NORMĂ nr. 1 din 31 ianuarie 2006

în aplicarea Regulamentului nr. 12/2005 privind piaţa secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României



În baza dispoziţiilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, precum şi ale art. 27 alin. (1) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 12/2005 privind piaţa secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările ulterioare,în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004,Banca Naţională a României emite prezenta normă.I. Dispoziţii generale + 
Articolul 1Prezenta normă stabileşte:a) orarul şi calendarul de funcţionare a pieţei secundare, condiţiile de tranzacţionare în afara orarului normal de funcţionare; … b) detalii privind dotările necesare pentru accesul pe piaţa secundară a titlurilor de stat, modul de organizare a compartimentelor de tranzacţionare şi procesare posttranzacţionare, securitatea acestor compartimente; … c) măsurile necesare funcţionării în mod regulat şi ordonat a pieţei; … d) modul de administrare şi diseminare către public a informaţiilor referitoare la tranzacţiile derulate pe piaţa secundară; … e) tipurile de tranzacţii ce pot fi derulate pe piaţa secundară; … f) convenţiile de calcul aplicabile şi modalităţile de determinare a preţurilor şi randamentelor; … g) standardele profesionale pentru personalul implicat în activitatea de tranzacţionare. … II. Definiţii + 
Articolul 2În înţelesul prezentei norme, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:● BIC – o adresă unică, în mesajele de telecomunicaţii, care identifică precis instituţia financiară implicată în tranzacţii financiare; codurile BIC sunt alocate şi gestionate de SWIFT;● client – persoana fizică sau juridică, rezidentă ori nerezidentă, pentru care, în conformitate cu prevederile legale în domeniu, un participant pe piaţa secundară a titlurilor de stat furnizează serviciile prevăzute la art. 11 lit. g), h) şi l) din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată;● convenţia actual/actual – convenţie de stabilire a numărului de zile ale lunii/anului, care presupune că o perioadă conţine exact numărul de zile calendaristice din lunile considerate până la data curentă, iar anul conţine exact numărul de zile calendaristice din anul în curs (366 de zile în an bisect, 365 de zile în an calendaristic obişnuit);● convenţia actual/360 – convenţie de stabilire a numărului de zile ale lunii/anului, care presupune că o perioadă conţine exact numărul de zile calendaristice din lunile considerate până la data curentă, iar numărul de zile din anul în curs este de 360 de zile;● convenţii naţionale – convenţii de calcul specifice emisiunilor de titluri de stat în circulaţie la data publicării prezentei norme, convenţii descrise în prospectele de emisiune;● convenţii internaţionale – convenţii de calcul recunoscute şi acceptate pe pieţele internaţionale, care au calitatea de standard de piaţă;● cotaţie fermă de cumpărare-vânzare – ansamblul alcătuit din oferta fermă de vânzare şi oferta fermă de cumpărare, publicate simultan de către un formator de piaţă pentru o anumită emisiune de titluri de stat;● cotaţie informativă de cumpărare-vânzare – ansamblul format din intenţia de vânzare şi intenţia de cumpărare, publicate simultan de către un participant pe piaţa secundară, fără a angaja în vreun fel răspunderea acestuia;● dobândă acumulată – cota-parte din valoarea cuponului curent, corespunzătoare zilelor scurse din perioada cuponului curent, începând cu data emisiunii sau data plăţii cuponului precedent, până la data decontării tranzacţiei; dobânda acumulată se exprimă ca procent din valoarea nominală a titlului;● dobânda la zi – valoarea absolută a cuponului/dobânzii care s-a acumulat de la data decontării precedentului cupon/precedentei dobânzi sau de la data decontării emisiunii până la data curentă;● dobândă/cupon – suma de bani calculată corespunzător perioadei de dobândă/cupon, la plata căreia s-a angajat Ministerul Finanţelor Publice conform calendarului şi prevederilor din prospectele de emisiune;● fluxuri de numerar viitoare – dobânzile/cupoanele şi răscumpărările totale/parţiale de încasat de deţinătorii titlurilor de stat;● formator de piaţă – participant pe piaţa secundară a titlurilor de stat care îşi asumă obligaţia de a publică cotaţii ferme de cumpărare şi vânzare;● ISIN – codul care identifică în mod unic o anumită emisiune de titluri de stat, alocat în conformitate cu standardul internaţional ISO 6166;● ISMA – International Securities Market Association – asociaţie care reprezintă instituţiile bancare şi societăţile de investiţii, constituită în scopul promovării unei pieţe financiare eficiente, emitentă de reguli şi standarde privind piaţa primară, piaţa secundară şi decontarea operaţiunilor cu instrumente cu venit fix;● operaţiuni reversibile – operaţiuni de vânzare/ cumpărare de titluri de stat urmate de răscumpărarea/ revânzarea ulterioară a titlurilor respective sau a unor titluri echivalente; repo/reverse repo şi sell-buyback/buy-sellback sunt asimilate operaţiunilor reversibile;● participant pe piaţa secundară – intermediarii pieţei secundare şi alte entităţi care pot derula tranzacţii cu titluri de stat exclusiv în nume şi pe cont propriu, aşa cum sunt acestea enumerate la art. 3 alin. (2) şi (3) din Regulamentul nr. 12/2005 privind piaţa secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României;● primul pas – vânzarea/cumpărarea iniţială de titluri de stat într-o tranzacţie repo/reverse repo sau sell-buyback/buy-sellback;● pasul doi – răscumpărarea/revânzarea titlurilor de stat vândute/cumpărate iniţial, la primul pas, într-o tranzacţie repo/reverse repo sau sell-buyback/buy-sellback;● perioada de cupon – intervalul de timp, exprimat în zile, cuprins între data de emisiune şi data plăţii primului cupon sau intervalul de timp cuprins între data plăţii cuponului precedent şi data plăţii cuponului curent;● preţul brut – preţul de cumpărare sau de vânzare al titlurilor de stat în care este inclusă dobânda acumulată; preţul brut se