de vedere al persoanei către care este platibil, cecul poate fi:a)cec platibil unei anumite persoane cu sau fără clauza "la ordin" (cec girabil). Clauza "la ordin" nu este obligatoriu sa figureze pe instrument, deoarece simpla inscriere a cuvantului ce cec implica prin ea insasi posibilitatea transmiterii prin gir. Cecul girabil se poate transfera prin gir cu toate drepturile care decurg din acestea; … b)cec platibil unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin". Acest tip de ce nu poate fi transmis prin gir, ci numai pe calea cesiunii ordinare; … c)cec la purtator. Cecurile care fac parte din această categorie, în momentul emiterii, nu indica expres beneficiarul sau poarta mențiunea "la purtator". Acest cec va fi platit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie purtatorului instrumentului. … Cecul la purtator se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtator la altul.În temeiul art. 6 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Cecul poate fi la ordinul tragatorului insusi.Cecul poate fi tras pentru contul unui tert.Cecul nu poate fi tras asupra tragatorului insusi, în afară de cazul unui cec tras între deosebite stabilimente ale aceluiasi tragator. În acest caz cecul nu poate fi la purtator.Pct. 44. – În situația în care un cec este la ordinul tragatorului insusi, acesta se afla și în pozitia de beneficiar al cecului.Pct. 45. – Un cec poate fi tras pentru contul unui tert în situata în care între tragator și beneficiarul cecului nu exista o relație directa, între ei interpunandu-se un tert care nu este expres indicat pe cec și față de care tragatorul are o datorie. În acest caz, tragatorul completeaza pe cec numele beneficiarului, la cererea expresa a tertului care are o datorie anterioara față de beneficiarul indicat.Tragatorul pentru contul tertului își asuma, în aceasta situație, oblibațiile pe care le are orice tragator față de beneficiarul unui cec și purtatorii ulteriori ai acestuia.Pct. 46. – Prin insasi esenta sa, cecul presupune existenta unor disponibilitati ale tragatorului la o instituție de credit aflata în pozitia de tras. De aceea, nu este permisa emiterea unui cec în care tragatorul și trasul să fie una și aceeasi persoana juridica.Excepție de la aceasta regula pot face cecul de calatorie, cecul circular, precum și cecul tras între diferite stabilimente ale aceluiasi tragator, dar care au personalitate juridica diferita.În cazul cecului tras între diferitele stabilimente ale aceluiasi tragator, cecul nu poate fi la purtator.––––Pct. 46 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 7 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Orice stipulare de dobânda înscrisă în cec se socoteste nescrisa.Pct. 47. – Cecul fiind un instrument de plată platibil la vedere, cu un termen de prezentare foarte scurt, înscrierea pe cec a unor mențiuni privind dobânda este inutila. De aceea, orice mențiune în acest sens existenta pe un cec este considerata ca și cum nu ar fi fost scrisa.În temeiul art. 8 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobata și modificata prin Legea nr. 83/1994:Cecul poate fi platibil la domiciliul unei tert, fie în localitatea unde trasul are domiciliul sau, fie intr-o alta localitate, cu condiția însă ca tertul să fie o instituție de credit.Art. 8 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 48. – Tragatorul poate desemna ca loc al platii cecului și alt loc decat acela al domiciliului trasului, cu condiția ca acel loc de plată să fie sediul unei instituții de credit sau al unei unități a acesteia. În aceasta situație, cecul va fi prezent la plata de către beneficiar în acest loc expres indicat. În cazul în care cecul este refuzat, beneficiarul va putea dresa protestul în acelasi loc.––––Pct. 48 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 49. – Tertul la domiciliul caruia cecul va trebui să fie platit în mod obligatoriu trebuie să fie o instituție de credit. În cazul în care tertul la domiciliul caruia cecul trebuie prezentat și, dacă este cazul, protestat, nu este o instituții de credit, desemnarea acestui tert este considerata ca și cum nu ar fi fost scrisa, cecul ramanand totusi valabil și urmand procedura mentionata în pct. 31 din prezentele norme-cadru.Pct. 49 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 50. – În prezentele norme-cadru prin domiciliu se înțelege adresa exacta la care o instituție de credit sau subunitatile sale aflate în pozitie de tras își au sediul principal, fiind luat ca atare în evidenta organelor administrației publice centrale și locale unde se prezuma ca acesta persoana poate fi intotdeauna gasita.––––Pct. 50 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 9 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Dacă într-un cec suma de plată este scrisa în litere și în cifre, în caz de deosebire, suma de plată este cea scrisa în litere.Dacă suma de plată este scrisa de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de deosebire, suma de plată este cea mai mica.Pct. 51. – Într-un cec suma de plată poate fi înscrisă pe fața (recto) instrumentului, fără a depăși limitele spațiului special alocat textului, și nu în diagonală sau sub semnătura trăgătorului.––––Pct. 51 a fost modificat de pct. 13 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 52. – Pentru a fi evitat riscul falsificarii cecurilor, Banca Naționala a României și instituțiile de credit nu vor accepta în cadrul operațiunilor lor decat cecuri având suma de plată indicată atât în litere, cat și în cifre, cu un scris cat se poate de clar și fără alterari ale textului în litere sau în cifre.Pct. 52 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 53. – În cazul în care exista diferente între suma scrisa în cifre și cea scrisa în litere suma de plată va fi considerata cea scrisa în litere.Pct. 54. – În cazul în care suma de plată este înscrisă de mai multe ori pe fața cecului, fie în cifre, fie în litere, suma care se plateste este suma cea mai mica.În temeiul art. 10 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Dacă cecul poarta semnaturile unor persoane incapabile de a se obliga prin ce, semnaturi false sau semnaturi ale unor persoane imaginare, ori semnaturi care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul, sau în numele cărora a fost semnat, oblibațiile celorlalți semnatari rămân totusi valabile.Pct. 55. – În activitatea lor, Banca Naționala a României și instituțiile de credit vor respecta existenta și consecintele principiului independentei semnaturilor aplicate pe ce, în vederea facilitarii circulației cecurilor, care ar fi dificila dacă s-ar cerceta validarea obligatiunilor asumate anterior cu ocazia fiecarei transmisiuni, semnaturile de pe cec fiind considerate independente ca și oblibațiile asumate prin cec.––––Pct. 55 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 56. – În cazul în care pe un cec sunt inscrise semnaturi ale unor persoane incapabile din punct de vedere juridic, semnaturi false sau semnaturi care nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul sau în numele cărora instrumentul a fost semnat, oblibațiile celorlalți semnatari capabili din punct de vedere juridic asumate în legătură cu respectivul cec rămân totusi valabile.În temeiul art. 11 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare:Orice semnătură a unui cec trebuie să cuprindă:a)în clar, numele și prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă; … b)semnătura olografă a persoanei fizice, respectiv a reprezentanților legali sau a împuterniciților persoanelor juridice care se obligă ori a reprezentanților sau a împuterniciților altor categorii de entități care utilizează astfel de instrumente. … –––-Art. 11 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat conform pct. 13 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 57. – Banca Națională a României și instituțiile de credit vor accepta în cadrul operațiunilor lor numai cecuri în care semnăturile celor care se obligă sunt executate pe instrument în condițiile stipulate la art. 11 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare, și ale pct. 27-30 din prezenta normă.––––Pct. 57 a fost modificat de pct. 14 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 58. – Pentru a putea trage cecuri, orice tragator trebuie să depună, la instituția de credit la care are disponibil, specimenul semnaturii sale.Pct. 58 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 12 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Cine pune semnatura sa pe un cec, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu are imputernicirea de a lucra, e tinut personal, în temeiul cecului, și, dacă a platit, are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeasi regula se aplică reprezentantului care a depasit imputernicirea sa.Pct. 59. – Obligația asumata prin cec poate fi facuta prin mijlocirea unui mandatar sau a unui reprezentant, caruia nu îi pot fi opuse excepțiile care ar putea fi opuse reprezentantului care rămâne principalul obligat prin cecul respectiv.Pct. 60. – Pretinsul reprezentant sau reprezentantul care și-a depasit imputernicirile date, pentru a semna pe un ce, este obligat personal, în ambele cazuri, pentru întreaga suma indicată pe cec.Pct. 61. – În cazul în care un cec, a fost platit de un pretins reprezentant sau de un reprezentant care și-a depasit imputernicirile date, acesta are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut reprezentantul.Pct. 62. – Posesorul cecului se va prezenta reprezentantului sau mandantului pentru ca acesta să-și indeplineasca oblibațiile asumate în numele sau, prin cec, de către reprezentant sau de către mandatar.Pct. 63. – O persoana se va putea obliga prin cecuri, prin mandatar, dar cu condiția ca prin mandatul general să se specifice acest drept pentru mandatar. Aceasta acordare de puteri este suficienta, legea necerand un mandat special pentru fiecare ce în parte.Pct. 64. – Din modul în care mandatarul sau reprezentantul semneaza cecul trebuie să rezulte calitatea de mandatar sau de reprezentant.Astfel, semnatura sa trebuie să fie precedata de una dintre formulele: "în calitate de mandatar" sau "prin procura (p.p.)". În cazul în care nu se folosesc aceste formule rezultă ca mandatarul sau reprezentantul se obliga în nume propriu. Redactarea acestor mențiuni trebuie să fie clara mai ales dacă este autografa, cu respectarea condițiilor de redactare din prezentele norme-cadru.În temeiul art. 13 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Tragatorul raspunde de plată. Orice clauza, prin care tragatorul se descarca de aceasta raspundere, se socoteste nescrisa.Pct. 65. – Principalul obligat la plata unui cec este tragatorul.În situația în care exista obligații de regres, acestia raspund de plată cecului.Pct. 66. – Înscrierea pe cec de către tragator a unei clauze prin care acesta se exonereaza de raspunderea de plată a cecului respectiv se considera nula.În temeiul art. 14 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Dacă un cec necompletat la emitere a fost completat fără a tine seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu pot fi opuse posesorului, afara numai dacă acesta a dobândit cecul cu rea-credinta, sau dacă posesorul a savarsit o greseala grava în dobandirea cecului.Pct. 67. – Cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori și o parte din mențiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului.Pct. 68. – Mențiunile care lipsesc trebuie să fie completate de către posesor atunci când acesta prezintă cecul la plată sau îl remite unei instituții de credit pentru prezentarea la plată. Este obligatoriu ca cecul în alb să aibă completat numele posesorului în momentul prezentării la plată.Pct. 68 a fost modificat de pct. 15 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 69. – Primitorul cecului în alb, cat și oricare dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a completa instrumentul respectiv cu mențiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului, conform înțelegerilor care au avut loc anterior între semnatarii cecului, fără a mai fi necesară interventia tragatorului. Dreptul de completare trece de la un posesor la altul o dată cu predarea cecului.Pentru ca posesorul cecului sa nu depășească înțelegerile initiale dintre semnatarii cecului, în cazul cecului în alb se va adauga o clauza care să conțină una dintre urmatoarele formulari:a)"Inaintea platii posesorul va completa cecul" – în cazul dreptului nelimitat al posesorului cecului în alb privind completarea acestuia; sau … b)"Inaintea platii posesorul va completa cecul, fără a depăși …" – în cazul dreptului limitat al posesorului cecului în alb privind completarea acestuia. … Limitarea dreptului posesorului cecului în alb de a completa instrumentul se va face în legătură cu una sau mai multe din mențiunile obligatorii prevăzute la art. 1 din Legea asupra cecului, respectand standardele de continut din prezentele norme-cadru.Banca Naționala a României și instituțiile de credit nu vor primi cecuri în alb necompletate.Pct. 69 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 70. – Posesorului de buna-credinta al cecului nu i se poate imputa nerespectarea înțelegerilor dintre tragator și beneficiar stabilite cu ocazia emiterii cecului, dacă cecul respectiv a fost completat abuziv de către beneficiar sau de către un posesor de rea-credinta.Pct. 71. – Nerespectarea înțelegerilor stabilite în momentul emiterii cecului, cu ocazia completarii lui, va putea fi opusa posesorului numai dacă se face dovada ca acesta a dobândit cecul cu rea-credinta sau a savarsit o greseala grava în dobandirea lui.Banca Naționala a României și instituțiile de credit nu vor putea primi un cec în legătură cu care le-a fost notificat de către tragator faptul ca a fost completat abuziv și apoi pus în circulatie, chiar dacă cecul le este prezentat de către un posesor de buna-credinta.––––Pct. 71 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 15 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresa "la ordin", este transmisibil prin gir.Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu clauza "nu la ordin" sau o expresiune echivalenta, este transmisibil numai în forma și cu efectele unei cesiuni ordinare.Girul poate fi facut chiar în folosul tragatorului sau al oricărui alt obligat. Acestia pot sa gireze din nou cecul.Pct. 72. – Cecurile cuprinzand sau nu clauza "la ordin" pot circula prin gir.Pct. 73. – Girul este un act prin care posesorul cecului numit girant transfera altei persoane numita giratar, printr-o declaratie scrisa și subscrisa pe instrument o dată cu predarea acestuia, toate drepturile decurgând din cecul astfel redactat și completat.Pct. 74. – În cazul în care tragatorul a inscris în textul cecului clauza "nu la ordin", cecul este transmisibil numai în forma și cu efectele unei cesiuni de creanta ordinara.Ca și girul, cesiunea de creanta este un mijloc specific de transmitere a obligațiilor constand în acordul de voința (contractual) prin care creditorul (numit cedent) transmite în mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul sau de creanta unei alte persoane (numita cesionar), care va deveni astfel creditor în locul sau și care va putea incasa de la debitor creanta cedata.Pct. 75. – Banca Naționala a României și instituțiile de credit nu vor accepta în cadrul operațiunilor lor cu cecuri alte redactari referitoare la gir sau la cesiunea de creanta ordinara decat expresiile "la ordin" sau "nu la ordin" care să fie stipulate pe cecuri în condițiile prezentelor norme-cadru.Pct. 75 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 76. – Mențiunile privind circulația cecului prin gir se fac pe fața cecului. Banca Națională a României și instituțiile de credit nu vor accepta în cadrul operațiunilor lor decât cecuri care au textul privind operațiunea de girare redactat pe fața acestora.––––Pct. 76 a fost modificat de pct. 16 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 77. – În cazul în care cecul a fost creat cu numele în alb al beneficiarului, este necesară completarea cecului cu numele acestuia pentru a se putea începe seria regulata a girurilor.Pct. 78. – Cecul poate fi girat în folosul tragatorului sau al oricărui alt obligat prin instrumentul respectiv. Aceste persoane care devin astfel giratari pot sa gireze la randul lor cecul.Pct. 79. – Pe cec poate fi indicati mai mulți giratari, fie în mod cumulativ, caz în care exercitarea drepturilor se va face de către toți de comun acord, fie alternativ, caz în care oricare dintre giratarii care se afla în posesia cecului poate să exercite drepturile privind respectivul cec.Dacă în gir au fost indicati mai mulți giratari în mod cumulativ atunci, pentru transmiterea cecului prin gir, trebuie ca cecul sa poarte semnatura tuturor giratarilor, care devin astfel, la randul lor, giranti.În temeiul art. 16 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Girul trebuie să fie neconditionat.Orice condițiune la care este supus se socoteste nescrisa.Girul parțial este nul.Este de asemenea nul girul trasului.Girul "la purtator" este echivalent unui gir în alb.Girul în folosul trasului are valoarea unei chitante, în afară de cazul când trasul are mai multe stabilimente și dacă girul este facut în folosul unui stabiliment, altul decat acela asupra caruia cecul a fost tras.Pct. 80. – Girul trebuie să fie neconditionat, neputand fi grevat de contraprestatii sau de orice fel de raporturi cauzale care ar putea schimba caracterul abstract al obligației asumate prin cecul respectiv.Pct. 81. – Pentru a evita ca circulatia cecului sa devina nesigura și pentru a apara posesorul lui de eventualele excepții ce i-ar putea fi opuse, nu se va ține seama de nici o eventuala condiționare a girului înscrisă pe cec.Pct. 82. – Cecul fiind indivizibil girul parțial este nul, deoarece nu se poate admite ca o parte a creantei incorporată în el sa apartina girantului, iar cealalta parte giratarului.Pct. 83. – Girul "la purtator", exprimat prin formula "platiti purtatorului", echivaleaza cu un gir în alb.Pct. 84. – Deoarece cecul nu poate fi acceptat, trasul negarantand plata, girul data de tras este nul.Pct. 85. – Dacă cecul a fost girat în folosul trasului, unitatea bancara la care girantul își are deschis contul, ciclul economic al instrumentului respectiv este incheiat, cecul având astfel numai valoarea unei chitante. Excepție de la aceasta regula face cecul pe care în pozitiile de tras și de giratar sunt nominalizate doua unități bancare aparținând aceleiasi instituții de credit și care se afla în locuri diferite.Pct. 85 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 17 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare:Girul trebuie scris pe cec; el trebuie să fie semnat de girant.Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menționat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul, pentru a fi valabil, trebuie să fie scris pe cec.Art. 17 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat conform pct. 16 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 86. – Girul poate fi "în plin" sau "în alb".––––Pct. 87 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 88. – Girul "în plin" presupune declaratia girantului semnata și datata de el, cuprinzand ordinul adresat trasului de a plati unei anumite persoane indicate de girant. Girul "în plin" trebuie să cuprindă urmatoarele elemente redactate în condițiile prezentelor norme-cadru:a)semnatura girantului, care este elementul esential al girantului și care trebuie să indeplineasca condițiile cerute de art. 11 din Legea asupra cecului pentru valabilitatea unei semnaturi; … b)numele girantului; … c)data girarii. În cazul lipsei datei girarii, aceasta va putea fi dovedita prin toate mijloacele de proba admise de Codul comercial (art. 57). … Pct. 89. – Girul "în alb" produce aceleasi efecte ca și girul "în plin".Pct. 90. – Girul «în alb» este format din semnătura girantului înscrisă pe fața cecului, însoțită de mențiunea «girat» , «girare» . Nu este permisă înscrierea girului «în alb» pe cec fără a fi însoțită de o asemenea mențiune.