cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul măslinelor de masă(actualizată până la data de 22 august 2006*)
–––- +
Capitolul IDispoziţii generale +
Articolul 1Prezenta normă prevede cerinţele minime de siguranţă alimentară, igienă alimentară, calitate şi identificare pe care trebuie să le îndeplinească măslinele de masă care sunt comercializate pentru consumul direct sau care suferă o transformare, inclusiv reambalare, pe teritoriul României, pentru a putea garanta că acestea nu prezintă nici un risc pentru consumul uman şi sunt prezentate corect, conform principiilor de bază privind protecţia consumatorului. +
Articolul 2Reglementările prezentei norme nu se aplică măslinelor de masă care sunt supuse unor transformări în gospodăriile individuale pentru consumul propriu şi nici acelora care sunt în tranzit sau care sunt depozitate temporar, ca bunuri care tranzitează ţara, dacă nu prezintă un pericol pentru sănătatea umană sau pentru mediu. +
Articolul 3Prevederile art. 5, 7, 8, 9 şi 11 nu se aplică produselor fabricate şi/sau comercializate în mod legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în Turcia ori care sunt fabricate în mod legal într-un stat semnatar al acordului privind Spaţiul Economic European, cu condiţia ca cerinţele aplicabile acestui produs în statul respectiv să asigure un nivel de protecţie echivalent cu cel prevăzut în prezenta normă.–––-Art. 3 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 948 din 31 iulie 2006 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 717 din 22 august 2006. +
Capitolul IINatură. Conţinut +
Articolul 4"Măsline de masă" este denumirea de produs finit, fabricat în scopul vânzării, dată în mod curent fructelor soiurilor cultivate ale Olea europaea sativa Hoffg, Link, care au fost tratate sau prelucrate prin procedee adecvate de conservare în vederea prelungirii perioadei de valabilitate a lor pentru consumul uman. +
Articolul 5Denumirea fiecărui produs trebuie să indice corect natura alimentului şi pentru aceasta trebuie să includă cel puţin următoarele informaţii:a) denumirea materiei prime "măsline" sau "măsline de masă"; … b) tipul de produs, conform specificaţiilor din anexa nr. 1; … c) denumirea tratamentului sau prelucrării la care au fost supuse pentru asigurarea conservabilităţii, conform specificaţiilor din anexa nr. 2; … d) denumirea formei sub care se prezintă măslinele: "întregi", "fără sâmburi", "felii" etc., conform specificaţiilor din anexa nr. 3, exceptând situaţiile în care măslinele sunt ambalate în recipiente transparente; … e) denumirea ingredientului vegetal care conferă produsului o caracteristică specială, conform specificaţiilor din anexa nr. 4, spre exemplu: "cu adaos de…" sau "cu…"; … f) dimensiunea măslinelor întregi sau divizate conform specificaţiilor din anexa nr. 3; … g) denumirea soiului. … +
Capitolul IIIFabricare +
Articolul 6Măslinele de masă oferite pentru consum, definite şi descrise prin prezenta normă, trebuie să fie sănătoase, salubre, corespunzătoare pentru consum uman, preparate din materii prime şi auxiliare sănătoase, prelucrate şi ambalate în condiţii de igienă impuse de reglementările în vigoare. +
Articolul 7Materia primă folosită, definită şi descrisă în anexa nr. 1, trebuie să îndeplinească cerinţele de calitate şi siguranţă alimentară pentru legume şi fructe proaspete prevăzute de reglementările în vigoare. +
Articolul 8Saramura în care sunt conservate măslinele trebuie să îndeplinească cerinţele din anexa nr. 4 şi cerinţele de calitate şi siguranţă alimentară prevăzute de reglementările în vigoare. +
Articolul 9Ingredientele utilizate, definite şi descrise în anexa nr. 4, trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare şi să nu depăşească limitele maxime admise. +
Articolul 10Spaţiile în care sunt prelucrate sau ambalate măslinele, incluzând instalaţiile şi echipamentele aferente, trebuie să îndeplinească cerinţele de igienă alimentară, iar personalul să îndeplinească cerinţele de sănătate şi calificare stabilite prin reglementările în vigoare. +
Capitolul IVCalitate. Siguranţă alimentară +
Articolul 11Măslinele de masă trebuie să îndeplinească cerinţele de calitate corespunzătoare proprietăţilor organoleptice şi fizico-chimice prevăzute în anexa nr. 5, respectiv anexa nr. 6. Produsele care nu îndeplinesc aceste cerinţe nu pot fi denumite şi descrise conform prevederilor prezentei norme. +
Articolul 12Prezenţa în produsul finit a microorganismelor, paraziţilor şi substanţelor generate de microorganisme nu trebuie să depăşească limitele maxime admise prevăzute de reglementările în vigoare. La măslinele conservate prin sterilizare termică durata şi temperatura procesului trebuie să fie menţinute la valori suficient de mari pentru a distruge sporii de Clostridium botulinum. +
Articolul 13Se interzic fabricarea şi comercializarea măslinelor de masă care conţin cantităţi de contaminanţi şi reziduuri pesticide peste limitele maxime admise prevăzute prin reglementările în vigoare. +
Capitolul VAmbalare, etichetare, marcare, depozitare şi transport +
Articolul 14Ambalajele care intră în contact direct cu măslinele pot fi confecţionate din lemn, metal, sticlă, materiale plastice sau orice alt material care îndeplineşte cerinţele prevăzute de reglementările în vigoare. +
Articolul 15Ambalajele de transport trebuie să asigure integritatea produsului, să fie curate, uscate, în stare bună. Aceste ambalaje pot fi confecţionate din lemn, carton, folie termocontractilă sau alte materiale care trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare. +
Articolul 16Etichetarea şi marcarea produselor finite trebuie să se facă cu respectarea reglementărilor în vigoare privind etichetarea alimentelor, înscrierea tuturor informaţiilor necesare, astfel încât consumatorul să fie informat corect la momentul cumpărării, şi trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:1. denumirea sub care este vândut alimentul, conform art. 4;2. cantitatea netă;3. cantitatea netă fără lichid;4. lista ingredientelor;5. condiţiile de depozitare, atunci când acestea necesită indicaţii speciale;–––-Pct. 5 al art. 16 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 948 din 31 iulie 2006 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 717 din 22 august 2006. +
Capitolul II6. data durabilităţii minimale, care se înscrie sub forma "a se consuma, de preferinţă, înainte de…", cu menţionarea lunii şi anului;7. o menţiune care să permită identificarea lotului (această menţiune nu este obligatorie în cazul în care data durabilităţii minimale este indicată prin menţionarea clară şi necodificată cel puţin a zilei şi lunii, în această ordine);8. numele şi adresa producătorului sau ale ambalatorului ori ale distribuitorului sau ale importatorului produsului;9. ţara de origine a produsului. +
Articolul 17Pentru măslinele de masă care se comercializează pe teritoriul României informaţiile de pe etichete trebuie să fie înscrise în limba română, indiferent de ţara producătoare, fără a exclude însă prezentarea lor în alte limbi. +
Articolul 18Depozitarea produsului definit în prezenta normă se face în încăperi curate, aerisite, ferite de razele solare sau îngheţ şi cu respectarea condiţiilor impuse de producător.–––-Art. 18 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 948 din 31 iulie 2006 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 717 din 22 august 2006. +
Articolul 19Transportul măslinelor de masă trebuie să se facă cu vehicule curate, acoperite, în condiţii care să asigure integritatea ambalajelor şi menţinerea calităţii produselor, precum şi protecţia contra razelor solare sau a îngheţului. +
Articolul 20Fiecare transport de măsline de masă trebuie să fie însoţit de documente care să ateste originea, provenienţa şi securitatea alimentară. +
Capitolul VIDispoziţii finale +
Articolul 21Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta normă. +
Anexa 1––-la normă–––MATERIA PRIMĂ. DEFINIŢII ŞI DESCRIEREMăslinele utilizate ca materie primă la fabricarea produsului "măsline de masă" trebuie să fie sănătoase, curate, cu grad de maturitate apropiat, calibrate, lipsite de defecte ce ar putea afecta comestibilitatea sau conservarea lor, lipsite de corpuri străine (ingredientele autorizate nu sunt considerate corpuri străine), fără semne de alterare, şi trebuie să se încadreze în unul dintre următoarele tipuri:a) măsline verzi: obţinute din fructe recoltate în cursul ciclului de maturare, înainte de pârguire, în momentul în care au ajuns la dimensiunea lor normală. Culoarea acestora poate varia de la verde la galben pai; … b) măsline blonde: obţinute din fructe cu tentă roz, roz-vineţie sau brună, recoltate în momentul pârguirii şi înaintea maturităţii complete; … c) măsline negre: obţinute din fructe recoltate la maturitate completă sau cu puţin timp înainte de maturitatea completă. Culoarea acestora poate varia, în funcţie de zona de producere şi perioada de recoltare, de la negru roşiatic la castaniu închis, trecând prin negru violaceu, violet închis şi negru măsliniu (aceste caracteristici se referă atât la pieliţă, cât şi la pulpa fructului). … +
Anexa 2––-la normă–––SORTIMENTE COMERCIALIZATE ÎN MOD CURENT1. Măsline verzia) Măsline verzi tratate, în saramură: se obţin din fructe tratate cu o soluţie alcalină (leşie) şi apoi conservate în saramură, unde suferă un proces de fermentare lactică naturală totală sau parţială. … Dacă fermentarea nu este completă, pentru a se asigura un pH situat în limitele prevăzute de prezenta normă, conservarea va fi realizată prin:(i) sterilizare sau pasteurizare;(ii) adăugare de conservanţi;(iii) refrigerare;(iv) tratament cu azot sau dioxid de carbon, fără saramură.b) Măsline verzi netratate, în saramură: sunt obţinute din fructe plasate direct în saramură şi conservate prin fermentare naturală. … 2. Măsline blondea) Măsline blonde tratate, în saramură: sunt obţinute din fructe tratate cu o soluţie alcalină, supuse procesului de fermentare naturală şi conservate: … (i) în saramură;(ii) prin tratament termic;(iii) în saramură şi prin tratament termic.b) Măsline blonde netratate, în saramură: sunt obţinute din fructe plasate direct în saramură şi conservate prin fermentare naturală. … 3. Măsline înnegrite prin oxidare, în saramură: sunt obţinute din măsline verzi sau blonde înnegrite prin oxidare, tratate cu o soluţie alcalină, condiţionate în saramură şi conservate prin tratament termic (sterilizare).4. Măsline negrea) Măsline negre în saramură: sunt obţinute din fructe ferme, netede, cu pieliţa lucioasă şi, în funcţie de modul de preparare, pot prezenta pe suprafaţa lor mici concavităţi. … a1) Măsline negre tratate: sunt obţinute din fructe tratate cu o soluţie alcalină, supuse procesului de fermentare naturală şi conservate prin următoarele procedee: … (i) în saramură;(ii) prin sterilizare sau pasteurizare;(iii) prin adăugare de conservanţi.a2) Măsline negre netratate: sunt obţinute din fructe plasate direct în saramură; prezintă un gust de fruct mai pronunţat, comparativ cu măslinele negre tratate şi în general au un gust uşor amărui. Aceste măsline fermentate natural sunt conservate prin următoarele procedee: … (i) în saramură;(ii) prin sterilizare sau pasteurizare;(iii) prin adăugare de conservanţi.b) Măsline negre zbârcite: sunt obţinute din fructe recoltate chiar înainte de maturitatea completă, imersate într-o soluţie slab alcalină şi conservate prin suprasărare în butoaie. … c) Măsline negre netratate, zbârcite în mod natural: sunt obţinute din fructe recoltate după maturitatea completă, zbârcite (în mod natural) în copac şi tratate direct cu saramură. … d) Măsline negre în sare cristalizată: aceste măsline prezintă un aspect zbârcit sau încreţit, dar cu pieliţa intactă. … d1) Măsline negre tratate, în sare cristalizată: sunt obţinute din fructe ferme, practic coapte, care după un tratament slab alcalin sunt conservate în straturi alternative de măsline şi clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugarea în exces a clorurii de sodiu cristalizate. … d2) Măsline negre netratate, în sare cristalizată: sunt obţinute din fructe recoltate la maturitate completă şi conservate în straturi alternative de măsline şi clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugare în exces a clorurii de sodiu cristalizate. Acest tip de măsline prezintă un gust uşor amărui şi un gust de fructe mai pronunţat decât măslinele negre tratate, în sare cristalizată. … d3) Măsline negre netratate, zbârcite în mod natural, în sare cristalizată: sunt obţinute din fructe recoltate după maturitatea completă, zbârcite (în mod natural) în copac şi conservate în straturi alternative de măsline şi clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugarea în exces a clorurii de sodiu cristalizate. … d4) Măsline negre netratate cu pieliţă, în sare cristalizată: sunt obţinute din fructe recoltate la maturitate completă, care după perforarea (înţeparea) pieliţei sunt conservate în straturi alternative de măsline şi clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugarea în exces a clorurii de sodiu cristalizate. … e) Măsline negre deshidratate: sunt obţinute din fructe coapte, care după opărire sunt parţial deshidratate prin adăugare de clorură de sodiu şi încălzire foarte slabă. … 5. Măsline sparte: sunt obţinute din fructe întregi, proaspete sau în prealabil tratate cu saramură şi supuse unei operaţii în care pulpa este spartă, sâmburele rămânând intact în interiorul fructelor. Aceste măsline pot fi tratate cu o soluţie slab alcalină şi sunt conservate în saramură, eventual aromatizată, cu sau fără adaos de oţet.Există 4 tipuri de măsline sparte:(i) măsline verzi sparte, netratate, în saramură;(ii) măsline verzi sparte, murate, netratate;(iii) măsline verzi sparte, tratate;(iv) măsline blonde sparte.6. Măsline crestate: sunt obţinute din măsline verzi, blonde sau negre crestate longitudinal, prin tăierea pieliţei şi a unei părţi a pulpei, conservate în saramură cu adaos (facultativ) de oţet; se pot adăuga ulei de măsline şi substanţe aromatizante. Există două tipuri de măsline crestate:(i) tratate, atunci când sunt crestate după ce au fost supuse unui tratament alcalin;(ii) netratate.7. Specialităţi: sunt obţinute prin diferite moduri de preparare a măslinelor. Aceste specialităţi păstrează denumirea de "măsline" atâta timp cât fructele utilizate se supun definiţiilor generale din prezenta normă. Denumirile utilizate în acest caz trebuie să fie suficient de explicite, pentru a nu genera confuzii privind originea şi natura produsului, şi trebuie să respecte cerinţele prezentei norme. +
Anexa 3––-la normă–––FORME DE PREZENTARE. CALIBRARE1. Forme de prezentare:a) întregi: măsline în forma lor naturală, cu sâmburi, cu sau fără peduncul; … b) fără sâmburi: măsline în forma lor naturală, cărora li s-au extras sâmburii; … c) umplute: măsline fără sâmburi umplute cu unul sau mai multe ingrediente specifice [ardei roşu (Pimenta officinalis), ceapă, migdale, ţelină, anşoa, măslină, coji de lămâie sau portocală, alune, capere (Capparis spinosa) sau paste preparate din acestea]; … d) jumătăţi: măsline fără sâmburi sau măsline umplute, tăiate în două părţi aproximativ egale; … e) sferturi: măsline fără sâmburi, tăiate în 4 părţi aproximativ egale pe direcţia axei mari a fructului; … f) secţiuni: măsline fără sâmburi, tăiate longitudinal în mai mult de 4 părţi aproximativ egale; … g) felii rotunde: măsline fără sâmburi sau măsline umplute, tăiate în felii paralele, de grosime aproape uniformă; … h) tocate: măsline fără sâmburi, tăiate în bucăţi mici de dimensiuni şi forme neregulate, ce conţin în proporţie de maximum 5% unităţi ce pot fi identificate (ca de exemplu, punctul de inserţie al pedunculului şi bucăţi de felii rotunde); … i) sparte: măsline sparte accidental în timpul îndepărtării sâmburilor sau introducerii umpluturii. Aceste măsline pot conţine fragmente de umplutură; … j) salată de măsline: măsline sparte sau amestec de măsline sparte şi măsline fără sâmburi, cu adaos (facultativ) de capere şi cu fragmente de umplutură (în acest amestec, măslinele sunt cele care predomină); … k) măsline cu capere: măsline întregi sau fără sâmburi, în general de dimensiuni mici, cu capere şi cu adaos (facultativ) de umplutură (în acest amestec, măslinele sunt cele care predomină); … l) alte moduri de prezentare: orice alt mod de prezentare este permis, cu condiţia ca acesta să îndeplinească următoarele cerinţe: … (i) să fie suficient de distinct de modurile de prezentare enumerate în prezenta normă;(ii) să răspundă la toate specificaţiile relevante din prezenta normă, inclusiv cele legate de toleranţa defectelor admise, masa netă şi orice altă specificaţie din această normă care este aplicabilă modului de prezentare asemănător cu cel sub care se prezintă produsul;(iii) să fie corect prezentat pe etichetă, pentru a nu induce în eroare consumatorul.2. În funcţie de modul de aşezare în ambalaj, măslinele pot fi prezentate după cum urmează:a) ordonat: măslinele sunt aşezate în recipiente rigide, transparente, în mod ordonat, fie simetric, fie urmând forme geometrice; … b) neordonat: măslinele nu sunt aşezate în mod ordonat în recipiente. … 3. Calibrareaa) Măslinele de masă sunt calibrate după numărul fructelor conţinute într-un kilogram sau într-un hectogram. … În cazul în care unitatea de masă este kilogramul, scala calibrelor este următoarea:60/70 121/140 201/23071/80 141/160 231/26081/90 161/180 261/29091/100 181/200 291/320101/110 321/350111/120 351/380381/410Pentru valori mai mari de 410, diferenţa dintre cele două numere întregi ce definesc calibrul va fi de 50 de măsline.Pentru măslinele umplute, în mod excepţional, începând cu calibrul 201/220 şi până la calibrul 401/420, diferenţa dintre cele două numere întregi ce definesc calibrul va fi de 20 de măsline.b) Calibrarea este obligatorie pentru măslinele întregi (se includ aici şi măslinele sparte şi cele crestate), fără sâmburi, umplute şi jumătăţi. … c) În cadrul fiecărui calibru se impune ca într-un eşantion de 100 de măsline, după îndepărtarea măslinelor cu diametrul ecuatorial cel mai mare şi, respectiv, cel mai mic, diferenţa dintre diametrele ecuatoriale ale măslinelor rămase să nu depăşească 4 mm. … d) În cazul măslinelor fără sâmburi, calibrul indicat se referă la măslinele întregi din care acestea provin. În cadrul operaţiei de calibrare, numărul de măsline fără sâmburi conţinute într-un kilogram trebuie să fie multiplicat cu un coeficient stabilit de fiecare ţară producătoare. Numărul astfel obţinut trebuie să fie cuprins în intervalul determinat de cele două cifre, ce exprimă calibrul măslinelor întregi (cu sâmburi) din care au fost obţinute măslinele fără sâmburi (se admite o toleranţă de o unitate). … e) În cadrul fiecărui calibru, la un eşantion de 100 de măsline, după îndepărtarea măslinelor cu diametrul ecuatorial cel mai mare şi, respectiv, cel mai mic, toleranţa maximă admisă este: … (i) 10%, în cazul în care diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul este de 10 fructe;(ii) 5%, în cazul în care diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul este de 20 de fructe;(iii) 2%, în cazul în care diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul este mai mare de 30 de fructe. +
Anexa 4––-la normă–––INGREDIENTE. LIMITE ADMISEUtilizarea următoarelor ingrediente este admisă în limitele specificate:1. Apă, clorură de sodiu, oţet, ulei de măsline, zaharuri, în cantităţi stabilite prin tehnologia de fabricaţie2. Orice produs comestibil simplu sau în combinaţie cu altele, utilizate ca umplutură, de exemplu: ardei roşu (Pimenta officinalis), ceapă, migdale, ţelină, anşoa, capere (Capparis spinosa) utilizate simple sau în amestec sub formă de paste, în cantităţi stabilite prin tehnologia de fabricaţie3. Condimente şi extracte ale acestora, plante aromatice, în cantităţi stabilite prin tehnologia de fabricaţie 4. Aditivi alimentari Limita maximă (în m/m din masa totală a măslinelor, inclusiv saramura) a) Conservanţi: pot fi utilizaţi singuri sau în amestec (excepţie fac măslinele fermentate total sau conservate prin sterilizare, la care nu este admisă utilizarea conservanţilor): (i) Acid benzoic (E 210) şi săruri de 500 mg/kg (exprimat în sodiu (E 211) sau potasiu (E 212) acid benzoic) ale acestuia (ii) Acid sorbic (E 200) şi săruri de 1.000 mg/kg (exprimat în potasiu (E 202) ale acestuia acid sorbic) (iii) În amestec pct. (i)+(ii) maximum 1.000 mg/kg b) Acidifianţi: (i) Acid lactic (E 270) (ii) Acid citric (E 330) (iii) Acid L(+) tartric (E 334) Stabilite prin tehnologia de fabricaţie (iv) Acid acetic (E 260) (v) Dioxid de carbon (E 290) c) Antioxidanţi: Acid ascorbic (E 300) d) Stabilizatori: pentru stabilizarea culorii, doar în cazul măslinelor tratate înnegrite prin oxidare: (i) Gluconat feros (E 579) 150 mg/kg (exprimat în Fe total conţinut în măsline) (ii) Lactat feros (E 585) 150 mg/kg (exprimat în Fe total conţinut în măsline) e) Aromatizanţi naturali Prin tehnologia de fabricaţie f) Potenţatori de gust (exclusiv la măslinele umplute cu anşoa): Glutamat monosodic (E 621) 10 g/kg g) Agenţi de îngroşare şi aglutinare (se utilizează doar în cazul pastelor utilizate ca umpluturi): (i) Alginat de sodiu (E 401) Stabilită prin tehnologia de fabricaţie (ii) Caragen (E 407) (iii) Gumă guar (E 412) (iv) Gumă xantan (E 415) h) Agenţi de întărire: (doar pentru măslinele umplute cu paste): (i) Clorură de calciu (E 509) (ii) Lactat de calciu (E 327) Stabilită prin tehnologia de fabricaţie (iii) Citrat de calciu (E 333) (iv) Clorură de potasiu (E 508) i) Alţi aditivi: (i) Hidroxid de sodiu (E 524) Stabilită prin tehnologia sau potasiu (E 525) de fabricaţie (ii) Acid clorhidric (E 507) j) Aditivi tehnologici: (i) Culturi ale microorganismelor Stabilită prin tehnologia lactice de fabricaţie (ii) Azot (E 941) (iii) Dioxid de carbon (E 290)5. Lichidul de conservare: se obţine prin dizolvarea clorurii de sodiu de uz alimentar în apă potabilă cu sau fără ingrediente admise şi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:a) Saramura trebuie să fie curată, să nu prezinte gust şi miros străine şi să nu conţină corpuri străine; în cazul măslinelor ambalate în recipiente din sticlă, saramura trebuie să fie limpede. … b) Conţinutul minim de clorură de sodiu şi pH-ul saramurii pentru diferite produse sunt prezentate în tabelul următor: … ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tipul comercial şi modul de preparare Conţinutul minim pH de clorură de maxim sodiu (%)─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Măsline verzi tratate şi netratate: – în recipiente ermetic închise 5 4,0 – în recipiente neermetic închise 6 4,5 Măsline verzi condimentate*1): – în recipiente ermetic închise 4 4,0 – în recipiente neermetic închise 6 4,5 Măsline blonde: – toate tratamentele 6 – Măsline negre: – în saramură 7 – – cu clorură de sodiu cristalizată 10 –───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────––––-*1) Măslinele verzi condimentate sunt obţinute din măsline verzi, supuse unui tratament special, prin adăugarea unui lichid de umplere ce conţine substanţe vegetale aromatice şi eventual oţet.c) Atunci când măslinele sunt conservate prin pasteurizare (toate tipurile comerciale), conţinutul în clorură de sodiu al saramurii poate fi redus la 2%, cu condiţia ca pH-ul să fie 4,3. Lichidul de acoperire a măslinelor pasteurizate poate să nu conţină clorură de sodiu, dar în aceste condiţii limita maximă a pH-ului trebuie să fie 4. … d) În cazul măslinelor negre, conţinutul în clorură de sodiu al saramurii poate fi redus la 5%, dar limita maximă a pH-ului trebuie să fie 5,5. … e) În cazul măslinelor verzi conservate prin fermentaţie lactică naturală, aciditatea minimă a saramurii trebuie să fie de 0,4%, exprimată în acid lactic. … f) În cazul măslinelor sterilizate nu este impusă o valoare pentru conţinutul minim în clorură de sodiu al saramurii, dar limita maximă a pH-ului trebuie să fie 8. … +
Anexa 5––-la normă–––CERINŢE ORGANOLEPTICE. CALITATE1. Măslinele de masă trebuie să se înscrie în limitele maxime de toleranţă a defectelor specificate în tabelul nr. 1, pentru a fi acceptate din punct de vedere calitativ.2. Defectele ale căror limite de toleranţă sunt specificate în tabelul nr. 1 se definesc după cum urmează:a) corpuri străine inofensive: orice materie vegetală (frunze, pedunculi detaşaţi etc.) care nu reprezintă un risc pentru sănătate şi care nu afectează aspectul produsului, exceptând ingredientele autorizate în prezenta normă; … b) defecte care nu afectează pulpa: semne superficiale care afectează epicarpul (vânătăi, lovituri, pete provocate de atingerea uşoară a crengilor), dar care nu penetrează în mezocarp şi nu sunt consecinţa unei boli; … c) defecte care afectează pulpa: imperfecţiuni sau leziuni ale mezocarpului, care pot să fie sau nu asociate cu semne superficiale; … d) fructe zbârcite, la sortimentele de măsline "întregi", "întregi umplute", "întregi fără sâmburi", "jumătăţi" sau "sferturi", măsline zbârcite astfel încât aspectul lor este modificat (face excepţie produsul "măsline zbârcite în mod natural"); … e) fructe moi sau fibroase: măsline care sunt excesiv sau anormal de moi ori fibroase, în raport cu tipul comercial în care se încadrează; … f) fructe care prezintă culoare anormală: măsline a căror culoare diferă în mod semnificativ de culoarea caracteristică produsului respectiv şi de a majorităţii fructelor conţinute în recipient; … g) fructe atacate de boli criptogamice şi mucegai: fructe mate şi care prezintă pete negre produse de miceliu unor fungi (Macrophoma, Gloesporium etc.) ce se dezvoltă fie în interior, determinând astfel deshidratarea ţesuturilor, fie pe suprafaţa măslinelor, afectând astfel culoarea acestora; … h) fructe atacate de insecte (altele decât Dacus Oleae) cu orificii la suprafaţă: fructe deformate ce prezintă pete anormale sau au un aspect anormal al mezocarpului; … i) defecte produse prin tehnici de cultură anormale: fructe al căror epicarp a fost în mod accidental ars; … j) fructe atacate de Dacus Oleae: fructe deteriorate de Dacus Oleae, cu orificiu de ieşire al acestuia; … k) pedunculi: măsline ce prezintă pedunculi cu lungime mai mare de 3 mm (fac excepţie fructele întregi în al căror mod de prezentare sunt acceptaţi pedunculii); … l) defecte ale umpluturii (în cazul măslinelor umplute): consistenţă necorespunzătoare şi culoare anormală a umpluturii, ce afectează aspectul produsului; măsline ce nu conţin umplutură sau au fost incomplet umplute; … m) sâmburi şi fragmente de sâmburi (fac excepţie măslinele întregi): sâmbure întreg sau fragmente de sâmbure ce cântăresc cel puţin 5 mg. … Tabelul nr. 1─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Toleranţa maximă (exprimată ca procente din măsline) ──────────────────────────────────── Măsline blonde Denumirea defectului Măsline şi măsline Măsline verzi înnegrite negre prin oxidare───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Corpuri străine inofensive: o unitate/kgDefecte ce nu afectează pulpa 7 10 12Defecte ce afectează pulpa 5 5 8Fructe zbârcite 5 5 10Fructe moi sau fibroase 10 12 12Fructe ce prezintă culoare anormală 10 10 10Fructe atacate de boli criptogamiceşi mucegai 10 10 10Fructe atacate de insecte 10 10 12Defecte provocate de tehnici de culturăanormale – – –Fructe atacate de Dacus Oleae 6 7 10Pedunculi 5 5 5Defecte ale umpluturiiMăsline fără umplutură:– ordonate 5 – –– neordonate 10 – –Măsline umplute necorespunzător 10 – –SâmburiMăsline fără sâmburi şi umplute 2 2 2Măsline tocate, sparte şi salată demăsline (raportat la 300 g) 2 2 2Fragmente de sâmburiMăsline fără sâmburi şi umplute 2 2 2Măsline tocate, sparte şi salată demăsline (raportat la 300 g) 2 2 2Sâmburi sparţiMăsline sparte 6 6 –Suma toleranţelor nu trebuie să fiemai mare de: 17% 17% 17%───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Toleranţele stabilite pentru sâmburi şi fragmente de sâmburi nu sunt incluse în suma toleranţelor.3. Măslinele de masă se produc în 3 clase de calitate, admise în comerţul internaţional:a) calitatea "Extra", în care se încadrează măslinele de calitate superioară, având caracteristicile specifice soiului căruia aparţin, care pot prezenta defecte foarte mici de culoare, formă sau fermitate a pulpei, respectiv epidermei, care nu afectează aspectul în ansamblu al acestora şi caracteristicile organoleptice ale fiecărui fruct în parte. În această categorie pot fi încadrate doar măslinele "întregi", "sparte", "crestate", "fără sâmburi", şi "umplute", aparţinând celor mai bune soiuri şi având un calibru mai mare de 351/380; … b) calitatea "Întâi", în care se încadrează măslinele de calitate bună, cu grad de maturitate uniform, având caracteristicile specifice soiului căruia îi aparţin şi care pot prezenta defecte mici de culoare şi de formă ale epidermei sau de fermitate ale pulpei, care nu afectează aspectul în ansamblu al acestora şi caracteristicile organoleptice ale fiecărui fruct în parte. În această categorie pot fi încadrate toate sortimentele descrise în prezenta normă, cu excepţia celor "tocate", "sparte" şi "pastei de măsline"; … c) calitatea "A doua" sau "Standard", în care se încadrează măslinele ce îndeplinesc criteriile minime de calitate prezentate în tabelul nr. 1. … 4. Cerinţele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească măslinele de masă pentru a putea fi încadrate în clasele de calitate definite şi descrise la pct. 3 sunt specificate în tabelele nr. 2, 3 şi 4, după cum urmează: Tabelul nr. 2 Clase de calitate pentru măsline verzi─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Toleranţe maxime (exprimate ca procente din măsline) ─────────────────────────────────── "A doua" Denumirea defectelor "Extra" "Întâi" sau "Standard"───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Corpuri străine inofensive: o unitate/kgDefecte ale epidermei, fără afectarea pulpei 3 5 7Defecte ale epidermei, cu afectarea pulpei 2 3 5Fructe zbârcite 1 2 5Fructe moi sau fibroase 2 4 10Fructe ce prezintă culoare anormală 2 4 10Fructe atacate de boli criptogamice 2 4 10Fructe atacate de insecte 3 5 10Defecte provocate prin tehnici decultură anormale – – –Fructe atacate de Dacus Oleae(cu orificiu de ieşire) 2 3 6Peduncul (cu excepţia celor prezentate"cu pedunculi") 1 2 5Defecte ale umpluturiiMăsline fără umplutură:(i) ordonate 1 2 5(ii) neordonate 1 4 10Măsline umplute necorespunzător 3 5 10SâmburiMăsline fără sâmburi şi umplute – 1 2Măsline sparte şi salată de măsline(raportat la 300 g) – 1 2Fragmente de sâmburiMăsline fără sâmburi şi umplute 2 2 2Măsline sparte şi salată de măsline(raportat la 300 g) – 2 2Sâmburi sparţiMăsline sparte 3 4 6───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────a) Suma toleranţelor nu trebuie să depăşească în nici un caz pentru fiecare categorie comercială valorile următoare: … (i) "Extra": 7 la 100;(ii) "Întâi": 12 la 100;(iii) "A doua" sau "Standard": 17 la 100.b) Toleranţele stabilite pentru sâmburi şi fragmentele de sâmburi nu sunt incluse în suma toleranţelor de mai sus pentru nici o categorie comercială. … Tabelul nr. 3 Clase de calitate pentru măsline blonde şi măsline înnegrite prin oxidare─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Toleranţe maxime (exprimate ca procente din măsline) ─────────────────────────────────── "A doua" Denumirea defectelor "Extra" "Întâi" sau "Standard"───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Corpuri străine inofensive: o unitate/kgDefecte ale epidermei, fără afectarea pulpei 3 6 10Defecte ale epidermei, cu afectarea pulpei 2 3 5Fructe zbârcite 1 2 5Fructe moi sau fibroase 3 6 12Fructe ce prezintă culoare anormală 2 4 10Fructe atacate de boli criptogamice 2 4 10Fructe atacate de insecte 3 5 10Defecte provocate prin tehnici decultură anormale – – –Fructe atacate de Dacus Oleae(cu orificiu de ieşire) 3 5 7Pedunculi (cu excepţia celor prezentate"cu pedunculi") 1 2 5SâmburiMăsline fără sâmburi şi umplute – 1 2Măsline sparte şi salată de măsline(raportat la 300 g) – 1 2Fragmente de sâmburiMăsline fără sâmburi şi umplute 2 2 2Măsline sparte şi salată de măsline(raportat la 300 g) – 2 2Sâmburi sparţiMăsline sparte 3 4 6───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────a) Suma toleranţelor nu trebuie să depăşească în nici un caz, pentru fiecare categorie comercială, valorile următoare: … (i) "Extra": 7 la 100;(ii) "Întâi": 12 la 100;(iii) "A doua" sau "Standard": 17 la 100.b) Toleranţele stabilite pentru sâmburi şi fragmentele de sâmburi nu sunt incluse în suma toleranţelor de mai sus pentru nici o categorie comercială. … Tabelul nr. 4 Clase de calitate pentru măsline negre─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Toleranţe maxime (exprimate ca procente din măsline) ─────────────────────────────────── "A doua" Denumirea defectelor "Extra" "Întâi" sau "Standard"───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Corpuri străine inofensive: o unitate/kgDefecte ale epidermei, fără afectarea pulpei 4 7 12Defecte ale epidermei, cu afectarea pulpei 4 6 8Fructe zbârcite 4 6 10Fructe moi sau fibroase 3 6 12Fructe ce prezintă culoare anormală 2 4 10Fructe atacate de boli criptogamice 2 4 10Fructe atacate de insecte 3 6 12Defecte provocate prin tehnici decultură anormale – – –Fructe atacate de Dacus Oleae(cu orificiu de ieşire) 5 8 10Pedunculi (cu excepţia celor prezentate"cu pedunculi") 1 2 5SâmburiMăsline fără sâmburi şi umplute – 1 2Măsline sparte şi salată de măsline(raportat la 300 g) – 1 2Fragmente de sâmburiMăsline fără sâmburi şi umplute 2 2 2Măsline sparte şi salată de măsline(raportat la 300 g) – 2 2───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────a) Suma toleranţelor nu trebuie să depăşească în nici un caz pentru fiecare categorie comercială valorile următoare: … (i) "Extra": 7 la 100;(ii) "Întâi": 12 la 100;(iii) "A doua" sau "Standard": 17 la 100.b) Toleranţele stabilite pentru sâmburi şi fragmentele de sâmburi nu sunt incluse în suma toleranţelor de mai sus pentru nici o categorie comercială. … Acceptarea lotuluiO probă de măsline de masă care nu îndeplineşte una sau mai multe dintre cerinţele organoleptice, exceptându-le pe cele care se bazează pe valori medii, este considerată necorespunzătoare.Un lot de măsline de masă va fi considerat corespunzător calitativ dacă:a) numărul recipientelor necorespunzătoare nu depăşeşte criteriul de acceptare (c) al planului de eşantionare specific, prezentat în "Planurile de eşantionare pentru produse alimentare preambalate" – Nivel de calitate acceptabil (NCA) = 6,5, din Codex Alimentarius; şi … b) cerinţele de acceptare calculate ca valori medii ale probelor sunt îndeplinite. … +
Anexa 6––-la normă––– CERINŢE FIZICO-CHIMICE─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea caracteristicii Condiţii de Metode de analiză admisibilitate─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Gradul de umplere admis pentru minimum 90% Calculată ca procent din un recipient cu produs volumul de apă distilată conţinut de recipientul complet umplut şi închis, măsurat la temperatura de 20°C───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────––––