exprimă ca procent din valoarea nominală;● preţul net – preţul de cumpărare sau de vânzare al titlurilor de stat, care nu include dobânda acumulată; preţul net se exprimă ca procent din valoarea nominală;● principal – capital aferent titlurilor de stat, suma totală împrumutată de emitent;● randament/randament la maturitate – câştigul obţinut dacă titlurile de stat sunt cumpărate la preţul cotat şi sunt păstrate până la răscumpărarea acestora, iar rata de reinvestire a cuponului este aceeaşi pe toată perioada; randamentul este exprimat ca procent;● rata discontului – procentul cu care valoarea nominală a titlurilor de stat este mai mare decât preţul acestora;● rata cuponului – rata anuală a dobânzii utilizată pentru calcularea cuponului; rata cuponului se exprimă ca procent din valoarea nominală;● repo – contract prin care un participant al pieţei secundare vinde o anumită cantitate de titluri de stat şi răscumpără ulterior titlurile respective sau titluri echivalente la o dată şi la un preţ prestabilite;● reverse repo – contract prin care un participant al pieţei secundare cumpără o anumită cantitate de titluri de stat şi revinde ulterior titlurile respective sau alte titluri echivalente la o dată şi la un preţ prestabilite;● sell-buyback – operaţiune care constă în încheierea a două tranzacţii simultane, una de vânzare cu decontare spot, iar cealaltă de cumpărare cu decontare forward;● buy-sellback – operaţiune care constă în încheierea a două tranzacţii simultane, una de cumpărare cu decontare spot, iar cealaltă de vânzare cu decontare forward;● suma de decontat/valoarea tranzacţiei – contravaloarea titlurilor de stat achiziţionate.III. Orarul şi calendarul de tranzacţionare + 
Articolul 3(1) Orarul de funcţionare a pieţei secundare a titlurilor de stat este cuprins între orele 9,00-16,00. … (2) Piaţa secundară a titlurilor de stat funcţionează în zilele bancare ale anului, aşa cum sunt acestea definite şi stabilite de reglementările în vigoare. …  + 
Articolul 4(1) Tranzacţii în afara orarului de funcţionare se pot încheia până cel târziu la ora 16,30 pentru tranzacţiile a căror decontare implică un transfer de fonduri în sistemul ReGIS şi până cel târziu la ora 17,00 pentru tranzacţiile care nu implică un transfer de fonduri în sistemul ReGIS. … (2) Tranzacţiile menţionate la alin. (1), precum şi cele în afara cadrului organizat se pot încheia numai dacă procedurile interne de lucru conţin prevederi privind tipurile de tranzacţii permise, personalul care poate derula astfel de tranzacţii şi formalităţile necesare pentru a asigura validitatea tranzacţiei. … (3) Pentru aceste tranzacţii, participanţii pe piaţa secundară trebuie să dispună toate măsurile necesare, astfel încât instrucţiunile de decontare să fie transmise conform regulilor sistemului SaFIR. … (4) Tranzacţiile încheiate în afara orarului de funcţionare a pieţei secundare a titlurilor de stat pot fi efectuate sub rezerva obligativităţii încadrării în plafoanele şi limitele stabilite de compartimentele de control al riscului. …  + 
Articolul 5În cazul în care o zi este declarată nelucrătoare sau în cazul oricărui alt eveniment care ar împiedica decontarea tranzacţiei la scadenţa stabilită iniţial, noua scadenţă va avea loc în următoarea zi bancară. + 
Articolul 6În cazul imposibilităţii generale de funcţionare a pieţei, ca urmare a unor dezastre naturale sau evenimente neprevăzute, Banca Naţională a României poate dispune măsuri prin care să se specifice procedurile de urmat.IV. Prevederi privind accesul pe piaţa secundarăDotări tehnice + 
Articolul 7Participanţii pe piaţa secundară trebuie să prezinte copie a documentelor ce atestă existenţa dotărilor specifice activităţilor de tranzacţionare:– echipamente informatice;– echipament de suport informaţional (Reuters, Telerate etc.);– echipamente de comunicaţii specifice (linii telefonice, fax, telex). + 
Articolul 8Participanţii pe piaţa secundară trebuie să stabilească politici şi proceduri explicite şi stricte privind securizarea compartimentelor de tranzacţionare (front office).Acestea trebuie să includă cel puţin următoarele:● condiţiile de acces al personalului angajat, al conducerii sau al vizitatorilor;● specificăţii privind securitatea echipamentelor informatice utilizate, a datelor şi a comunicaţiilor;● condiţii privind accesul la informaţiile confidenţiale. + 
Articolul 9Participanţii pe piaţa secundară trebuie să dispună măsurile necesare pentru a asigura continuitatea şi regularitatea serviciilor şi a activităţii de tranzacţionare, prin alocarea resurselor şi sistemelor adecvate şi prin definirea unor proceduri corespunzătoare acestui scop. + 
Articolul 10(1) Participanţii pe piaţa secundară trebuie să dispună de mijloace de înregistrare a tuturor convorbirilor telefonice efectuate de către personalul propriu în desfăşurarea activităţii de tranzacţionare. … (2) Conducerea executivă a participanţilor pe piaţa secundară trebuie să se asigure că echipamentul de înregistrare este în concordanţă cu legislaţia în vigoare şi că accesul la înregistrări este controlat cu stricteţe, astfel încât acestea să nu poată fi alterate/modificate. … (3) Atât contrapărţile, cât şi clienţii participanţilor trebuie să fie informaţi cu privire la înregistrarea conversaţiilor aferente încheierii şi negocierii tranzacţiilor. … Separarea atribuţiilor + 
Articolul 11(1) Structura organizatorică a participanţilor pe piaţa secundară trebuie să prevadă în mod explicit compartimentele cu atribuţii privind activităţile de tranzacţionare şi activităţile de procesare posttranzacţionare. … (2) Regulamentele interne ale participanţilor pe piaţa secundară trebuie să asigure atât separarea strictă şi explicită a responsabilităţilor compartimentului de tranzacţionare (front office) de cele ale compartimentului de procesare posttranzacţionare (back office), cât şi separarea fizică a compartimentelor menţionate. … Pregătirea profesională + 
Articolul 12(1) Pot derula tranzacţii pe piaţa secundară a titlurilor de stat numai persoanele care au dobândit cunoştinţe specifice privind operaţiunile de trezorerie în urma unei forme de pregătire organizate intern sau printr-o altă formă de pregătire agreată de conducerea executivă a participantului. … (2) Conducerea executivă a participanţilor pe piaţa secundară este responsabilă de asigurarea instruirii continue a personalului şi în ceea ce priveşte însuşirea reglementărilor în vigoare, a practicilor pieţei şi a responsabilităţilor care îi revin. …  + 
Articolul 13(1) Participanţii pe piaţa secundară vor notifica Direcţiei plăţi – Serviciul depozitare şi decontare instrumente financiare din cadrul Băncii Naţionale a României lista nominală a personalului care derulează tranzacţii pe piaţa secundară a titlurilor de stat, vechimea în activitatea de tranzacţionare şi pregătirea de specialitate, precum şi orice modificare intervenită pe parcurs. … (2) La transmiterea notificărilor se vor specifică în mod explicit dacă persoana este împuternicită să deruleze tranzacţii în numele şi în contul clienţilor sau/şi în numele şi în contul băncii, precum şi tipurile de tranzacţii pe care le poate derula. … (3) Notificările se vor transmite în termen de 5 zile bancare de la data intrării în vigoare a prezentei norme. Orice modificare ulterioară va fi comunicată în termen de două zile bancare de la producerea acesteia. …  + 
Articolul 14Conducerea participanţilor este responsabilă pentru controlul activităţii personalului autorizat să deruleze tranzacţii pe piaţa secundară a titlurilor de stat, respectiv pentru încadrarea în parametrii de risc stabiliţi de către departamentele de specialitate.Proceduri de lucru – prevederi generale + 
Articolul 15(1) Participanţii pe piaţa secundară sunt obligaţi să dispună de proceduri interne privind derularea tranzacţiilor pe piaţa secundară şi modul de lucru cu clienţii. … (2) Procedurile interne vor cuprinde prevederi referitoare la toate tipurile de tranzacţii care se pot derula, modalităţile prin care se pot încheia tranzacţiile, respectiv procedurile de confirmare. …  + 
Articolul 16(1) Personalul participanţilor pe piaţa secundară, membrii familiilor acestora sau persoanele din conducerea instituţiei pot să deruleze tranzacţii cu titluri de stat doar dacă există proceduri interne care să asigure evitarea conflictului de interese. … (2) Procedurile trebuie să conţină prevederi referitoare la instrumentele şi tipurile de tranzacţii pe care personalul le poate tranzacţiona, precum şi măsurile luate astfel încât să nu fie afectate interesele instituţiei, clienţilor sau contrapartidelor. …  + 
Articolul 17În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei norme, participanţii vor depune la Banca Naţională a României spre avizare procedurile de lucru menţionate la art. 15. + 
Articolul 18Participanţii pe piaţa secundară au obligaţia de a evalua anual procedurile din perspectiva conformităţii acestora cu evoluţia pieţei. + 
Articolul 19Procedurile participanţilor pe piaţa secundară trebuie să includă descrierea detaliată a tipurilor de ordine pe care le pot transmite clienţii, condiţiile şi termenul de valabilitate ale acestora, precum şi modul de gestionare a ordinelor.V. Convenţii şi standarde de calcul + 
Articolul 20(1) În conformitate cu prospectul de emisiune, convenţiile de calcul utilizate în tranzacţionarea titlurilor de stat pe piaţa secundară administrată de Banca Naţională a României sunt descrise în anexele nr. 1-3. … (2) În cazul în care caracteristicile unei emisiuni, aşa cum sunt precizate în prospectul de emisiune, nu corespund convenţiilor şi standardelor de calcul specificate în prezenta normă, Banca Naţională a României va proceda la completarea corespunzătoare a acesteia. …  + 
Articolul 21(1) În vederea determinării dobânzii acumulate se parcurg următoarele etape: … – determinarea datei plăţii cuponului/dobânzii anterioare;– determinarea datei finale a perioadei de cupon/scadenţei evenimentului de plată;– determinarea numărului de zile pentru care dobânda acumulată este calculată;– calculul dobânzii acumulate.(2) Detaliile privind modalitatea de determinare a dobânzii acumulate sunt prezentate în anexa nr. 2. …  + 
Articolul 22Pentru determinarea randamentului unei tranzacţii se aplică principiul valorii actualizate nete a fluxurilor de numerar viitoare, conform relaţiei:preţul brut = valoarea actualizată netă a fluxurilor viitoare + 
Articolul 23La determinarea preţului brut/net şi a randamentului se aplică acele convenţii de calcul aferente emisiunilor respective, similar modului de determinare a dobânzii acumulate. + 
Articolul 24Pentru emisiunile cu scadenţa mai mare de un an, caracterizate de plăţi de cupon multiple, se aplică următoarele relaţii între preţul brut, preţul net şi dobânda acumulată:PN = PB – DAPB = PN + DA,unde:PB = preţul brut exprimat procentual;PN = preţul net exprimat procentual;DA = dobânda acumulată conform convenţiilor specificate anterior, exprimată procentual. + 
Articolul 25(1) Dacă o tranzacţie are termenul de decontare după data de înregistrare curentă, aferentă unui eveniment de plată, dar înainte de scadenţa evenimentului de plată, având în vedere că vânzătorul va încasa de la emitent valoarea integrală a cuponului, preţul va reflecta dobânda acumulată pentru zilele rămase de la data scadenţei tranzacţiei până la scadenţa cuponului. … (2) Dobânda acumulată pentru perioada specificată se va determina în conformitate cu caracteristicile şi convenţiile aplicabile fiecărei emisiuni şi, respectiv, cu prevederile anexei nr. 2. …  + 
Articolul 26Suma de decontat aferentă unei tranzacţii se determină folosindu-se relaţiile:suma de decontat = PB x VN; sausuma de decontat = (PN + DA) x VN,unde:VN = valoarea nominală;PB = preţul brut exprimat procentual;PN = preţul net exprimat procentual;DA = dobânda acumulată conform convenţiilor specificate anterior, exprimată procentual. + 
Articolul 27Relaţiile dintre preţ, randament şi dobânda acumulată sunt descrise mai jos, pentru fiecare categorie de emisiune:● emisiuni cu discontPB = 100 x [1-(N x D)/(360 x 100)]Y = D/[1-(N x D)/(360)]Y = D/PB,unde:Y = randamentul exprimat procentual;PB = preţul brut al titlului cu discont exprimat caprocent din valoarea nominală;N = numărul de zile până la scadenţă;D = rata discontului exprimată procentual.● emisiuni cu dobândăPB = 100x[1+(R/100)x(C/360)]/[1+(Y/100)x(N/360)],unde:R = rata dobânzii;Y = randamentul la maturitate exprimat procentual;PB = preţul brut al titlului cu dobândă exprimat ca procent din valoarea nominală;N = numărul de zile până la scadenţă;C = numărul total de zile din perioada de dobândă.● emisiuni cu cuponPB = 100 x [Σ(Fk/FA)]FA = 'f0[1 + (Y x Ck)/(365(sau 366) x 100)],unde:PB = preţul brut al titlului cu cupon, exprimat ca procent din valoarea nominală;Fk = fluxul de numerar din perioada de cupon k, exprimat procentual (de exemplu: pentru o rată a cuponului de 10% anual, fluxul de numerar este Fk = 10%; o excepţie o constituie anul scadenţei, când la fluxul de numerar se adaugă şi răscumpărarea totală: Fk = 10% + 100%);Ck = numărul de zile care s-au scurs din perioada de cupon k până la decontarea tranzacţiei;Y = randamentul la maturitate exprimat procentual;FA = factorul de actualizare determinat pe principiul dobânzii compuse, în funcţie de convenţia de calcul folosită pentru respectiva emisiune. + 
Articolul 28Ţinându-se cont de caracteristicile şi convenţiile folosite pentru determinarea preţului, randamentului şi a dobânzii acumulate, vor fi avute în vedere următoarele particularităţi:a) pentru emisiunile cu cupon fix la care se aplică convenţia ISMA 99 Actual/Actual, perioadele de cupon se consideră constante ca durată, indiferent de numărul de zile conţinute de perioada de cupon; în acest caz, formula devine: … PB = 100 x (R/(F x 100) x Σ1/[1 + Y/(F x 100)]^(i+w) + (PR/100)/ [1 + Y/(F x 100)]^(n-1+w)),unde:PB = preţul brut al titlului cu cupon exprimat ca procent din valoarea nominală;R = rata cuponului;F = frecvenţa cuponului;Y = randamentul la maturitate exprimat procentual;n = numărul de cupoane care nu s-au decontat;i = numărul de perioade de cupon până la perioada de cupon curentă; i = 1,…, n-1;w = (nr. de zile scurse)/(nr. de zile din perioada de cupon); fracţiunea scursă din perioada de cupon curentă determinată conform convenţiei de calcul aferente emisiunii;PR = principal, suma totală împrumutată de emitent, exprimată procentual;b) pentru emisiunile cu cupon variabil, se poate cunoaşte cu certitudine doar rata cuponului pentru perioada curentă, în timp ce ratele de cupon viitoare nu se cunosc; pentru determinarea preţului şi a valorii de piaţă se presupune că rata de referinţă rămâne constantă, iar cupoanele viitoare se determină pe baza acestei ipoteze; … c) pentru emisiunile cu cupon indexat, emise conform convenţiilor naţionale, se determină valoarea indicelui preţurilor de consum pentru o perioadă echivalentă ca durată cu perioada de cupon curentă şi pentru care se cunoaşte evoluţia indicelui preţurilor de consum lunar; se presupune că valoarea astfel calculată va rămâne constantă, iar cupoanele viitoare se determină pe baza acestei ipoteze; … d) pentru emisiunile cu cupon indexat, emise conform convenţiilor internaţionale, operaţiunile de piaţă secundară se vor derula la randamentul real, iar preţul brut/net se determină pe baza randamentului real; valorile nominale se obţin prin înmulţirea valorilor cu indicele inflaţiei acumulate de la data emisiunii, în conformitate cu anexa nr. 2. … VI. Practici de piaţăParticipanţii pe piaţa secundară a titlurilor de stat + 
Articolul 29(1) Participanţii pe piaţa secundară, aşa cum sunt definiţi la art. 3 din Regulamentul nr. 12/2005, pot publică, după caz, cotaţii ferme şi/sau indicative. … (2) Numai participanţii care îndeplinesc rolul de formatori de piaţă pot publică cotaţii ferme. … (3) Orice participant pe piaţa secundară a titlurilor de stat care intenţionează să vândă sau să cumpere în nume şi pe cont propriu sau în numele şi contul clienţilor poate publică cotaţii informative. …  + 
Articolul 30(1) Pentru o emisiune, calitatea de formator de piaţă se obţine automat de către dealerii primari care au cumpărat în nume şi pe cont propriu titluri de stat de pe piaţa primară. … (2) Intermediarii pieţei secundare, alţii decât dealerii primari mai sus menţionaţi, pot obţine calitatea de formator de piaţă pentru o emisiune prin transmiterea unei notificări în acest sens către Banca Naţională a României. … (3) Notificarea va fi transmisă Direcţiei plăţi – Serviciul depozitare şi decontare instrumente financiare din cadrul Băncii Naţionale a României, în format letric sau în format electronic, folosindu-se serviciul de poştă electronică securizată, şi va specifică emisiunile de titluri de stat pentru care se doreşte obţinerea calităţii de formator de piaţă. … (4) Intermediarul pieţei secundare va dobândi calitatea de formator de piaţă începând cu ziua de tranzacţionare imediat următoare. … (5) Toţi formatorii de piaţă vor îndeplini această calitate pentru o perioadă cel puţin egală cu cea prevăzută în Regulamentul nr. 12/2005. …  + 
Articolul 31(1) Rolul de formator de piaţă al unui intermediar se va menţine până la momentul în care participantul pe piaţa secundară va notifica renunţarea la această calitate. … (2) Notificarea va fi transmisă de respectivul participant pe piaţa secundară către Direcţia plăţi – Serviciul depozitare şi decontare instrumente financiare din cadrul Băncii Naţionale a României. … (3) Intermediarii menţionaţi la art. 39 alin. (1) nu pot notifica renunţarea la calitatea de formator de piaţă mai devreme de termenul stabilit la art. 6 alin. (4) din Regulamentul nr. 12/2005. …  + 
Articolul 32Banca Naţională a României poate retrage calitatea de formator de piaţă în situaţiile menţionate la art. 8 din Regulamentul nr. 12/2005 şi/sau în situaţiile în care se constată derularea unor activităţi care contravin prevederilor prezentei norme. + 
Articolul 33Retragerea calităţii de formator de piaţă va fi notificată tuturor participanţilor pe piaţa secundară a titlurilor de stat. + 