––––Pct. 90 a fost modificat de pct. 18 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 91. – Girul "în alb" este format numai din semnatura girantului înscrisă pe spatele cecului sau pe adaosul acestuia. Nu este permisa înscrierea girului "în alb" pe fața cecului, deoarece acest gir ar putea fi confundat cu avalul.Pct. 92. – Girul "în alb" permite darea în gaj a cecului și scoaterea lui din gaj, fără ca aceasta operațiune sa lase urme pe cec.În temeiul art. 18 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Girul transmite toate drepturile rezultand din cec.Dacă girul este în alb, posesorul poate:1. Sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele unei alte persoane.2. Sa gireze cecul din nou în alb sau unei anumite persoane.3. Sa predea cecul unei tert fără sa-l gireze și fără sa completeze girul în alb.Pct. 93. – Transmiterea cecului prin gir, având ca efect transmiterea către giratar a tuturor drepturilor decurgând din cec, implica faptul ca giratarul va putea prezenta cecul la plata trasului și se va putea indrepta pe cale de regres împotriva obligațiilor prin instrumentul respectiv.Pct. 94. – Posesor cecului cu gir "în alb" are urmatoarele posibilitati privind respectivul cec:a)sa-l completeze cu propriul sau nume; … b)sa-l completeze cu numele altei persoane și în acest caz îl preda acesteia; … c)sa gireze cecul din nou "în alb" sau la ordinul altei persoane; … d)sa predea pur și simplu cecul unui tert fără a realiza operațiunea de girare către acesta și fără a completa girul "în alb". … În temeiul art. 19 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Girantul, dacă nu exista clauza contrarie, raspunde de plată.El poate interzice un nou gir, în acest caz el nu raspunde către persoanele cărora cecul a fost ulterior girat.Pct. 95. – Girantul raspunde față de giratar și de posesorii ulteriori ai cecului pentru plata acestuia, în caz de neplata la prezentare, din partea trasului.Pct. 96. – Girul transmite dreptul de proprietate asupra cecului cu particularitatea că giranții devin obligați solidar pentru plata la prezentare. În caz de neplată a cecului de către tras, la prezentare, posesorul acestuia se poate îndrepta pe cale de regres împotriva oricăruia dintre obligați și implicit împotriva oricăruia dintre giranți, cu excepția obligatului principal și a avaliștilor săi împotriva cărora poate introduce acțiune cambială directă.Pct. 96 a fost modificat de pct. 19 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 97. – Girantul se poate exonera de garantia pentru plata față de primul giratar și față de ceilalti giratari prin inserarea unei clauze în acest sens în textul girului, utilizand o formula corespunzătoare, precum: "fără garantie", "fără raspundere" sau "fără obligo". Aceasta clauza va putea fi invocata de către respectivul girant, și numai de către el, împotriva oricărui posesor al cecului.Pct. 98. – Persoana care primeste un cec cu o astfel de clauza dobandeste dreptul de proprietate asupra lui, cat și drepturile care izvorasc din el, însă nu va putea exercita actiunea de regres contra girantului pentru plata cecului.Pct. 99. – Girantul unui cec poate interzice un nou gir privind respectivul cec. În cazul în care în textul unui gir este inserata o astfel de interdictie prin expresia "fără gir ulterior", girantul nu raspunde față de persoanele cărora cecul le-a fost girat ulterior contrar indicatiilor sale.În temeiul art. 20 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Deținătorul unui cec transmisibil prin gir este socotit posesor legitim, dacă justifica dreptul sau printr-o serie neintrerupta de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile sterse se socotesc în aceasta privinta nescrise. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobândit cecul prin gir în alb.Pct. 100. – Pentru ca deținătorul unui cec transmisibil prin gir să fie considerat posesor legitim al cecului este necesar să existe o serie neîntreruptă a girurilor menționate pe cec.Pct. 100 a fost modificat de pct. 20 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 101. – Ultimul gir de pe un cec poate fi gir "în alb". În acest caz, posesorul cecului nu mai trebuie să completeze girul, deoarece exista prezumtia ca el este giratar.Pct. 102. – Posesorul cecului este cel indicat în ultimul gir ca giratar, iar dacă este vorba de un gir "în alb", atunci posesor poate fi orice persoană.Pct. 103. – Prin succesiune neintrerupta de giruri se înțelege succesiunea în care fiecare gir este semnat în calitate de girant de către cel care în girul precedent figura ca giratar.Pct. 104. – Dacă sirul de giruri este intrerupt, posesor legitim al cecului este ultimul giratar dinaintea intreruperii, dacă acesta se afla și în posesia cecului.Pct. 105. – Dacă în seria girurilor se afla un gir în alb, semnatarul girului următor este considerat giratarul girului în alb.Pct. 106. – Girurile sterse sunt considerate ca nescrise, ele neputand servi nici pentru a umple eventualele lacune în sirul de giruri și nici pentru a-l intrerupe, dacă sirul de giruri este regulat. Aceste giruri se considera ca și cum nu ar fi existat.Pct. 107. – Dacă un gir este sters și prin acest fapt seria girurilor este întreruptă, este exclusa legitimitatea formala a ultimului girant și deci și dreptul sau de creditor prin cecul respectiv.În aceasta situație, ultimul girant își va putea exercita drepturile sale numai prin procedura de drept comun.Pct. 108. – Girantul care plateste pe cale de regres are dreptul de a sterge girul dat de el și girurile ulterioare celui dat de el, deoarece girantii ulteriori lui sunt exonerati de obligație prin plata facuta de el.În temeiul art. 21 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Girul pus pe un cec la purtator face pe girant răspunzător, potrivit dispozitiunilor referitoare la regres; el nu transforma însă titlul într-un cec la ordin.Pct. 109. – Tragatorul stabileste modalitatea de circulatie a cecului în momentul emiterii acestuia. De aceea, un cec "la ordin" nu poate fi transformat în cec "la purtator" prin simpla lui transmiterea și invers, iar un gir pus pe un cec "la purtator", chiar dacă este gir în alb, nu poate transforma instrumentul într-un cec "la ordin".Pct. 110. – În cazul în care un girant își pune girul pe un cec la purtator, el este răspunzător conform dispozițiilor Legii asupra cecului referitoare la regres în caz de neplata.Pct. 111. – Posesorul unui cec la purtator nu este obligat sa dovedeasca legitimitatea posesiei sale printr-o serie neintrerupta de giruri, simpla detinere a cecului facandu-i posibila exercitarea drepturilor sale privind respectivul cec.Pct. 112. – În cazul în care o persoană pierde prin orice intamplare posesia unui cec, noul posesor de buna-credinta nu este obligat sa predea cecul. Noul posesor va trebui însă sa faca dovada ca are dreptul la posesia cecului.Pct. 113. – Posesorul care dobandeste cu rea-credinta sau care savarseste o greseala grava în dobandirea cecului pierdut anterior de o altă persoană nu poate beneficia de dispozitiile punctului precedent, el fiind obligat sa predea cecul.Pct. 114. – Legitimarea dreptului noului posesor al unui cec pierdut anterior de o altă persoană se face în functie de tipul de cec, după cum urmeaza:a)în cazul în care cecul este "la ordin", posesorul este aparat din punct de vedere legal, dacă își justifica posesia printr-o serie neintrerupta de giruri; … b)în cazul cecului "la purtator", posesorul este aparat prin simpla posesie a cecului respectiv. … Sarcina administrarii probelor intr-o actiune de revendicare privind posesia cecului nu revine posesorului cecului, ci reclamantului care trebuie să dovedeasca faptul ca posesorul este de rea-credinta sau ca a savarsit o greseala grava cu ocazia dobândirii cecului respectiv.În temeiul art. 23 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Persoanele împotriva cărora s-a pornit actiune, în baza unui cec, nu pot opune posesorului excepțiunile intemeiate pe raporturile lor personale cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afara numai dacă posesorul dobandind cecul a lucrat cu stiinta în paguba debitorului.Pct. 115. – Girul cuprinde una dintre mențiunile "valoarea pentru acoperire", "pentru încasare", "pentru procura", mențiuni care implica un simplu mandat (cunoscut sub denumirile de gir pentru încasare sau gir pentru procura), are drept scop sa confere girantului dreptul de a incasa suma prevăzută în cec, la prezentare, în calitate de reprezentant sau mandatar al girantului, iar în caz de refuz, sa indeplineasca formalitatile pentru realizarea drepturilor decurgând din respectivul cec.În temeiul art. 24 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Dacă girul cuprinde mențiunea "valoare pentru acoperire", "pentru încasare", "pentru procura", sau orice alta mențiune care implica un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile izvorate din cec, dar nu-l poate gira decat cu titlu de procura.Cei obligati nu pot opune în acest caz posesorului decat excepțiunile ce ar fi putut opune girantului. Mandatul cuprins într-un gir "pentru procura" nu inceteaza prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restringerea capacității acestuia.Pct. 116. – În cazul girului pentru procura, girantul nu poate transmite cecul prin gir altei persoane.Pct. 117. – În cazul în care, totusi, giratarul pentru procura gireaza la randul sau cecul, acest ultim gir va fi considerat, de asemenea, ca un gir pentru procura, giratarul pentru procura având dreptul de a-și substitui o altă persoană în calitate de reprezentant sau mandatar.Pct. 118. – Giratarul pentru procura este obligat și pe deplin legitimat sa exercite drepturile decurgând din cec. Exercitarea acestor drepturi se face în numele girantului.Pct. 119. – Obligații prin cec pot opune girantului pentru procura numai excepțiile pe care le-ar fi putut invoca contra girantului.Pct. 120. – În cazul girului pentru procura, raporturile dintre giranti și giratari sunt reglementate prin regulile de drept comun privitoare la mandatul de reprezentare.Prin derogare de la aceste reguli, mandatul cuprins în girul pentru procura nu inceteaza prin moartea, incapacitatea sau restrangerea capacității mandatului.În temeiul art. 25 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Girul facut posterior protestului sau unei alte constatari echivalente, sau după expirarea termenului de prezentare, produce numai efecte unei cesiuni ordinare.Girul fără data este socotit, până la dovada contrarie, ca fiind facut inaintea protestului sau constatarii echivalente, sau inaintea expirarii termenului la care se referă alineatul precedent.Pct. 121. – Dacă girul este dat ulterior protestului de neplata sau alte constatari echivalente, după trecerea termenului pentru dresare protestului sau după expirarea termenului de prezentare, el produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Cesiunea ordinara presupune transferarea creantei rezultand din ce, din patrimoniul cedentului în acela al cesionarului, în aceleasi condiții în care se gasea în patrimoniul primului.Pct. 122. – Ca urmare a acestui tip de gir, girantul îl pot fi opuse toate excepțiile care puteau fi opuse girantului.Girantul garanteaza numai existenta creantei, nu și plata sumei inscrise pe cec, deoarece nu își poate asuma raspunderea de a se obliga solidar pentru un debitor care nu și-a respectat oblibațiile.Pct. 123. – Giratarul va putea exercita toate drepturile aparținând girantului pe care acesta le avea față de toți debitorii obligati prin cec.Pct. 124. – Girul dat fără menționarea datei este considerat, până la proba contrara, ca a fost facut inaintea dresarii protestului de neplata, inaintea unei alte constatari echivalente sau inaintea expirarii termenului de prezentare, producand în consecința efecte normale .Pct. 125. – Dacă girul este facut în condițiile menționate în art.25 din Legea asupra cecului, cecul își păstrează avantajele conferite de lege, inclusiv puterea de titlu executoriu, aceasta fiind o calitate acordată cecului și nu posesorului acestuia.În temeiul art. 26 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Plata unui cec poate fi garantata printr-un aval, pentru întreaga sau numai pentru parte din suma. Aceasta garantie poate fi data de un tert, altul decat trasul, sau chiar de un semnatar al cecului.Pct. 126. – Avalul este o garantie personala prin care o persoană care da avalul (denumita avalist), garanteaza obligația asumata de una dintre persoanele obligate prin cec, direct sau pe cale de regres (persoana denumita avalizat), pentru toata suma mentionata pe cec sau pentru o parte din ea. Validitatea avalului presupune ca suport existenta macar formala a obligației, al cărui accesoriu este.Pct. 127. – O persoana obligata prin cec poate beneficia de mai multe avaluri. Între avalistii care garanteaza pentru aceeasi persoana nu exista nici un fel de raporturi decurgând din cec ci numai raporturi de drept comun.Pct. 128. – Raporturile dintre avalist și avalizat nu sunt determinate de cec în sine, ele putand decurge din raporturi variate care exista între ei sau între acestia și posesorul cecului.Pct. 129. – Avalul va putea fi dat fie de către o terta persoana, fie de către un semnatar al cecului, altul decat tragatorul.Pct. 130. – Girantul poate da un aval, deoarece el este obligat numai față de posesorii care dobândesc cecul ulterior girului sau.Pct. 131. – Avalul va putea fi dat și pentru un cec "în alb", cu condiția completarii instrumentului înainte de valorificarea drepturilor cuprinse în el.Pct. 132. – Persoana care da un aval trebuie să aibă capacitatea juridica necesară pentru a realiza acest act juridic.Pct. 133. – Avalul poate fi dat pentru întreaga suma înscrisă pe cec sau numai pentru o parte din ea. Dacă avalul este dat pentru o sumă mai mare decat aceea indicată pe ce, valabilitatea avalului se va reduce la suma înscrisă pe cecul respectiv.În temeiul art. 27 alin. 1 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare:Avalul se dă pe cec. El se exprimă prin cuvintele: "pentru aval" sau orice formă echivalentă; el este semnat de avalist.Alin. 1 al art. 27 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat conform pct. 20 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Alin. 2 al art. 27 a fost abrogat de pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 38 din 26 martie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 11 aprilie 2008.Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei parafari, el se socoteste data pentru tragator.Pct. 134. – Pentru a fi valabil, avalul trebuie să fie menționat pe fața cecului, prin înscrierea uneia dintre formulele «aval» , «pentru aval» sau «pentru garanție» , urmată de semnătura avalistului sau a împuternicitului său.Pct. 134 a fost modificat de pct. 21 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 135. – Semnatura avalistului, care poate fi oricare altă persoană tragatorul sau trasul, trebuie să indeplineasca condițiile prevăzute la pct. 27-30 din prezentele norme-cadru.Pct. 136. – Avalul nu poate fi condiționat în nici un mod, nu poate aduce schimbari privind elementele datoriei garantate și nici nu poate cuprinde clauze incompatibile cu natura sa.Pct. 137. – Avalul poate fi redactat de mână, cu pixul sau cu cerneală de culoare albastră ori neagră, chiar de către avalist sau de o altă persoană, dactilografiat sau imprimat, fără a afecta alte mențiuni aflate pe cec. În orice situație este însă obligatoriu ca formula de avalizare să fie urmată de semnătura olografă a avalistului.––––Pct. 137 a fost modificat de pct. 22 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.––––Pct. 138 a fost abrogat de pct. 23 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.––––Pct. 139 a fost abrogat de pct. 24 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 140. – Este obligatoriu ca avalistul sa indice persoana pentru care da avalul. În cazul în care avalistul nu indeplineste aceasta obligație, se prezuma ca avalul este dat pentru tragator, ca fiind persoana care elibereaza de raspundere cel mai mare numar de persoane obligate, fără a fi admisa proba contrara.În temeiul art. 28 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Avalistul este tinut în acelasi mod ca și persoana pentru care a dat avalul.Obligația sa este valabila chiar dacă obligatiunea pe care a garantat-o ar fi nula pentru orice alt motiv decat un viciu de forma.Când avalistul plateste cecul, el dobandeste drepturile rezultand din cec împotriva persoanei pentru care a garantat și împotriva acelor care sunt tinuti către acesta din urma, în temeiul cecului.Pct. 141. – Avalistul, fiind garantul unui semnatar al cecului, are o obligație identica cu acelasi cuprins și cu aceeasi intindere ca și cea garantata.Pct. 142. – Avalistul nu poate opune posesorului cecului excepții rezultate din raporturile sale personale cu debitorul avalizat.Pct. 143. – Prevederea pct. 142 din prezentele norme-cadru privind inopozabilitatea excepțiilor este inlaturata în folosul avalistului ori de cate ori posesorul nu este de buna-credinta în sensul că a cunoscut excepția respectiva, ca a cunoscut diferite vicii de forma ale obligațiilor asumate prin cec sau ca a cunoscut vicii de semnatura.Pct. 144. – Obligația avalistului este o obligație autonomă, în sensul că avalistul se poate servi împotriva posesorului de excepțiile derivând din raporturile sale personale cu posesorul, dacă ele există, dar în niciun caz nu se poate servi de excepțiile personale ale persoanei pentru care a dat avalul față de posesorul cecului. Posesorul cecului poate să se îndrepte pe cale legală direct în contra avalistului obligatului principal, pe calea acțiunii cambiale directe, fără a mai fi respectată ordinea din dreptul civil, căci obligația acestuia este o obligație autonomă și solidară.Pct. 144 a fost modificat de pct. 25 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 145. – Avalistul poate să opuna posesorului cecului excepțiile referitoare la: forma cecului, obligația avalizatului din cauza nerespectarii formelor prevăzute pentru valabilitatea cecului și pe cele rezultand din incalcarea condițiilor stabilite pentru executarea acțiunilor asupra cecului.Pct. 146. – În cazul în care semnatura debitorului garantat este falsa, avalul este valabil, deoarece cecul circula ca și cum ea ar fi fost autentica.Pct. 147. – Dacă posesorul a pierdut actiunea legala privind cecul sau instrumentul este nul pentru o cauza oarecare, obligația avalistului se stinge, deoarece el a înțeles să se oblige numai ca avalist.Pct. 148. – Avalistul care a platit cecul dobandeste toate drepturile decurgând din respectivul cec împotriva celui garantat (avalizat), cat și a celor obligati către acesta din urma în temeiul cecului.Pct. 149. – Avalistul este un debitor de regres. După ce a platit, el se poate indrepta după propria sa optiune împotriva tuturor celor obligati față de el sau numai împotriva unuia dintre acestia.Pct. 150. – Obligații prin cec pot opune avalistului care a platit excepțiile care ar fi fost opozabile posesorului cecului achitat sau avalistului.Pct. 151. – Termenul în care trebuie să fie exercitata actiunea împotriva avalistului este reglementat prin dispozitiile pct. 333-337 din prezentele norme-cadru.Pct. 152. – În cazul preschimbarii cecului în forma sa materiala, avalistul ca de altfel orice semnatar al cecului, continua sa ramana obligat pentru conținutul vechiului cec. Fac excepție cazurile în care:a)cecul a fost retras de debitor; … b)cecul a ramas în mainile creditorului, dar acesta a luat măsuri pentru a pastra actiunea sa împotriva obligațiilor prin cec. … Pct. 153. – Avalistului care exercită procedura de executare nu i se pot opune excepțiile opozabile fostului posesor al cecului.Pct. 154. – Dacă avalistul pierde actiunea legala privind cecul împotriva avalizatului, îi rămâne la dispoziție actiunea derivand din raportul de drept comun care îi legala, caci avalul nu poate schimba, cu excepția unor dispozitii exprese ale părților în sens contrar, raportul fundamental dintre avalist și avalizat.Pct. 155. – Obligația avalistului poate fi la randul ei garantata printr-un aval. În acest caz, acest al doilea avalist, dacă plateste cecul, se poate folosi de procedura legala, atât împotriva primului avalist, cat și împotriva avalizatului și a obligatiunilor prin cec anterior.Pct. 156. – Lichidarea raporturilor dintre coavalisti se face după principiile dreptului comun privind solidaritatea pasiva.În temeiul art. 29 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Cecul este platit la vedere. Orice stipulare contrara se socoteste nescrisa.Alin. 2 al art. 29 din Legea nr. 59/1934 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 38 din 26 martie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 11 aprilie 2008.Pct. 157. – Ca urmare a functiei sale principale de instrument de plată, cecul poate fi tras numai la vedere (la prezentare).Pct. 158. – Orice mențiune redactata pe cec privind o anumita scadenta fixa sau o anumita perioada de timp admisa între data prezentarii și data platii cecului este considerata ca și cum nu ar fi fost scrisa. În aceasta situație, cecul își păstrează calitatea sa de instrument platibil la vedere.Pct. 159 a fost abrogat de pct. 26 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 160 a fost abrogat de pct. 27 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 161 a fost abrogat de pct. 28 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.În temeiul art. 30 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:În temeiul art. 30 alin. 1 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare:Cecul emis și plătibil în România trebuie, sub sancțiunea pierderii dreptului de regres împotriva giranților și garanților, să fie prezentat la plată în termen de 15 zile.Alin. 1 al art. 30 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat conform pct. 28 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Cecul emis intr-o tara străină și platibil în România trebuie să fie prezentat în termen de 30 zile, iar dacă este emis în afară de Europa în termen de 70 de zile.Termenele aci aratate se socotesc din ziua aratata în cec ca data a emiterii.Dacă cecul este platibil în strainatate, termenul de prezentare va fi cel aratat de legea locului platii.Dacă acesta lege nu dispune, se vor aplica regulile inscrise în alineatele precedente.Pct. 162. – Termenele menționate la art. 30 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare, se calculează începând cu data emiterii cecului.Pct. 162 a fost modificat de pct. 29 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 163. – În cazul neprezentarii la plata a cecului în termenele menționate de art. 30 din Legea asupra cecului, posesorul pierde dreptul la regres împotriva girantilor (avalistilor) menționați pe cec.Pct. 164. – Cecul emis în România și platibil intr-o alta tara are ca termen de prezentare termenul prevăzut în legislatia tarii în care urmeaza a se efectua plata.În temeiul art. 31 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Când un cec este tras între doua locuri, având calendare deosebite ziua emiterii este inlocuita cu aceea corespunzătoare a calendarului locului de plată.Pct. 165. – În cazul în care între locul emiterii cecului și locul platii acestuia exista diferente din punct de vedere al calendarelor folosite, Banca Naționala a României și instituțiile de credit vor considera data emiterii cecului ca fiind data corespunzătoare din calendarul locului de plată. Termenul de prezentare a cecului va fi calculat luandu-se ca baza de referința data astfel inlocuita conform calendarului locului de plată.––––Pct. 165 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 32 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:Prezentarea unui cec la o casa de compensatii echivaleaza cu o prezentare la plata.Pct. 166. – În cazul în care posesorul unui cec nu prezinta instrumentul respectiv instituției de credit trase, ci unei case de compensatii, prin intermediul instituției de credit unde își are deschis contul, operațiunea respectiva este echivalenta cu o prezentare la plata.Pct. 166 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 32^1 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare:Prezentarea unui cec la plată se poate face în original sau prin trunchiere.În sensul prezentei legi, prin trunchiere se înțelege procedeul informatic care constă în următoarele operațiuni succesive:a)transpunerea în format electronic a informațiilor relevante de pe cecul original; … b)reproducerea imaginii cecului original în format electronic; și … c)transmiterea informației electronice obținute prin operațiunile prevăzute la lit. a) și b) către instituția de credit plătitoare. … Prezentarea la plată a unui cec prin trunchiere produce aceleași efecte juridice ca și prezentarea la plată a cecului original, cu condiția ca acesta din urmă să fi fost emis cu respectarea prevederilor legii.Instituțiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu condiția ca între ele să existe o convenție prealabilă în contextul unui aranjament de plată sau o convenție constând în aderarea lor la un sistem de plăți.Informațiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cecul original, sunt stabilite potrivit convențiilor prevăzute la alin. 4.Imaginea cecului original reprezintă copia electronică a cecului original. Imaginea cecului original trebuie să respecte standardele stabilite potrivit convențiilor prevăzute la alin. 4.Momentul recepționării, de către instituția de credit plătitoare, respectiv de către un sistem de plăți, a informațiilor relevante pentru trunchiere și a imaginii electronice a respectivului cec, potrivit alin. 2, constituie momentul prezentării la plată.Transmiterea, către instituția de credit plătitoare a informațiilor relevante și a imaginii cecului, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încât să se asigure autenticitatea și integritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice admise de lege.–––-Art. 32^1 din Legea nr. 59/1934 a fost introdus conform pct. 29 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 166^1. – Cecurile pot fi prezentate la plată prin trunchiere, în conformitate cu Regulile sistemului SENT ori, în cazul în care operațiunea de trunchiere nu se poate realiza, prin prezentarea acestora la încasare, în original, direct la instituția de credit trasă sau, după caz, la instituția de credit beneficiară, conform procedurilor existente în convențiile încheiate între instituțiile de credit implicate.Pct. 166^1 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 166^2. – Banca Națională a României și instituțiile de credit nu vor accepta pentru prezentarea la plată prin trunchiere cecuri care prezintă alterări, îndoituri, pete sau alte asemenea elemente care pot afecta vizibilitatea mențiunilor aflate pe respectivul instrument.Instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligația ca la recepționarea cecurilor să stabilească starea instrumentelor, în raport cu cerințele specifice aplicării procedurii de trunchiere.Alin. 2 al pct. 166^2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din NORMA nr. 1 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009.În situația în care la recepționarea cecurilor se constată că acestea prezintă motive pentru a fi refuzate tehnic în procedura de prelucrare electronică, respectiv alterări, îndoituri, pete sau alte asemenea elemente care pot afecta vizibilitatea mențiunilor aflate pe aceste instrumente, instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor trebuie să consemneze starea instrumentelor pe baza unui document semnat de către acestea și clienții beneficiari ai sumelor înscrise pe respectivele cecuri și să informeze clienții cu privire la modalitățile alternative de procesare și costurile aferente acestora, precum și cu privire la eventuala pierdere a dreptului de protest și de regres, în cazul în care aceștia aleg o modalitate alternativă de procesare.–––Alin. 3 al pct. 166^2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din NORMA nr. 1 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009.În situația în care data recepționării cecului este foarte apropiată de data-limită de prezentare la plată și, astfel, prin parcurgerea circuitului de compensare/decontare s-ar depăși termenul în care beneficiarul ar putea să dreseze protestul și regresul ca urmare a unui eventual refuz la plată din partea plătitorului, la momentul recepționării instrumentului instituția de credit a beneficiarului trebuie să obțină acceptul clientului beneficiar privind transmiterea spre plată a respectivului instrument.Alin. 4 al pct. 166^2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din NORMA nr. 1 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009.Pct. 166^2 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 166^3. – Aplicarea convențiilor prevăzute la art. 32^1 alin. 4 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare, îndeosebi cu privire la momentul prezentării la plată și de efectuare a plății operațiunilor de prezentare la plată și de efectuare a plății, va fi adusă la cunoștința clienților săi de către fiecare instituție de credit.Pct. 166^3 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 166^4. – În momentul recepționării, de către instituția de credit care efectuează plata cecului sau de către un sistem de plăți, a informațiilor relevante pentru trunchiere și a imaginii electronice a respectivului cec, acestea trebuie să respecte întocmai prevederile Legii nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare, și prezenta normă, pentru ca cecul să fie considerat prezentat la plată prin trunchiere.Momentul recepționării, menționat la alineatul precedent, este momentul în care aceste informații și imagini sunt puse la dispoziția trasului sau sunt înregistrate în sistemul de plăți.Informațiile și/sau imaginea cecului care nu respectă condițiile prevăzute de Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare, de prezenta normă sau de convențiile prevăzute la art. 32^1 alin. 4 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare, pentru prezentarea la plată prin trunchiere și, în consecință, sunt respinse de instituția de credit care efectuează plata cecului sau de un sistem de plăți, pot fi retransmise conform convențiilor prevăzute la art. 32^1 alin. 4 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare.–––-Pct. 166^4 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 166^5. – Instituțiile de credit care aplică trunchierea vor agrea prin convențiile prevăzute la art. 32^1 alin. 4 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare, procedeele tehnice admise de lege utilizate pentru a asigura autenticitatea și integritatea imaginii cecului și a informațiilor transmise.–––-Pct. 166^5 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 166^6. – În cazul prezentării la plată prin trunchiere, circulația cecului original pe suport hârtie se oprește la instituția de credit care efectuează trunchierea, toate operațiunile care au loc între instituții de credit referitoare la prezentare la plată, plată, respectiv refuz la plată având loc în cazul trunchierii numai în formă electronică.Pct. 166^6 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.În temeiul art. 32^2 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare:Art. 32^2. – Când prezintă la plată un cec prin trunchiere, instituția de credit este obligată:a)să verifice dacă cecul original respectă în formă și conținut prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu excepția autenticității semnăturilor trăgătorului și giranților; … b)să garanteze acuratețea și conformitatea informațiilor relevante pentru trunchiere transmise electronic cu datele din cecul original, precum și conformitatea imaginii cecului cu cecul original. … Instituția de credit răspunde de orice pierdere suferită prin nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. 1.Art. 32^2 din Legea nr. 59/1934 a fost introdus conform pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 166^7. – Instituția de credit care prezintă un cec la plată prin trunchiere va verifica respectarea condițiilor de formă și conținut prevăzute de lege și de prezenta normă pentru cecul original, îndeosebi cele privind valabilitatea cecului, cazurile de nulitate, eventualele modificări, completări sau alterări ale mențiunilor obligatorii, precum și identitatea clientului și dreptul acestuia de a cere plata sumei înscrise pe cec. Aceasta nu îl exonerează pe tras de obligațiile sale, cu excepția celor care pot fi îndeplinite numai dacă se află în posesia cecului original.–––-Pct. 166^7 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 166^8. – Instituția de credit care prezintă cecul la plată prin trunchiere nu are obligația de a verifica sau de a garanta valabilitatea semnăturilor înscrise pe cec.Pct. 166^8 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 166^9. – Când prezintă la plată un cec prin trunchiere, instituția de credit are obligația să verifice acuratețea și conformitatea cu cecul original ale informațiilor și imaginilor înainte de a le transmite către tras.În cazul cecurilor recepționate care îndeplinesc condițiile specifice aplicării procedurii de trunchiere, instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligația să aplice trunchierea instrumentelor respective, instituțiile de credit plătitoare fiind singurele în măsură să refuze plata cambiilor exclusiv din motivele tehnice prevăzute la pct. 166^2 alin. 3, refuzul trebuind să fie confirmat de operatorul sistemului electronic de plăți.Alin. 2 al pct. 166^9 a fost introdus de pct. 2 al art. I din NORMA nr. 1 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009.Pct. 166^9 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.În temeiul art. 32^3 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare:Refuzul total sau parțial la plată al unui cec prezentat la plată prin trunchiere se face în formă electronică, de către instituția de credit plătitoare.În baza refuzului prevăzut la alin. 1, instituția de credit care deține cecul original va înscrie pe acesta:a)data prezentării acestuia la plată, spre a se constata dacă prezentarea s-a efectuat în cadrul termenului prevăzut la art. 30; … b)declarația de refuz, datată și semnată de către reprezentanți legali sau împuterniciți ai acestora. Mențiunile înscrise pe cecul original, potrivit alin. 2, cu respectarea dispozițiilor art. 44, constituie dovada refuzului de plată. … Art. 32^3 din Legea nr. 59/1934 a fost introdus conform pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 166^10. – În cazul prezentării cecului la plată prin trunchiere:a)refuzul total sau parțial la plata cecului este întocmit și transmis în formă electronică de către tras instituției de credit care a prezentat cecul fie direct, fie prin intermediul unui sistem de plăți, conform convențiilor prevăzute la art. 32^1 alin. 4 din Legea nr. 59/1934 … , cu modificările și completările ulterioare;b)în convențiile prevăzute la art. 32^1 alin. 4 din Legea nr. 59/1934 … , cu modificările și completările ulterioare, trebuie să fie stipulate în mod expres situațiile în care respingerea de către un sistem de plăți sau de către tras a informațiilor relevante și a imaginii cecului nu constituie refuz la plata cecului, precum și procedura de urmat în aceste situații.–––-Pct. 166^10 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 166^11. – În cazul în care instituția de credit plătitoare constată, ulterior plății cecului, că, din eroare, instituția de credit care a efectuat trunchierea nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute la pct. 166^9 și că există diferențe între suma plătită și suma înscrisă pe cec, aceasta are dreptul să solicite instituției de credit a beneficiarului plata sumelor plătite în plus sau să plătească celei din urmă sumele plătite în minus.Regularizarea sumelor plătite eronat se va realiza în termen de maximum 5 zile bancare de la primirea solicitării.–––-Pct. 166^11 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.În temeiul art. 33 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Ordinul de a nu plati suma din cec nu are efect decat după expirarea termenului de prezentare.În lipsa unui atare ordin, trasul poate plati și după expirarea termenului.Pct. 167. – Ordinul dat de tragator, trasului, de a nu plati suma înscrisă pe cec nu este valabil decat după expirarea termenului de prezentare.Pct. 168. – Un cec va putea fi onorat de către tras chiar și în cazul în care termenul sau de prezentare a expirat și dacă tragatorul nu a revocat ordinul de plată privind cecul respectiv.Pct. 169. – Un cec va putea fi revocat în interiorul termenului de prezentare la plata numai în cazul pierderii sau furtului instrumentului respectiv.În temeiul art. 34 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Efectele cecului nu sunt atinse prin moartea tragatorului, incapacitatea sau restrangerea capacității acestuia, intervenite după emiterea cecului.Pct. 170. – Principiul nerevocabilitatii cecului în interiorul termenului legal de prezentare nu este afectat de situațiile limita intervenite în ceea ce îl priveste pe tragator. Astfel, cecul produce aceleasi efecte și purtatorul sau beneficiaza de aceleasi drepturi chiar dacă după emiterea acestuia a intervenit, incapacitatea sau restrangerea capacității tragatorului.În temeiul art. 35 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Trasul poate cere, platind cecul, ca el să-i fie predat cu mențiunea "achitat" de către posesor.Posesorul nu poate refuza o plata parțială.În caz de plată parțială, trasul poate cere să se faca pe ce mențiunea de aceasta plata și sa i se dea o chitanta.Pct. 171 La cererea trasului, odată cu primirea plății, posesorul cecului poate preda instrumentul.Alin. 1 al pct. 171 a fost modificat de pct. 31 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Trasul poate solicita înscrierea pe cec de către posesor a mențiunii "achitat" după efectuarea platii.Pct. 172. – În cazul în care trasul solicita o chitanta separata de cec prin care să se probeze efectuarea platii, posesorul poate proceda la remiterea unui astfel de act.Pct. 173 a fost abrogat de pct. 32 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 174. – În situația în care nu i se prezintă cecul fie în original, fie prin trunchiere, trasul poate să refuze plata. Trasul mai poate refuza plata și în cazul în care posesorul nu este persoana care are dreptul să o ceară.–––-Pct. 174 a fost modificat de pct. 33 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 175. – În cazul în care o persoană obligata a plati cecul fără însă a-i fi fost eliberata o chitanta în acest sens și fără a-i fi fost remis instrumentul, acesta riscand să fie pus din nou în circulatie fără temei, putandu-se solicita o noua plata, persoana care a platit poate să probeze achitarea sumei cu martori și registre sau inscrisuri, pe cale legala, în instanța.Pct. 176. – În cazul în care cecul este sechestrat de o autoritate judecătorească, posesorul sau legitim cere plata, în baza unei dispozitii a autorității judecătorești respective. Persoana care plateste devine posesorul cecului în baza acestei dispozitii a autorității judecătorești.Pct. 177. – Posesorul este obligat sa primeasca orice plata parțială care i se ofera atât timp cat cecul nu a fost protestat, în scopul usurarii sarcinii debitelor de regres, care nu vor mai putea fi urmarit decat pentru restul sumei de plată. Posesorul care a primit o plata parțială pierde dreptul la actiunea în regres pentru această sumă.Pct. 178. – În cazul platii partiale, posesorul, pentru a-și conserva dreptul la actiunea în regres, trebuie să protesteze cecul pentru restul sumei neachitate, pentru ca numai în acest mod ei se poate intoarce împotriva girantilor anteriori și a tragatorului.Pct. 179. – Persoana obligata prin cec, care a facut o plata parțială, nu poate pretinde sa i se remita cecul purtând mențiunea "achitat" și nici o chitanta eliberata către el în acest sens, deoarece cecul este necesar posesorului pentru restul sumei neplatite. Posesorul caruia i s-a facut o plata parțială este obligat sa elibereze persoanei care a platit o chitanta separata pentru plata facuta, redactand în acelasi timp o mențiune privind plata parțială și pe cec, pentru a se putea vedea ca el este valabil numai pentru restul sumei.Pct. 179^1. – În cazul prezentării cecului la plată prin trunchiere conform art. 32^1 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare:a)trasul primește dovada că a efectuat plata cecului conform convențiilor prevăzute la art. 32^1 alin. 4 din Legea nr. 59/1934 … , cu modificările și completările ulterioare, fără a mai fi predat cecul la cererea trasului sau eliberată o chitanță pentru plata făcută;b)după primirea plății, instituția de credit care se află în posesia cecului va lua măsurile necesare pentru a elimina riscul ca respectivul cec să fie pus din nou în circulație; … c)după primirea unei plăți parțiale, instituția de credit care se află în posesia cecului va înscrie pe acesta o mențiune privind plata efectuată, pentru a se vedea că cecul este valabil numai pentru restul sumei; … d)trăgătorul unui cec pentru care trasul a făcut o plată integrală sau parțială va primi de la tras dovada efectuării respectivei plăți, în conformitate cu înțelegerile existente între aceștia, fără a-i fi remis cecul original cu mențiunea «achitat» . … –––-Pct. 179^1 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 179^2. – Cecul poate fi prezentat la plată prin intermediul unei instituții de credit o singură dată (prima prezentare la plată către obligatul principal), în caz de refuz la plată aplicându-se prevederile Legii nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare, și ale prezentei norme referitoare la acțiunea cambială directă sau de regres.–––-Pct. 179^2 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.În temeiul art. 36 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Trasul care plateste un cec, ce poate fi girat, este dator sa verifica regularitatea succesiuni girurilor, dar nu și autenticitatea semnaturilor girantilor.Pct. 180. – Trasul care plateste un cec girabil este obligat sa verifice numai succesiunea regulata a girurilor, nu și autenticitatea semnaturilor girantilor.Desi trasul nu este obligat sa verifice autenticitatea girurilor, acesta nu este exonerat și de obligația de a verifica dacă identitatea persoanei care prezinta cecul la plata corespunde cu identitatea ultimului giratar de pe instrumentul respectiv.În temeiul art. 37 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Când un cec este platibil intr-o moneda care nu are curs la locul platii, suma poate fi plătită, în termenul de prezentare a cecului, în moneda tarii, după valoarea ei din ziua platii. Dacă plata nu a fost facuta la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma să-i fie plătită în moneda tarii, fie după cursul din ziua prezentarii, fie după cursul din ziua platii.Valoarea monedei straine este determinata după uzurile locului de plată. Tragatorul poate totusi sa stipuleze ca suma de plată va fi calculată după un curs indicat de cec.Regulile aici aratate nu se aplică în cazul când tragatorul a stipulat ca plata va trebui facuta intr-o moneda anume aratata (clauza de plată efectiva în moneda străină).Dacă suma este aratata intr-o moneda având aceeasi denumire, dar o valoare diferita în tara de emisiune și în aceea a platii, se presupune ca indicarea se referă la moneda locului de plată.Pct. 181. – Pe orice cec este obligatorie înscrierea sumei de plată și a monedei în care urmeaza să se efectueze plata.Pct. 182. – De regula, cecul trebuie să fie platit în moneda locului platii, respectiv în lei pentru cecurile platibile în România.Excepție de la aceasta regula pot fi urmatoarele doua situații:a)tragatorul exprima suma de plată intr-o alta moneda decat în lei și plata urmeaza să se efectueze în aceasta moneda; … b)tragatorul exprima suma de plată intr-o alta moneda decat în lei, dar stipuleaza ca plata efectiva se va face în lei la cursul zilei. … În cazul prezentat la lit. a) plata se poate face de către tras numai cu condiția ca tragatorul sa posede disponibilul în valută respectiva.Pentru cecurile aflate în situația de la lit. b) și de la pct. 184, clauzele cuprinse în redactarea girurilor care ar altera clauza de risc valutar stabilita la emiterea cecului se considera nule.Pct. 183. – Pentru un cec aflat în situația de la pct. 182 lit.b), în cazul neachitarii în ziua prezentarii, posesorul poate cere, după preferinta sa, ca să-i fie achitat, fie prin transformarea la cursul de schimb valutar convenit pentru ziua prezentarii, fie la cursul de schimb valutar din ziua platii.Pct. 184. – Dacă moneda în care a fost emis cecul este alta decât moneda națională, dar este cotată la Banca Națională a României, și plata se dorește a fi efectuată în lei, plata se va efectua la cursul de schimb calculat de Banca Națională a României din ziua prezentării la plată a cecului.–––-Pct. 184 a fost modificat de pct. 35 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 185. – Banca Naționala a României și instituțiile de credit vor accepta cecurile în care suma de plată este exprimata intr-o moneda străină, numai cu condiția ca denumirea monedei straine să fie facuta complet (dolar S.U.A., dolar Australia etc.) sau printr-unul dintre simbolurile recunoscute pe plan international pentru valutele respective (USD, AUD etc).Pct. 185 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 38 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:Tragatorul sau posesorul unui cec poate să-l bareze, cu efectele aratate în articolul următor.Bararea se face prin doua linii paralele puse pe fața cecului.Ea poate fi generală sau speciala.Bararea este generală, dacă între cele doua linii nu se indica nimic ori se face mențiunea "instituție de credit" sau alt termen echivalent; ea este speciala, dacă denumirea unei instituții de credit se inscrie între cele doua linii. Bararea generală poate fi transformata în barare speciala, însă bararea speciala nu poate fi transformata în barare generală.Taierea (stergerea) liniilor sau denumirii instituției de credit inscrise se socoteste ca și cum nu ar fi fost facuta.Art. 38 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 186. – Cecul care poarta doua linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe fața instrumentului și care nu are nimic inscris în spatiul delimitat de aceste linii, se numeste cec cu barare generală.Pct. 187. – Cecul cu barare generală poate circula prin girare și este valabil în posesia ultimului posesor.Pct. 188. – Cecul care poarta doua linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe fața instrumentului și care în spatiul delimitat de aceste linii are înscrisă denumirea unei instituții de credit, se numeste cec cu barare speciala.––––Pct. 188 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.–––-Pct. 189 a fost abrogat de pct. 36 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 190. – Standardul de continut obligatoriu al cecului barat este prezentat în anexa nr. 2.Pct. 191. – În cazul cecului cu barare generală sau speciala, beneficiarul este obligat sa recurga la serviciul unei instituții de credit printr-o unitate bancara aparținând acesteia, care să primeasca plata în locul sau.––––Pct. 191 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 192. – Bararea poate fi facuta la emiterea cecului de către tragator sau în cursul circulației acestuia, de către oricare dintre posesorii instrumentului respectiv.Pct. 193. – Bararea generală poate fi transformata în barare speciala prin înscrierea denumirii unei instituții de credit între cele doua linii paralele.––––Pct. 193 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 194. – Bararea speciala nu se poate transforma intr-o barare generală.Pct. 195. – Stergerea liniilor paralele sau a denumirii unei instituții de credit inscrise între cele doua linii paralele se considera ca și cum nu ar fi fost efectuata.––––Pct. 195 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 39 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:Cecul cu barare generală nu poate fi platit de tras decat unei instituții de credit sau unui client al trasului.Cecul cu barare speciala nu poate fi platit de tras decat instituției de credit inscrise în cec sau, dacă aceasta este trasul, unui client al acestei instituții de credit. Totusi, instituția de credit indicată poate recurge pentru încasare la o alta instituție de credit. O instituție de credit nu poate dobandi un cec barat decat de la unul din clientii săi sau de la o alta instituție de credit. Ea nu poate să-l incaseze pentru alte persoane decat acestea.Cecul purtând mai multe barari speciale nu poate fi platit de tras decat în cazul a doua barari, din care una pentru încasare prin intermediul unei case de compensatii.Trasul sau instituția de credit care nu respecta dispozitiile de mai sus raspunde de paguba cauzata până la concurenta valorii cecului.Art. 39 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 196. – Un cec cu barare generală poate fi platit numai unei instituții de credit sau unui client al instituției de credit aflate și în pozitia de tras pe instrumentul respectiv.––––Pct. 196 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 197. – Un cec cu barare speciala poate fi platit numai instituției de credit a carei denumire se afla trecuta între cele doua linii paralele trasate pe fața instrumentului respectiv.Pct. 197 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 198. – În situația în care instituția de credit nominalizata între cele doua linii paralele este chiar instituție de credit aflata în pozitie de tras, plata cecului se face către un client al acesteia.––––Pct. 198 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 199. – Un cec barat poate fi dobândit de către o instituție de credit numai de la unul dintre clientii săi sau de la o alta instituție de credit. Astfel, o instituție de credit care trebuie să primeasca plata unui cec barat poate să recurga pentru incasarea sumei la serviciile unei alte instituții de credit.Pct. 199 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 200. – Dacă posesorul unui cec barat nu este clientul instituției de credit trase, plata respectivului instrument nu se va putea efectua decat prin intermediul unei instituții de credit.––––Pct. 200 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 201. – Un cec poate fi barat special numai de doua ori. Una dintre cele doua barari speciale trebuie să fie destinata incasarii prin intermediul unei case de compensatii. Aceasta dispoziție permite prezentarea la compensare a unui cec cu barare speciala de către o instituție de credit neafiliata la o casa de compensatii prin intermediul unei alte instituții de credit, va redacta o noua barare în care va inscrie formula "pentru încasare prin", urmata de denumirea instituției de credit membra a casei de compensatii.Instituția de credit mentionata prin cea de-a doua barare speciala, membra a casei de compensatii, va prezenta cecul respectiv la încasare prin compensare.––––Pct. 201 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 40 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Tragatorul ca și posesorul unui cec poate interzice plata în numerar, inserand transversal pe fața cecului cuvintele "platibil în cont", numai pentru virament, sau alta expresiune echivalenta.În acest caz, cecul nu poate da loc din partea trasului decat la o operațiune de scripte (credit în cont, virament sau compensatiune).Operațiunea de scripte echivaleaza cu plata.Stergerea cuvintelor "platibil în cont", "numai pentru virament", se socoteste ca și când nu ar fi fost facuta.Trasul care nu respecta dispozitiunile de mai sus raspunde de paguba cauzata până la concurenta valorii cecului.Pct. 202. – Pe cec, tragatorul sau unul dintre posesori poate stipula clauza exprimata prin cuvintele "platibil în cont", "numai virament" sau o alta expresie similara. În acest caz, plata cecului se efectueaza numai scriptic în vederea creditarii contului beneficiarului.Efectuarea operațiunii scriptice de creditare a contului beneficiarului echivaleaza cu plata cecului.Pct. 203. – Stergerea de pe cec a clauzelor "platibil în cont" și "numai pentru virament" de către unul dintre posesorii cecului se considera ca și cum nu ar fi fost efectuata.Pct. 204. – Clauzele "platibil în cont" sau "numai pentru virament" nu pot fi revocate de către posesorii ulteriori ai cecului.Pct. 205. – Trasul care nu respecta condițiile impuse de clauzele "platibil în cont" și "numai pentru virament" raspunde de eventualele prejudicii până la concurenta sumei cecului.În temeiul art. 41 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:Cecul emis cu clauza "netransmisibil" nu poate fi platit decat primitorului sau, la cererea acestuia, să fie creditat în contul sau curent.Primitorul nu poate gira cecul decat unei instituții de credit pentru încasare; instituția de credit nu-l poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei dispozitii se considera ca nescrise.Stergerea clauzei se considera ca neavenita.Cel care plateste un cec netransmisibil altei persoane decat primitorului sau instituției de credit giratare pentru încasare raspunde de plată facuta. Clauza "netransmisibil" trebuie pusa chiar de instituția de credit, la cerea clientului.Aceeasi clauza poate fi pusa de un girant, cu aceleasi efecte.Art. 41 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 206. – Clauza "netransmisibil" poate fi pusa pe un cec de către tragatorul sau, la cerea beneficiarului, sau de către un girant. În ambele cazuri, efectele acestei clauze sunt aceleasi, respectiv se opreste circulatia instrumentului și se stabileste definitiv ultimul posesor care are dreptul de a intră în posesia sumei inscrise pe cec.Pct. 207. – Cecul purtând clauza "netransmisibil" poate fi platit numai acestui ultim posesor, respectiv beneficiar, sau, la cerea acestuia, suma va putea fi creditata în contul sau.Pct. 208. – Beneficiarul are dreptul de a gira cecul purtând clauza "netransmisibil" numai unei instituții de credit. Girul efectuat în aceste condiții poarte denumirea de gir pentru încasare, el fiind redactat pe instrument prin expresia girat pentru încasare.––––Pct. 208 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 209. – Girarea unui cec purtând clauza "netransmisibil" în alte condiții decat cele menționate la pct.208 nu este legal valabila.Pct. 210. – Instituția de credit aflata în pozitie de giratar pentru încasare nu poate gira cecul respectiv în favoarea altei persoane, ea având numai dreptul de încasare a sumei menționate pe cec.––––Pct. 210 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 211. – Girul unui cec purtând clauza "netransmisibil" efectuat de beneficiarul sau în favoarea unei alte persoane decat o instituție de credit sau girul unei astfel de instrument efectuat de o instituție de credit în condițiile în care ea se găsește în pozitia de giratar pentru încasare nu duce la anularea cecului, ci se considera ca și cum nu ar fi fost scris.Pct. 211 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 212. – Clauza "netransmisibil" pusa pe cec nu poate fi stearsa de către nici una dintre persoanele implicate în circulatia cecului.Pct. 213. – Persoana care plateste un cec purtând clauza "netransmisibil" altei persoane decat posesorul indreptatit sau instituției de credit care a primit cecul spre încasare este direct răspunzătoare de plată astfel efectuata.Pct. 213 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 42 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Tragatorul poate subordona plata cecului existentei pe titlu în momentul prezentarii unei a doua semnaturi la fel cu a primitorului (cecul de calatorie).Pct. 214. – În momentul emiterii unui cec, tragatorul poate condiționa plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul și semnatura care încasează respectivul cec la prezentare.Pct. 215. – Cecul care poarta condiția mentionata la pct. 214 poarta denumirea de cec de calatorie.Pct. 216. – Standardul de continut obligatoriu al cecului de calatorie este prezentat în anexa nr. 3.Pct. 217. – În cazul unui cec de calatorie succesiunea operațiunilor este urmatoarea:a)tragatorul vinde cecurile de calatorie unei persoane, denumita în continue posesor. … b)în momentul cumpararii cecurilor de calatorie, posesorul inscrie o primă semnatura pe fiecare ce în parte, în fața tragatorului; … c)posesorul cecurilor de calatorie remite altei persoane în schimbul obtinerii unor bunuri, servicii sau chiar unui numerar. Aceasta persoana este denumita în continue beneficiar; … d)în momentul remiterii cecurilor către beneficiar, posesorul inscrie o a doua semnatura în fața acestuia. … Identitatea perfecta între cele doua semnaturi confirma legalitatea cecului respectiv;e)beneficiarul încasează contravaloarea cecurilor de calatorie de la instituția de credit trasa unde își are deschis contul tragatorul. … În cazul cecului de calatorie, tragatorul poate fi una și aceeasi persoana cu trasul. În caz contrar, cele doua persoane au relatii de cont.––––Pct. 217 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 218. – Cecurile de calatorie vor fi tiparite, ca și biletele de banca, în sume fixe.În temeiul art. 43 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:Posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva girantilor, tragatorului și celorlalți obligati, dacă cecul prezentat în termen util nu este platibil și dacă refuzul de plată este constatat.1. fie printr-un act autentic (protest);2. fie printr-o declaratie a trasului datata și scrisa pe cec, cuprinzand ziua când a fost prezentat;3. fie printr-o confirmare oficiala datata a unei case de compensati, prin care se arata ca cecul a fost adus spre compensare în termen util, dar nu a fost platit.Posesorul păstrează drepturile sale contra tragatorului, cu toate ca cecul nu a fost prezentat în timp util sau nu s-a facut protestul ori constatarea echivalenta protestului. Dacă, după trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai exista prin faptul trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi în total sau numai în limita sumei disparute.Pct. 219. – Dacă cecul este prezentat la plata în interiorul termenului mentionat prin dispozitiile art. 30 din Legea asupra cecului și ale punctelor referitoare la acesta din prezentele norme-cadru (ținându-se cont de diferentele indicate în articolul evocat între diferitele tipuri de cecuri) și este achitat, toți obligații prin respectivul instrument sunt eliberati de oblibațiile asumate.Pct. 220. – În cazul în care posesorul prezinta cecul la plata în termenul legal și trasul nu-l onoreaza, posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva girantilor, tragatorului și celorlalți obligati.Pct. 221. – Pentru exercitarea de regres este necesar ca posesorul sa faca dovada refuzului de plată. Dovada refuzului de plată poate fi facuta prin urmatoarele modalități:a)prin protestul refuzului de plată, care este un act juridic și solemn, având aceeasi valoare probatorie ca și un act autentic; … b)printr-o declaratie a trasului datata, scrisa și semnata de acesta pe cec prin care se indica în mod expres ziua prezentarii la plata a instrumentului respectiv; … c)printr-o confirmare oficiala datata a unei case de compensatii, prin care se arata ca cecul a fost adus spre compensare în termen util, dar nu a fost platit. … d)printr-o declarație de refuz înscrisă pe titlu, datată și semnată de către un reprezentant autorizat al instituției de credit care deține cecul original, prin care se indică în mod expres ziua prezentării la plată a instrumentului respectiv, în cazul în care cecul a fost prezentat la plată prin trunchiere. … –––-Lit. d) a pct. 221 a fost introdusă de pct. 37 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 222. – În cazul în care cecul nu este prezentat la plata în termenul legal stabilit de Legea asupra cecului sau în cazul în care cecul este prezentat la plata în termenul legal și plata este refuzata, fără a se face însă protestul sau un act de echivalare a protestului, posesorul păstrează totusi drepturile sale contra tragatorului, principalul debitor, prin respectivul instrument.Pct. 223. – În cazul expirarii termenului prevăzut pentru plata cecului, posesorul are totusi dreptul de a cere de la tras plata sumei prevăzute în instrument. În aceasta situație, dacă trasul dispune de fondurile necesare, el va putea plati suma prevăzută pe cec, plata fiind legala și fără un alt acord al tragatorului. În acest caz, dacă trasul refuza plata, posesorul are dreptul de a se intoarce împotriva tragatorului, intentand actiunea care decurge din instrument.Pct. 224. – În cazul în care, după trecerea intervalului legal de prezentare, fondurile disponibile în contul tragatorului, tinut de tras, se micsoreaza sau dispar din motive determinate de activitatea trasului, posesorul cecului pierde dreptul de a se indrepta împotriva tragatorului, în limita sumei disparute sau pentru suma integrală indicată pe cec.În temeiul art. 44 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Protestul sau constatarea echivalenta trebuie facuta inaintea expirarii termenului de prezentare. Dacă prezentarea s-a facut în ultima zi a termenului, protestul sau constatarea echivalenta poate fi facuta în prima zi lucratoare ce urmeaza.Pct. 225. – În cazul refuzului la plata a unui cec prezentat trasului în termenul legal, protestul sau o constatare echivalenta a acestui fapt trebuie să fie dresat inaintea expirarii termenului de prezentare.Pct. 226. – Dacă un cec este prezentat trasului în ultima zi a termenului legal și acesta îi refuz plata, protestul sau constatarea sa echivalenta se poate dresa în prima zi lucratoare care urmeaza acestei ultime zile a termenului legal de prezentare.În temeiul art. 45 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Posesorul trebuie să incunostiinteze de neplata pe girantul sau și pe tragator, în cele patru zile lucratoare care urmeaza zilei protestului, sau constatarii echivalente ori zilei prezentarii, în caz de stipulatiune "fără cheltuieli". Fiecare girant trebuie, în cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei în care a primit incunostintarea, sa anunte pe girantul sau de incunostintarea primita, aratand numele și adresele acelor care au facut incunostiintarile precedente; se va urma tot astfel până la tragator.Termenele aici aratate curg de la primirea înștiințării precedente. Când, potrivit prevederilor alineatului precedent, o incunostintare este facuta unui semnatar al cecului, aceeasi incunostintare trebuie să fie facuta în acelasi termen avalistului.În cazul când un girant n-a aratat adresa sa sau a aratat-o într-un mod ilizibil, incunostintarea facuta girantului, care îl precede, este indestulatoare.El trebuie să dovedeasca ca a facut incunostintarea în termenul prescris.Acest termen va fi socotit ca observat, dacă o scrisoare cuprinzand incunostintarea a fost predata postei în termenul prescris.Acel care nu face incunostintarea în termenul mai sus aratat, nu decade din dreptul sau de regres; el este răspunzător, dacă va fi locul, de paguba cauzata prin neglijenta sa, fără însă ca daunele-interese să poată intrece suma din cec.Pct. 227. – Procedura de incunostintare (notificare) privind dresarea unui protest pentru neplata cecului va parcurge drumul invers pe care l-a parcurs instrumentul respectiv. Astfel, posesorul cecului care a dresat protestul sau o constatare echivalenta va trebui sa notifice acest fapt girantului sau tragatorului în cele 4 zile lucratoare care urmeaza zilei protestului sau zilei prezentarii, dacă pe acest cec a fost redactata clauza "fără cheltuieli"Pct. 228. – Notificarea facuta unui semnata al cecului trebuie să fie facuta în acelasi interval de timp și avalistului sau.Pct. 229. – Se considera ca dovada suficienta privind respectarea termenului de notificare dovada ca notificarea respectiva a fost predata postei în interiorul acestui termen legal.Pct. 230. – Persoana care nu indeplineste obligația legala de notificare raspunde numai de eventualele daune produse, far a pierde dreptul de regres. Aceste daune nu pot fi mai mari decat suma înscrisă pe cec.În temeiul art. 46 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Tragatorul, girantul, avalistul poate prin stipulatiunea "fără cheltuieli", "fără protest" sau orice alta expresiune echivalenta, scrisa pe cec și semnata, sa scuteasca pe posesor, pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului sau a unei constatari echivalente.Aceasta stipulatiune nu scuteste pe posesor de prezentarea cecului la termenele stabilite, nici de incunostiintarile ce urmeaza a fi facute. Dovada neobservarii termenelor este în sarcina aceluia care o opune posesorului.Dacă stipulatiunea este înscrisă de tragator, ea produce efectele sale față de toți semnatarii: dacă ea este înscrisă de către un girant sau avalist, ea produce efectele sale numai față de acesta. Dacă cu toata clauza înscrisă de tragator, posesorul face protestul sau constatarea echivalenta, cheltuielile rămân în sarcina sa. Dacă stipulatiunea a fost înscrisă de un girant sau un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatarii echivalente, dacă un atare act a fost facut, pot fi cerute de la toți semnatarii.Pct. 231. – Clauza "fără cheltuieli" sau "fără protest" înscrisă pe cec de către tragator, girant sau avalist îl scuteste pe posesor, pentru exercitarea actiunii sau executiei de regres, de dresarea protestului de neplata sau a unei constatari echivalente.Pct. 232. – O alta clauza ca cea mentionata la punctul precedent nu-l scuteste pe posesor de prezentarea cecului la plata în termenele legale stabilite prin art. 30 din Legea asupra cecului și nici de notificarile prevăzute prin dispozitiile art. 45 din această lege.Pct. 233. – Efectele clauzei "fără cheltuieli" menționate la pct. 231 din prezentele norme-cadru se diferentiaza în functie de semnatarul care a stipulat aceasta clauza în textul cecului. Astfel, dacă aceasta clauza este înscrisă de tragator, ea va produce efecte față de toți ceilalti semnatari, iar în cazul în care clauza este înscrisă de către un girant sau de către un avalist, ea va produce efecte numai față de acestia.Pct. 234. – Dacă posesorul dreseaza totusi protestul în situația stipularii pe cec de către tragator a clauzei "fără cheltuieli" sau "fără protest", cheltuielile rămân în sarcina sa. În cazul în care clauza a fost înscrisă de un girant sau de un avalist, cheltuielile cu protestul, dacă acesta a fost dresat, pot fi cerute de la toți semnatarii.În temeiul art. 47 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Toți cei care s-au obligat prin cec sunt tinuti solidar către posesor.Posesorul are dreptul de urmărire împotriva tuturor, individual sau colectiv, fără a fi tinut sa observe ordinea în care s-au obligat.Acelasi drept îl are oricare semnatar care a platit cecul. Actiunea pornita împotriva unuia din obligati nu împiedica urmarirea celorlalți, chiar dacă sunt posteriori aceluia împotriva caruia s-a procedat mai întâi.Pct. 235. – Toate persoanele care în orice calitate s-au obligat prin cec sunt responsabile solidar în ceea ce priveste plata instrumentului respectiv, cu toate ca oblibațiile au fost asumate în momente diferite.Pct. 236. – Posesorul sau oricare alt semnatar care a platit cecul poate exercita actiunea decurgând din instrument împotriva oricaruia dintre obligati, individual sau colectiv, și nu obligatoriu în ordinea în care acestia s-au obligat, fără a pierde dreptul de actiune față de ceilalti în caz de neplata.Pct. 237. – Solidaritatea nu se stinge atunci când plateste unul dintre codebitori, ci continua sa produca efecte în raporturile consemnate prin cec, până în momentul în care plata este efectuata de obligatul principal (tragatorul).Pct. 238. – Posesorul cecului se va putea indrepta însă, în ceea ce-i priveste pe obligații pe cale de regres, numai împotriva acelora care îl preced, pentru ca, față de cei ulteriori lui, el este garant pentru plata instrumentului.În temeiul art. 48 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Posesorul poate cere pe cale de regres:1. Suma aratata în cecul neplatit;2. Dobânda legala, socotita de la prezentare;3. Cheltuielile de protest sau cele ale constatarii echivalente, acelea ale incunostiintarii facute cum și celelalte cheltuieli.Pct. 239. – Posesorul unui cec are dreptul de a cere tuturor persoanelor obligate prin instrument urmatoarele:a)suma indicată în textul cecului și neplatita; … b)dobânda legala calculată u incepere de la data prezentari; … c)cheltuielile de protest, cele aferente notificarilor sau alte cheltuieli justificate, cheltuieli care privesc deopotriva pe obligații de regres, cat și pe obligatul principal. … În temeiul art. 49 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Acel care a platit prin regres cecul poate cere de la girantii săi:1. Întreaga suma plătită;2. Dobânda legala la această sumă socotita din ziua când a platit suma;3. Cheltuielile pe care le-a facut.Pct. 240. – Acela care a platit prin actiunea de regres cecul poate pretinde de la girantii săi întreaga suma plătită, calculată conform art. 48 din Legea asupra cecului, precum și dobânda legala la această sumă plătită, calculată cu incepere din ziua când a fost efectuata plata.Pct. 241. – Regula prevăzută în art. 49 din Legea asupra cecului se aplică și față de avalistii girantilor, deoarece ei se afla în aceeasi pozitie cu a acestora din urma în raport cu prevederile articolului mentionat.În temeiul art. 50 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Oricare obligat împotriva caruia se exercită sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, în schimbul platii, predarea cecului, împreună cu protestul sau constatarea echivalenta și un cont de intoarcere achitat.Orice girant care a platit cecul poate sterge girul sau și acelea ale girantilor urmatori.Pct. 242. – În schimbul platii efectuate, debitorul, prin actiunea în regres are dreptul sa ceara de la posesorul cecului predarea acestuia împreună cu actul de protest sau constatarea echivalenta și un "cont de intoarcere" care poarta mențiunea "achitat".Pct. 243. – Contul de intoarcere este un document aditional cecului care atesta dobanzile și cheltuielile prevăzute de dispozitiile art. 48 din Legea asupra cecului. Pe baza contului de intoarcere și a cecului insusi, debitorul de regres, care a achitat instrumentul, poate pretinde de la debitorii săi de regres sau de la obligatul principal suma plătită din total pentru acest ce, inclusiv suma achitata pentru "contul de intoarcere".Pct. 244. – În absenta contului de intoarcere, debitorul de regres, care a achitat instrumentul, va putea pretinde numai suma din cec împreună cu dobânda legala calculată de la data prezentarii, plus taxele legale de protest, de executare sau actionare. În plus față de aceste sume, debitorul care a platit are dreptul de a cere și plata cheltuielilor facute de el personal, pentru care poseda documente valabile.Pct. 245. – Oricare girant care a platit cecul poate sterge girurile girantilor ulteriori lui. Acest fapt este posibil deoarece girantul (sau avalistul acestuia) care a platit cecul, fiind garant față de posesorii ulteriori lui pentru plata cecului, nu poate pretinde de la girantii ulteriori efectuarea unei plati pe care el insusi a garantat-o.Pct. 246. – Orice girant care a platit cecul poate sterge propriul sau gir, deoarece giranti ulteriori sunt eliberati de raspundere și deci nu mai exista posibilitatea actiunii în regres împotriva lui.Pct. 247. – Un girant care a sters propriul sau gir în condițiile de mai sus, și care doreste sa mai transmita cecul după ce l-a platit, va trebui sa faca un nou gir, care îl va obliga în functie de conținutul sau și de momentul în care îl da.În temeiul art. 51 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Când prezentarea cecului, facerea protestului sau a constatarii echivalente în termenele prescrise este împiedicată de un obstacol de neinlaturat (prevedere legala, caz fortuit ori de forta majoră), aceste termene sunt prelungite.Posesorul este dator să aducă, fără întârziere, la cunoștința girantului său cazul fortuit ori de forță majoră și să facă pe cec mențiunea datată și semnată de el de această încunoștințare; pentru rest se aplică dispozițiunile art. 45.––––Alin. 2 al art. 51 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat conform pct. 37 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în NORMĂ nr. 6 din 5 iunie 2008.După încetarea cazului fortuit de forta majoră, posesorul trebuie, fără intarziere, să prezinte cecul la plata și, dacă este nevoie, sa faca protestul sau constatarea echivalenta.Dacă cazul fortuit ori de forta majoră tine peste 15 zile, socotite de la data când posesorul a incunostintat pe girantul sau despre cazul fortuit ori de forta majoră, chiar dacă incunostintarea este facuta înainte de expirarea termenului de prezentare, drepturile de regres pot fi exercitate fără a fi nevoie nici de prezentare, nici de protest sau de o constatare echivalenta.Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forta majoră faptele pur personale ale posesorului sau ale aceluia pe care el l-a insarcinat cu prezentarea cecului, cu facerea protestului sau a constatarii echivalente.Pct. 248. – Posesorul unui cec poate fi exonerat de obligația de a dresa protestul în caz de neplata numai dacă este impiedicat de un obstacol de neinlaturat (prevedere legala, caz fortuit ori de forta major). În aceste situații, termenele sunt prelungite.Pct. 249. – Dacă forta majoră sau cazul fortuit dureaza mai mult de 15 zile calculate începând cu data când posesorul cecului a notificat girantului sau cazul fortuit sau de forta majoră, dreptul de regres poate fi exercitata fără a mai fi nevoie de prezentare, protest sau o constatare echivalenta. Aceste dispozitii sunt valabile chiar dacă notificarea a fost facuta inaintea expirarii termenului de prezentare.Pct. 250. – Sarcina furnizarii dovezii cazului fortuit sau forței majore incumba posesorului cecului, iar faptele invocate a fi cazuri fortuite sau de forta majoră sunt lasate la aprecierea instanțelor judecătorești.Pct. 251. – În cazul în care posesorul cecului savarseste o greseala în exercitiul conservarii dreptului sau de regres, aceasta culpa nu poate fi acoperita de cazul fortuit sau de forta majoră. Pe de altă parte, nici faptele pur personale ale posesorului cecului sau ale persoanei pe care acesta a imputernicit-o să prezinte cecul la plata sau sa-l protesteze nu sunt considerate cazuri fortuite sau de forta majoră.Pct. 252. – După încetarea cazului fortuit sau de forta majoră, posesorul trebuie, fără intarziere să prezinte cecul la plata și, dacă este nevoie, sa-l protesteze, Cuvintele "fără intarziere" se referă la perioada de timp cuprinsa între data încetării cazului sau de forta majoră și data prezentarii sau protestarii cecului.Potrivit art. 51 din Legea asupra cecului, prin aparitia unui caz fortuit sau de forta majoră, aceste termene sunt prelungite.Pct. 253. – De îndată ce cazul fortuit sau de forță majoră s-a produs, posesorul cecului, pentru a putea fi exonerat de obligația de prezentare sau de protestare, este obligat să aducă aceste evenimente la cunoștința girantului său prin scrisoare recomandată «fără întârziere» , sintagmă al cărei înțeles a fost definit la pct. 252. Posesorul cecului este obligat să redacteze pe fața instrumentului o mențiune datată și semnată de el privind notificarea respectivă.–––-Pct. 253 a fost modificat de pct. 38 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 254. – Neindeplinirea obligațiilor menționate la punctul precedent din prezentele norme-cadru atrage pentru posesor pierderea dreptului la actiunea de regres, pierdere a carei ratiune rezida în prejudiciul pe care se prezuma ca-l sufera girantul prin necunoasterea la timp a acestor evenimente în perioada în care el, girantul, la randul sau, ar fi putut să solicite și să-și asigure plata cecului din partea obligatului principal.În temeiul art. 52 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Între mai mulți obligati care au o situațiune egala în cec nu se poate exercita actiunea cambiala; raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate după normele relative la obligatiunile solidare.Pct. 255. – În cazul în care, într-un cec, mai mulți obligati au o pozitie egala (de exemplu: cogiranti, coavalisti) și unul sau mai mulți dintre ei au platit cecul, iar altii nu, raporturile dintre aceste persoane vor fi solutionate după normele de drept comun, aplicandu-se în acelasi timp principiile obligatiunii solidare.Raporturile între persoanele obligate prin cec cu o pozitie egala pe respectivul instrument nu se pot solutiona pe cale de actiune sau executare cambiala.În temeiul art. 53 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994;Cecul are valoare de titlu executor pentru capital și accesorii, stabilite conform art. 48 și art. 49.Competența pentru a investi cecul cu formula executorie este judecatoria.Incheierea de investire nu este supusă apelului. Cecul emis în strainatate are aceleasi efecte executorii, dacă acestea sunt admise și de legea locului unde cecul a fost emis.Somatiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exacta a cecului sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorata.În temeiul art. 54 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:În termen de 5 zile de la primirea somației, debitorul poate face opozitie la executare.Opozitia se va introduce la judecatoria care a investit cecul cu formula executorie. Judecatoria va fi judecata opozitia potrivit Codului de procedura civila, de urgenta și cu precadere, inaintea oricarei alte pricini.Instanța va putea suspenda executarea numai în cazul când oponentul nu recunoaste semnatura, inscriindu-se în fals, sau nu recunoaste procura.În cazul de suspendarea executarii, creditorul va putea obtine măsuri de asigurare.Pct. 256. – În actiunile lor legale privind cecurile, Banca Naționala a României și instituțiile de credit se vor integra în procedurile de executare silita, ținând seama de urmatoarele elemente orientative:a)cecul are valoarea unui titlu executoriu pentru suma înscrisă pe el, împreună cu dobânda legala calculată cu incepere de la data prezentarii, pentru cheltuielile aferente protestului și pentru cele aferente incunostiintarii (notificarii), precum și pentru alte cheltuieli justificate. Executarea în materie de cec urmeaza o procedură speciala; … b)posesorul cecului are urmatoarele drepturi în ceea ce priveste un cec neplatit la prezentare. … – sa intenteze o actiune prin care să obțină o hotărâre judecătorească asupra cecului neplatit la prezentare;– sa procedeze la executare;c)procedura executarii este urmatoare: pe baza cecului prezentat în termenul legal și neplatit de tras, posesorul acestuia poate cere judecatoriei investirea lui cu formula executorie; … d)judecatoria, verificand existenta elementelor formale ale cecului și prezentarea lui la plata în termenul legal, printr-o încheiere de investire, va dispune aplicarea formulei executorii pe cec. Incheierea de investire nu este supusă apelului; … e)pentru investirea cecului cu formula executorie nu este necesară prezentarea actului de protest. Prin incheierea de investire nu se poate dispune ca acelasi act să se execute față de unii debitori și față de altii nu; debitorii pentru executarea cărora este necesară dresarea protestului sunt liberi a se prevala sau nu de neindeplinirea formalitatilor de dresare a protestului. … Debitorii de regres care înțeleg a se prevala de neefectuarea protestului sunt în drept ca, pe cale de contestație la executare, sa invoce nulitatea actelor de executare pentru lipsa protestului;f)din momentul în care cecul a fost investit cu formula executorie, posesorul lui va putea proceda la indeplinirea formalitatilor de executare, pe toata perioada de timp cat dreptul sau nu a fost prescris, respectiv 6 luni calculate de la expirarea termenului de prezentare. … În cazul în care cererea de investire a cecului cu formula executorie este facuta de un girant care a platit contra unui alt debitor de regres, indeplinirea formalitatilor de executare se poate face pe toata perioada de timp cat dreptul sau nu a fost prescris, respectiv 6 luni din ziua în care obligatul respectiv a platit cecul.Procedura de executare silita se va efectua la judecatoria în a carei raza de competența se afla locul de plată a cecului;g)executarea va începe printr-o somatie adresata uneia sau mai multor persoane obligate prin ce. Somatia se va face conform regulilor de procedura în materia executarii silite. Ea cuprinde transcrierea exacta a cecului sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorata. Aceasta suma se stabileste de către posesor prin actul de somatie; … h)dacă executarea se face împotriva unui debitor de regres, somatia va cuprinde transcrierea actului de protest, act care, cuprinzand la randul sau reproducerea exacta a cecului, face inutila transcrierea instrumentului și în actul de somatie; … i)dacă debitorul împotriva caruia se face executarea a semnant cecul, în orice calitate, prin procura, în somatie va fi mentionat actul din care rezultă mandatul; … j)somatia pentru executare se va comunică debitorului caruia îi este adresata conform normelor de procedura respective. Neindeplinirea comunicarii somației conform acestor norme atrage nulitatea acesteia, cu toate consecintele care decurg atât în ceea ce priveste formele de executare pe baza unei astfel de somatii, cat și în ceea ce priveste durata prescripției care se intrerupe numai printr-o executare valabila; … k)în termen de 5 zile de la primirea somației, debitorul poate face opozitie la executare; … l)opozitia se adreseaza la judecatoria care a investit cecul cu formula executorie. Prin urmare, în caz de comisie rogatorie, debitorul nu va putea face opozitie la judecatoria care executa și nici vreo opozitie pentru a opri efectele executorii ale cecului. … m)nu vor putea face opozitie la judecatoria care executa decat tertele persoane, straine de cec, dovedind ca bunurile asupra cărora se indreapta executarea nu apartin debitorului urmarit; … n)opozitia se judeca în sedinta publică de urgenta și, cu precadere, inaintea oricarei alte cauze. Împotriva hotărârii pronuntate asupra opozitiei se poate face apel în termen de 15 zile de la pronuntare, apel care se declara și se judeca conform regulilor de procedura civila; … o)pe baza opozitiei, judecatoria care a inceput executarea o va putea suspenda numai dacă oponentul nu recunoaste semnatura de pe cec, inscriindu-se în fals, sau dacă nu recunoaste procura; … p)desfășurarea și închiderea executarii nu împiedica judecare în continue a opozitiei; … r)în cazul în care se stabileste ca posesorul cecului nu avea dreptul sa ceara și sa desfasoare executarea cecului, acesta va fi obligat, prin hotărâre judecătorească, sa restituie suma încasată plus cheltuielile de judecată și de executare; … s)eventualele daune ocazionate de o executare nelegala nu se pot pretinde și stabili decat pe cale de actiune separata conform regulilor de drept comun; … t)în cazul în care judecatoria acorda suspendarea executarii, posesorul are dreptul ca pe baza cecului pe care îl poseda și fără necesitatea altei acțiuni, decat insasi cererea de executare, să obțină de la aceeasi judecatorie, ca măsura de asigurare asupra debitorului oponent un sechestru asigurator, o poprire sau o posibila urmărire de venituri; … u)prevederile art. 53 și 54 din Legea asupra cecului se aplică și cecurilor emise în strainatate, dacă asemenea efecte executorii sunt admise și de legea locului unde a fost emis cecul. … Pct. 256 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:În procesele pornite, fie pe cale de actiune, fie pe cale de opozitie, la somatia de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decat excepțiunile de nulitate a titlului prevăzut de art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 23.Excepțiunile personale vor trebui să fie de grabnica solutiune și intotdeauna intemeiate pe o proba scrisa.Excepțiunile trebuiesc invocate la primul termen de infatisare.Prin primul termen de infatisare se înțelege primul termen de la prima instanța, când procedura fiind indeplinita, părțile pot pune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau oponentul nu se prezinta.Pct. 257. – Excepțiile pe care o persoană obligata prin cec le poate opune posesorului cecului se impart în urmatoarele categorii:a)excepții privitoare la nulitatea cecului; … b)excepții decurgând din raporturile personale dintre posesorul cecului și debitor (excepții personale); … c)excepții privitoare la condițiile de exercitare ale actiunii sau executarii în temeiul cecului (excepții procedurale). … Pct. 258. – Excepțiile privitoare la nulitatea cecului sunt:a)excepții deduse din insasi forma cecului (excepții formale): … b)excepții bazate pe lipsa de valoare juridica a condițiilor de forma numai aparent existente (incapacitatea, falsul, lipsa de mandat). … Pct. 259. – Pentru ca un cec să fie valabil nu este necesar ca el sa intruneasca condițiile esentiale menționate în art. 1 din Legea asupra cecului din chiar momentul emiterii sale, ci din momentul prezentarii la plata. Completarea cecului trebuie să se faca în conformitate cu înțelegerea intervenita între tragator și primitor.Pct. 260. – În cazul în care cecul nu se prezinta la plata regulat ca forma, lipsindu-i unul sau mai multe dintre elementele esentiale comentate în prezentele norme-cadru în legătură cu art. 1 din Legea asupra cecului, un asemenea instrument nu are valoare juridica a unui cec. Un astfel de cec este nul din chiar cuprinsul cecului și nu necesita alte probe.Pct. 261. – Excepțiile bazate pe lipsa de valoare juridica a condițiilor de forma numai aparent existente nu rezultă din cuprinsul cecului, de aceea ele trebuie dovedite cu probe exterioare acestuia.Pct. 262. – Excepțiile referitoare la forma cecului (excepții formale) pot fi invocate de oricare dinte semnatarii cecului, deoarece instrumentul se prezinta inform din punctul de vedere al Legii asupra cecului.Pct. 263. – Excepțiile referitoare la incapacitate, fals sau lipsa de reprezentare valabila nu pot fi invocate decat de către persoanele ale caror obligații sunt lovite de nulitate în chiar substanța lor pe aceste considerente.Pct. 264. – Excepțiile personale deriva din raporturile juridice care intervin între părțile semnatare ale cecului. Aceste raporturi constituie, de regula, raportul fundamental din care a derivat obligația abstracta asumata prin cec.Excepții personale sunt:a)excepții referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulatia cecului; … b)excepții referitoare la viciile de consimtamant; … c)excepții izvorand din raporturi ulterioare crearii cecului. … Pct. 265. – Excepțiile personale pot fi dovedite numai prin acte scrise "de grabnica solutiune". Prin acte scrise "de grabnica solutiune" se înțelege acele acte prin care excepția se dovedeste completa, adica fără a mai fi necesară administrarea unor probe suplimentare deosebite care ar temporiza solutionarea actiunii legale privind cecul respectiv.Pct. 266. – Excepțiile bazate pe lipsa condițiilor necesare pentru exercitiul actiunii sau executarii în temeiul cecului sunt:a)lipsa de legitimare formala din partea posesorului, când acesta nu justifica posesia cecului printr-o serie neintrerupta de giruri; … b)neposedarea cecului în original (cu excepția cazului în care cecul a fost inlocuit printr-o ordonanța judecătorească și aceasta hotărâre tine locul instrumentului original); … c)lipsa protestului sau nulitatea acestuia; … d)prescriptia dreptului material la actiune sau a dreptului de a cere executarea silita. … Aceste excepții rezultă din prezentarea actelor în baza cărora se exercită actiunea sau executarea în temeiul cecului.Pct. 267. – Toate excepțiile privind cecul, de orice fel, trebuie invocate la primul termen de infatisare. Prin primul termen de infatisare se înțelege primul termen la prima instanța când, procedura fiind indeplinita, părțile pot pune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau oponentul nu se prezinta.În temeiul art. 56 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Dacă din raportul care a dat nastere emisiunii sau transmiterii cecului deriva o actiune cauzata, aceasta rămâne în fiinta, cu toata emiterea sau transmiterea cecului, afară de cazul când se dovedeste novatiunea.Posesorul cecului nu poate exercita actiunea cauzala decat oferind debitorului restituirea cecului, depunandu-l la grefa instanței competente și justificand în acelasi timp indeplinirea formalitatilor necesare pentru conservarea față de debitor a acțiunilor de regres ce-i pot aparține.Pct. 268. – Titularul creantei care rezultă din raportul fundamental care sta la baza emiterii cecului poate exercita, pe lângă o actiune în temeiul cecului, și o actiune cauzala. Actiunea cauzala este actiunea pe care titularul creantei exprimate sub forma de cec o poate exercita în legătură cu raportul fundamenta, conform regimului juridic care îl guverneaza.Pct. 269. – Actiunea cauzala poate fi exercitata numai după ce se dovedeste, cu actul de protest sau cu o alta constatare echivalenta, refuzul de plată a cecului.Pct. 270. – Pentru a putea exercita actiunea cauzala, posesorul cecului are obligația de a restitui instrumentul debitorului, prin depunerea la grefa judecatoriei competente, dovedind totodata ca a indeplinit formalitatile necesare pentru conservarea față de debitor a acțiunilor în regres ce îi pot aparține și la care ar putea recurge.Pct. 271. – Dacă posesorul cecului a exercitat una din cele doua acțiuni, cea cauzala sau cea în temeiul cecului, nu o va mai putea exercita pe cealalta.Pct. 272. – Intentarea actiunii în temeiul cecului nu intrerupe prescriptia actiunii cauzale și invers, iar perioada care a ales calea actiunii în temeiul cecului va putea schimba cererea, cerand o hotărâre judecătorească privind relatiile care decurg din raportul fundamental.În temeiul art. 57 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Când posesorul cecului a pierdut actiunea cambiala contra tuturor obligatilor și nu are contra acestora actiune cauzala, poate actiona pe tragatorul care nu a avut disponibilul la tras ori s-a îmbogățit pe nedrept în dauna sa.Aceeasi actiune o poate exercita în aceleasi condițiuni, și în contra.Pct. 273. – În cazul în care posesorul unui cec a pierdut exercitiul actiunii sau executarii în temeiul cecului împotriva tuturor persoanelor obligate, fără a avea la dispoziție nici macar exercitiul unei acțiuni cauzale, atunci el poate apela la exercitiul unei acțiuni denumite actiune de imbogatire fără justa cauza.Pct. 274. – În temeiul actiunii de imbogatire fără justa cauza, posesorul cecului poate cere de la tragator sau de la giranti plata sumei cu care acestia s-au îmbogățit fără justa cauza în dauna sa.Pct. 275. – Actiunea de imbogatire fără justa cauza nu poate fi indreptata împotriva trasului, deoarece acesta nu este obligat prin cec. De asemenea, ea nu poate fi intentata nici împotriva avalistilor, deoarece acestia, pentru obligația pe care și-o asuma, nu au în mod obisnuit nici un avantaj.Pct. 276. – Actiunea de imbogatire fără justa cauza prezinta caracterul unei acțiuni cambiale. De aceea, împotriva ei vor putea fi ridicate aceleasi excepții care sunt admise și în cazul exercitarii unei acțiuni în temeiul cecului.Pct. 277. – Pentru exercitarea actiunii de imbogatire fără justa cauza, trebuie să fie indeplinite urmatoarele condiții:a)existenta cecului, în baza caruia posesorul acestuia ar fi putut exercita actiunea cambiala; … b)imposibilitatea de a folosi actiunea fundamentala ca o consecința a pierderii actiunii în temeiul cecului. Aceasta situație poate aparea în special atunci când este vorba de persoane care nu au avut raporturi directe între ele; … c)imbogatirea debitorului cecului în dauna posesorului. … În temeiul art. 58 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:Protestul se dreseaza de executorul judecătoresc. Asistența martorilor nu este necesară la dresarea protestului.Pct. 278. – Rolul executorului judecătoresc care dreseaza protestul este acela de a constata în mod public refuzul de plat a cecului din partea trasului.Pct. 279. – Executorul judecătoresc care dreseaza protestul nu are dreptul de a incasa suma prevăzută în cec.Pct. 280. – Actul de protest incheiat de o altă persoană decat cele prevăzute la art. 58 din Legea asupra cecului este nul pentru cauza de incompetenta.În temeiul art. 59 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:Protestul poate fi dresat prin act separat sau pe însuși originalul cecului ori pe duplicatul acestuia.Alin. 1 al art. 59 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat conform pct. 38 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Acest adaos poate fi atasat de cel ce dreseaza protestul. Dacă protestul se dreseaza pe adaos, cel care l-a dresat trebuie să puna stampila judecatoriei pe linia de unire.Dacă protestul este facut prin act separat, mențiunea de dresare a protestului va fi facuta pe titlul depus la protest, afară de cazul când a trebuit să se procedeze la dresarea protestului fără posesiunea titlului.Pct. 281. – Executorul judecătoresc care încheie protestul poate să-l redacteze pe originalul cecului sau pe duplicatul cecului. Protestul poate fi redactat și ca un act separat.–––-Pct. 281 a fost modificat de pct. 39 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.–––-Pct. 282 a fost abrogat de pct. 40 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 283. – În cazul în care protestul este întocmit ca un act separat, este obligatoriu ca pe cec să se faca mențiunea "protestat".În temeiul art. 60 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:Protestul trebuie facut la locul de plată în contra trasului sau al celui indicat pentru plata, chiar dacă nu sunt prezenți.Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi gasit, protestul se dreseaza la judecatoria în a carei raza teritoriala se afla locul de plată indicat în cec.Incapacitatea trasului sau a tertului indicat în art.8 nu dispenseaza de obligatiunea de a dresa protestul contra acestuia, afară de cazul când trasul este falit, în care caz sentinta declarativa de faliment este suficienta pentru a exercita regresul. Dacă trasul sau tertul a incetat din viața, protestul se va face de asemenea pe numele sau, după regulile precedente.Pct. 284. – Actul de protest se întocmește la cerea posesorului cecului, la judecatoria în a carei raza teritoriala se afla locul platii cecului.Pct. 285. – Protestul întocmit în alt loc decat cel indicat prin cec sau în lipsa unei asemenea indicatii în alt loc decat cele menționate în art. 2 și art. 8 din Legea asupra cecului este nul. Consecința nulitatii protestului este decaderea posesorului din exercitiului actiunii sau executarii actiunii în regres.Pct. 286. – Protestul se întocmește împotriva trasului sau a persoanei indicate a plati.Pct. 287. – Prin cuvantul domiciliu se înțelege locul unde persoana obligata își are locuinta sau sediul, iar prin expresia loc de plată se înțelege intreg teritoriul localității respective. De aceea în cazul în care domiciliul persoanelor împotriva cărora se întocmește protestul nu poate fi gasit, protestul se va putea face la orice judecatorie de pe raza locului de plată, la libera alegere a posesorului cecului.Pct. 288. – Obligația întocmirii protestului exista chiar dacă persoanele împotriva cărora acesta este întocmit nu sunt prezente la acel domiciliu.Pct. 289. – Incapacitatea persoanelor care trebuie să plateasca cecul nu scuteste pe posesor de obligația întocmirii protestului. Excepție de la aceasta regula face numai situația în care trasul a dat faliment. În acest caz, sentinta de declarare în stare de faliment a trasului tine loc de act de protest pentru exercitarea actiunii în regres.Pct. 290. – Dacă persoana împotriva careia se întocmește protestul a incetat din viața, actul de protest se va face nu pe numele mostenitorilor săi, ci pe numele decedatului, după regulile indicate în punctele precedente. În acest caz, posesorul cecului nu este scutit de intocmirea protestului pentru conservarea actiunii sau executarii actiunii în regres.În temeiul art. 61 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:Protestul trebuie să cuprindă:1. Anul, luna, ziua și ora în care a fost dresat;2. Numele și prenumele celui care a cerut facerea protestului;3. Numele persoanei contra careia s-a facut protestul:4. Aratarea locului în care a fost dresat cu mențiunea cercetarilor facute;5. Somatiunea de plată, cu raspunsurile primite sau motivate pentru care nu s-a obținut nici un răspuns.Protestul va fi subscris de cel care l-a dresat.Protestul prin act separat va trebui sa cuprindă transcrierea exacta a cecului.Pct. 291. – În actul de protest este obligatoriu să fie incluse urmatoarele elemente:a)anul, luna, ziua și ora întocmirii protestului; … b)numele și prenumele celui care a cerut intocmirea protestului; … c)numele și prenumele persoanei sau persoanelor împotriva cărora s-a dresat protestul; … d)indicarea locului în care a fost dresat protestul și menționarea cercetarilor care au fost facute; … e)somatia de plată, raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obținut nici un răspuns. … În cazul în care protestul este întocmit ca un act de cec, el va trebui sa cuprindă și transcrierea exacta a cecului.Pct. 292. – Protestul trebuie să fie subscrise de executorul judecătoresc care l-a dresat.Pct. 293. – Lipsa totala a uneia sau a mai multor mențiuni esentiale din actul de protest poate atrage nulitatea acestuia, dacă judecatorul de fond apreciaza ca ele nu rezultă nici expres, nici implicit din textul actului de protest.În temeiul art. 62 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Protestul cerut de art. 43 poate fi înlocuit, dacă posesorul consimte, printr-o declarație de refuz de plată, scrisă și datată pe titlu, semnată de tras.––––Alin. 1 al art. 62 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat conform pct. 40 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Aceasta declaratiune, pentru a avea efectele protestului, trebuie investita cu data certa, în termenul stabilit pentru facerea protestului.În cazurile prevăzute de primul alineat ala acestui articol, girul fără data se socoteste facut înainte de declaratie.Pct. 294. – Protestul este un act solemn, care nu poate fi dresat decat în condițiile prevăzute de lege și nici nu poate fi inlocuit prin vreun alt act.Pct. 295. – Unica modalitate de înlocuire a actului de protest este următoarea: cu aprobarea posesorului cecului, cel împotriva căruia se dresează protestul sau instituția de credit care deține cecul refuzat dă pe cec o declarație de refuz de plată datată și semnată. Această declarație va trebui, în mod obligatoriu, să poarte o dată certă din interiorul termenului legal pentru dresarea protestului.–––-Pct. 295 a fost modificat de pct. 41 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.Pct. 296. – În cazul în care cecul poarta un gir fără data și instrumentul este refuzat la plata, se considera ca girul a fost facut înainte de a se da declaratia de refuz de plată.În temeiul art. 63 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:Judecatoriile vor tine un registru de proteste, în care se vor inregistra zilnic și în ordinea datei, cecurile protestate, cu efectuarea mențiunilor cerute de articolele precedente.În prima zi a fiecarei saptamani, fiecare judecatorie va trimite Camerei de Comert și Industrie judetene sau, după caz, a Municipiului București, un tabel cu protestele de neplata a cecurilor facute în cursul saptamanii precedente. Acest tabel va indica data protestului, numele și prenumele persoanei împotriva careia s-a dresat protestul, ale celei care a cerut protestul, numele și prenumele tragatorului, suma de plată și ultima zi de prezentare a cecului protestat.Originalul protestului facut prin act separat va fi predat posesorului cecului.Pct. 297. – Judecatoriile țin un registru special în care protestele sunt înregistrate în intregime, zilnic, în ordinea dresarii lor.Pct. 298. – În prima zi a fiecarei saptamani, pe baza registrului special de evidenta a protestelor pe care îl țin, judecatoriile transmit către Camera de comert și industrie a județului respectiv sau a municipiului București un tabel cu protestele de neplata dresate în cursul saptamanii precedente.Pct. 299. – Tabelele intocmite de judecatorii privind protestele de neplata cuprind urmatoarele elemente privind fiecare protest:a)data protestului; … b)numele și prenumele persoanei împotriva careia s-a facut protestul; … c)numele și prenumele persoanei care a cerut protestul; … d)numele și prenumele tragatorului; … e)suma de plată; … f)ultima zi de prezentare a cecului protestat. … Pct. 300. – Tabelele privind protestele dresate sunt un mijloc pentru cunoasterea situației financiare a comerciantilor sau a instituțiilor de credit și luare unor eventuale măsuri pentru declararea falimentului, în caz de incetare de plati, al unor comercianti sau al unor instituții de credit, acumularea unui numar important de proteste fiind un indiciu al acestei stari.Pe baza tabelelor privind protestele de neplata pe care Banca Naționala a României le va solicita Camerelor de comert și industrie judetene și a municipiului București, Banca Naționala a României va organiza fisierul central de date privind cecurile protestate și va furniza, la cererea instituțiilor de credit, informații privind aceste instrumente.––––Pct. 300 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 64 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:În afară de cecurile la purtator, orice cec emis în România și platibil într-un alt stat, poate fi tras în mai multe exemplare identice. Când un cec este emis în mai multe exemplare, aceste exemplare trebuiesc a fi numerotate în insusi textul titlului: lipsind aceasta, fiecare exemplar se socoteste un cec distinct.Pct. 301. – Cecurile, cu excepția cecurilor la purtator, pot fi trase în mai multe exemplare.Pct. 302. – În vederea evitarii abuzurilor care ar putea aparea în legătură cu cecurile trase în mai multe exemplare, Banca Naționala a României și instituțiile de credit vor respecta urmatoarele condiții pe care trebuie să le indeplineasca aceste cecuri:a)să fie un cec la ordin: … b)să fie un cec emis în România și platibil în alt stat: … c)fiecare dintre exemplarele emise ale cecului să fie numerotat în insusi textul cecului, în caz contrar fiecare fiind considerat un cec distinct. … Pct. 302 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 303. – Pentru numerotare se pot folosi expresiile "primul exemplar", al "al doilea exemplar" etc. sau pur și simplu "exemplarul 1", "exemplarul 2" etc.În temeiul art. 65 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar dacă nu s-a stipulat ca o atare plata anulează efectul celorlalte exemplare.Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca și girantii urmatori, sunt tinuti în temeiul tuturor exemplarelor purtând semnatura lor și care nu le-au fost inapoiate.Pct. 304. – Prin plata unui exemplar al aceluiasi cec, toți semnatarii sunt exonerati de oblibațiile pe care și le asumasera, chiar dacă nu s-a stipulat ca o astfel de plată anulează efectele obligatorii ale celorlalte exemplare.Pct. 305. – Excepție de la regula enuntata în punctul precedent face doar situația în care un girant a transmis exemplarele la diferite persoane. În acest caz, girantul respectiv și girantii urmatori lui sunt obligati la plata exemplarelor care poarta semnatura lor și care nu le-au fost inapoiate.În temeiul art. 66 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:În cazul alterarii textului unui cec, semnatarii posteriori alterarii sunt tinuti în termenii textului alterat: semnatarii anteriori sunt tinuti în termenii textului original.Când un titlu nu rezultă sau nu se dovedeste ca semnatura a fost pusa înainte sau după alterare, se presupune ca a fost pusa înainte.Pct. 306. – Fiecare semnatar este obligat la plata cecului în măsura în care a consimtit să se oblige prin acest instrument.Pct. 307. – Prin alterarea unui cec se înțelege stergerea, modificarea unor cuvinte, date sau mențiuni care au facut sau fac parte din textul instrumentului sau adaugarea altora.Pct. 308. – Alterarea unui cec valabil emis nu este o cauza de nulitate a instrumentului respectiv. Numai lipsa unor elemente esentiale atrage nulitatea acestui cec.Pct. 309. – Dacă alterarea este facuta astfel încât pentru unii dintre semnatari nu se mai poate distinge cu certitudine care sunt oblibațiile care le revin, față de acestia și numai față de acestia cecul este considerat inoperant.Pct. 310. – În cazul în care din cecul alterat nu rezultă cu claritate dacă o semnatura a fost pusa înainte sau după data alterarii, se presupune ca semnatura a fost pusa inaintea alterarii.Pct. 311. – Regimul probator pentru combaterea acestei prezumtii nu este supus restrictiilor prevăzute de art. 55 alin. 2 din Legea asupra cecului, privind excepțiile personale.În temeiul art. 67 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a cecului, posesorul va putea instiinta despre aceasta pe tras și să solicite anularea titlului printr-o cerere adresata presedintelui judecatoriei de la locul de plată a cecului., Cererea va trebui sa arate mențiunile esentiale ale cecului.Președintele judecatoriei, după examinarea cererii și a elementelor produse, ca și a dreptului posesorului, va pronunță în cel mai scurt timp posibil o ordonanța prin care, specificand datele cecului, îl va declara nul în mainile oricui s-ar gasi și va autoriza a se face plata cecului după 15 zile de la publicarea ordonantei în Monitorul Oficial al României, dacă între timp deținătorul cecului nu a facut opozitie.Ordonanța trebuie să fie notificata atât tragatorului, cat și trasului și publicată în Monitorul Oficial al României, la cerea și pe cheltuiala petitionarului.Cu toata instiintarea, plata cecului facuta deținătorului mai înainte de notificarea ordonantei libereaza pe tras de obligația de plată.Pct. 312. – Posesorul unui cec pierdut, sustras sau distrus poate cere anularea cecului printr-o cerere în care să fie cuprinse mențiunile obligatorii ale cecului (procedura de amortizare).În cazul în care cecul este la purtator, cerea va trebui sa cuprindă elemente suficiente pentru ca instrumentul să poată fi identificat.Pct. 313. – Cererea de anulare a cecului va trebui să fie adresata presedintelui judecatoriei în a carei raza teritoriala se găsește locul și adresa de plată ale cecului.Pct. 314. – Posesorul poate notifica trasului cererea de anulare introdusa la judecatorie privind pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului, precum și termenul fixat pentru judecarea cauzei.Pct. 315. – După examinarea cererii și a dovezilor aduse în sprijinul acesteia, președintele judecatoriei careia i s-a adresat cererea se pronunță în cel mai scurt timp printr-o ordonanța în care sunt cuprinse elementele definitorii de identificare a cecului. Prin aceasta ordonanța cecul este declarat nul, indiferent în posesia cui s-ar gasi.Pct. 316. – Ordonanța trebuie să fie publicată în Monitorul Oficial al României și notificata tragatorului și trasului, care nu mai poate plati valabil cecul unei persoane care îl prezinta.Pct. 317. – După trecerea a 15 zile de la publicarea textului ordonantei în Monitorul Oficial al României, este autorizata plata cecului către posesorul legitim, beneficiar al hotărârii judecătorești.Pct. 318. – Înainte de notificarea ordonantei către tragator și tras, plata facuta de tras îl exonereaza pe acesta de obligația de plată, indiferent de introducerea cererii de anulare a cecului și de notificarea acesteia către tras.Pct. 319. – Cheltuielile de notificare, către tragator și tras, a pierderii, distrugerii sau sustragerii cecului, cat și cele efectuate cu publicarea ordonantei în Monitorul Oficial al României sunt în sarcina petitionarului.În temeiul art. 68 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:În termen de 15 zile de la publicarea ordonantei în Monitorul Oficial al României deținătorul cecului va putea face opozitie în contra acestei ordonante, opozitie ce se va comunică petitionarului, trasului și tragatorului, o dată cu citarea lor inaintea tribunalului locului de plată.Pct. 320. – Deținătorul cecului poate face opozitie la judecatoria competența în termen de 15 zile de la publicarea ordonantei în Monitorul Oficial al României.Pct. 321. – Judecatoria competența a judeca opozitia facuta de deținătorul cecului este judecatoria care a emis ordonanța, respectiv judecatoria locului de plată.Pct. 322. – Opozitia facuta de deținătorul cecului la judecatoria competența va fi notificata în copie ata petitionarului, cat și trasului și tragatorului, cu ocazia citirii lor inaintea instanței.În temeiul art. 69 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Până la implinirea termenului prevăzut de art. 67, petitionarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale și poate să ceara plata cecului, dand cautiune sau, în lipsa de cautiune, consemnarea sumei.Pct. 323. – Pe baza ordonantei obtinute de la președintele judecatoriei locului de plată și până la implinirea termenului prevăzut în art. 67 din Legea asupra cecului, posesorul unui cec pierdut, sustras sau distrus poate îndeplini toate actele de conservare a drepturilor sale.Pct. 324. – Pe baza ordonantei obtinute, petitionarul va putea cere imediat plata cecului, dand însă o cautiune egala cu suma pretinsa.Pct. 325. – În loc sa ceara plata, petitionarul poate solicita ca trasul sa consemneze suma pretinsa, până la implinirea termenului prevăzut în art. 67 din Legea asupra cecului.În temeiul art. 70 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:După trecerea termenului prevăzut de art. 69, fără a se fi facut opozitie, sau după respingerea opozitiei, printr-o hotărâre rămasă definitivă, cecul pierdut sau sustras nu mai are nici un efect. Oricine a obținut inlocuirea cecului va putea sa ceara plata cecului, prezentand ordonanța de anulare și certificatul grefei respective de neintroducerea opozitiei la termen, sau prezentand hotărârea definitivă de respingerea opozitiei.Pct. 326. – După trecerea termenului de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, fără a se face opozitie din partea deținătorului cecului sau după respingerea opozitiei printr-o hotărâre rămasă definitivă, cecul pierdut, sustras sau distrus este anulat, el nemaiputand produce nici un efect.Pct. 327. – Ordonanța de anulare a cecului sau hotărârea de respingere a opozitiei are ca efect nu numai anularea cecului pierdut, sustras sau distrus, ci și crearea unui cec nou care îl inlocuieste pe cel anulat.Pct. 328. – Plata cecului va putea fi ceruta de persoana care a obținut inlocuirea instrumentului pierdut, sustras sau distrus. În acest scop, aceasta persoana va trebui să prezinte fie ordonanța de anulare și un certificat de la judecatoria respectiva că nu s-a introdus opozitia în termen, fie hotărârea definitivă de respingere a opozitiei.În temeiul art. 71 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec având clauza "netransmisibil", nu se poate cere anularea lui; primitorul va putea cere însă trasului și tragatorului inlocuirea cecului printr-un duplicat.Pct. 329. – Cecul care poarte mențiunea "netransmisibil" nu poate fi platit decat persoanei care l-a primit sau, la cererea acesteia, cecul poate fi platit prin creditarea contului sau curent.Pct. 330. – Cecul care poarta clauza "netransmisibil", pierdut, sustras sau distrus nu poate fi anulat, lui neputandu-i-se aplică procedura mentionata în art. 67-70 și art. 72 din Legea asupra cecului.Primitorul are posibilitatea de a cere trasului și tragatorului inlocuirea de comun acord a respectivului cec.În temeiul art. 72 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Ordonanța sau hotărârea rămasă definitivă stinge orice drept decurgând din cecul anulat, fără a prejudeca eventualele acțiuni ale posesorului față de cel care a obținut anularea.Pct. 331. – După eliberarea ordonantei de anulare a cecului și publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României sau după ramanerea definitivă a hotărârii judecatoriei de respingere a opozitiei, orice drepturi privind respectivul cec pot fi exercitate numai pe baza noului instrument creat ca urmare a procedurii de amortizare.Pct. 332. – Deținătorul cecului, care a admis prin neintroducerea opozitiei să se deruleze și să se finalizeze procedura de amortizare a cecului sau a cărui opozitie a fost respinsa de judecatorie, nu mai poate să exercite drepturile decurgând din cec decat pe calea dreptului comun și nu pe cale dreptului cambial.În temeiul art. 73 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Actiunile de regres ale posesorului împotriva girantilor, tragatorului sau celorlalți obligati, se prescriu prin 6 luni, socotite de la expirarea termenului de prezentare.Actiunile de regres ale diferitilor obligati la plata cecului, unii împotriva altora, se prescriu prin 6 luni, socotite din ziua în care obligatul a platit cecul, sau din ziua în care actiunea în regres a fost pornita împotriva sa.Pct. 333. – Oblibațiile în temeiul cecului cu excepția clauzelor de stingere admise de dreptul comun, se sting prin decadere (art.30 din Legea asupra cecului) și prin prescriptie.Pct. 334. – Prin prescriptie se înțelege mijlocul de stingere a dreptului la actiune, prin neexercitarea acelui drept în intervalul de timp stabilit de lege. Prescriptia face ca titularul unui drept subiectiv sau creditorul care a ramas inactiv un anumit rastimp să-și piarda ocrotirea dreptului respectiv pe calea actiunii în justiție și, o dată cu aceasta, posibilitatea de a obtine executarea silita a obligației corelative lui.Pct. 335. – Durata prescripției în materie de cec este urmatoarea:a)6 luni calculate de la expirarea termenului de prezentare în ceea ce priveste actiunea în regres a posesorului împotriva girantilor, tragatorului sau celorlalți obligati; … b)6 luni calculate din ziua în care obligatul a platit cecul sau din ziua în care actiunea în regres a fost pornita împotriva sa, în ceea ce priveste actiunile în regres ale diferitilor obligati la plata cecului, unii împotriva altora. … În temeiul art. 74 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Intreruperea prescripției nu are efect decat împotriva aceluia față de care actul de intrerupere a fost facut.Pct. 336. – Oblibațiile prin cec fiind autonome, intreruperea prescripției împotriva unuia dintre obligati nu are efect față de ceilalti.Pct. 337. – Prescriptia se intrerupe prin recunoasterea dreptului a cărui actiune se prescrie, facuta de cel în folosul caruia acesta curge, prin introducerea unei cereri de chemare în judecata sau printr-un act incepator de executare.În temeiul art. 75 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobata și modificata prin Legea nr. 83/1994:Prin expresiile societate bancara, societate de credit și institutie de credit intrebuintate în prezenta lege se înțelege persoanele juridice prevăzute de legislatia privind activitatea bancara și de credit.––––Art. 75 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 38 din 26 martie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 11 aprilie 2008.–––-Pct. 338 a fost abrogat de pct. 42 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.În temeiul art. 76 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Când cea din urma zi a termenului prescris de lege, pentru indeplinirea actelor privitoare la cec și în special pentru prezentarea sau pentru facerea protestului sau a unui act echivalent este o zi de sarbatoare legala, acest termen este prorogat până la prima zi lucratoare ce urmeaza.Zilele de sarbatoare legale intermediare sunt cuprinse în calculul termenului.Pct. 339. Banca Națională a României și instituțiile de credit stabilesc și comunică oficial programul lor în zilele lucrătoare în care se efectuează prezentarea la plată, precum și orice alte operațiuni cu cecuri.Alin. 1 al pct. 339 a fost modificat de pct. 43 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.În cazul în care termenul prevăzut de Legea asupra cecului, privind diferitele operațiuni cu cecuri, are, ca ultima zi o zi de sarbatoare legala, acesta se prelungeste până la prima zi lucratoare care urmeaza. Zilele de sarbatoare legala sunt cuprinse în calculul termenelor legale prevăzute de Legea asupra cecului, privind diferitele operațiuni cu cecuri.În temeiul art. 77 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:În termenele prevăzute prin prezenta lege nu se socoteste ziua de la care ele incep să curgă.Pct. 340. – Termenele legale prevăzute în Legea asupra cecului și în prezentele norme-cadru se calculeaza începând cu ziua urmatoare celei în care ele incep să curgă.În temeiul art. 78 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Nu sunt admise termenele de gratie nici legale, nici judecătorești.Pct. 341. – În raporturile rezultate în temeiul cecului, debitorilor nu le pot fi acordate termene de gratie de nici un fel, nici prin lege, nici pe cale judecătorească.În temeiul art. 79 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobata și modificata prin Legea nr. 83/1994:Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o instituție de credit anume autorizată pentru sume ce le are disponibile de la primitorii cecurilor în momentul emisiunii, platibil la vedere în oricare din locurile aratate de emitent.––––Art. 79 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmelor „societăți bancare” și „societăți de credit” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 342. – Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de către o instituție de credit asupra unităților sale bancare sau asupra altei instituții de credit.Pct. 342 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 343. – Cecul circular este platibil la vedere în oricare dintre locurile indicate pe instrument de către instituția de credit emitenta.––––Pct. 343 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 344. – De regula, în cecul circular instituția de credit emitenta este atât tragator, cat și tras.Instituția de credit autorizată sa emita cecuri circulare, trebuie să depună la Banca naționala a României, cel mai tarziu până a doua zi de la emitere, o cautiune în titluri de stat garantate de stat, sau lombardabile la Banca Naționala a României, socotite la cursul zilei de 40% din valoarea cecurilor circulare emise zilnic, cautiune asupra careia posesorii unor asemenea cecuri au un privilegiu special.Cautiunea nu se va putea restitui de Banca Naționala a României decat contra prezentarii cecului respectiv, cu mențiunea ACHITAT.În cazul în care un cec circular tragatorul și trasul nu sunt una și aceeasi instituție de credit, între ele este obligatoriu sa existe înțelegeri bilaterale.––––Pct. 344 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmelor „societăți bancare” și „societăți de credit” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 345. – Prin cecul circular, instituția de credit emitenta se obliga definitiv să efectueze plata cecului respectiv în favoarea beneficiarului, care este și clientul sau.Sursa de fonduri din care instituția de credit emitenta efectueaza plata o constituie disponibilul constituit în prealabil de beneficiarului cecului circular, clientul sau.Beneficiarului cecului circular i se poate efectua plata la oricare dintre locurile indicate pe instrument de către instituția de credit emitenta.Pct. 345 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 346. – Pentru ca o instituție de credit să poată emite cecuri circulare este necesară intrunirea urmatoarelor condiții:a)eliberarea de către Banca Naționala a României a unei autorizații speciale în acest scop; … b)existenta, în momentul emiterii, la instituția de credit emitenta, a sumelor disponibile de la primitorii cecurilor circulante; … c)depunerea la Banca Naționala a României a unei cautiuni în titluri de credit de stat, garantate de stat sau lombardibile la Banca Naționala a României, calculate la cursul zilei, în valoare de 40% din totalul sumelor cecurilor circulante emise zilnic. … Pct. 346 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 347. – Cautiunea depusa de către instituția de credit în legătură cu emiterea de cecuri circulare reprezinta o garantie pentru posesorii cecurilor circulare care au un privilegiu special asupra ei.––––Pct. 347 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 348. – Banca Naționala a României va inapoia cautiunea instituției de credit care a emis cecul circular, numai în schimbul prezentarii cecului circular respectiv cu mențiunea "achitat".Pct. 348 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 80 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobata și modificata prin Legea nr. 83/1994:Cecul circular va cuprinde:1. Denumirea de "cec circular" în cuprinsul titlului;2. Promisiunea neconditionata de a plati la vedere o anumita suma de bani;3. Numele și prenumele primitorului;4. Aratarea datei și locului în care cecul circular a fost emis;5. Semnatura instituției de credit.Titlul caruia îi lipseste vreuna din condițiunile mai sus aratate nu are valoarea de ce circular.Art. 80 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmelor „societăți bancare” și „societăți de credit” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 349. – Cecul circular cuprinde urmatoarele mențiuni obligatorii:a)denumirea de "cec circular" în cuprinsul instrumentului, astfel încât să rezulte cu precizie intentia emitentului de a se supune dispozițiilor legale privind acest tip de instrument; … b)promisiunea neconditionata a instituției de credit de a plati la vedere o anumita suma de bani; … c)numele și prenumele primitorului, clientul instituției de credit emitente; … d)data și locul în care a fost emis cecul circular; … e)semnatura reprezentantului legal al instituției de credit emitente. … Pct. 349 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 350. – Este interzisa emiterea de cecuri circulare la purtator.Pct. 351. – Standardul de continut obligatoriu al cecului circular este prezentat în anexa nr. 4.Pct. 352. – Cecului circular caruia îi lipseste unul dintre elementele menționate în pct. 349 din prezentele norme-cadru nu are valoarea unui cec circular.În temeiul art. 81 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Posesorul decade din dreptul de regres dacă nu prezinta titlul la plata în termen de 30 de zile de la emisiune.Pct. 353. – Cecul circular este platibil la vedere în termen de 30 de zile de la data emiterii. posesorul care nu prezinta cecul la plata în acest interval decade din dreptul de regres.Pct. 354. – Posesorul care nu s-a prezentat la plata în termen de 30 de zile de la data emiterii sau caruia plata nu i-a fost efectuata la prezentare are dreptul la o actiune împotriva instituției de credit emitente. Acest drept se prescrie în termen de 3 ani de la data emiterii.Actiunea contra emitentului se prescrie prin trecere de 3 ani de la data emisiunii.Pct. 354 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 355. – Dacă instituția de credit emitenta a ajuns în urma circulației cecului circular, în posesia acestuia, înseamnă ca ciclul economic pentru care a fost destinat respectivul instrument a fost incheiat. Girul în favoarea instituției de credit emitente stinge obligația asumata prin cecul circular.Girul în favoarea emitentului stinge cecul.Pct. 355 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 82 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobata și modificata prin Legea nr. 83/1994:Instituția de credit poate incredinta emiterea de cecuri circulare unei instituții de credit corespondente, cu condiția însă ca cecul emis sa poarte viza instituției de credit autorizate, iar corespondentul să semneze ca reprezentant al acelei instituții de credit autorizate.Art. 82 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmelor „societăți bancare” și „societăți de credit” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 356. – O instituție de credit emitenta poate incredinta emiterea în numele sau de cecuri circulare de către o instituție de credit corespondenta, dacă sunt intrunite urmatoarele condiții:a)cecul circular astfel emis sa poarte sigla instituției de credit care incredinteaza efectuarea acestei operațiuni altei instituții de credit; … b)instituția de credit emitenta să semneze ca reprezentant al celeilalte instituții de credit. … ––––Pct. 356 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 83 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobata și modificata prin Legea nr. 83/1994:Sunt aplicabile cecului circular, în măsura în care nu se deroga prin prezenta lege și nu sunt necompatibile cu aceasta, toate dispozitiunile din legea cambiala referitoare la gir, plata, protest, regres, prescriptie, cum și cele relative la titlurile cu semnaturi false sau ale unor persoane incapabile.Pct. 357. – cecului circular îi sunt aplicabile, în măsura în care nu se deroga prin prezenta lege și nu sunt necompatibile cu acestea, toate dispozitiile din Legea asupra cecului referitoare la gir, plata, protest, regres, prescriptie, ca și cele referitoare la cecurile cu semnaturi false sau ale unor persoane incapabile.De asemenea, se vor aplica cecului circular dispozitiile necontrare referitoare la cecul barat, numai în cont, netransmisibil și la cecul de calatorie.Pct. 358. – În ceea ce priveste procedura de anulare și inlocuire a cecului circular se vor respecta urmatoarele reguli:a)cererea de anulare a unui cec circular pierdut, furat sau distrus se adreseaza presedintelui judecatoriei în a carei raza de actiune instituția de credit emitenta sau o unitate a sa, nominalizata pe instrument, își are sediul. … b)notificarea ordonantei judecătorești prin care se declara nul cecul circular va fi facuta de una dintre cele mai apropiate unități aparținând instituției de credit emitente, petitionarului; … c)ordonanța judecătorească trebuie să fie comunicata în timp util, pe cheltuiala petitionarului, de către unitatea bancara incunostiintata, tuturor unităților bancare nominalizate pe instrument. … De asemenea se vor aplica cecului circular dispozitiunile necontrarii referitoare la cecul barat, numai în cont, netransmisibil și de calatorie. În procedura de anulare și inlocuirea cecului circular, se vor aplica dispozitiunile art. 67, cu urmatoarele modificari:Cererea va fi adresata presedintelui judecatoriei în a carei raza teritoriala emitentul are un stabiliment.Notificarea ordonantei se va face de unul din stabilimentele cele mai apropiate ale emitentului care, pe cheltuiala petitionarului, va instiinta de îndată despre aceasta toate stabilimentele locurilor de plată unde cecul este platibil.Opozitia se va face la instanța care a dat ordonanța, comunicandu-se petitionarului și reprezentantului emitentului copie de pe opozitie odata cu citatia.Emitentul care a platit cecul circular, cu toata instiintarea despre pierderea sau sustragerea cecului, nu raspunde de plată facuta înainte de notificarea ordonantei de anulare. De asemenea, emitentul care a platit un cec circular chiar după primirea notificarii, nu este responsabil dacă plata a fost facuta de un stabiliment caruia dintr-un fapt neimputabil emitentului, nu i-a putut aduce la cunoștința notificarea ordonantei de anulare.În caz de pierdere, sustragere sau distrugerea unui cec circular netransmisibil nu se va putea folosi procedura de anulare, însă primitorul are dreptul de a obtine, după 20 de zile de la instiintare, plata cecului de la stabilimentul la care s-a facut instiintarea.––––Pct. 358 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 359. – Opozitia la ordonanța judecătorească privind anularea și inlocuirea cecului circular se face la judecatoria care a emis aceasta ordonanța.Este obligatorie trimiterea unei copii după opozitie petitionarului și reprezentantului instituției de credit emitente, împreună cu citatia.––––Pct. 359 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 360. – Instituția de credit emitenta care a platit cecul circular, chiar dacă a fost instiintata de pierderea sau sustragerea lui, nu raspunde de plată facuta înainte de notificarea ordonantei de anulare.Pct. 360 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 361. – Instituția de credit emitenta care a platit un cec circular, chiar după primirea notificarii, nu raspunde dacă plata a fost facuta de o unitate a sa care nu a putut lua cunoștința de notificarea ordonantei de anulare dintr-un fapt neimputabil instituției de credit emitente.––––Pct. 361 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 362. – Pentru cecul circular care poarta mențiunea "netransmisibil" nu se poate folosi procedura de anulare. Primitorul are dreptul să obțină plata cecului circular de la unitatea instituției de credit emitente careia i s-a adus la cunoștința pierderea, sustragerea sau distrugerea respectivului cec circular la 20 de zile de la data notificarii acestui fapt.Pct. 362 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Pct. 363. – Banca naționala a României și instituțiile de credit vor sesiza organele penale competente asupra tuturor situațiilor de încălcare a prevederilor Legii asupra cecului, depistate în cadrul activității lor și sanctionate în temeiul art. 84 și 85 ale acestei legi.Se va pedepsi cu amendă de la 5.000 – 100.000 lei și inchisoare de la 6 luni până la un an, afară de cazul când faptul constituie un delict sanctionat cu o pedeapsă mai mare, în care caz se aplică pedeapsa:1. Oricine emite un cec fără a fi avut autorizarea trasului;2. Oricine emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient, sau după ce a tras cecul și mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în partea de disponibil avut;3. Oricine emite un cec cu data falsa sau caruia îi lipseste unul din elementele esentiale cerute de alineatele 1, 2, 3, și 5 ale art. 1 și art. 11;4. Oricine emite un cec contrar dispozițiilor ultimului alineat al art. 6.Dacă în cazurile prevăzute la alineatele 2 și 3 de mai sus, emitentul procura trasului disponibil necesar mai înainte de prezentarea cecului, pedeapsa se reduce la jumătate. Când emiterea cecului se datoreste unui fapt scuzabil, emitentul va fi aparat de pedeapsa.Pct. 363 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 85 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:Instituțiile de credit neautorizate sau cărora li s-a revocat autorizarea, care emit cecuri circulare, se vor pedepsi cu amendă de la 100.000 – 1.000.000 lei afară de cazul în când legea prevede sancțiuni mai mari, în care caz se vor aplica acele sancțiuni.Art. 85 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmelor „societăți bancare” și „societăți de credit” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. IV din Legea nr. 83/1994 articolele 86, 87 și 88 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului se abroga. + 
Partea a-II-aDispozitiile finalePct. 364. – Banca Naționala a României și instituțiile de credit au obligația să arhiveze cecurile care au facut obiectul operațiunilor lor pe o perioadă de 5 ani de la data platii.Pct. 364 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 365. – Anexele fac parte integrantă din prezentele norme-cadru și sunt obligatorii pentru instituțiile de credit și Banca Naționala a României din punct de vedere al formei și continutului.––––Pct. 365 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.–––-Pct. 366 a fost abrogat de pct. 44 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008.–––-*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamț:Art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008 prevede:"Art. IIIDispoziții tranzitorii și finale1. Până la data de 9 octombrie 2008 inclusiv, cecurile puse în circulație vor fi procesate interbancar, prin structurile casei de compensație pe suport hârtie, potrivit reglementărilor privind procesarea manuală a instrumentelor de plată de debit.2. Începând cu data de 10 octombrie 2008, procesarea cecurilor se va efectua astfel:– cecurile emise în baza Normei tehnice nr. 4/2008 privind cecul se vor procesa electronic, prin trunchiere, în conformitate cu Regulile sistemului SENT ori, în cazul în care operațiunea de trunchiere nu se poate realiza, prin prezentarea acestora la încasare, în original, direct la instituția de credit trasă sau, după caz, la instituția de credit beneficiară, conform procedurilor existente în convențiile încheiate între instituțiile de credit implicate;– cecurile emise în baza Normelor tehnice nr. 9/1994 privind cecul și a Normelor-cadru nr. 7/1994 privind comerțul făcut de societățile bancare și celelalte societăți de credit, cu cecuri, pe baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului, modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată și modificată prin Legea nr. 83/1994, se vor procesa prin prezentarea acestora la încasare, în original, direct la instituția de credit trasă sau, după caz, la instituția de credit beneficiară, conform procedurilor existente în convențiile încheiate între instituțiile de credit implicate, aceste cecuri rămânând valabile și după data intrării în vigoare a prezentei norme.2^1. Instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligația să transmită spre plată cecurile recepționate de la clienții lor până cel târziu în ziua bancară următoare datei recepționării respectivelor cecuri.–––-Pct. 2^1 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008 a fost introdus de pct. 3 al art. I din NORMA nr. 1 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009.2^2. Instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor sumelor înscrise pe cecuri au obligația să crediteze conturile clienților lor cu sumele încasate în aceeași zi bancară în care le-au fost creditate conturile sau, în cazul în care cecurile au fost refuzate la plată, să comunice în același termen clienților lor acest fapt, inclusiv motivele de refuz.Pct. 2^2 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008 a fost introdus de pct. 3 al art. I din NORMA nr. 1 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009.2^3. Până la închiderea casei de compensare pe suport hârtie, situată în municipiul București, operatorul tehnic al casei de compensare pe suport hârtie și al casei de compensare automată are obligația să raporteze săptămânal Băncii Naționale a României – Direcția reglementare și autorizare, în termen de două zile lucrătoare de la încheierea săptămânii pentru care se raportează, situația privind numărul cecurilor procesate în săptămâna respectivă prin casa de compensație pe suport hârtie, cu indicarea numărului de cecuri emise în baza Normei tehnice nr. 4/2008privind cecul, individual pentru fiecare instituție de credit beneficiară.În situația în care din raportările transmise de operatorul tehnic al casei de compensare pe suport hârtie și al casei de compensare automată se constată cazuri de recurgere repetată la procesarea unor instrumente în formatul prevăzut de Norma tehnică nr. 4/2008privind cecul prin intermediul casei de compensare pe suport hârtie, Banca Națională a României poate solicita instituțiilor de credit în cauză justificarea cauzelor care au condus la optarea pentru această modalitate de procesare.Pct. 2^3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008 a fost introdus de pct. 3 al art. I din NORMA nr. 1 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009.2^4. Pentru nerespectarea de către instituțiile de credit a prevederilor prezentei norme, Banca Națională a României poate să aplice sancțiunile prevăzute la art. 408 titlul VI cap. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007.–––-Pct. 2^4 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008 a fost introdus de pct. 3 al art. I din NORMA nr. 1 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009.3. În tot cuprinsul normei sintagmele "societăți bancare" și "societăți de credit" se înlocuiesc cu sintagma "instituții de credit".Normele-cadru ale Băncii Naționale a României nr. 7/1994 privind comerțul făcut de societățile bancare și celelalte societăți de credit cu cecuri, pe baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului, modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată și modificată prin Legea nr. 83/1994, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 bis din 14 iunie 1995, astfel cum au fost modificate și completate prin prezenta normă, vor fi republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.”GuvernatorulBăncii Naționale a României,Mugur Isarescu + 
Anexa 1Cecul––––-Anexa 1 a fost înlocuită cu anexa 1 din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, conform art. II din același act normativ. + 
Anexa 2Cecul barat––––-Anexa 2 a fost înlocuită cu anexa 2 din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, conform art. II din același act normativ. + 
Anexa 3 + 
Anexa 4 + 
Anexa 5Model de completare cec––––-Anexa 5 a fost introdusă de art. II din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, având conținutul anexei 3 la acest act normativ.–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește