NORMĂ din 8 iunie 2004

---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

privind organizarea functionala generală a spitalului*)



________Notă …
*) Aprobat prin Ordinul nr. 713 din 8 iunie 2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 68 din 20 ianuarie 2005

NORME PRIVIND PROCEDURA DE AUTORIZARE SANITARA DEFUNCTIONARE A SPITALULUI

Art.1

Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, care desfăşoară activitate de asistenţă spitalicească şi sanatorială.

Art. 2

Indiferent de forma de proprietate, spitalul trebuie să solicite, obţină ş1 să deţină autorizaţie sanitară de funcţionare.

Art. 3

Autorizarea sanitară de funcţionare a spitalelor se efectuează de către autorităţi competente desemnate şi în conformitate cu proceduri prevăzute în Normele Ministerului Sănătăţii.

Art. 4

In sensul prezentelor norme următoarele noţiuni se definesc după cum urmează:

(a) Autorizarea sanitară a spitalului reprezintă procesul de analiză şi investigaţie sanitară care condiţionează, din punct de vedere tehnic şi juridic, punerea în funcţiune şi desfăşurarea activităţii de asistenţă spitalicească şi sanatorială, de conformare la prezentele norme;

(b) Autorizaţia sanitară este un act tehnic şi juridic, eliberat în scris de către autoritatea locală de sănătate publică, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ori de punere în funcţiune a activităţii de asistenţă spitalicească şi sanatorială; (c)Viza anuală reprezintă actul de constatare, eliberat în scris de către autoritatea locală de sănătate publică, privind respectarea conformităţii cu autorizaţia sanitară, eliberată anterior spitalului;

(d) Programul de conformare reprezintă un plan de măsuri cuprinzand etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate, prin prevederile autorizaţiei sanitare, de către spital, sub controlul autorităţii de sănătate publică, în scopul respectării prezentelor norme;

Art. 5

Documentele necesare pentru solicitarea autorizaţiei sanitare sunt: Cerere

Dosar tehnic, care va cuprinde: planul dimensionat cu structura interioară, dotările necesare desfăşurării activităţii supuse autorizării, prezentarea circuitelor funcţionale, modul de asigurare a iluminatului, ventilaţiei, temperaturii ambiante, schiţa reţelelor de utilităţi sau modul de asigurare a acestor (apa potabilă, apa caldă menajeră, evacuarea apelor uzate menajere şi tehnologice, evacuarea deşeurilor solide şi a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea desfăşurată);

Dovada de achitare a tarifului de autorizare sanitară

Art. 6

1. (a) Cererea de autorizare şi dosarul tehnic se depun la biroul pentru avize şi autorizaţii sanitare al autorităţii locale de sănătate publică;

2. (b) In termen de 20 de zile de la înregistrarea cererii autoritatea de sănătate publică locală are obligaţia să soluţioneze solicitarea în baza referatului de evaluare întocmit de către specialişti proprii.

Art. 7

Variantele legale de soluţionare a solicitării de autorizare sanitară a spitalului sunt următoarele:

1. a) se eliberează necondiţionat autorizaţia sanitară de funcţionare;

2. b) se eliberează autorizaţia sanitară de funcţionare, condiţionat de realizarea programului şi calendarului de conformare stabilit în autorizatie;

3. c) nu se eliberează autorizaţia sanitară de funcţionare iar solicitantul este informat în scris privind neconformităţile cu prescripţiile actelor legale pe care se întemeiază refuzul de autorizare sanitară de funcţionare.

Art. 8

1. (a) Autorizaţia sanitară are valabilitate atăta timp căt sunt respectate condiţiile igienico­ sanitare, sunt menţinute condiţiile de structură funcţională şi cele care se referă la obiectul de activitate din solicitarea iniţială pentru care a fost emisă autorizaţia;

2. (b) Autorizaţia sanitară de funţionare a spitalului se vizează anual;

3. (c) Intre două vize anuale spitalul autorizat va informa în scris direcţia de sănătate publică locală privind intentia de a întreprinde orice modificări în structura spaţial-funcţională şi sau activitatea autorizată;

4. (d) Inspectia sanitară din cadrul direcţiei de sănătate publică poate proceda la retragerea temporară sau definitivă a autorizaţiei sanitare de funcţionare în cazul oricărei modificări a obiectului de activitate şi a structurii funcţionale a spitalului faţă de ceea ce este prevăzut în autorizaţia sanitară de funcţionare sau în cazul nerespectării programului de conformare.

Art.9

1. (a) Din momentul retragerii temporare sau definitive a autorizaţiei sanitare de funcţionare activitatea pentru care a fost eliberată autorizaţia sanitară de funcţionare se suspendă.

2. (b) Pentru reluarea activităţii se reia procedura de autorizare prin biroul pentru avize şi autorizaţii sanitare din cadrul direcţiei de sănătate publică teritorială.

NORME PRIVIND ORGANIZAREA FUNCTIONALA GENERALA ASPITALULUI

Art 1

Conform normativelor pentru spitalele generale neclinice, lista principalelor grupe si funcţiuni (sectoare) şi a unităţilor funcţionale componente (compartimente), este următoarea :

1. A. Sector spitalizare:

   Al. Secţiile medicale cu paturi compuse din unităţi de îngrijire A2. Unitate de spitalizare de o zi (după caz)

   A3. Serviciu de primire si externare a bolnavilor

2. B. Sector ambulator (pentru pacienţi neinternaţi) B1. Cabinete de consultaţii şi tratamente

   B2. Compartiment de evidenţă medicală, programare, informare

3. C. Servicii tehnico-medicale de diagnostic si tratament

C1. Sector de intervenţii – tratamente aferente bolnavilor spitalizaţi C1a. Bloc operator

C1b. Serviciu anestezie şi terapie intensivă (ATI) Clc. Bloc de naşteri

C2. Sector de investigaţii – explorări funcţionale (comun pentru pacienţi internaţi şi ambulatorii)

C2a. Laborator de analize medicale C2b. Laborator de radiodiagnostic C2c. Laborator de explorări funcţionale C2d. Laborator de anatomie patologică

C2e. Laborator de medicina nucleară (după caz)

C3. Sector de terapie (pentru bolnavi spitalizaţi si ambulatorii) C3a. Serviciu de urgenţe

C3b. Serviciu de recuperare medicală si fizioterapie C3c. Compartiment de epurare renala

C3d. Compartiment de radioterapie (după caz)

C3e. Compartiment de psihoterapie şi ergonomie (după caz)

C3f. Alte compartimente de terapie specială in funcţie de structura medicală a spitalului

C4. Servicii tehnico-medicale auxiliare (nu se adresează direct pacienţilor) C4a. Serviciu de sterilizare centrală

C4b. Farmacie

C4c. Bancă (punct) de sange, bănci de ţesuturi (după caz) C4d. Prosectură (morgă)

Art .2

(a) Organizarea spaţial-funcţională a spitalelor în ansamblu, ca şi cea a fiecăruia din sectoarele şi compartimentele componente, se face ţinand seama de: (a) categoriile de utilizatori, (b) specificul activităţilor, (c) condiţionări tehnologice impuse de aparatura medicală şi echipamentele (instalaţiile) utilizate şi (d) criterii de igienă şi asepsie.

(b) Atat la proiectarea cit şi la amenajarea spitalului, se recomandă aplicarea simultană a criteriilor de organizare spaţial-funcţională, ceea ce conduce la un model general de zonare, model valid atat la spitalele generale, cat şi la unele spitale de specialitate, după cum urmează:

Zona "curată": cu compartimente adresate numai pacienţilor spitalizaţi, cu cerinţe severe privind igiena şi asepsia, recomandabil a fi amplasate departe de circulaţia principală a spitalului, include:

blocul operator, serviciul ATI, blocul de naşteri, sterilizarea centralizată; secţiile medicale cu paturi.

Zona "murdară"(sau cu subzone "murdare"): este încadrată astfel întrucat constituie zona de interfaţă a spitalului în relaţia cu serviciile tehnice şi de prestaţii ale localităţii, cu unităţile furnizoare de materiale si produse, cu diverse reţele edilitare şi accesului direct dispre zona de serviciu a incintei spitaliceşti. Această zonă cuprinde compartimente strict separate de zonele cu cerinte de asepsie, ÎJ?.chise accesului pacienţilor şi altor categorii de personal în afara celui propriu, amplasate uzual la demisolul (parterul) clădirilor spitaliceşti, precum şi în construcţii anexe izolate, include:

unele servicii tehnico-medicale (prosectură, farmacia) zona gospodarească

servicii tehnice.

Zona "neutră" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare, încadrată astfel intrucat reprezintă interfaţa spitalului, pe componenta medicală, în relaţia cu pacienţii, aparţinătorii si vizitatorii, deschisă direct spre căile de circulaţie auto si pietonale din zona publică a incintei spitalicesti. Compartimentele încadrate in aceasta zona, se recomandă a fi amplasate la parter sau mezanin si includ:

serviciul de urgenţă

secţia de spitalizare de o zi ambulatoriul spitalului

serviciul de primire – internări si externări

Zona "intermediară" – compartimentele grupate in acestă zonă ocupă poziţii intermediare în ierarhia bazată pe condiţii igienico-sanitare, cu precizarea că zona laboratoarelor si zona administraţiei sunt segregate accesului pacienţilor sau aparţinătorilor cu excepţia spaţiilor de relaţii (puncul de recoltare si respectiv secretariatul) si se vor amplasa periferic fata de circulaţiile principale ale acestor utilizatori. Zona neutră include următoarele compartimente si servicii:

laboratoarele

serviciul centralizat si unităţile de explorări funcţionale serviciul centralizat si unităţile de roentgendiagnostic administraţia si serviciile anexe pentru personal.

ANEXA Nr. 3

NORME PRIVIND STRUCTURA FUNCTIONALA ACOMPARTIMENTELORSI SERVICIILOR DIN SPITAL

Sectia medicala de spitalizare

Organizarea secţiilor medicale curente

Art.1

Secţiile medicale de spitalizare asigură cazarea s1 mgnJirea curenta a bolnavilor pe perioada internării in spital. Indiferent de profilul medical, secţiile de spitalizare au o structură funcţională asemănătoare, cu excepţia celei de pediatrie (compartimentele pentru prematuri, sugari si copii mici) si celei de obstetrică – ginecologie (compartimentul obstetrică fiziologica si nou-născuţi).

Art. 2

Secţia medicală de spitalizare va fi amplasată de preferinţă pe un singur nivel. Se acceptă amplasarea pe două niveluri a secţiilor mari, care au in componenţă compartimente relativ autonome.

Art. 3

In componenţa unei secţii medicale de spitalizare intră urmatoarele categorii de spaţii: saloanele pacienţilor si dotările sanitare aferente;

incăperi pentru asistenţa medicală; incăperi pentru deservirea pacienţilor; cameră de gardă cu grup sanitar si duş;

diverse spaţii pentru activităţile gospodăreşti ale secţiei;

Art. 4

In spitalele clinice pot fi amenajate spaţii suplimentare, destinate activitatilor didactice (studenţilor si cursanţilor ce işi desfăşoară practica medicală sau specializarea la patul bolnavului) conform normelor.

Art. 5

Salonul pentru pacienţi adulţi se va conforma următoarelor cerinţe:

capacitate maximă de 6 paturi în saloane curente şi maxim 2 paturi în rezerve; arie utilă minimă de 7 mp/pat în saloane curente, 8 mp/pat în rezervă

cubaj de 20 mc/pat de aer în caz de ventilaţie naturală

Art. 6

1. (a) Dotarea minimă sanitară aferentă salonului va include:

   la saloane cu 1-2 paturi: grup sanitar propriu/comun (duş, WC, lavoar)

   la saloanele cu 3-4 paturi: grup sanitar propriu/ comun la 2 saloane (duş, WC, lavoar) la saloanele cu 5-6 paturi: grup sanitar propriu (WC, lavoar)

   un duş la 15 asistaţi cand saloanele nu sunt prevăzute cu duşuri; sălile de duşuri pot fi grupate pe unităţi de îngrijire;

2. (b) pentru grupa de varsta 3-6 ani pediatrie, se prevăd grupuri sanitare comune.

Art. 7

Alte dotări minime obligatorii in salon sunt: o priză de oxigen la două paturi

corp de iluminat, priză si sonerie la fiecare pat pat si noptieră cu dulap / bolnav

o masă cu scaune / salon

Art. 8

1. (a) Orientarea ferestrelor salonului ventilat natural va fi dupa cum urmează: favorabilă sau acceptabilă: sud-est, sud, nord-vest

   se va evita orientarea ferestrelor spre nord si nord-est (vanturi dominante reci)

   se poate accepta orientarea spre vest si sud-vest, in cazul asigurării unei protecţii corespunzătoare a ferestrelor faţă de excesul de insorire;

2. (b) Condiţionările privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la secţiile de spitalizare de bolnavi acuţi (durata mică de spitalizare: 10-12 zile) si la saloanele la care se face tratarea aerului (climatizare).

Art. 9

1. (a) Alte prescripţii privind salonul :

   paturile vor fi asezate paralel cu frontul ferestrei si vor fi accesibile pe ambele laturi lungi;

   distanţa intre două paturi nu va fi mai mică de O,70 m ; distanţa intre pat si peretele exterior va fi de cel putin 0,80 m ;

   distanţa intre pat si peretele paralel pe care se afla lavoarul va fi de minim 1,30 m ;

2. (b) Pentru cel puţin un pat dintr-un salon, circulaţia liberă aferentă va permite staţionarea şi deplasarea in cărucior de handicapat.

Art. 10

In mod curent pentru activităţi medicale din secţie se vor prevedea urmatoarele spaţii:

1. (a) săli pentru tratamente – pansamente, fiecare cu suprafaţa de 16-18 mp;

2. (b) cabinete de consultatii, fiecare cabinet cu suprafaţa de 12-14 mp ampasate numai la intrarea in sectie;

3. (c) spaţii de lucru pentru asistenţi medicali (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a bolnavilor (monitorizare daca este cazul), cu anexe pentru depozitare instrumentar si mdicamente;

4. (d) încăperi pentru conducerea medicală a secţiei: medic-şef, asistent-şef, raport de gardă, secretariat;

5. (e) grupuri sanitare si vestiare pentru personal.

6. (f) pentru unele din profilurile medicale, in cadrul secţiei se mai pot prevedea si alte spaţii pentru activităţi medicale: camere pentru investigaţii, tratamente speciale, săli de intervenţie chirurgicală cu anexele respective si dotări conform normelor

   Art. 11

   Incăperile necesare pentru deservirea pacientilor din componenţa secţiei:

   1. (a) oficiul alimentar cu anexele sale şi sala de mese;

   2. (b) camera pentru activităţi de zi şi primire vizitatori, in functie de spatiile disponibile;

   3. (c) camera de baie (după caz şi grupul de duşuri, dacă sunt soluţionate centralizat).

Art. 12

Obligatoriu în componenţa secţiei vor intra urmatoarele spaţii pentru activităţile gospodăresţi:

1. (a) camera de spălare-sterilizare ploşti şi alte recipiente ( „ploscar”): un ploscar la 25-30 paturi;

2. (b) spaţiu de colectare rufe murdare şi boxă de curăţenie;

3. (c) depozit de lenjerie curată.

Art. 13

1. (a) In fiecare secţie de spitalizare se desemnează o subzonă „septică” care la nevoie să permită izolarea si cohortarea pacienţilor contagioşi si dependenţi de echipamentele secţiei sau imunodeficienţi, conform normelor Ministerului Sănătaţii.

2. (b) La spitalele clinice se recomandă diferenţierea pe circulaţie separată a zonei spaţiilor destinate invăţămantului si conducerii medicale a secţiei, de zona saloanelor pentru bolnavi.

Art. 14

1. (a) Secţiile medicale pot fi organizate in sistemul „unităţilor de ingrijire”.

2. (b) O secţie de spital poate cuprinde 2-4 unităţi de ingrijire, din care cel putin una va fi destinată izolării pacienţilor cu risc septic.

3. (c) Unitatea de îngrijire include o grupare de saloane si/sau rezerve de bolnavi, cu un număr constant de paturi, pentru care asistenţa medicală este acordată de o echipă compusă din 5-6 asistenţi medicali, 2-3 îngrijitoare, repartizate pe ture, echipa fiind coordonată de un medic. In funcţie de profilul medical al spitalului, capacitatea unei unităţi de îngrijire poate varia intre 20 si 35 de paturi.

Art. 15

In sistemul de organizare a secţiilor pe "unităţi de îngrijire", anexele medicale si gospodăreşti ale secţiei vor fi repartizate pe unităţi de ingrij ire (cate un cabinet medical, o sală de tratamente – pansamente, un post asistenţi medicali, un spaţiu de igienizare, o cameră de zi s.a.m.d.), rămanand comune spaţiile conducerii secţiei, oficiul almentar, una-două încăperi destinate investigaţiilor şi tratamentelor speciale.

Organizarea sectiei de pediatrie Art. 16

1. (a) Ingrijirea pacienţilor copii se face obligatoriu in compartimente distincte in funcţie de

   varstă: grupa sugari si copii 1-3 ani, grupa copii pescolari (3-6 ani) si grupa copii scalari (6-14 ani).

2. (b) Compartimentul destinat unei grupe de varsta constituie o unitate de îngrijire relativ autonoma, in cadrul careia pe langa spatiile de spitalizare, conformate dupa specificul varstei, se mai prevad:

o parte din spaţiile de asistenţă medicală (cele de supraveghere si tratament specific),

o parte din spaţiile de deservire ale bolnavilor (individualizate după varsta pacienţilor),

un spaţiu de curăţenie

Art. 17

Compartimentul pentru copii şcolari:

1. (a) Este asemănător ca organizare cu unitatea de îngrijire pentru bolnavii adulţi.

2. (b) Saloanele, cu grupurile sanitare aferente, (separate pe sexe), sunt identic conformate, dimensionate si mobilate.

3. (c) Se prevăd aceleaşi anexe medicale si gospodăreşti.

4. (d) In cadrul compartimentului va fi desemnat un sector „septic” incluzand 1-2 saloane sau rezerve (fiecare cu grup sanitar propriu) care să permită izolarea si cohortarea pacienţilor conform normelor MS.

5. (e) O cameră de zi care se va amenaja si pentru activităţi şcolare.

Art. 18

Pentru compartimentul de copii preşcolari (3-6 ani)

1. (a) sistemul de cazare va fi adaptat varstei, in grupări de 3-4 saloane de 2-4 copii, prevăzute cu grup sanitar comun sau separat pe sexe, carora li se afectează un post de supraveghere pentru asistenţii medicali.

2. (b) In cadrul compartimentului, 1-2 saloane (cu grupuri sanitare distincte) se vor specializa pentru cazurile care necesită izolare si cohortare epidemiologică;

3. (c) In amenajarea unui salon pentru această grupă de varstă se va tine seama de urmatoarele:

   suprafaţa utilă/pat in salon va fi de minim 6 mp;

   peretele salonului orientat spre postul asistentului medical va fi parţial vitrat; dimensiunile mobilierului si a obiectelor sanitare vor fi adaptate varstei;

4. (d) In cadrul compartimentului se vor mai prevedea o cameră de tratamente-pansamente proprie, un spaţiu de lucru pentru personalul mediu (oficiu) si un număr de rezerve pentru copii care se internează cu mamele.

5. (e) Daca marimea compartimentului o justifică, se poate amenaja unui spaţiu de joacă pentru copiii necontagioşi.

Art. 19

Compartimentul pentru sugari şi copii de 1-3 ani:

1. (a) se va organiza in sistemul nucleelor cu 2-3 camere (boxate) de 4-6 paturi, prevăzute cu un grup sanitar de igienizare si grupate la un post de supraveghere al asistenţilor medicali.

2. (b) Unul din nuclee va fi destinat cazurilor care necesita izolare si cohortare epidemiologică.

3. (c) suprafaţa utilă /pat in camera va fi de 4-5 mp.

4. (d) Toti pereţii vor fi vitraţi in partea superioară, pentru control vizual

5. (e) In fiecare cameră se va prevedea o cadă cu dus de mană pentru imbăiere.

(t) Pentru copiii care se internează cu mamele se prevăd rezerve avand dotări sanitare specializate pentru mamă şi pentru copil.

(g) Se acceptă amplasarea in afara compartimentului, dar in cadrul secţiei a unor saloane pentru mamele care işi alăptează copiii.

Art. 20

Compartimentul pentru sugari si copii mici (0-3 ani) va fi izolat pe un circuit distinct de restul grupelor de varstă, va avea anexe medicale si gospodareşti proprii, iar accesul dinspre exterior va fi soluţionat in sistem filtru.

Art. 21

In cadrul secţiei de pediatrie se mai amplasează următoarele categorii de spaţii pentru asistenţa medicală:

1. (a) Unitate specializată (nucleu) de terapie intensivă, cu configuratia prevazuta la cap.2.7 din prezentele norme;

2. (b) Unitate specializata pentru ingrijire prematuri (după caz), avand configuraţia prevazută in norme;

3. (c) Incăperi pentru consultaţii, investigaţii si tratamente speciale,

4. (d) Cabinete pentru medici si anexe pentru personalul medical auxiliar,

5. (e) Spaţii pentru conducerea secţiei.(după caz).

Art. 22

Pentru hrănirea sugarilor si a copiilor de 1-3 ani:

1. (a) in secţiile de pediatrie se amenajează o bucatarie specializată, („biberonerie” sau „bucătărie de lapte”), organizată si conformată adecvat capacităţii secţiei.

2. (b) Spaţiile componente ale bucătăriei de lapte se dimensionează ţinand seama de echipamente; alcătuirea lor urmăreşte fluxul tehnologic:

   Primirea, spălarea si sterilizarea biberoanelor, căniţelor, linguriţelor Prepararea alimentelor: paste, piureuri, lichide dietetice, lapte; Umplerea biberoanelor, răcirea, distribuţia;

   Anexe pentru depozitare; Cameră asistenta dieteticiană.

3. (c) Biberoneria va avea dotările sanitare specializate prevăzute in norme.

Sectia (subsectia) de obstetrica fiziologica si nou nascuti (maternitate)

Art. 23

1. (a) Secţiile de obstetrică-ginecologie din spitalele generale mici si mijlocii se organizează pe subsecţii complet separate, de obstetrică şi respectiv de ginecologie, pentru care se prevăd anexe medicale, de deservire pacienţi si gospodăreşti distincte.

2. (b) In spitalele mari, sau in cele de specialitate, pentru cele doua profiluri se constituie secţii diferite.

Art. 24

Se acceptă trei moduri de organizare funcţională a secţiei:

1. (a) compartimente medicale distincte pentru mame si nou-născuti, in care asistenţa pentru mame se face similar cu cea pentru celelalte categorii de pacienţi adulţi, iar pentru nou­ născuţi se soluţionează in sistemul de pediatrie la compartimentul sugari. Cele două compartimente vor avea propriile anexe medicale, de deservire si gospodareşti specializate. Intre cele doua compartimente se amplasează spaţiile pentru alăptare, utilizate in comun.

2. (b) sistemul nucleelor (respectiv al unitatilor de îngrijire) mixte pentru mame si nou­ nascuţii acestora: un nucleu este compus din doua saloane pentru mame (cu cate 3-5 paturi) cu dotarile sanitare aferente, care flancheaza doua saloane (dotate corespunzător) pentru nou-născuţi si un spaţiu de lucru pentru asistenţi medicali (care, dimensionat ca atare, este utilizat in unele variante de organizare ca spaţiu de alăptare);

3. (c) sistemul „roomimg-in” sau de cazare al mamei si nou-nascutului in acelaşi salon, (fie in rezerve individuale, fie in saloane pentru doua mame cu copiii lor), cu spaţii corespunzător dimensionate si dotări sanitare specializate.

4. (d) In sistemele b) si c) de mai sus , anexele medicale si de deservire, specializate pentru cele doua categorii de pacienti, se amplaseaza grupat in cadrul unitatii de ingrijire.

Art. 25

1. (a) Indiferent de sistemul de cazare adoptat, pentru cazurile cu risc se vor diferenţia compartimente (nuclee) distincte, atat pentru mame cat si pentru nou-născuţi;

2. (b) Pentru cazurile de obstetrică patologică se amenajează saloane distincte, grupate, atat in compartimentul aseptic, cat si in cel septic.

3. (c) Uneori cazurile de obstetrică patologică se pot amplasa in secţia/subsecţia de ginecologie.

Art. 26

1. (a) Secţia de obstetrică va fi amplasată la acelaşi nivel şi in legatură directă cu blocul de naşteri şi sala de operaţii pentru cezariene, recomandat fiind ca circuitul respectiv să fie distinct de circulaţiile comune ale spitalului.

2. (b) La spitalele generale mici si mijlocii, blocul de naşteri se poate amplasa chiar in secţia (subsecţia) de obstetrică.

Serviciul de primire – internare a bolnavilor Art. 27

Acest serviciu se organizează ca serviciu unic pe spital si are rolul de a asigura:

1. (a) efectuarea formelor de internare,

2. (b) examinarea medicală si trierea epidemiologică a bolnavilor pentru internare,

3. (c) prelucrarea sanitară a acestora in funcţie de starea lor fizică şi

4. (d) echiparea in imbrăcămintea de spital.

   Art. 28

   Amplasarea serviciului de pnmire – internare se face in legatură directă cu accesul principal in spital, serviciul de urgenţă si (după caz) serviciile de spitalizare de o zi, spitalizare de zi, epurare renala, chimioterapie, intreruperi de sarcină.

   Art. 29

   Componentele functionale ale servicului de primire – internări sunt: unitatea de intocmire a documentelor medicale

   compartimentul de examinări medicale care include cabinete de consultaţie specializate

   unitatea de igienizare sanitară,

   unitate de gestiune haine si efecte de spital unitatea de externare

   Art. 30

   Unitatea de intocmire a documentelor medicale de internare cuprinde in structură:

   1. (a) spaţiul de aşteptare prevăzut cu grupuri sanitare, cu zone separate pentru pacienţi adulţi si pacienţi copii

   2. (b) 2-3 birouri conexate intre ele si prevăzute cu amenajări pentru relaţia cu publicul (ghisee sau tejghea cu boxe).

Art. 31

Compartimentul examinări medicale:

!El_cuprinde cabinetele de consultaţie, specializate după profiluri medicale, cu spaţiile de aşteptare si grupurile sanitare aferente ;

(b) in spitalele generale sunt obligatorii cel puţin cate un cabinet medical pentru următoarele profiluri medicale: pediatrie, obstetrică-ginecologie si adulţi.

Art. 32

Necesarul de cabinete pentru spitalele generale mari si spitalele de specialitate se determină in functie de capacitatea secţiilor cărora li se adresează si nu va fi mai mic decat:

1. (a) pediatrie

   pană la 150 de paturi: 1 cabinet peste 150 de paturi: 2 cabinete

   peste 300 de paturi: 3 cabinete

2. (b) obstetrică- ginecologie:

   pană la 50 de paturi: 1 cabinet cu doua boxe pană 200 de paturi: 2 cabinete

   peste 200 de paturi: 3 cabinete

3. (c) secţii de adulţi:

pană la 200 de paturi: 1 cabinet pană la 400 de paturi: 2 cabinete peste 400 de paturi: 3 cabinete

Art. 33

Spaţiul de aşteptare pentru pediatrie:

1. (a) va fi separat de spaţiul de aşteptare pentru adulţi

2. (b) va fi prevăzut cu următoarele amenajări: filtru de triaj epidemiologic

   boxa de izolare destinată pacienţilor copii depistaţi cu afecţiuni contagioase – fiecare boxa de izolare va avea grup sanitar propriu si acces direct in exteriorul spitalului.

3. (c) La spitalele mari de pediatrie se vor amenaja două-trei boxe de izolare.

Art. 34

Unitatea de igienizare sanitară:

1. (a) va cuprinde filtre de prelucrare sanitară (cu dotările prevăzute in norme) si grupurile sanitare aferente (prevăzute cu duş sau baie – după caz), separate pe sexe si pe cele trei categorii de pacienţi: copii, parturiente/ginecopate, adulţi ;

2. (b) la pediatrie spaţiul de igienizare se compartimentează: pentru grupa 0-2 ani si pentru grupa 2-14 ani, accesul făcandu-se direct din cabinetele de consultaţii.

3. (c) in filtrele de igienizare se prevăd boxe pentru lenjerie şi efecte curate de spital.

Art. 35

1. (a) Păstrarea hainelor bolnavilor pe perioada internării se face intr-un depozit de efecte compartimentat, bine ventilat, legat direct de spaţiile de igienizare dar şi de unitatea de externare.

2. (b) Depozitul de efecte va avea dotarile prevazute in normele Ministerului Sanatatii.

Art. 36

Unitatea de externare

1. (a) se compune dintr-un spatiu prevazut cu boxe de imbracare, separate pe sexe si distincte pentru copii si nou-nascuti.

2. (b) Dacă externarea se face centralizat, unitatea se amplasează in afara circuitului de internare dar in legătură cu depozitul de haine de oraş şi cu biroul de intocmire a documentelor de spitalizare.

Serviciul de urgenţă Art. 37

Serviciul de urgenţă:

1. (a) In varianta minimă, curentă la spitalele m1c1 s1 mijlocii, compartimentul poate să cuprindă urmatoarele spaţii:

   acces acoperit si inchis lateral pentru autosalvări

   1-2 cabinete de consultaţie si tratament cu 2 (4) posturi de lucru

   sala de intervenţii chirurgicale, cu anexe pentru spălare medici si instrumente sala cu anexe pentru aparate gipsate, echipată cu aparat roentgen

   camera de spitalizare provizorie compartimentată pe sexe, de 2-6 paturi (1% din capacitatea spitalului)

   filtre igienizare cu boxe pentru depozitarea hainelor pacienţilor, a efectelor si lenjeriei de spital

   post de lucru pentru asistenţi medicali si anexe personal mediu sala de asteptare cu anexe pentru aparţinători

   cabinet medici de gardă cu grup sanitar depozit tărgi, brancarde, cărucioare.

2. (b) La spitalele generale mari sau la spitalele cu specific de urgenţă, serviciul se amplifică ca număr de săli de intervenţie, se diversifică pe profiluri medicale (chirurgie, cardiologie, pediatrie) si poate căpăta si alte funcţiuni medicale:

sala de reanimare,

cabinete de investigaţii si explorări, laborator de teste de urgenţă etc.

Art. 38

Amplasarea seviciului in cadrul spitalului va permite colaborarea directă cu serviciul de internări, precum si legături rapide cu blocul operator, serviciul de terapie intensivă, serviciile de roentgendiagnostic si explorări funcţionale, laboratorul de analize medicale.

Compartiment de spitalizare de o zi Art. 39

Compartimentul de spitalizare de o zi:

1. (a) se organizează in spitale mijlocii si mari, pentru o capacitate de 2-3% din numărul de paturi al spitalului, dar minim pentru 12 paturi ;

2. (b) in cadrul compartimentului, după caz, se pot amplasa distinct si unităţi de epurare renală, de intreruperi de sarcină, chimioterapie.

3. (c) compartimentul se amplasează in apropierea accesului principal, in legatură cu serviciul ambulator, cu serviciul de urgenţă şi cu circuitele principale care fac legatura cu serviciile tehnico-medicale.

Art. 40

In compartimentul de spitalizare de o zi:

1. (a) cazarea pacieţilor in compartiment se face in saloane de 2-3 paturi si rezerve;

2. (b) aferent acestor saloane se prevăd:

cabinet de consultaţii si tratamente (eventual sală de mici intervenţii), post de lucru pentru asistenţi medicali,

mic oficiu alimentar, grupuri sanitare,

boxe de lenjerie si de curăţenie etc.

Sectorul ambulator Art. 41

Sectorul ambulator propriu spitalului acordă servicii medicale, in specialităţile pe care este profilat, pentru pacienţi a caror condiţie nu impune sau nu mai impune internarea.

Art. 42

In structura funcţională a ambulatorului de spital se amenajează:

Cabinete de consultaţie (in specialităţi din profilul spitalului si in specialităţi conexe cu acestea)

Camere pentru pansamente si tratamente curente; Spaţii de asteptare aferente cabinetelor

Birou de programare si evidenţa pacienţilor

Punct farmaceutic pentru medicamente specifice (după caz); Anexe pentru personalul medical;

Grupuri sanitare si boxă pentru curăţenie.

Art. 43

1. (a) Dimensiunea pentru cabinetele de consultaţie sau camerele de tratamente curente, este cuprinsă intre 16 mp si 24 mp, si va fi diferenţiată

2. (b) Numărul de cabinete si anexele acestora sunt determinate de numărul de consultaţii ce se preconizează a se acorda pentru fiecare specialitate.

3. (c) Pentru dimensionarea spaţiilor de aşteptare se ia in calcul încărcarea la orele de varf, considerand o arie utilă de 1,00-1,50 mp/pacient adult si respectiv 1,50-2,00 mp/pacient copil cu un însoţitor.

4. (d) Spaţiile de aşteptare si grupurile sanitare pentru copii se izolează de cele ale adulţilor.

Art. 44

Sectorul ambulator poate fi accesibil

1. (a) direct din exterior, situaţie in care va fi dotat cu anexe specifice (garderobă, punct de informaţii si control acces, cabine telefonice),

2. (b) din holul intrării principale a spitalului, caz in care pacienţii vor beneficia de toate serviciile si anexele prevăzute pentru vizitatori si însoţitori.

Art. 45

Amplasarea sectorului ambulator in cadrul spitalului va permite legături uşor accesibile cu servicile de investigaţii-explorări si tratamente, precum şi cu compartimentul de spitalizare de o zi.

Blocul operator Art. 46

Blocul operator grupează toate sălile de operaţii necesare diverselor specialităţi (profiluri)

medicale. ln spitalele generale, profilurile medicale care utilizează blocul operator sunt: chirurgia generală, ortopedia, traumatologia si arşii, cardiologia, gastroenterologia, urologia, obstetrica, ginecologia, oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia, si serviciul de urgenţă..

Art. 47

In funcţie de numărul de paturi chirurgicale si ţinand seama de specificul activităţilor medicale, pentru unele secţii (compartimente) se pot prevedea săli de operaţii proprii in afara blocului operator centralizat, cum este cazul pentru: secţia obstetrică-ginecologie, secţia de oftalmologie, sectia ORL, compartimentul de arşi, serviciul de urgenţă.

Art. 48

Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea numărului necesar de săli de operaţie, se face prin raportare la numărul de paturi din secţiile si compartimentele cu profil chirurgical care ii utilizează.

O sală de operaţie pentru 30-35 de paturi chirurgicale

O sală de operaţie pentru 25 de paturi pentru specialităţi chirurgicale (transplant, arşi).

Art. 49

In funcţie de mărimea si structura medicală a spitalului, blocul operator centralizat poate grupa 2-1O săli de operaţie.

Art. 50

In proiectarea/amenajarea blocurilor operatorii se vor lua in consideraţie următoarele:

1. (a) Pentru spitalele mici si mijlocii se recomandă gruparea sălilor de operaţie intr-un singur bloc operator;

2. (b) In spitalele mari si foarte mari, mai ales in cele multiprofilate, se recomandă amenajarea de doua-trei blocuri operatorii distincte si specializate, amplasate mai aproape de secţiile respective de spitalizare.

Art. 51

1. (a) Un mod uzual de sectorizare a blocului operator, aplicat adesea chiar şi in spitalele de mărime mijlocie, este cel de separare in bloc septic si bloc aseptic, cu tratare diferenţiată a sălilor de operaţie şi a anexelor medicale, in ce priveşte măsurile de asepsie.

2. (b) In cazul blocurilor operatorii cu o singură sală de operaţie, se vor aplica prescripţiile normelor Ministerului Sănătăţii privind ordinea de efectuare a operaţiilor septice si respectiv aseptice.

Art. 52

Soluţionarea spaţial-funcţională pentru blocurile operatorii diferă după mărimea acestora. Sunt considerate blocuri operatorii mici cele cu 2-4 săli de operaţie, iar blocuri operatorii mari cele cu mai mult de 6 sali de operatie.

Art. 53

Un bloc operator mic se compune din următoarele categorii de spaţii:

1. (a) Spaţii medicale: 2-4 săli de operaţie cu anexele aferente: spălător-filtru pentru chirurgi

   spălător pentru instrumente, prevăzut cu ghişeu pentru transferul instrumentelor murdare,

   spaţiu de pregătire a bolnavului spaţiu pregătire materiale (după caz)

   spaţiu pentru trezirea pacienţilor (comun sau boxat),

   cameră de odihnă pentru medici,

   camera de lucru pentru asistenţi medicali, laborator pentru determinări de urgenţă,

   sala aplicare proteze gipsate cu anexe pentru pregătirea feşelor (după caz), cameră protocol operator

   cameră medici anestezişti

2. (b) Spaţii gospodăreşti:

   boxă pentru depozitare materiale sterile si farmaceutice, depozit aparate,

   spaţiu depozitare tărgi, cărucioare,

   boxă pentru curăţenie si colectare – evacuare obiecte murdare (rufe, deşeuri).

3. (c) Spaţii control si filtrare accese:

filtru bolnavi (eventual cu sistem de transbordare targă),

filtru personal medical (separat pe sexe) cuprinzand vestiar si grup sanitar cu duş, dispecerat-programare (după caz).

Art. 54

1. (a) Anexele vor fi individualizate pentru fiecare sală de operaţie.

2. (b) Se acceptă amenajarea de anexe comune la două sali de operaţie numai in cazul in care cel puţin o sală a blocului operator dispune de anexe individualizate

Art. 55

Spaţiile tehnice pentru instalaţiile aferente blocului operator:

1. (a) vor fi amplasate in afara blocului, dar in imediata vecinătate a acestuia,

2. (b) vor cuprinde urmatoarele :

• • staţie preparare apă sterilă pentru spălare chirurgicală,

• • staţie preparare gaz de narcoză,

• • staţie de acumulatori şi cameră tablou electric,

• • centrală de ventilaţie si tratare a aerului (după caz).

Art. 56

Dispunerea spaţiilor si organizarea circuitelor in interiorul blocului operator se va face pe principiul zonării dupa cerinţele de asepsie, trecerea făcandu-se gradat dinspre spaţiile neutre (condiţii igienico-sanitare obisnuite pentru sectorul sanitar), prin cele "curate" (cu condiţionări igienice speciale), la cele aseptice:

zona filtre de acces si zona funcţiunilor anexe (protocol operator, secretariat, punct de transfuzii, laborator determinări de urgenţă, etc.,) fac parte din zona neutră.

zona curată cuprinde camera de pregătire preoperatorie a bolnavilor, camera de trezire a bolnavilor, spaţiul de lucru al asistenţilor medicali, camera de odihnă medici, camera de gipsare, etc.,

zona aseptică cuprinde sala de operatie si spaţiul de spălare şi echipare sterilă a echipei operatorii.

Art. 57

In blocurile operatorii mari se acceptă cuprinderea unei staţii de sterilizare proprii, distinctă de staţia centrală de sterilizare care deserveşte restul serviciilor din spital. Descrierea modului de conformare si organizare a unei staţii de sterilizare se face la punctul 2.8

Art. 58

In blocurile operatorii mari se mai pot prevedea si alte spaţii după cum urmează: cameră dezinfecţie aparatură medicală mobilă,

punct farmaceutic, bănci de ţesuturi,

post de lucru pentru medici si personal mediu anestezie,

mic oficiu pentru ceai, cafea, legat de zona de odihnă a personalului medical etc.

Art. 59

Dimensionarea diverselor spaţii specifice este determinată de tipul de intervenţii chirurgicale, mărimea echipelor operatorii, mărimea blocului operator, nivel de echipare cu aparatură, soluţia generală de conformare a blocului operator dupa cum urmează:

pentru sala de operaţie dimensiunile minime variază de la 30 mp la 40 mp arie utilă, pentru celelalte spaţii medicale, aria utilă nu va fi mai mică decat:

12 mp – sală spălare şi îmbrăcare chirurgi pentru o sală,

18 mp – sală spălare şi îmbrăcare chirurgi comună la două săli, 1O mp – sală spălare instrumente,

12 mp – un post de pregătire preoperatorie, 1O mp – un post de trezire postoperatorie, 25 mp – sala de gipsare.

Inaltimea libera a sal ii de operatie va fi de 3,2mp

Usile salilor de operatii se prevad cu latimea de min.1,20m

Art. 60

Blocul operator va avea:

1. (a) legătură directă cu serviciul anestezie – terapie intensivă si sterilizare centrală (dacă nu are sterilizare proprie);

2. (b) asigurate legături uşoare cu: blocul de naşteri (cand acesta nu are sală proprie de operaţii cezariene), serviciul de roentgendiagnostic, serviciul de urgenţă, laboratorul de anatomie patologică (pentru examene extemporanee) si secţiile de spitalizare.

Serviciul de anestezie – terapie intensiva (ATI) Art. 61

Serviciul ATI centralizează toate cazurile medicale grave, care necesită supraveghere

continuă si ingrijire intensivă 24 de ore din 24. Asistenţa medicală se asigură de un personal inalt calificat, cu ajutorul unei aparaturi medicale specializate (pentru compensarea si monitorizarea funcţiilor vitale ale organismului bolnavilor)

Art. 62

Mărimea serviciului (număr de paturi) variază m funcţie de capacitatea si profilul spitalului.

1. (a) Seviciile ATI mici (sub 15 paturi) precum si cele pentru spitalele de specialitate, se zonează in sector septic si respectiv sector aseptic.

2. (b) Serviciile ATI mari, in spitalele multiprofilate, se organizează pe sectoare (unităţi) distincte, după profilul medical sau după gravitatea cazurilor, prevăzandu-se şi un compartiment amenajat corespunzător destinat cazurilor septice.

Art. 63

Pentru unele profiluri medicale, dacă particularităţile procedurilor medicale si/sau numărul de paturi aferent o justifică, se pot organiza compartimente de terapie intensivă specializate, distincte de unitatea centrală, amplasate in secţiile medicale respective; este cazul mai ales pentru urmatoarele specialităţi: cardiologie si boli vasculare, pediatrie, arşi şi traumatologie, transplant de organe.

Art. 64

Spaţiile componente ale serviciului ATI sunt următoarele:

unităţile de ingrijire – saloane sau nuclee cu spaţii aferente pentru: postul de supraveghere (directă şi/sau monitorizată), grupul de igienizare, depozite diverse;

camera de lucru pentru asistente, cuplată cu staţia centrală de monitorizare si semnalizare;

cabinete medici anestezişti cu grup sanitar;

sala de mici intervenţii si tratamente speciale, cu anexele ei (la serviciile mari); depozite pentru aparatură, instrumentar, produse farmaceutice;

mic laborator pentru determinări de urgenţă (se poate utiliza in comun cu blocul operator);

boxa pentru lenjerie curată;

spaţiu sanitar pentru prelucrare st 1g1enizare obiecte de inventar, cu boxă pentru colectare obiecte murdare (rufe, deşeuri);

vestiar-filtru pentru personalul medical, prevăzut cu grup sanitar şi duş;

filtru de acces pentru pacienţi si materiale, cuplat cu un spaţiu (vestiar) pentru echiparea in vestimentaţie de protecţie a persoanelor străine serviciului (aparţinători sau alt personal) medical decat al secţiei.

Art. 65

Circuitul interior al persoanelor este de tip închis pe considerente de asepsie, dar şi pentru izolare faţă de perturbări externe (agitaţie, zgomot, vizite inoportune).

Art. 66

Unitatea (nucleul) de ingnJtre intensivă se conformează si dimensionează in raport de cazuistica proprie spitalului, respectiv de numărul de paturi afectat unei echipe de mgnJire.

Capacitate optimă:

5-6 paturi aferente unui post de supraveghere; Capacitate maximă:

8 paturi (la mai multe paturi aferente unui post de supraveghere, ingrij irea nu se mai consideră intensivă)

arie utila minimă /pat: 12 mp

arie utila minimă /post supraveghere: 12 mp (recomandat 15 mp) dotare sanitară aferentă: grup sanitar cu closet, lavoar şi "ploscar".

Art. 67

1. (a) Modul optim de alcatuire a unei unităţi de ingrijire este de tip nucleu cu camere (compartimente) de I -2 paturi, grupate in jurul postului de supraveghere al echipei de îngrijire, prevăzut cu pereţi vitraţi si go!uri de trecere spre acesta.

2. (b) Sistemul de spitalizare in saloane mari de 5-7 paturi, cu paturile izolabile prin perdele sau panouri uşoare este nerecomandat, fiind mai puţin igienic.

3. (c) Indiferent de soluţia tipologică aplicată, fiecare unitate de ingrijire din ATI va avea cel putin o rezervă de un pat cu grup sanitar pentru cazurile care necesită izolare epidemiologică severă.

Art. 68

1. (a) In mod curent, mai ales la spitalele mici si mijlocii, serviciul ATI se amplasează in imediata vecinătate a blocului operator, pe acelaşi nivel cu acesta;

2. (b) Serviciul ATI se poate amplasa şi la nivel superior sau inferior faţă de blocul operator (la spitalele mari şi foarte mari), cu condiţia realizării unei legături directe, prin scară şi ascensor.

Serviciul de sterilizare centrala Art. 69

In spitale activităţile de sterilizare se centralizează cu precădere in cadrul serviciului de

sterilizare centrală, cu urmatoarele excepţii obligatorii:

1. (a) Sticlăria şi materialele de laborator se sterilizează in interiorul laboratorului;

2. (b) Produsele farmaceutice injectabile, se sterilizează in cadrul farmaciei;

3. (c) Biberoanele si alt inventar mărunt legat de alimentaăia sugarului se sterilizează in compartimentul „biberonerie” al secţiei pediatrie.

Art. 70

1. (a) Serviciul central de sterilizare va avea circuit inchis pentru persoane, cu acces unic dinspre circulaţiile generale ale spitalului;

2. (b) In cazul in care se alipeşte blocului operator, mai poate avea o comunicare interioară cu circualaţiile acestuia (prin uşa in zona „murdară” şi prin ghişeu in zona „curată” a blocului, descrise la Art.6 din prezentele norme).

Art. 71

In cadrul serviciului de sterilizare, spaţiile se impart şi se aşează in flux astfel incit sa se asigure circuite separate pentru instrumentarul si materialele nesterile de cele sterile după cum urmează:

1. (a) zona de activitate cu materiale nesterile, cuprinzand spaţiile pentru primire, depozitare temporară, sortare, prelucrare primară, introducerea in aparatele sau camera de sterilizare;

2. (b) zona de sterilizare propriu-zisă sau „zonă fierbinte”;

3. (c) zona de activitate cu materiale sterile, cuprinzand spaţiile pentru scoatere din „zona fierbinte” şi răcire, sortare, inscripţionare, depozitare, predare;

4. (d) sector anexe comune: birou evidenţă, depozit detergenţi si talc (după caz), vestiar si grup sanitar cu duş pentru personal.

Art. 72

1. (a) Prelucrarea primară a materialelor nesterile este diferenţiată ca proceduri pentru diferite categorii de materiale (instrumentar metalic, cauciucărie, material moale) şi se desfăşoară in spaţii distincte (boxe, alveole, nişe).

2. (b) Spaţiile vor fi echipate cu fronturi de lucru adecvate pentru spălare, pregătire (confecţionare) material moale, pudrare cu talc, ambalarea, aşezare pe rastele sau în casolete, conform cu tehnologia impusă de tipul de aparatură de sterilizare utilizat.

Art. 73

"Zona fierbinte" poate fi alcatuită in două moduri:

1. (a) fie dintr-o cameră de sterilizare (eventual două, separand sterilizarea umedă de sterilizarea uscată), asezată pe linia fluxului intre zona nesterilă si cea sterilă, in care se amplasează aparatele de sterilizare si mesele pentru descărcarea casoletelor;

2. (b) fie din chiar frontul alcătuit din aparatura de sterilizare înseriată, daca se utilizează autoclave si echipamente cu deschidre dublă, sistem recomandat la spitalele mijlocii si mari, pentru a asigura separarea completă a circuitului nesteril de cel steril.

Art. 74

Sterilizarea materialelor se poate face conform Ordinului MS 185/2003), aparatura fiind diferenţiată in funcţie de agentul sterilizant.

Art. 75

1. (a) Dimensionarea şi organizarea staţiei de sterilizare se va face in funcţie de: numărul de paturi (capacitatea spitalului), si numărul sălilor de operaţie,

   cantitatea materialului de sterilizat, pe categorii, determinată in dmc/pat/zi, corespunzător profilului spitalului

   tipul şi capacitatea aparatelor de sterilizare,

   durata unui ciclu de sterilizare pe fiecare tip de aparat.

2. (b) Se recomandă prevederea pentru fiecare categorie de aparate a cate unuia suplimentar care să preia efectuarea operaţiunilor in caz de avariere a aparatelor aflate in serviciu.

Art. 76

1. (a) Serviciul de sterilizare centrală se amplasează cat mai aproape de blocul operator si trebuie să aibă legături cat mai directe cu serviciul ATI, blocul de nasteri, serviciul de urgenţe, laboratoarele de explorări funcţionale, secţiile medicale cu paturi.

2. (b) La spitalele cu profil chirurgical sau la cele generale cu procent mare de paturi de chirurgie, se recomandă alipirea staţiei de sterilizare la blocul operator, cu crearea unui circuit specializat pentru relaţia cu acesta.

3. (c) La spitalele generale mari şi foarte mari, dacă marimea blocului operator o justifică, se poate amenaja o staţie de sterilizare proprie blocului operator, separand activităţile de sterilizare pentru restul spitalului.

Blocul de naşteri Art. 77

In blocul de naşteri se efectuează centralizat activitatea de asistenţă medicală calificată a

parturientelor pe parcursul naşterii.

Art. 78

Modul de conformare al blocului de nasteri şi locul cel mai potrivit de amplasare in cadrul spitalului este dependent de:

felul cum se organizează in cadrul spitalului, respectiv al secţiei de profil, asistenţa parturientelor de la primirea in spital si pană la terminarea naşterii;

capacitatea acestuia (număr de nasteri/zi, rezultată din capacitatea secţiei de obstetrică prevazută in structura spitalului);

sistemul adoptat pentru asistarea parturientei in timpul celor trei faze ale naşterii: travaliu, expulzie, postpartum.

Art. 79

In principiu un bloc de nasteri este constituit din urmatoarele componente spaţio­ funcţionale:

1. (a) compartiment de primire si prelucrare sanitară specifică (dacă activităţile nu au fost preluate de servicul de primire – internare descris la Art. 29.)

2. (b) Unităţi pentru naştere (o suită de spaţii pentru triada de activităţi specifice: travaliu, expulzie, postpartum);

3. (c) Eventual sală de operaţie descris la Art.56 si 59 din prezentele norme;

4. (d) Camera resuscitare nou-născut;

5. (e) Spaţii de lucru pentru personal (cabinet medici, cameră de lucru moaşe, boxe depozitare instrumentar si materiale sterile);

6. (f) Spaţii gospodăreşti (mic oficiu alimentar, boxe depozitare lenjerie si efecte, spaţiu colectare – evacuare rufe murdare si deşeuri);

7. (g) Filtru de acces si dotări sanitare aferente (vestiar personal cu grup sanitar si duş, compartimentat pe sexe, grup sanitar paciente).

Art. 80

1. (a) In blocurile de naşteri mici (2-3 unităţi de naştere), nu se recomandă prevederea unei săli de operaţie – pentru cezariene si alte urgenţe – acestea urmand a se efectua in blocul operator centralizat sau in sala de operaţii a secţiei de obstetrică-ginecologie.

2. (b) La blocurile de naşteri mari (peste 1O naşteri/zi) este indicată prevederea sălii de operaţie in cadrul blocului, precum şi a spaţiului de pregătire-trezire aferent.

Art. 81

Blocul de naşteri va are un circuit inchis, controlat prin filtre de acces.

Art. 82

1. (a) Blocuri de naşteri va fi compartiment in sector septic si aseptic.

2. (b) Pentru spitalele mici si mijlocii, cu mai mult de 50 de paturi de obstetrică, una din unităţile de naşteri se va individualiza ca septică, va primi anexe sanitare proprii şi se va izola in circuitul general al blocului de naşteri.

3. (c) In cadrul spitalelor de specialitate, cu secţii de obstetrică care insumează mai mult de 150 de paturi, se vor crea două blocuri de naşteri separate, dintre care unul septic.

Art. 83

Unitatea de naştere se poate alcătui in mai multe moduri:

1. (a) camera de travaliu tip salon cu 2-3 paturi (14-20 mp), conectată la o sală de naşteri, prevazută cu o nişă (boxă) pentru prelucrarea primară a nou-născutului (minim 25 mp), urmată de o cameră cu 2-3 paturi pentru terapia postpartum, cele trei încăperi avand uşi intre ele. O astfel de unitate se prevede pentru cca. 20 de paturi de obstetrică;

2. (b) sală unică pentru travaliu si expulzie, destinată unei singure parturiente, dotată cu pat, masă ginecologică şi punct pentru toaleta nou-născutului (arie utila 22-25 mp); paturile pentru terapia postpartum se grupează la un loc pentru mai multe astfel de săli, in saloane de 2-3 paturi. Soluţionată in acest fel, unitatea corespunde la cca 15 paturi de obstetrică fiziologică pentru o sală de travaliu-expulzie.

Art. 84

Amplasarea blocului de naşteri, se poate face conform urmatoarelor două modele:

1. (a) Amplasarea in cadrul secţiei sau compartimentului de obstetrică (justificată la spitalele mici, dar şi la spitalele generale mari, cu puţine paturi de obstetrică);

2. (b) Amplasarea in apropierea blocului operator şi a celorlalte servicii tehnico-medicale, avantajoasă pentru cooperarea cu acestea, necesară dacă spitalul are mai mult de două secţii de obstetrică. Această soluţie se aplică in mod curent la spitalele de specialitate (maternităţi sau blocuri materno-infantile).

   Laboratorul de analize medicale Art. 85

   In acest compartiment se centralizează activităţile de laborator necesare examinării

   produselor biologice umane pentru o mai corectă apreciere a stării de sănătate sau a stadiului de îmbolnăvire a pacienţilor. Laboratorul poate deservi atat pacienţii internaţi în spital cat şi pe cei ambulatori.

   Art. 86

   Laboratorul va fi dimensionat şi structurat funcţional in concordanţă cu manmea si profilul spitalului, respectiv cu capacitatea sectorului ambulator, dar şi cu rangul spitalului in ierarhia uniăţilor de asistenţă medicală.

   Art. 87

   Laboratorul de analize medicale se va organiza conform Ordinului M.S. nr. 119/2004

   Art. 88

   1. (a) La spitalele clinice universitare, la unele spitale de specialitate cu programe asociate de cercetare (institute medicale), pe langă laboratorul de analize curente se dezvoltă şi un sector mai mic sau mai mare de laboratoare specializate de cercetare clinică şi/sau paraclinică, în care caz apare şi un sector mare de creştere si intreţinere de animale, numit biobază.

   2. (b) Biobaza va fi amplasată izolat, in afara clădirilor spitalului.

Art. 89

1. (a) Conform normelor se vor separa incăperile cu activităţi periculoase şi se vor delimita locurile de muncă în care operaţiunile presupun degajări de noxe, prin crearea de boxe speciale sau nişe de laborator;

2. (b) Asemănător se protejează şi activităţile sau operaţiunile care necesită condiţii speciale de desfăşurare in ceea ce priveşte mediul aseptic sau steril, ecranarea luminii, protecţia faţă de vibraţii etc.

Art. 90

1. (a) Incăperile laboratorului de analize vor fi ferite de insolare si vor avea condiţii de iluminare uniformă a zonelor de lucru. Orientarea favorabilă pentru fronturile cu ferestre este nord, nord-est si nord-vest.

2. (b) In cazul în care nu se pot evita orientările nefavorabile, se vor lua măsuri speciale de protecţie si ecranare a suprafeţelor vitrate (geamuri termoabsorbante, „brise-soleil”).

Art. 91

1. (a) Intregul laborator de analize medicale va fi amenajat în circuit închis pentru alţi utilizatori decat personalul propriu;

2. (b) Accesul pacienţilor sau al personalului medical din spital este permis numai in spaţiile amenajate ca atare din compatimentul de recoltare directă a produselor biologice şi camera sau ghiseu pentru primire probe respectiv ghişeul pentru eliberare rezultate.

3. (c) Fiecare incapere a laboratorului de bacteriologie, virusologie,microbiologie,biochimie va fi asigurata cu sursa de apa potabila rece si calda, iluminat electric,gaze.

Art. 92

Amplasarea laboratorului va permite legături directe cu serviciul de explorări funcţionale şi legături uşoare cu secţiile de spitalizare, sectorul ambulator, serviciul de urgenţă şi compartimentul de spitalizare de o zi.

Serviciul (laboratorul) de roentgendiagnostic Art. 93

Serviciul grupează centralizat toate investigaţiile bazate pe utilizarea radiaţiei Roentgen

pentru aducerea in domeniul vizibilului a structurilor anatomice interne. Tehnicile de diagnostic fac parte dintr-un sistem mai amplu de investigaţii, cel al tehnicilor de examinare imagistică.

Art. 94

1. (a) Serviciul de roentgendiagnostic este una din unităţile nucleare ce se pot constitui in cadrul spitalelor, pentru care este obligatorie solicitarea si obţinerea de avize speciale, de amplasare si funcţionare, din partea autorităţilor responsabile cu controlul activităţilor ce folosesc radiaţii nucleare.

2. (b) Mod ul de utilizare a radiaţiei Roentgen pentru diagnosticul medical, condiţiile ce trebuie sa le indeplinească aparatura, precum si modul de alcătuire, dimensionare si ecranare la radiaţii a incăperilor, sunt strict condiţionate de normele de securitate nucleară

– regimul de lucru cu surse de radiaţii nucleare.

Art. 95

La proiectare sau reamenajare, dimensionarea şi structurarea serviciului este dependentă de numărul şi tipul de aparate radiologice ce urmează a se instala, de cerinţele fluxului medical specific, de considerente de optimizare a măsurilor de radioprotecţie. Pentru fiecare aparat sunt precis determinate necesarul de încăperi si condiţii tehnologice de montaj.

Art. 96

1. (a) Tipurile de aparate radiologice utilizate în mod curent în serviciul de roentgendiagnostic sunt:

   aparate de Rx-scopie şi Rx-grafie, independente sau cuplate la un post comun de comandă;

   aparate de Rx-grafie specializată (angiografie, mamografie, limfografie, radiografie dentară);

   aparate pentru microradiofotografie (MRF), aparate pentru tomografie computerizată (CT)

2. (b) Pentru fiecare aparat sau pentru un cuplaj de aparate se constituie o unitatefunctională de examinare.

Art. 97

In structura serviciului de roentgendiagnostic intră următoarele categorii de spaţii:

1. (a) Unităţile funcţionale de examinare (compuse din cameră de investigaţie, posturile de comandă si control, boxele de dezbrăcare pentru pacienţi, spaţiile sanitare si tehnice aferente);

2. (b) Spaţii de aşteptare pentru pacienţi cu grupuri sanitare aferente;

3. (c) Spaţii medicale pentru relaţia cu pacientul (secretariat, cabinete de consultaţii);

4. (d) Spaţii pentru personal în afara relaţiei cu pacientul (cabinete de lucru ale medicilor, camere de odihnă personal, vestiare cu duş şi grupuri sanitare);

5. (e) Spaţii pentru prelucrare şi stocare filme radiologice (developare, triere, uscare, citire, depozitare);

(t) Spaţii pentru întreţinere si activităţi gospodăreşti (cameră pentru tehnician de întreţinere, depozit piese de schimb, boxe pentru întreţinere şi curăţenie etc.)

Art. 98

Unitatea Rx-scopie si Rx-grafie clasică, intalnită la toate spitalele, este constituită din urmatoarele incăperi:

1. (a) Cele două camere de investigaţie, fiecare de minim 20 mp (cu raportul laturilor de minim 2/3), ecranate corespunzător la radiaţii conform cu puterea aparatului,

2. (b) Camera de comandă (comună pentru cele doua aparate) cu suprafaţa de minim 8 mp, prevazută cu vizoare de sticlă plumbată spre camerele de investigare, sau vizionare directă pe monitor TV,

3. (c) Boxe de imbrăcare – dezbracare pentru pacienţi, pe fluxul de intrare în camerele de investigare,

4. (d) Spaţiul de lucru pentru asistenţi medicali (preparare bariu, preparare seringi si substanţe de control injectabile) cu suprafaţa de minim 6 mp, m relaţie directă cu camerele de investigare,

5. (e) Grup sanitar pentru pacient, in relaţie cu camera de Rx-scopie.

Art. 99

Pentru unitatea de angiografie, in care se efectuează cateterism vascular, nu sunt necesare boxele de dezbrăcare, dar este necesar un spaţiu de pregătire a pacientului, un spaţiu de spălare pentru medici şi o boxă pentru spălarea instrumentarului utilizat. Camera de investigaţie va avea minim 25 mp.

Art. 100

Unitatea de tomografie computerizată se compune din: camera de investigaţie (30-35 mp), camera de comandă (minim 15 mp) prevazută cu vizor mare de vizionare radioprotejat, camera pentru computere (10-12 mp), camera pentru pregătirea bolnavului, boxe de dezbrăcare, camera pentru evaluare, spaţiile tehnice indicate de furnizorul aparatului.

Art.101

Unitatea de microradiografie va cuprinde: camera de investigaţie (18-20 mp), camera de comandă (care este şi spaţiul de lucru al persoanei care manipulează aparatul) şi boxele de dezbrăcare pentru pacienţi.

Art.102

Spaţiile destinate prelucrării filmelor radiologice:

Art.103

1. (a) Amplasarea serviciului de roentgendiagnostic se face preferenţial la nivelurile inferioare ale clădirii (demisol, parter, etaj 1) datorită incărcării structurale mari date de greutatea aparaturii şi a elementelor constructive de ecranare (plumb, tencuieli baritate).

2. (b) Nu există contraindicaţii de amplasare a altor servicii sau compartimente ale spitalului in vecinătatea unităţilor radiologice (lateral, la nivelul superior sau la nivelul inferior), dacă se aplică măsurile normate de radioprotectie la elementele constructive de separare faţa de alte spaţii.

Art. 104

Serviciul de roentgendiagnostic va avea legături cat mai directe posibil cu blocul operator, serviciul de urgenţa, secţiile medicale şi serviciul de explorări funcţionale.

Art. 105

1. (a) La spitalele mari şi foarte mari, se acceptă amplasarea unor unităţi radiologice distincte de serviciul central, in sectorul de urgenţe, in blocul operator, in secţia de ortopedie.

2. (b) Aceste unităţi se vor trata ca activităţi nucleare distincte şi se vor supune, ca şi serviciul central, reglementărilor normative privind utilizarea radiaţiilor Roentgen.

Serviciul (laboratorul) de explorări funcţionale şi alte investigaţii anatomo­ fiziologice complexe

Art. 106

In cadrul acestui serviciu se grupează, centralizat pe spital, o mare varietate de tehnici de investigare, bazate pe utilizarea unor aparaturi specializate de inalta tehnologie şi care permit obţinerea de date referitoare la potenţialul funcţional al diferitelor organe şi sisteme ale corpului uman.

Art. 107

La proiectarea sau amenajarea serviciului:

1. (a) se va preciza tipul şi numărul de laboratoare de explorări funcţionale necesare ( in funcţie de mărimea şi profilul spitalului),

2. (b) se va stabili impreună cu proiectantul mod ul de organizare generală a serviciului (schema de grupare a unităţilor pe compartimente)

3. (c) se va indica aparatura medicală cu care se intenţionează să se echipeze fiecare laborator in parte (intrucat conformarea şi dimensionarea spaţiilor este dependentă de prescripţiile şi condiţionările furnizorului de echipamente şi aparate medicale).

Art. 108

In mod uzual, in spitalele generale mijlocii şi mari, unităţile de explorări funcţionale vor fi grupate pe compartimente, in funcţie de organele şi sistemele anatomo-fiziologice investigate, astfel:

1. (a) Explorări cardio-respiratorii şi cardio-vasculare (electrocardiografie (EKG), diagnostic ultrasonic, probe de efort, ventilaţie pulmonară, bronhoscopie etc.);

2. (b) Explorări ale funcţiilor digestive (tubaje gastrice şi duodenale, colonoscopie, rectoscopie etc.);

3. (c) Explorări ale sistemului nervos (elecroencefalografie (EEG), excitabilitate neuro­ musculară, etc.)

4. (d) Explorări ale funcţiilor metabolice;

5. (e) Explorări ale funcţiilor renale (citoscopie, cateterism uretral etc.);

6. (f) Explorări oftalmologice;

7. (g) Explorări imagistice generale (ecografie, tomografie cu rezonanţă magnetică – RMN).

Art. 109

In cadrul serviciului:

1. (a) Laboratoarele aparţinand aceluiaşi compartiment se grupează pe un circuit intern care, pe langă cabinetele destinate examinării propriu-zise, mai cuprinde: incaperi de lucru pentru medici şi personal sanitar mediu, camere pentru pregătirea pacientului in vederea examinării (după caz), anexe sanitare şi gospodăreşti, precum şi eventualele spaţii tehnice aferente echipamentului medical.

2. (b) Pentru fiecare compartiment, sau in comun pentru două-trei compartimente (in funcţie de amploarea acestora şi de schema generală de organizare a serviciului), se prevăd spaţiile de aşteptare pentru pacienţi cu grupurile sanitare aferente, ghişeul de relaţii cu pacientul (informare, programare, eliberare rezultate).

Art. 110

Evoluţia tehnicilor de explorare endoscopică şi laparoscopică, combinate cu proceduri terapeutice de tip chirurgical (cauterizări, extirpări, suturări), pune problema scoaterii laboratoarelor de endoscopie din cadrul compartimentelor specializate şi grupării lor intr­ un serviciu (compartiment) autonom de endoscopie, prevăzut cu toate anexele medicale, tehnice şi gospodăreşti necesare; in acest caz modelul tipologic de organizare a compartimentului de endoscopie va fi mai apropiat de cel utilizat pentru blocul operator.

Art. 111

La spitalele mari şi foarte mari, unele unităţi de explorări funcţionale se pot regăsi şi in componenta secţiilor medicale cu paturi, distinct de amplasam lor in serviciul central (de ex: cabinet de ecografie in secţia de obstetrică-ginecologie, cabinet EKG in secţia de cardiologie).

Art. 112

1. (a) Amplasarea serviciului de explorări funcţionale se va face in apropierea serviciului de roentgendiagnostic şi a laboratorului de analize medicale.

2. (b) Se va asigura o legatură directă cu serviciul de urgenţă, cu sectorul ambulator şi cu compartimentul de spitalizare de o zi.

Laboratoarele de medicină nucleară Art. 113

Procedurile medicale care utilizează pentru diagnostic şi/sau terapie substanţe

radiofarmaceutice (izotopi) se izolează de restul activităţilor medicale, constituind un serviciu distinct in cadrul spitalului: laboratorul de medicină nucleară. Acest serviciu se organizează in spitalele generale mari şi foarte mari, precum şi in unele spitale de specialitate, cum ar fi cele de oncologie, endocrinologie, reumatologie etc.

Art. 114

In componenţa serviciului pot intra (după caz) urmatoarele compartimente:

1. (a) Izotopodiagnostic (unitate de explorări cu aparatură de tip scaner sau tip scintigraf);

2. (b) Izotopoterapie (microunitate de spitalizare pentru pacienţi trataţi cu produse radiofarmaceutice);

3. (c) Laborator de analize medicale (pentru analiza produselor biologice ale pacienţilor trataţi sau investigaţi cu izotopi);

4. (d) Laborator de preparare şi dozare (diluţie) a substanţelor radiofarmaceutice;

5. (e) Anexe funcţionale şi tehnice comune pentru: depozitarea surselor radioactive,

decontaminarea lenjeriei şi obiectelor de inventar, decontaminarea personalului,

dezactivarea deşeurilor radioactive lichide şi solide, tratarea şi filtrarea aerului.

Art. 115

Laboratorul de medicină nucleară se organizeză ca o "unitate nucleară de lucru cu surse deschise" in sensul definit de norme.

Art. 116

1. (a) Laboratorul se amenajează in circuit inchis, protejat prin filtre şi ecluze cu control dozimetric, la intrarea in laborator şi la trecerea dintr-un compartiment in celalalt.

2. (b) Operaţiunile de transvazare a surselor cu concentraţie mare se fac in nişe, boxe special amenajate.

3. (c) Efluenţii si deşeurile solide radioactive se colectează şi se stochează pe durată de timp necesară dezactivării.

4. (d) Aerul viciat din nişe, boxe sau alte zone cu posibile concentrări de particule radioactive, se filtraeză şi se controlează înainte de evacuarea in exterior.

Art. 117

1. (a) Laboratorul de medicină nucleară se amplasează la parterul sau demisolul construcţiei, sub acesta urmand a fi solutionat un spatiu tehnic propriu, delimitat faţa de alte spaţii comune sau de alte funcţiuni ale clădirii.

2. (b) In afara accesului dinspre circulaţiile interioare ale spitalului, laboratorul de medicină nucleară va beneficia de un acces propriu direct din exterior, pentru aprovizinarea cu produse radiofarmaceutice şi pentru expedierea deşeurilor nedezactivate.

3. (c) Nu sunt contraindicaţii in ceea ce priveşte amplasarea altor funcţiuni spitaliceşti in spaţiile aflate alături sau deasupra incăperilor laboratorului.

Serviciul fiziotrapie şi recuperare medicală

Art. 118

Procedurile de fizioterapie şi recuperare medicală, mai amplu sau mai puţin dezvoltate, sunt nelipsite in structura spitalelor moderne, fie ca tratament asociat, fie ca tratament principal in cazul spitalelor de specialitate. Amploarea şi structura serviciului sunt in funcţie de capacitatea spitalului, de profilul acestuia şi, după caz, de asocierea dispensarului policlinic.

Art.119

Serviciul de fizioterapie şi recuperare medicală poate cuprinde in structura sa următoarele compartimente:

1. (a) Cultură fizică medicală (kinetoterapie)

2. (b) Electro-fototerapie

3. (c) Hidro-termoterapie

4. (d) Masoterapie

5. (e) Pneumoterapie

(t) Psihoterapie şi terapie ocupaţională

Art.120

Pentru compartimentul de kinetoterapie (cultură fizică medicală) sunt necesare urmatoarele spaţii:

1. (a) sala de gimnastică in grup (dimensionată pentru 10-12 persoane).

2. (b) Sala de gimnastică analitică (pentru 2-3 persoane),

3. (c) Sala de elongaţii

4. (d) Sala de terapie pe aparate

5. (e) Anexe: camere instructori, depozit materiale, vestiare pentru pacienţi separate pe sexe, grupuri sanitare.

Art. 121

Compartimentul de electro-fototerapie:

1. (a) se subimparte pe unitaţi după tipurile de proceduri utilizate: terapie cu curenti de joasă frecventă sau ultrasunete; terapie cu curenţi de frecventă medie;

   terapie cu curenţi de inaltă frecvenţă terapie cu campuri elecromagnetice fototerapie

2. (b) In general aplicarea procedurilor de elecroterapie se face in boxe de cate un pat cuplate mai multe in cardul unui cabinet, care va avea prevăzut şi un spatiu de lucru pentru personalul medical.

3. (c) Procedurile cu curenţi de inaltă frecvenţă se izolează in incăperi distincte de celelalte proceduri; de asemeni procedurile bazate pe campuri electromagnetice vor avea aparatele instalate in camere individualizate protejate corespunzator.

4. (d) Incăperea pentru ultraviolete va fi inchisă şi controlată in ceea ce priveşte ozonarea aerului.

5. (e) Compartimentul va mai cuprinde: camera de odihnă pentru personal, boxe de dezbrăcare pentru pacienţi, grupuri sanitare.

Art.122

1. (a) In compartimentul de hidroterapie se grupează următoarele unităţi: hidrotermoterapie

   hidroelectroterapie hidrokinetoterapie

2. (b) Unităţile de hidrokinetoterapie se amplasează împreună intr-o sală mare, încălzită şi ventilată corespunzător, prevazută la intrare cu filtre-vestiar, closete si duşuri pentru pacienţi precum şi o cameră cu grup sanitar pentru instructori. Bazinele mari vor avea scări şi rampe comode pentru acces, balustrade de protecţie la exterior, balustrade de susţinere la interior.

3. (c) Celelalte unităţi de hidroterapie se ampalsează in spaţii boxate şi înseriate, accesibile pe o parte pentru pacienţi (prin intermediul boxelor de dezbrăcare) şi deservite pe cealaltă parte de personalul specializat.

4. (d) In cadrul compartimentului se mai prevăd: camera de lucru şi odihnă pentru personal, depozit pentru lenjerie umedă dotat cu aparate de uscare, depozit pentru lenjerie curată, boxă curăţenie.

Art. 123

Compartimentul de masoterapie:

1. (a) se subamparte în unitate pentru proceduri uscate şi unitate pentru proceduri umede (duş-masaj, masaj subaqual).

2. (b) Unitatea pentru proceduri umede se poate cupla cu celelalte unităţi de hidroterapie, unitatea pentru masaj uscat amplasandu-se de regulă între compartimentul de hidroterapie şi cel de cultură fizică medicală.

3. (c) Masajul uscat se execută in boxe individuale înseriate, pe langă care se prevede o cameră de odihnă pentru maseori cu grup sanitar şi duş.

Art. 124

Compartimentul de pneumoterapie

1. (a) poate avea in componenţă o unitate de aerosoli, o unitate de inhalaţii, barocameră, o unitate de gimnastică respiratorie la aparate.

2. (b) Unitatea de aerosoli se organizează fie într-o încăpere boxată pentru proceduri individuale, fie într-o sală comună pentru mai mulţi pacienţi dacă se fac tratamente cu ultrasonoaeroso1i.

3. (c) Unitatea de inhalaţii este asemănătoare celei pentru aerosoli.

4. (d) Barocamera va fi dimensionată corespunzător pentru un grup de 18-20 pacienţi, aşezaţi pe scaune.

5. (e) In cadrul compartimentului se mai prevăd staţii de lucru şi de odihnă pentru personalul medical, grupuri sanitare, boxe pentru lenjerie curată şi murdară, eventuale anexe tehnice pentru echipamente.

Art. 125

Compartimentul de psihoterapie şi ergoterapie (terapie operaţională):

1. (a) se adresează special pacienţilor ce efectuează tratamente dificile şi/sau de lungă durată, fiind prezent la spitale de boli cronice, spitale pentru handicapaţi sau la spitale generale mari şi foarte mari care au secţii de acest fel.

2. (b) Unitatea de psihoterapie are în componenţă cabinete pentru tratament individual, sala pentru psihoterapie de grup şi grupuri sanitare pentru personal si pacienţi;

3. (c) Unitatea de terapie ocupaţională cuprinde un număr de săli-atelier specializate pentru diferite activităţi (lucru manual, desen-pictură, tamplărie), camere pentru personal, depozite de materiale, grupuri sanitare.

Art.126

1. (a) In zona accesului în serviciul de fizioterapie şi recuperare medicală se amplasează secretariatul de programare si luare in evidentă, cabinete pentru medici de specialitate şi pentru asistenta şefă, garderoba pentru pacienţii ambulatorii, vestiare pentru personal medical, depozite de lenjerie şi cele pentru diferite produse farmaceutice necesare procedurilor.

2. (b) Spaţiile de odihnă post tratament pentru pacienţi se pot amplasa centralizat (în zona intrării), pentru serviciile mici, sau pe grupe de compartimente, în cazul serviciilor amplu dezvoltate.

Art.127

1. (a) Amplasarea serviciului în cadrul spitalului va asigura legăturile directe cu secţiile medicale de spitalizare (prin intermediul nodului de circulaţie verticală) şi cu zona de acces in sectorul ambulator.

2. (b) Nu se permite ca serviciul să fie traversat de circulaţia generală a spitalului.

3. (c) Dacă seviciul are in componenţă un compartiment de hidroterapie este recomandabilă amplasarea lui la nivelul inferior (demisol sau parter) respectiv peste subsolul tehnic prin care se face distribuirea instalaţiilor şi vizitarea lor.

4. (d) Se poate adopta şi amplasarea seviciului pe două niveluri, caz în care la nivelul superior se amplasează compartimentele „uscate” (electroterapie, pneumoterapie, cultură fizică medicală, psihoterapie), asigurandu-se o circulaţie verticală proprie (scară) intre cele două niveluri.

Laboratorul de anatomie patologică si prosectură Art.128

Serviciul este destinat efectuării de examene anatomo-patologice ale pacienţilor decedaţi (autopsie, analize de organe, ţesuturi şi produse biologice), dar şi pentru examinări ale unor ţesuturi prelevate de la pacienţi vii (biopsii, puncţii, extirpări chirurgicale).

Art.129

Cele două componente ce intră in structura serviciului, urmand a avea circuite interne relativ autonome sunt: (a) Prosectura (prelucrare cadavre si autopsie) şi (b) Laboratoare (histopatologie, histochimie, citologie).

Art.130

1. (a) Compartimentul de prosectură se prevede la toate tipurile de spital.

2. (b) Laboratorul de anatomie patologică nu se organizează distinct la spitalele mici; in cazul acestora, sălii de autopsiei se alătură o încăpere anexă pentru lucrări de laborator;

3. (c) La spitalele teritoriale judeţene, de regulă, pentru utilizarea mai eficientă a personalului şi aparaturii din dotare, laboratorului de anatomie patologică i se asociază „Laboratorul judeţean de medicină legală”

4. (d) La spitalele clinice serviciul se poate amplifica cu spaţiile necesare pentru invăţămantul medical de specialitate, cu respectarea normelor.

Art. 131

Compartimentul de prosectură cuprinde următoarele spaţii:

1. (a) Cameră frigorifică boxată pentru depozitarea cadavrelor;

2. (b) Sala de autopsie (cu unul sau două posturi de autopsie, m funcţie de mărimea spitalului),

3. (c) Sala pt. pregatirea cadavrelor pentru predarea cadavrelor către aparţinător

4. (d) Spaţiu pentru predarea cadavrelor către aparţinător, cu acces propriu spre exterior

5. (e) Hol aşteptare aparţinători, prevăzut cu grup sanitar;

6. (f) Birou intocmire documente decese ;

7. (g) Spaţiu de odihnă şi grup sanitar cu duş, pentru personal ;

8. (h) Laborator aferent autopsie (după caz).

Art. 132

Compartimentul laboratoare de anatomie patologică cuprinde:

1. (a) Spaţii pentru prepararea probelor si pieselor anatomice;

2. (b) Spaţii pentru diverse determinări histochimice, citologice etc.

3. (c) Cameră microscopie si histotecă;

4. (d) Depozit sau spaţiu de expunere piese anatomce;

5. (e) Boxe de depozitare reactivi, chimicale;

(t) Camera medicului sef;

(g) Anexe pentru personal.

Art. 133

Operaţiunile de autopsie şi cele de determinări de laborator sunt generatoare de noxe (mirosuri, degajări de vapori toxici) şi implică pericol de infectare. Prevederea de nişe de laborator pentru localizarea acestora şi ventilarea mecanică a incăperilor sunt obligatorii. Peretii camerelor vor fi faiantati (pina la h=2m), restul in ulei. Podeaua prevazuta cu sifon in pardoseala, panta de scurgere racordata la reteaua de canalizare. Reziduurile se dezinfecteaza inainte de deversare. Incaperile vor fi prevazute cu instalatii de apa calda si rece, instalatii electrice si dusuri pt. personal.

Art. 134

Amplasarea serviciului se face:

1. (a) In aşa fel încat sa se asigure un acces direct din exterior pentru aparţinători şi preluarea cadavrelor. In zona acestui acces se va prevedea un spaţiu pentru staţionarea maşinii mortuare, ferit vederii dinspre saloanele bolnavilor.

2. (b) Accesul dinspre spital va fi amenajat cu un filtru igienico-sanitar, care să asigure izolarea circuitului intern al serviciului de restul circulaţiilor din spital. Dinspre acest acces se vor asigura legături directe cu blocul operator şi nodul de circulaţie verticală al sectorului de spitalizare.

   Farmacia Art. 135

   1. (a) Serviciul asigură primirea, depozitarea şi controlul produselor farmaceutice fabricate industrial, prepararea unor medicamente, porţionarea si reambalarea medicamentelor conform prescripţiilor medicale din spital, etc.

   2. (b) In funcţie de mărimea şi profilul spitalului, farmacia poate avea şi laborator de preparare a soluţiilor sterile injectabile.

Art. 136

Farmacia cuprinde următoarele compartimente: primire şi depozitare medicamente preparare şi prelucrare medicamente

laborator de produse sterile injectabile (după caz), eliberare medicamente,

anexe comune pentru personal.

Art. 137

1. (a) Primirea produselor farmaceutice se face în camera de receptie, unde se face ş1 depozitarea lor provizorie în vederea trierii si controlului.

2. (b) Accesul se asigură direct din exterior şi se prevede cu rampă de descarcare.

3. (c) Camerele de depozitare se separă pe tipuri de produse farmaceutice: specialităţi (medicamente, plante, ceaiuri),

   chimicale grele (produse livrate in ambalaje mari, bidoane, damigene), chimicale uşoare (produse livrate in flacoane, sticle, pachete),

   produse inflamabile (alcool, eter, acetonă), materiale aseptice (pansamente,vată).

4. (d) Medicamentele şi produsele farmaceutice termolabile se pastrează in frigidere.

5. (e) Intr-o incăpere distinctă se va asigura depozitarea ambalajelor returnabile şi a altor materiale necesare prelucrărilor în farmacie (flaconaşe, punguţe, dopuri, etichete), prevazută cu spaţiu de spălare a acestora.

6. (f) In funcţie de mărimea spitalului, respectiv a farmaciei, unele din depozite se pot cupla (cele pentru chimicale grele şi uşoare şi cele pentru specialităţi şi materiale aseptice).

Art. 138

Dacă farmacia are laborator de produse sterile injectabile, se va prevedea un depozit distinct pentru subsţantele şi materialele necesare acestui laborator.

Art. 139

1. (a) Prepararea şi prelucrarea medicamentelor conform reţetelor, respectiv prepararea formulelor magistrale, divizarea şi reambalarea medicamentelor condiţionate, precum si controlul produselor farmaceutice recepţionate se face in camera denumită receptură­ oficină şi în laboratorul anexat acesteia.

2. (b) Pentru spălarea, uscarea şi depozitarea veselei şi ustensilelor se prevede o boxă (încapere) specializată, accesibilă din oficină şi laborator.

Art. 140

1. (a) Laboratorul pentru produse sterile injectabile se proiectează conform normelor în vigoare. El se compune dintr-o suită de camere, ordonate tehnologic, ce alcătuiesc un circuit închis faţă de restul farmaciei.

2. (b) Accesul personalului in camera de preparare a soluţiilor sterile se face numai prin filtru, iar comunicarea dintre această cameră şi celelalte spaţii din fluxul de producţie se asigură prin ghişee.

Art. 141

Spaţiul pentru eliberare medicamente este interfaţa farmaciei cu spitalul, locul unde accede personalul din spital pentru a prezenta condicile cu reţete medicale prescrise şi de unde se eliberează medicamentele şi celelalte produse farmaceutice. Restul farmaciei este accesibil numai personalului propriu (circuit inchis).

Art. 142

In cadrul farmaciei se mai pot organiza următoarele spaţii anexe:

biroul dirigintelui (amplasat în apropierea zonei de eliberare a medicamentelor), camera de odihnă şi vestiarul personalului cu grup sanitar şi duş,

boxa pentru arhivarea documentelor boxa pentru curăţenie şi dezinfecţie

Art. 143

1. (a) Farmacia trebuie să aibă o bună legătură cu toate serviciile medicale ale spitalului, de aceea va fi cat mai usor accesibilă dinspre nodul de circulatie verticală.

2. (b) Pentru a permite accesul direct din exterior, amplasarea favorabilă este la parter sau al demisol (cu asigurarea luminării convenabile a spaţiilor de lucru).

3. (c) In cazul amplasării farmaciei la etajul 1, între spaţiul de recepţie accesibil din exterior şi restul farmaciei se va sigura o legatură directă, proprie, prin ascensor de materiale si scară.

Blocul alimentar (bucătărie) Art. 144

Prepararea alimentelor se face centralizat pentru pacienţii şi însoţitorii internaţi, precum

şi pentru personalul care serveşte masa la spital, bucătăria dimensionandu-se în funcţie de numărul de porţii.

Art. 145

In cadrul blocului alimentar se vor amenaja următoarele sectoare:

1. (a) Recepţie şi depozitare produse alimentare neprelucrate;

2. (b) Spaţii prelucrări primare

3. (c) Spaţii pentru prelucrări finale;

4. (d) Spatiu pt.depozitarea alimentelor pentru o zi (depozit de zi)

5. (e) Oficiu de distribuţie ;

(t) Control dietetic;

(g) Anexe pentru persoanl.

Art. 146

1. (a) Bucătăria are circuit inchis, cu acces direct din exterior pentru aprov1Z1onare s1 evacuare deşeuri menajere;

2. (b) Interfaţa spre spital o constituie oficiul de distribuţie în care are acces personalul de îngrijire din secţiile medicale, precum şi cel de deservire al cantinei (restaurantului cu autoservire).

Art. 147

Condiţiile de recepţie şi depozitare, prelucrare şi preparare a alimentelor, modul de organizare a circuitelor bucătăriei şi măsurile de protecţie igienico-sanitare sunt cele prevăzute în normele şi prescripţiile referitoare la unităţile de alimentaţie publică.

Art. 148

Spaţiile pentru depozitarea produselor alimentare neprelucrate se vor dimensiona în funcţie de stocul necesar pentru fiecare categorie, ţinand seama că la unele produse de bază se face aprovizionarea pentru durate de timp mai lungi, cu scopul de a avea asigurat stocul de rezervă pentru cazuri de dificultăţi de aprovizionare sau dezastre.

Art. 149

Camerele pentru prelucrări primare:

1. (a) vor fi in număr de minim două, recomandabil trei (separat pentru legume, carne, peşte, păsări).

2. (b) se vor conecta direct cu spaţiile bucătăriei propriu-zise sau prin intermediul unm coridor intern „curat”, neinterferat de circuitele de aprovizionare „murdare”.

Art. 150

1. (a) In bucătăria propriu-zisă se vor organiza distinct următoarele zone de preparare (eventual separate prin pereţi de compartimentare parţială, la blocurile alimentare de mare capacitate):

   • • prelucrări termice pentru mesele principale (bucătăria caldă),

   • • prelucrări dietetice,

   • • prelucrări pentru micul dejun (bucătărie lapte-ceai),

   • • bucătărie rece

2. (b) Preparatele de patiserie-cofetărie se vor prelucra într-o incăpere distinctă.

3. (c) Anexat direct bucătăriei se amplasează camera pentru spălat vase.

Art. 151

Modul de amenajare a oficiului de distribuţie a mancării depinde de sistemul adoptat pentru livrarea acestora la secţiile de spitalizare, astfel:

1. (a) livrarea alimentelor preparate se face pentru întreaga cantitate necesară unei secţii (în recipiente mari); în acest caz încălzirea si porţionarea mancării se face in oficiile alimentare ale secţiilor şi tot aici se spală şi se pastrează vesela pentru pacienţi şi carturile (cărucioarele) de transport. Oficiile alimentare se vor dimensiona şi echipa corespunzator acestor activităţi;

2. (b) din blocul alimentar, alimentele preparate se livrează gata porţionate pentru fiecare pacient, situaţie în care oficiul de distribuţie (sau bucătăria) va fi dotată cu o linie specială de porţionare şi catering. In acest caz, adiacent oficiului de distribuţie se vor prevedea spaţii, echipate cu linii mecanizate, pentru spălarea veselei întregului spital şi igienizarea carturilor; carturile pentru transportul mancării porţionate vor fi izolate termic; oficiile alimentare din secţii se vor dimensiona minimal.

Se recomanda ca hrana bolnavilor sa fie servita la aproximativ 30min de la preparare.In caz contrar ele trebuie mentinute la o temperatura >60 C sau la max.8 C. Alimentele preparate in afara blocului alimentar vor fi transportate la rece si incalzite la min.60 C înainte de a fi servite bolnavilor.

Este interzisa pastrarea alimentelor preparate de la o masa la alta.

Art.152

Dacă se adoptă sistemul de livrare pe partide, transportul alimentelor preparate de la oficiul blocului alimentar la oficiile alimentare ale secţiilor de spitalizare se poate face fie în cărucioare INCHISE prin intermediul ascensoarelor comune, fie direct cu ascensoare de alimente (tip mont-carge), dacă oficiile secţiilor se află pe aceeaşi verticală cu oficiul central de distribuţie.

Art.153

Pentru stabilirea meniurilor şi controlul dietelor, în apropierea bucătăriei şi a oficiului de distribuţie se vor plasa laboratorul de dietetică, prevăzut cu un frigider pentru probe alimentare şi biroul dieteticianului.

Personalul bucatariilor sau oficiilor va fi supus controlului medical la angajare si controalelor medicale periodice. Periodicitatea controalelor si tipurile de examene care trebuie efectuate vor fi realizate conform normelor in vigoare.

Asistenta dieteticiana va supraveghea zilnic starea de sanatate si de igiena individuala a personalului din blocul alimentar. Ea va investiga activ pe toti lucratorii înainte de a începe munca si daca prezinta semne de boala ii va trimite la medic.De asemenea, orice lucrator din blocul alimentar va raporta asistentei dieteticiene aparitia in timpul lucrului a unor semne de boala care pot pune in pericol starea de sanatate a consumatorilor.

Art.154

Anexele pentru personalul blocului alimentar vor cuprinde următoarele amenajări:

• • vestiar cu grup sanitar şi duş, separate pe sexe, amplasate langă accesul personalului

• • sala de mese, amplasat în relaţie cu oficiul de distribuţie.

  Art.155

  Blocul alimentar va fi dotat cu recipiente necesare pentru colectarea, depozitarea s1 îndepărtarea reziduurilor menajere conform normelor.

  Art.156

  1. (a) Blocul alimentar se va amplasa în aşa fel încat legăturile acestuia cu secţiile de spitalizare sau cu cantina personalului să nu traverseze alte zone gospodăreşti pentru care cerinţele de igienă sunt mai puţin severe.

  2. (b) Blocul alimentar se poate amplasa atat în cladirea principală a spitalului (la parter sau demisol), cu luarea măsurilor corespunzătoare privind protecţia spaţiilor spitaliceşti faţă de degajările de abur şi mirosuri (ventilaţie, sas-ecluza la accesul in spital), fie într-o clădire separată, în care caz legătura cu spitalul se va asigura printr-un coridor închis.

  Spălătoria Art.157

  De regulă spălătoria se organizează ca un serv1cm unic pe spital pentru următoarele

  activităţi: primire, dezinfecţie, spălare, călcare, reparare, depozitare rufe. La organizarea spaţial-funcţională a spălătoriei se vor respecta următoarele cerinţe:

  • • separarea obligatorie a circuitelor de rufe murdare şi rufe curate;

  • • separarea şarjelor de rufe pe categorii de provenienţă;

  • • diferenţierea, pe intregul flux tehnologic, a liniilor de utilaje pentru rufele pacienţilor copii faţă de cele pentru rufele pacienţilor adulţi.

    Art.158

    1. (a) Pentru secţiile de boli transmisibile si TBC în spălătorie se va organiza, obligatoriu, un circuit complet distinct de al celorlalte secţii ale spitalului, cu compartimentarea corespunzatoare a spaţiilor pe întregul traseu de procesare al rufelor;

    2. (b) In cazul cand secţia de boli transmisibile este plasată în pavilion separat, se va organiza o spălătorie proprie în cadrul pavilionului.

    Art.159

    1. (a) Dimensionarea spaţiilor şi echiparea cu utilaje a spălătoriei se face in funcţie de capacitatea secţiilor de spitalizare, ţinandu-se seama şi de amploarea celorlalte servicii tehnico-medicale.

    2. (b) Pentru spitalele generale se consideră un minim de 2,5 kg rufe pe zi şi pe pat.

    (c )La spitalele cu profil chirurgical sau de obstetrică-ginecologie se va lua in calcul o cantitate mai mare de rufe pe zi şi pat respectiv între 3 si 4 kg).

    Art.160

    Organizarea spaţiilor se face in flux continuu, după cum urmează:

    1. (a) Camera pentru primirea şi trierea rufelor murdare (în care rufele murdare, ambalate in saci, sunt aduse de personalul secţiilor şi predate spălătoriei);

    2. (b) Spaţiu pentru dezinfecţia rufelor, amenajat cu căzi de baie pentru înmuiere în dezinfectatnt, în număr suficient pentru a putea separa rufele provenind de la diversele secţii. Dezinfecţia se poate face şi direct în utilajul mecanizat de spălare, numai dacă acest utilaj are un program special de dezinfecţie, corespunzător cerinţelor de igienă pentru spitale (Ord.1025/2000)

    3. (c) Spălătoria propriu-zisă, în care se amplasează utilajele mecanizate pentru spălare si stoarcere prin centrifugare;

    4. (d) Spaţii pentru uscătorie şi călcătorie (sală comună sau compartimentată pentru cele două operaţii, separată însă de sala spălătoriei pentru a sigura menţinerea condiţiilor de igienă); uscarea şi călcarea rufelor se face mecanizat sau manual (Ord. l 025/2000)

    5. (e) Incăpere pentru repararea rufelor, ampalsată între călcătorie şi depozitul de rufe curate;

    6. (f) Depozit de rufe curate, în care se face şi sortarea, respectiv ambalarea rufelor pentru secţiile şi serviciile de destinaţie;

    7. (g) Camera de eliberare rufe curate, in care are acces personalul din secţiile medicale;

    8. (h) Anexe pentru personalul propriu care vor include:

• • vestiar cu grup sanitar şi duş,

• • camera de odihna,

• • biroul responsabilului, cu controlul vizual asigurat spre camerele de pnmtre s1 eliberare rufe.

Art. 161

Circuitul interior al spălătoriei nu va fi traversat de alte circuite ale spitalului.

Modul de amplasare a utilajelor şi instalaţiilor aferente se va avea în vedere asigurarea condiţiilor pentru întreţinere uşoară şi rapidă (reparaţii, curăţire).

Art.162

Spălătoria se poate amplasa fie la parterul sau demisolul clădirii principale a spitalului (la primul nivel peste subsolul tehnic), în care caz se vor asigura toate măsurile pentru a nu permite pătrunderea în spaţiile medicale a aburului şi mirosurilor, fieîin pavilion separat (eventual cu alte funcţiuni gospodăreşti), în care caz comunicarea cu clădirea spitalului se va face printr-un coridor de legatură.

Depozitele centrale Art.163

In cadrul unităţii sanitare trebuie să existe un spaţiu central de depozitare a materialelor.

Art.164

Depozitul central de materiale trebuie să fie conceput şi amenajat corespunzator.

1. (a) Depozitul central de materiale se recomanda sa fie o constructie separata de cladirea unitatii sanitare.

2. (b) Daca se apeleaza la spatiile existente, incaperile se vor amenaja astfel incit sa raspunda cerintelor de mai jos.

3. (c) Pentru incaperile amenajate ca depozit in subsoluri tehnice se va asigura o buna hidroizolatie si termoizolatie conductelor care traverseaza incaperile.

4. (d) Pentru o depozitare adecvata a materialelor de diferite tipuri se poate opta pentru 😮 singura incapere suficient de mare sau mai multe incaperi dotate cu mobilier corespunzator necesitatilor.

   Art.165

   Materialele sanitare se depoziteaza separat de cele nesanitare.

   Art.166

   1. (a) Spatiile de depozitare vor fi prevazute utilaje frigorifice pentru pastrarea materialelor care necesita refrigerarea.

   2. (b) Se va asigura protectia impotriva radiatiilor solare a materialelor sensibile.

   3. (c) Se va pastra o temperatura si un nivel de umiditate adecvate tipului de materiale depozitate.

   4. (d) Se va asigura ventilatia naturala si/sau artificiala astfel incit sa se pastreze calitatea aerului interior conform normelor in vigoare.

   5. (e) Finisajele vor fi facute cu vopsea lavabila.

   6. (f) Pavimentul depozitului va fi neted, fara crapaturi, din materiale antiderapante, rezistente la compresiune, socuri si uzura, inclinat si cu o hidroizolatie buna.

Art.167

1. (a) Accesul in spatiul de depozitare trebuie sa fie suficient de larg, astfel incit sa fie posibila folosirea mijloacelor mecanice de transport si manipulare.se recomanda ca accesul sa se faca direct din exterior.

2. (b) In depozitul central se vor folosi mijloace mecanice adecvate de manipulare,cantarire,ridicare si distribuire a materialelor, pentru a evita ca lucratorii sa poarte greutati mai mari decât cele prevazute in Normele de Protectia Muncii in vigoare.

Art.168

1. (a) Receptionarea materialelor, verificarea si distribuirea catre localizari se face in ziua primirii, intr-o zona special destinata, numita zona de primire. In aceeasi incapere se predau materialele catre compartimentele unitatii sanitare.

2. (b) Materialele care sosesc la sfirsitul programului de lucru si care nu pot fi distribuite catre localizari se vor pastra in zona de primire impreuna cu documentele insotitoare. Exceptie fac materialele care necesita refrigerare si care se vor pune in frigidere imediat dupa primirea lor.

3. (c) Materialele primite catre localizari si sub localizari se vor aseza pe rafturi, in spatele celor deja existente in depozit pentru ca materialele sa fie folosite in ordinea intrarii in depozit.materialele cu termen de valabilitate depasit nu se pastreaza in depozit. Ele se scot din depozit si vor urma filiera de eliminare finala a deseurilor, dupa reglementarile in vigoare.

4. (d) Incarcaturile de pe carucioare vor fi asigurate in timpul deplasarii impotriva rasturnarii sau caderii. In timpul transportului, materialele distribuite catre sectiile unitatii sanitare vor fi protejate impotriva oricarei contaminari sau deteriorari, pentru a se pastra integritatea ambalajului si a produsului.

Art.169

Evidenta materialelor sanitare se tine pe baza catalogului materialelor folosite in unitatile sanitare.

Art.170

1. (a) Se vor respecta Normele de Prevenire si Stingere a Incendiilor (PSI) pentru depozitarea substantelor inflamabile.

2. (b) Se interzice fumatul in incaperile in care sunt depozitate substante sau materiale usor inflamabile. Acest tip de materiale vor fi depozitate intr-un spatiu special amenajat, cu acces separat.Substantele toxice vor fi tinute in recipiente etanse,etichetate si depozitate in conditii sigure, conform normelor in vigoare.

3. (c) Masuri de precautie se vor lua pentru evitarea accidentelor de munca la manipularea substantelor periculoase.

4. (d) Orice accident sau incident produs in spatiile de depozitare a materialelor va fi comunicat, de indata, supervizorului depozitului, care va anunta responsabilul cu protectia muncii din unitatea sanitara.

Art. 171

Personalul de distribuţie din depozit (lucrătorii) trebuie să folosească echipament de protecţie (mănusi, şorturi, etc.) atunci cand manipulează substanţe potenţial toxice.

Suprafaţa depozitului central trebuie să corespundă cu necesităţile de depozitare.

Art.172

Trebuie să se realizeze depozitarea separată a materialelor medicale de cele nemedicale.

Art.173

Trebuie să se realizeze depozitarea separată a materialelor sterile de cele nesterile.

Art.174

Spaţiile de depozitare trebuie să fie prevazute cu instalaţii frigorifice pentru materialele care necesită refrigerarea.

Art.175

Trebuie să existe un spaţiu special destinat pentru primirea/distribuirea materialelor către compartimentele/laboratoarele/secţiile unităţii sanitare.

Art.176

In depozitul central trebuie să se folosească mijloace adecvate de manipulare, cantărire, ridicare, transport şi distribuire a materialelor.

Art. 177

In depozitul central trebuie să existe un spaţiu special amenajat pentru depozitarea substanţelor toxice.

Art. 178

Trebuie să existe un catalog al materialelor folosite în unitatea sanitară.

ANEXA Nr. 4

Art.10

Spitalul trebuie să aibă asigurat accesul la apă potabilă prin cel puţin una din variantele următoare:

racord la sistem public;

sistem individual din sursă proprie; fantană;

cisternă (rezervor mobil); altele

Art. 11

1. (a) Indiferent de sursă, calitatea apei va trebui să corespundă normelor in vigoare.

2. (b) Indiferent de scop, se interzice racordarea spitalului la reţele de ape industriale.

Art. 12

Se recomandă ca pentru spitalele cu 400 de paturi si mai mult, să se prevadă o sursă proprie de apa (put), calitatea apei urmand a corespunde normelor in vigoare.

Art. 13

Pentru siguranţa in consum a spitalelelor alimentate cu apă potabilă din reţeaua publică, racordarea se va face prin două branşamente. Pe aceste bransamente, in căminele de apometru se vor monta ventile de reţinere pentru a permite circulaţia apei intr-un singur sens (de la reţeaua publică catre spital).

Art. 14

1. (a) Pentru asigurarea continuă a necesarului de apă, spitalele vor fi dotate cu rezervoare de acumulare dimensionate să asigure o rezervă de consum de 1-3 zile.

2. (b) Rezervoarele vor fi amplasate in circuitul general al apei, astfel incat aceasta să fie in permanenţa proaspătă.

3. (c) In afara rezervei de consum se va asigura o rezervă de apă de incendiu care să permită funcţionarea hidranţilor interiori timp de 1O minute si a celor exteriori timp de 3 ore.

Art. 15

1. (a) Pentru a asigura in permanenţă debitele si presiunile necesare funcţionării optime a instalaţiilor de alimentare cu apă si de combatere a incendiilor se vor prevedea staţii de ridicare a presiunii (de pompare), racordate la rezervoarele de acumulare.

2. (b) Instalaţiile vor fi astfel alcătuite incat să nu permită stagnarea apei si impurificarea ei cu rugină sau microorganisme

Art. 16

Fiecare salon si rezervă de bolnavi, cabinet de consultaţie, sală de tratamente va fi prevazută cu lavoar amplasat cat mai aproape de intrarea in încăpere; lavoarul va fi suficient de mare pentru a preveni stropirea, si prevăzut cu următoarele:

baterie de amestecare apă caldă cu rece prevăzută cu robinet manevrabil cu cotul dispenser de sapun lichid,

suport/dipenser de hartie prosop,

dispenser de loţiune pentru ingrijirea mainilor personalului (daca nu este distribuită in flacoane individuale).

Art.17

Materialele folosite pentru construcţia instalaţiilor interioare de apă potabilă rece şi caldă, pentru construcţia rezervoarelor de stocare sau transport, a recipientelor de stocare sau transport trebuie să corespundă cerinţelor legale privind utilizarea in contact cu apa potabila.

Art.18

Alimentarea cu apa calda menajera a spitalului se face centralizat, de la centrala termica sau punctul termic propriu.

Pentru mentinerea unei temperaturi constante a apei calde menajere, precum si pentru evitarea risipei de apa, punctul termic av fi prevazut cu pompe pentru recircularea apei calde menajere

Art.19

Apa caldă se va distribui în program continuu la toate punctele de ditribuţie prevăzute cu lavoare, căzi/cădiţe de baie, duşuri.

Art. 20

Instalaţia de apă caldă va fi astfel construită incat să permită accesul usor pentru dezinfecţia rezervoarelor, turnurilor de răcire si condensatoarele

Art. 21

1. (a) Apele uzate evacuate din spital sunt: menajere obişnuite (de la grupurile sanitare), menajere cu nisip, pamant şi grăsimi (de la bucătărie si spălătorie), acide (de la laboratoare), radioactive (laboratoare de medicină nucleară), contaminate cu agenţi patogeni (secţii de boli infecţioase si laboratoare de bacteriologie), pluviale.

2. (b) Apele uzate din spital, se colectează prin reţele interioare separate, si evacuează in reţeaua de canalizare a incintei după tratarea celor care nu corespund normativelor in vigoare dupa cum urmeaza:

apele uzate cu nisip, pamant si grăsimi vor fi trecute mai intai prin separatoare; apele uzate de la sectiile de gipsare vor fi decantate in decantoare locale;

apele uzate radioactive vor fi decontaminate in instalaţii de tratare si rezervoare de stocare, alcătuite conform prescripţiilor din norme

apele uzate suspect radioactive vor fi dirijate spre rezervoare de retenţie si după un control al radioactiviăţii, evacuate la canalizarea publică sau tratate;

apele uzate de la sectiile de boli infectioase si/sau laboratoarele care lucrează cuproduse patologice sau care prin specificul lor contaminează apele reziduale cu agenţi patogeni, se vor dirija spre o staţie de dezinfecţie locală, in care se vor neutraliza agenţii nocivi, conform normelor MS.

P R E fi U R I L E

publicațiilor legislative pentru anul 2005

— pe suport tradițional —

Valoarea Valoarea

crt. anual                                           — lei —              

Nr. Denumirea publicației abonamentului abonamentului trimestrial

	— lei —	Trim. I	Trim. II	Trim. III	Trim. IV
1. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română	12.340.000	3.085.000	3.085.000	3.085.000	3.085.000
2. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*)	2.135.000	—	—	—	—
3. Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară	9.480.000	2.370.000	2.370.000	2.370.000	2.370.000
4. Monitorul Oficial, Partea a II-a	15.000.000	3.750.000	3.750.000	3.750.000	3.750.000
5. Monitorul Oficial, Partea a III-a	3.040.000	760.000	760.000	760.000	760.000
6. Monitorul Oficial, Partea a IV-a	12.820.000	3.205.000	3.205.000	3.205.000	3.205.000
7. Monitorul Oficial, Partea a VI-a	11.820.000	2.955.000	2.955.000	2.955.000	2.955.000
8. Colecția Legislația României	3.130.000	782.500	782.500	782.500	782.500
9. Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative	5.190.000	1.297.500	1.297.500	1.297.500	1.297.500
10. Repertoriul actelor normative	800.000	—	—	—	—
11. Decizii ale Curții Constituționale	565.000	—	—	—	—
12. Ediții trilingve	3.000.000	—	—	—	—

*) Cu excepția numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins și care interesează doar un număr restrâns de utilizatori.

Toate publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în prețul de abonament.

Pentru siguranța clienților, abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următorii difuzori:

u COMPANIA NAfiIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A. — prin oficiile sale poștale

u RODIPET — S.A. — prin toate filialele

u INTERPRESS SPORT — S.R.L. — București, str. Hristo Botev nr. 6(telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)

u PRESS EXPRES — S.R.L. — Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712)

u M.T. PRESS IMPEX — S.R.L. — București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16)

u INFO EUROTRADING — S.A. — București, Splaiul Independenței nr. 202A (telefon/fax: 212.73.54)

u ACTA LEGIS — S.R.L. — București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)

u CURIER PRESS — S.A. — Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)

u MIMPEX — S.R.L. — Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)

u CALLIOPE — S.R.L. — Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52, 0244/51.48.01)

u ASTOR-MED — S.R.L. — Iași, str. Sucidava nr. 2, bl. U2, sc. C, ap. 2 (telefon/fax: 0232/27.91.76, 0232/25.84.27)

u ART ADVERTISING — S.R.L. — Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II

(tel. 0250/73.54.75, 0744.50.90.99)

u ZIRKON MEDIA — S.R.L. — București, str. Călin Ottoi nr. 29

(tel. 250.52.77, 250.22.94, fax 250.56.30)