Articolul 34Participanţii pe piaţa secundară şi/sau personalul angajat în activităţi specifice pieţei secundare a titlurilor de stat se pot organiza în asociaţii profesionale care să stabilească standardele profesionale, etice şi de conduită ale membrilor asociaţiei şi care să le reprezinte interesele în relaţia cu Banca Naţională a României.Tranzacţionarea pe piaţa secundară a titlurilor de stat + 
Articolul 35(1) În baza art. 10 din Regulamentul nr. 12/2005 participanţii pe piaţa secundară a titlurilor de stat pot încheia următoarele tipuri de operaţiuni: … 1. tranzacţii de vânzare-cumpărare: spot/today/tomorrow/forward;2. tranzacţii repo/reverse repo: tranzacţii repo/reverse repo pe termen lung, tranzacţii repo/reverse repo în cadrul zilei;3. operaţiuni de transfer fără plată;4. contracte de garanţie cu titluri de stat.(2) Tranzacţiile sell-buyback/buy-sellback sunt asimilate în categoria tranzacţiilor de vânzare-cumpărare ca operaţiuni reversibile şi se vor raporta distinct, în conformitate cu prevederile anexei nr. 4. … (3) Operaţiunile de transfer fără plată, precum şi contractele de garanţie cu titluri de stat se încheie în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind transferurile cu titlu gratuit şi, respectiv, garanţiile financiare şi/sau mobiliare şi se procesează conform regulilor sistemului SaFIR. …  + 
Articolul 36(1) Participanţii pe piaţa secundară pot încheia tranzacţii forward, repo/reverse repo, sell-buyback/ buy-sellback numai în baza unor contracte prealabil agreate de părţi. … (2) Banca Naţională a României recomandă folosirea contractelor-cadru standardizate şi poate propune modele de astfel de contracte-cadru. …  + 
Articolul 37(1) În funcţie de data la care are loc decontarea, tranzacţiile pe piaţa secundară a titlurilor de stat se clasifică în: … a) spot; … b) today; … c) tomorrow; … d) forward. … (2) În cazul tranzacţiilor spot data decontării este la două zile lucrătoare de la data tranzacţiei. … (3) În cazul tranzacţiilor today data decontării este aceeaşi cu data tranzacţiei. … (4) În cazul tranzacţiilor tomorrow data decontării este ziua lucrătoare următoare datei tranzacţiei. … (5) În cazul tranzacţiei forward data decontării este o zi lucrătoare ulterioară decontării tranzacţiei spot. …  + 
Articolul 38(1) Clienţii pot încheia tranzacţii direct cu participantul pe piaţa secundară la care au cont de evidenţă deschis prin acceptarea cotaţiei oferite de acesta sau ca urmare a procesului de intermediere în piaţă. … (2) Pentru tranzacţiile derulate cu propriii clienţi, participanţii pe piaţa secundară sunt obligaţi să procedeze la informarea prealabilă a acestora cu privire la termenii, condiţiile, riscurile şi costurile tranzacţiei. … (3) Ordinele de cumpărare sau de vânzare pot fi transmise în format letric, telefonic, fax SWIFT într-un alt mijloc agreat de părţi. … (4) Este interzisă derularea oricărei operaţiuni pe contul unui client dacă nu există o instrucţiune în acest sens din partea clientului, care să fie explicită şi validă din punct de vedere juridic. …  + 
Articolul 39(1) Participanţii sunt obligaţi să menţină evidenţe stricte cu privire la datele de identificare a clienţilor, în conformitate cu prevederile Normei nr. 3/2002 privind standardele de cunoaştere a clientelei, cu modificările ulterioare. … (2) Participanţii pe piaţa secundară vor menţine înregistrări exacte ale tuturor operaţiunilor derulate pe conturile clienţilor, precum şi documentele justificative în baza cărora se derulează aceste operaţiuni. … (3) În relaţiile cu clienţii persoane juridice, participanţii trebuie să se asigure că personalul respectivului client este autorizat să îl reprezinte şi să deruleze respectivele tranzacţii. …  + 
Articolul 40Orice participant care derulează tranzacţii pe piaţa secundară va respecta principiul confidenţialităţii, cu excepţia cazurilor în care:1. tranzacţiile intră sub incidenţa Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, cu modificările ulterioare, şi a Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului;2. informaţiile sunt solicitate de către autorităţi, în condiţiile legii; sau3. contrapartida/clientul şi-a dat acordul în acest sens. + 
Articolul 41(1) Participanţii pe piaţa secundară a titlurilor de stat sunt responsabili de menţinerea unei funcţionări normale a pieţei, fiind interzisă adoptarea unor politici de tranzacţionare care pot conduce la disfuncţionalităţi sau pot împiedica derularea normală a activităţii celorlalţi participanţi. … (2) Sunt interzise orice practici de manipulare sau de fraudare. … Publicarea cotaţiilor + 
Articolul 42(1) Pe parcursul orarului normal de funcţionare a pieţei secundare, participanţii care îndeplinesc rolul de formator de piaţă sunt obligaţi să publice în mod continuu cotaţii ferme aferente tranzacţiilor spot, pentru emisiunile şi pentru perioada în care îndeplinesc acest rol. … (2) Pe parcursul orarului normal de funcţionare a pieţei secundare, participanţii care îndeplinesc rolul de formator de piaţă sunt obligaţi să ofere cotaţii ferme şi în urma unei solicitări exprese în acest sens. …  + 
Articolul 43Publicarea de cotaţii ferme reprezintă o obligaţie asumată de a încheia tranzacţia la clauzele standard sau negociate în cazul în care cotaţia este acceptată. + 
Articolul 44Atât pentru instrumentele cu scadenţă peste un an, cât şi pentru instrumentele cu scadenţă mai mică de un an, cotaţiile ferme trebuie să se realizeze simultan ca randament la maturitate şi ca preţ net/brut exprimat procentual cu 3 zecimale, după cum urmează:– pentru emisiunile cu discont, cotaţiile se vor publică concomitent ca preţ brut şi ca randament la maturitate;– pentru emisiunile cu dobândă cu scadenţă mai mică de un an, cotaţiile se vor publică concomitent ca preţ brut şi ca randament la maturitate;– pentru toate emisiunile cu scadenţă mai mare de un an, cotaţiile se vor publică concomitent ca preţ net şi ca randament la maturitate. + 
Articolul 45Pentru o emisiune, cantitatea minimă tranzacţionabilă de titluri de stat pentru care se va publică o cotaţie fermă este de 5 ori valoarea nominală individuală. Cantităţile pentru care se vor publică cotaţii ferme/informative vor fi multipli de 5 ai valorii nominale individuale şi vor fi exprimate în valoare nominală. + 
Articolul 46Participantul care a solicitat o cotaţie fermă trebuie să răspundă prompt, atât în cazul în care va încheia tranzacţia, cât şi pentru situaţia în care nu există un interes de a tranzacţiona pentru cotaţia respectivă. + 
Articolul 47În procesul de negociere bilaterală, referitor la o cotaţie afişată de un formator de piaţă, dacă nu este altfel specificat, atunci:– cotaţia este fermă;– tranzacţia este spot;– cantitatea oferită reprezintă cantitatea minimă tranzacţionabilă valabilă pentru emisiunea pentru care se oferă cotaţia. + 
Articolul 48Participanţii pe piaţa secundară care doresc să deruleze tranzacţii pentru alte scadenţe decât spot sau pentru o altă cantitate, multiplu al cantităţii minime tranzacţionabile, vor specifică explicit acest lucru la solicitarea unei cotaţii. + 
Articolul 49Participanţii pe piaţa secundară vor raporta Direcţiei plăţi – Serviciul depozitare şi decontare instrumente financiare din cadrul Băncii Naţionale a României orice activitate de natură să pună în pericol integritatea sau reputaţia pieţei secundare a titlurilor de stat, cum ar fi, de exemplu (fără a se limita însă la acestea):● publicarea de cotaţii ferme şi retragerea imediată a acestora ca urmare a intenţiei de a nu tranzacţiona la preţul astfel afişat;● publicarea unor cotaţii ferme nerealiste, pentru care nu există intenţia onorării obligaţiilor sau destinate să inducă confuzie în rândul celorlalţi participanţi. + 
Articolul 50Banca Naţională a României va monitoriza activitatea participanţilor pe piaţa secundară din punctul de vedere al îndeplinirii obligaţiilor de cotare.Încheierea şi confirmarea tranzacţiilor + 
Articolul 51Tranzacţiile între intermediari, efectuate atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor, se încheie telefonic, prin telex, Reuters dealing sau prin alte sisteme de tranzacţionare agreate în prealabil de Banca Naţională a României. + 
Articolul 52O tranzacţie se consideră încheiată în momentul în care preţul şi toţi ceilalţi termeni ai tranzacţiei au fost agreaţi, conform mijloacelor specificate la art. 51, de către părţile implicate în tranzacţie. + 
Articolul 53Încheierea tranzacţiei se confirmă letric, prin telex, e-mail, fax, electronic, SWIFT sau prin alte mijloace agreate de părţi. + 
Articolul 54Confirmarea tranzacţiei reprezintă dovada încheierii tranzacţiei, dar nu se substituie, respectiv nu poate înlocui termenii negociaţi în prealabil prin mijloacele stabilite la art. 51, decât în lipsa acestora. + 
Articolul 55(1) Compartimentul de procesare posttran-zacţionare trebuie să asigure emiterea şi verificarea confirmărilor de tranzacţionare. … (2) Compartimentul de procesare posttranzacţionare are obligaţia de a transmite confirmările în cel mai scurt timp posibil după încheierea unei tranzacţii, dar nu mai târziu de finalul zilei. …  + 
Articolul 56(1) Confirmările trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente: … a) ISIN; … b) data încheierii tranzacţiei; … c) data decontării tranzacţiei; … d) data limită de decontare a tranzacţiei, dată valabilă doar pentru tranzacţiile cu titluri de stat denominate în altă valută decât RON; … e) tipul tranzacţiei; … f) valoarea tranzacţiei exprimată ca valoare de decontat; … g) conturile din/în care se va efectua decontarea fondurilor; … h) preţul brut; … i) preţul net; … j) randamentul tranzacţiei. … (2) În cazul tranzacţiilor repo/reverse repo confirmările vor conţine suplimentar următoarele elemente: … a) scadenţa celui de-al doilea pas; … b) data limită de decontare a celui de-al doilea pas – doar pentru tranzacţiile în altă valută decât RON; … c) suma de decontat aferentă celui de-al doilea pas; … d) rata repo. …  + 
Articolul 57În cazul în care confirmarea primită de la contrapartidă conţine informaţii eronate, trebuie solicitată o nouă confirmare pentru a fi îndeplinite condiţiile formale de validitate a tranzacţiei.Raportarea tranzacţiilor + 
Articolul 58La sfârşitul fiecărei zile de tranzacţionare participanţii pe piaţa secundară au obligaţia de a transmite lista tuturor tranzacţiilor derulate în nume şi pe cont propriu sau intermediate în numele şi pe contul clienţilor către Direcţia plăţi – Serviciul depozitare şi decontare instrumente financiare din cadrul Băncii Naţionale a României. + 
Articolul 59(1) Tranzacţiile vor fi raportate de către participanţii pe piaţa secundară în ziua în care acestea se încheie, indiferent de scadenţa tranzacţiei, în intervalul orar 16,00-18,00. … (2) Raportarea se va transmite sub forma unui fişier Excel, folosindu-se serviciul de poştă electronică securizată Lotus Notes, în conformitate cu prevederile anexei nr. 4. …  + 
Articolul 60Raportările vor conţine detaliile tuturor categoriilor de tranzacţii prevăzute în anexa nr. 4, tabelul 1.Publicarea preţului mediu zilnic + 
Articolul 61Determinarea şi publicarea preţului mediului zilnic pentru fiecare emisiune de titluri de stat se realizează în fiecare zi bancară, după închiderea pieţei secundare, de către Direcţia plăţi – Serviciul depozitare şi decontare instrumente financiare din cadrul Băncii Naţionale a României. + 
Articolul 62(1) Determinarea preţului mediu zilnic pentru emisiunile în circulaţie se poate realiza: … – pe baza tranzacţiilor spot încheiate sau a cotaţiilor aferente tranzacţiilor spot publicate de intermediarii pe piaţa secundară a titlurilor de stat;– folosindu-se metodele actuariale prezentate la secţiunea V "Convenţii şi standarde de calcul";– prin determinarea valorii curente pentru un titlu de stat, conform relaţiei de mai jos:valoarea curentă = valoarea nominală + dobânda la zi;– alte proceduri comunicate în prealabil de Banca Naţională a României.(2) În acest scop Banca Naţională a României poate solicita, în funcţie de rolul fiecărui participant pe piaţa secundară a titlurilor de stat, publicarea de cotaţii ferme sau indicative pentru una sau mai multe emisiuni de titluri de stat. …  + 
Articolul 63În completarea şi aplicarea prezentei norme, Banca Naţională a României va face precizări cu privire la:– convenţiile şi formulele de calcul utilizate pentru fiecare emisiune, conform anexelor nr. 1 şi 2;– lista participanţilor pe piaţa secundară care îndeplinesc rolul de formator de piaţă;– modalitatea de publicare a cotaţiilor ferme;– modalitatea de publicare a cotaţiilor indicative;– preţul mediu zilnic pentru fiecare emisiune de titluri de stat;– alte elemente considerate necesare pentru buna desfăşurare a activităţii pe piaţa secundară a titlurilor de stat.VII. Interdicţii, sancţiuni şi soluţionarea diferendelor + 
Articolul 64Sunt strict interzise tranzacţiile de natură să inducă în eroare conducerea participanţilor pe piaţa secundară sau organele de control şi supraveghere cu privire la drepturile şi/sau obligaţiile care revin participanţilor ca urmare a încheierii de tranzacţii pe piaţa secundară a titlurilor de stat. + 
Articolul 65Participanţii pe piaţa secundară trebuie să dispună măsurile necesare pentru a se asigura că tranzacţiile derulate nu sunt utilizate pentru fraude, spălarea banilor sau alte activităţi ilegale. + 
Articolul 66Diseminarea de informaţii, prin orice mijloace, care oferă sau sunt în măsură să ofere indicaţii false ori înşelătoare cu privire la tranzacţionarea titlurilor de stat, inclusiv diseminarea de zvonuri sau ştiri false ori înşelătoare, este strict interzisă. + 
Articolul 67Încălcarea dispoziţiilor prezentei norme conduce la aplicarea sancţiunilor şi/sau a măsurilor prevăzute la art. 99 şi 100 din Legea nr. 58/1998, republicată, pentru instituţiile de credit, iar pentru celelalte entităţi, la aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 57 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României. + 
Articolul 68Părţile implicate vor depune toate diligenţele pentru soluţionarea pe cale amiabilă a diferendelor apărute în aplicarea prevederilor prezentei norme. + 
Articolul 69(1) Părţile implicate pot alege să îşi soluţioneze diferendele apărute în aplicarea prevederilor prezentei norme apelând la arbitrajul Băncii Naţionale a României, Direcţia plăţi, dacă dovedesc că au epuizat toate posibilităţile de soluţionare pe cale amiabilă. … (2) În astfel de cazuri, părţile trebuie să recunoască, în prealabil, în scris, principiul acceptării necondiţionate a deciziei de soluţionare a diferendului, adoptată de Banca Naţională a României. … VIII. Dispoziţii tranzitorii şi finale + 
Articolul 70Prevederile prezentei norme intră în vigoare începând cu data de 15 februarie 2006. + 
Articolul 71Pentru emisiunile de titluri de stat aflate în circulaţie la data intrării în vigoare a prezentei norme, participanţii pe piaţa secundară pot solicita înregistrarea ca formator de piaţă în conformitate cu art. 30 alin. (2). + 
Articolul 72Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta normă.Guvernatorul Băncii Naţionale a României,Mugur Constantin IsărescuBucureşti, 31 ianuarie 2006.Nr. 1. + 
Anexa 1la normăConvenţii de calcul

Descriere ISMA 99 Actual/Actual: Perioada de cupon regulate şi neregulateO perioadă de cupon regulată este o fracţiune a anului, multiplu al unei luni şi se obţine prin împărţirea numărului de luni ale anului la frecvenţa plăţilor de cupon.Metodele ISMA Actual/Actual fac distincţie între perioadele de cupon regulate şi cele neregulate. Perioadele de cupon neregulate nu respectă regula enunţată mai sus, pentru aceste cazuri fiind necesară construirea unor perioade de cupon nominale, care conform regulilor descrise mai sus, să reprezinte o perioadă regulată.Perioade de cupon neregulate vor fi doar perioada primului cupon şi perioada ultimului cupon, pentru că celelalte perioade se determină folosind una din convenţiile ISMA, Normal sau Ultimo, iar perioadele aferente următoarelor cupoane vor fi regulate. De asemenea, când se generează o perioadă de cupon nominală, se pune în aplicare convenţia ISMA Ultimo.Perioada nominală pentru primul cupon se determină generând "înapoi" o perioadă regulată de la data plăţii următorului cupon.Perioada nominală pentru ultimul cupon se determină generând "înainte", de la data penultimului cupon, o perioadă regulată. + 
Anexa 2la normăDeterminarea dobânzii acumulateDeterminarea datei finale a cuponului/dobânzii anterioareData finală a cuponului/dobânzii anterioare reprezintă data de la care începe perioada de dobândă/cupon avută în vedere pentru determinarea dobânzii acumulate.Dacă perioada de cupon avută în vedere este prima perioadă de cupon, data finală anterioară reprezintă data decontării licitaţiei.În celălalte situaţii, data finală anterioară este reprezentată de scadenţa precedentului eveniment de plată.Convenţii pentru determinarea datei finale a perioadei de acumulare/scadenţei evenimentului de platăPentru tranzacţiile derulate între bănci, în cazul în care decontarea tranzacţiilor are loc la o dată ulterioară datei tranzacţiei (ex.: T+2), data până la care se calculează dobânda acumulată este data decontării respectivei tranzacţii.Tabel 5.2

Determinarea numărului de zileCalculul numărului de zile de acumulare de dobândă între două date calendaristice se realizează conform următoarelor principii:● data iniţială este exclusă din perioada care trebuie determinată;● data finală este inclusă.Numărul de zile aferente unei perioade de cupon reprezintă numărul de zile cuprinse între data de început de perioadă şi data de sfârşit de perioadă.Dacă data de sfârşit de perioadă coincide cu scadenţa evenimentului de plată, perioada pentru calculul dobânzii acumulate coincide cu perioada de cupon şi prin urmare dobânda acumulată este egală cu cuponul de plată.Calculul dobânzii acumulate şi a cuponului de platăDobânda acumulată se determină în funcţie de convenţiile aplicate fiecărui tip de instrument pentru care se calculează dobânda acumulată, respectând principiul enunţat mai sus.Convenţiile de calcul aplicabile în prezent sunt cele din tabelele de mai jos.● instrumente cu scadenţa mai mică de un an.

    ● instrumente cu scadenţa mai mare de un an

 + 
Anexa 3la normăConvenţiile ISMA Actual/Actual – descriere şi exempleDeterminarea datei cuponuluiExistă două abordări care tratează diferit modul în care se determină datele de cupon: ISMA Normal şi ISMA UltimoI.1. ISMA Normal – această metodă presupune că data cuponului se stabileşte la exact aceeaşi zi a lunii ca şi cuponul precedent, la intervale egale.Ex. 1: emisiune cu cupon semestrial:

Ex. 2: emisiune cu cupon semestrial:

Excepţie: dacă ziua următorului cupon nu există ca dată, atunci data cuponului se stabileşte ca fiind ultima zi a respectivei luni:Ex. 3: emisiune cu cupon semestrial:

I.2. ISMA Ultimo – această metodă se poate aplica numai atunci când datele de cupon coincid cu ultima zi a lunii. Această metodă presupune că data cuponului se stabileşte întotdeauna în ultima zi a lunii, la intervale egale.Ex 4: emisiune cu cupon semestrial

Perioade de cupon regulate şi neregulateMetodele ISMA Actual/Actual fac o distincţie între perioadele de cupon regulate şi cele neregulate. O perioadă de cupon regulată reprezintă un multiplu exact al unei luni şi este rezultat al frecvenţei plăţilor de cupon.Ex. 5: Pentru o emisiune cu plata de cupon semestrială, perioada 01/01/2004 – 01/07/2004 este o perioadă de cupon regulată pentru că reprezintă un multiplu exact: 6×1 lună. De asemenea, este rezultatul exact al frecvenţei de plată a cuponului: 12 luni/2 (2 reprezintă frecvenţa semestrială).Perioadele de cupon neregulate nu respectă regula enunţată mai sus. Pentru aceste cazuri, este necesar să se construiască "perioade de cupon nominale" care să se încadreze în regulile descrise mai sus.Ex. 6: Pentru o emisiune cu plata de cupon semestrială, dar a cărei primă plată de cupon are loc la data de 01/03/2004, aceasta nu mai reprezintă o plată regulată de cupon, ci una neregulată, deoarece chiar dacă este un multiplu exact (3x 1 lună), nu mai este rezultat al frecvenţei cuponului (12 luni/2).II.1. Calculul dobânzii acumulate şi a cuponului pentru perioadele regulateP = rata anuală a cuponului/F;A = (rata cuponului/F)*(N/C)unde:                    D1/M1/Y1 D3/M3/Y3                       │ │                       │ D2/M2/Y2 │                       │ │ │                       │ N = 85 │ │                       ├────────────►│ │                       │ │ │                       │ │ │                       ▼ ▼ ▼    ──────────────────────────────────────────────────────────────────►       ▲ ▲ ▲ ▲       │ 183 │ 182 │ 183 │       ├──────────────►├──────────────────►├──────────────►│       │ │ │ │    22/04/2003 22/10/2003 22/04/2004 22/10/2004    Cupon n-1 Cupon n Cupon n+1 Cupon n+2C = numărul de zile între D1/M1/Y1 şi D3/M3/Y3;N = numărul de zile între D1/M1/Y1 şi D2/M2/Y2;F = frecvenţa (1 pt. plata de cupon anuală, 2 pt. plata semestrială etc);P = rata la care se calculează suma de plată;A = dobânda acumulată (accrued interest);D1/M1/Y1 = data de la care se calculează dobânda acumulată;D2/M2/Y2 = data până la care se calculează dobânda acumulată;D3/M3/Y3 = următoarea dată de cupon.Ex 7: emisiune cu plata de cupon semestrială, perioadele de cupon regulateD1/M1/Y1 = 22/10/2003;D2/M2/Y2 = 15/01/2004;D3/M3/Y3 = 22/04/2004.Rata anuală a cuponului = 10 %;F = 2;P = rata anuală a cuponului/F = 10%/2;A = (rata anuală a cuponului/F)*(N/C) = (10%/2)*(85/182).II.2 Calculul dobânzii acumulate: A (accrued interest) şi a cuponului pentru perioadele neregulate.Dacă perioada dintre D1/M1/Y1 şi D3/M3/Y3 nu respectă criteriile perioadelor regulate, atunci este considerată perioadă neregulată şi este necesară construirea unei perioade de cupon nominale.Perioade de cupon neregulate pot fi perioada primului cupon şi perioada ultimului cupon. Motivaţia acestui fapt este aceea că celelalte date de cupon se determină folosind una din convenţiile ISMA Normal sau Ultimo, iar perioadele aferente următoarelor cupoane vor fi regulate.Perioada nominală pentru primul cupon (când D1/M1/Y1 coincide cu data emisiunii) se generează numărând înapoi "o perioadă regulată" de la data plăţii următorului cupon (D3/M3/Y3).Perioada nominală pentru ultimul cupon (când D3/M3/Y3 coincide cu scadenţa emisiunii), se generează numărând înainte "o perioadă regulată" de la data penultimului cupon.Atunci când se generează perioadele de cupon nominale:● dacă se aplică ISMA Normal, se foloseşte aceeaşi zi a lunii;● dacă se aplică ISMA Ultimo, se foloseşte ultima zi a lunii.Pentru perioadele neregulate, cuponul şi dobânda acumulată se obţin astfel:A = (rata anuală a cuponului/F')*Σ(Ni/Ci)P = (rata anuală a cuponului/F')*Σ(Ni/Ci)unde:F' = partea întreagă [12/F];D1/M1/Y1 = data de la care se calculează dobânda acumulată;D2/M2/Y2 = data până la care se calculează dobânda acumulată;D3/M3/Y3 = următoarea dată de cupon;C = numărul de zile între D1/M1/Y1 şi D3/M3/Y3;N = numărul de zile între D1/M1/Y1 şi D2/M2/Y2;F = frecventa (1 pt. plata de cupon anuală, 2 pt. plata semestrială etc);P = rata la care se calculează suma de plată.Ex 8: emisiune cu plata de cupon semestrială, perioade de cupon neregulateD1/M1/Y1 = 15/08/2003D2/M2/Y2 = 15/03/2004D3/M3/Y3 = 15/07/2004Ci = numărul de zile pentru dobânda acumulată;Ni = numărul de zile aferente perioadelor de cupon nominale;F = frecvenţa (1 pt. plata de cupon anuală, 2 pt. plata semestrială etc);P = rata la care se calculează suma de plată;Rata anuală a cuponului = 4%;F = 2.Prima perioadă de cupon (15/08/2003 şi 15/07/2004) nu respectă criteriile unei perioade regulate, prin urmare este necesară construirea perioadelor nominale. Intrucât este vorba de primul cupon, determinarea datelor perioadelor nominale se realizează numărând înapoi de la data celui de-al doilea cupon, dar respectând convenţia ISMA Normal.Prima perioadă nominală: 15/01/2004 – 15/07/2004: 182 zileCea de-a doua perioadă nominală: 15/07/2003 – 15/01/2004: 184 zileP = (rata anuală a cuponului/F')*Σ(Ni/Ci) = 4/2*[(153/184)+(182/182)]A = (rata anuală a cuponului/F')*Σ(Ni/Ci) = (4/2)^[(l53/184)+(60/182)]                 D1/M1/Y1 D3/M3/Y3                    │ │                    │ D2/M2/Y2 │                    │ │ │                    │ N = 213 │ │                    ├─────────────►│ │                    │ 153 60 │ │                    ├────────►────►│ │                    │ │ │                    ▼ ▼ ▼    ────────────────────────────────────────────────────────────────►           ▲ ▲ ▲ ▲ ▲           │ │ 184 │ 182 │ 184 │           ├────────┼───────►├────────────────►├──────────────► │           │ │ │ │ │       15/07/2003 │ 15/01/2004 15/07/2004 15/01/2005     Cupon Nominal │ Cupon Nominal Cuponul 1 Cuponul 2                    │ │                     ─────────────────────────►                      Mai mare decât 12/F luni + 
Anexa 4la normăRaport tranzacţionare

Tabel 1 – Categorii tranzacţii raportate şi corespondenţa cu codurile operaţiunilor SaFIR

Tabel 2 – Clasificare clienţi

Tabel 3 – Acronim contract standardizat

–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește