NORMA din 19 mai 2000

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 13/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: GUVERNUL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 231 din 26 mai 2000
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Actiuni suferite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTTIP OPERATIUNEACT NORMATIV
ActulMODIFICAT DEHG 163 11/01/2001
ActulCOMPLETAT DEHG 965 13/10/2000
ActulMODIFICAT DEHG 965 13/10/2000
CAP. 1MODIFICAT DEHG 245 15/02/2001
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulPENTRU APLICAREAOUG 17 14/03/2000
ActulREFERIRE LAOUG 17 14/03/2000
ActulREFERIRE LAOUG 28 25/03/1999
ActulREFERIRE LALEGE 228 04/12/1998
ActulREFERIRE LALEGE 152 15/07/1998 ART. 7
ActulREFERIRE LALEGE 147 13/07/1998
ActulREFERIRE LALEGE 101 26/05/1998
ActulREFERIRE LAOG 82 25/08/1998 ART. 5
ActulREFERIRE LAHG 831 02/12/1997
ActulREFERIRE LAHG 626 06/10/1997
ActulREFERIRE LALEGE 141 24/07/1997
ActulREFERIRE LACODUL VAMAL 24/07/1997
ActulREFERIRE LALEGE 133 28/10/1996
ActulREFERIRE LALEGE (R) 118 16/10/1996 ART. 4
ActulREFERIRE LALEGE 108 10/10/1996
ActulREFERIRE LALEGE 72 12/07/1996
ActulREFERIRE LALEGE 51 21/06/1996
ActulREFERIRE LAOG 11 23/01/1996
ActulREFERIRE LAHG 276 02/05/1995
ActulREFERIRE LALEGE (R) 84 24/07/1995
ActulREFERIRE LAOG 25 11/08/1995 ART. 9
ActulREFERIRE LALEGE 83 06/10/1994
ActulREFERIRE LALEGE 52 07/07/1994
ActulREFERIRE LALEGE (R) 27 17/05/1994 ART. 42
ActulREFERIRE LAOG 24 25/08/1993
ActulREFERIRE LADECRET-LEGE 139 11/05/1990 ART. 6
ActulREFERIRE LADECRET-LEGE 54 05/02/1990
ActulREFERIRE LALEGE (R) 31 16/11/1990
Acte care fac referire la acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEORDIN 2189 19/12/2006
ActulREFERIT DEDECIZIE 7 17/11/2006
ActulMOD DE APLICAREORDIN 1561 19/10/2004
ActulMOD DE APLICAREDECIZIE 6 23/09/2004
ActulREFERIT DEDECIZIE 7 19/12/2002
ActulMODIFICAT DEHG 163 11/01/2001
ActulREFERIT DEORDIN 897 28/05/2001
ActulREFERIT DEINSTRUCTIUNI 28/05/2001
ActulREFERIT DEDECIZIE 1 08/10/2001
ActulAPROBAT DEHG 401 19/05/2000
ActulCOMPLETAT DEHG 965 13/10/2000
ActulCONTINUT DEHG 401 19/05/2000
ActulMODIFICAT DEHG 965 13/10/2000
ActulREFERIT DEORDIN 903 21/06/2000
CAP. 1MODIFICAT DEHG 245 15/02/2001

de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată



 + 
Capitolul 1Operaţiuni impozabileOrdonanţa de urgenta:──────────────────── + 
Articolul 2– alin. 1 –În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile cu plata, precum şi cele asimilate acestora, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, efectuate de o maniera independenta de către contribuabili, privind:a) livrări de bunuri mobile şi/sau prestări de servicii efectuate în cadrul exercitării activităţii profesionale, indiferent de forma juridică prin care se realizează: vânzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social;
Norme:──────1.1. Livrarea de bunuri mobile constituie transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deţinute de proprietar către beneficiar, direct sau prin persoanele care acţionează în numele acestora.Livrarea cuprinde toate operaţiunile prin care se realizează transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridică prin care se realizează: vânzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al societăţii comerciale.Gazele, energia electrica şi termica şi altele similare sunt considerate bunuri mobile corporale.1.2. Intrările şi ieşirile de produse pentru constituirea şi reimprospatarea rezervelor naţionale materiale şi/sau de mobilizare nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată la contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată şi mandataţi în acest scop. Bunurile respective intră în sfera taxei pe valoarea adăugată la scoaterea din regimul menţionat mai sus şi la livrarea către alţi beneficiari.1.3. Prin prestare de servicii, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înţelege orice activitate desfăşurată de un contribuabil, care nu constituie livrare de bunuri mobile sau transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile.Astfel de activităţi pot avea ca obiect:a) lucrări de construcţii-montaj;b) transport de persoane şi de mărfuri;c) servicii de posta şi telecomunicaţii, de transmisiuni radio şi televiziune;d) închiriere de bunuri;e) operaţiuni de leasing;f) locaţia de gestiune;g) operaţiuni de intermediere sau de comision;h) reparaţii de orice natura;i) cesiuni şi/sau concesiuni de bunuri mobile necorporale, precum: dreptul de autor, brevete, licenţe, mărci de fabrica şi de comerţ, titluri de participare;j) operaţiuni de publicitate, consulting, studii, cercetări şi expertize;k) operaţiuni bancare, financiare, de asigurare sau de reasigurare;l) organizarea de licitaţii;m) orice alta munca fizica sau intelectuală.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────b) transferul proprietăţii bunurilor imobile între contribuabili, precum şi între aceştia şi persoane fizice;Norme:──────1.4. Intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile privind transferul proprietăţii bunurilor imobile, indiferent de forma juridică prin care se realizează.În categoria bunurilor imobile se cuprind:a) construcţiile imobile prin natura lor, cum sunt: locuintele, vilele, construcţiile industriale, comerciale, agricole sau cele destinate exercitării altor activităţi;b) terenurile;c) bunurile mobile care nu pot fi detasate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor insesi.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────c) importul de bunuri;Norme:──────1.5. În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată intra bunurile introduse în ţara direct sau prin intermediari autorizaţi, de orice persoană fizica sau juridică, potrivit Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────d) serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se considera a fi în România în conformitate cu criteriile de teritorialitate stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.Norme:──────1.6. Persoanele juridice, liber-profesioniştii autorizaţi, indiferent de modul de exercitare a profesiei, persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate sa desfăşoare activităţi economice pe baza liberei iniţiative, indiferent dacă sunt înregistrate sau nu ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, datorează taxa pe valoarea adăugată stabilită potrivit legii pentru operaţiunile prevăzute la art. 2 alin. 1 lit.d) din ordonanţa de urgenţă.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────– alin. 3 –Sunt asimilate cu livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, următoarele operaţiuni:a) vânzarea cu plata în rate, închirierea unor bunuri pe bază de contract, precum şi închirierea unor bunuri cu clauza trecerii proprietăţii asupra bunurilor respective după plata ultimei rate sau la o anumită data stabilită prin contract;b) preluarea de către contribuabili a unor bunuri care fac parte din activele societăţii comerciale pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată de aceştia sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit. Acelaşi regim se aplică şi prestărilor de servicii. Se exceptează de la aceste prevederi bunurile şi/sau serviciile acordate în mod gratuit, în limitele şi potrivit destinaţiilor prevăzute prin lege;c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul contribuabililor, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri;d) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executării silite.Norme:──────1.7. Se asimilează cu livrarea de bunuri preluarea de către contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată a unor bunuri din producţia proprie sau, după caz, achiziţionate, pentru care s-a exercitat dreptul de deducere, pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată de aceştia sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice ori juridice în mod gratuit. Acelaşi regim se aplică şi prestărilor de servicii.Nu se asimilează cu livrarea de bunuri preluarea de către contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată a unor bunuri din producţia proprie pentru a fi utilizate în vederea realizării de operaţiuni impozabile în sensul ordonanţei de urgenta. Acelaşi regim se aplică şi prestărilor de servicii.1.8. Bunurile şi serviciile acordate în mod gratuit în limitele şi potrivit destinaţiilor prevăzute de lege nu sunt asimilate cu livrările de bunuri şi/sau cu prestările de servicii.Încadrarea în plafoanele în limita cărora pot fi predate bunuri şi prestate servicii cu titlu gratuit se determina pe baza datelor raportate prin bilanţul contabil anual. Depăşirea plafonului reprezintă operaţiune impozabilă. Taxa pe valoarea adăugată aferentă depăşirii plafonului se include în decontul întocmit pentru luna în care contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată au depus bilanţul contabil anual, dar nu mai târziu de termenul legal de depunere a bilanţului.1.9. Intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată numai partea din produsele agricole reţinută drept plata în natura a prestaţiei efectuate de contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care prestează servicii pentru obţinerea şi/sau prelucrarea produselor agricole.1.10. Intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată repartizarea activului între asociaţii sau actionarii societăţilor comerciale în nume colectiv, în comandită simpla, cu răspundere limitată şi pe acţiuni, după terminarea lichidării acestor societăţi, conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă pentru bunurile respective s-a exercitat dreptul de deducere.1.11. Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile prin executare silită intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, dacă debitorul este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată şi şi-a exercitat dreptul de deducere pentru bunurile respective.Nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile supuse executării silite, dacă debitorul nu avea obligaţia legală să se înregistreze ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, precum şi dacă bunurile în cauza sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată.Aceste prevederi se aplică şi în cazul transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile prin executare silită.
 + 
Capitolul 2Operaţiuni care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugatăOrdonanţa de urgenta:───────────────────── + 
Articolul 3Nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile privind livrările de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate de:a) asociaţiile fără scop lucrativ, pentru activităţile cu caracter social-filantropic;b) organizaţiile care desfăşoară activităţi de natura religioasă, politica sau civică;c) organizaţiile sindicale, pentru activităţile legate direct de apărarea colectivă a intereselor materiale şi morale ale membrilor lor;d) instituţiile publice, pentru activităţile lor administrative, sociale, educative, de apărare, ordine publică, siguranţa statului, culturale şi sportive;e) Regia Autonomă "Administraţia Naţionala a Drumurilor din România".Contribuabilii prevăzuţi la alin. 1 sunt supuşi taxei pe valoarea adăugată, dacă realizează direct sau prin unităţi subordonate alte operaţiuni impozabile decât cele menţionate la alineatul precedent.
Norme:─────2.1. În prevederile art. 3 lit. d) din ordonanţa de urgenţă se încadrează instituţiile publice ale căror cheltuieli curente şi de capital se asigura din fondurile prevăzute în Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice.2.2. Nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată:a) vânzarea către populaţie a imobilelor sau părţilor de imobile aflate în proprietatea statului, date în folosinţă înainte de introducerea taxei pe valoarea adăugată; închirierea de imobile sau părţi ale acestora, aflate în proprietatea statului, în scop de locuinta; închirierea de spaţii în scop de locuinta în cămine, locuinţe de serviciu sau în alte spaţii destinate locuinţei, cu condiţia respectării prevederilor legale privind determinarea tarifului de închiriere.Sumele aferente lucrărilor executate şi decontate de constructori până la data de 30 iunie 1993 pentru blocurile de locuinţe aflate în diferite stadii de execuţie, construite din fondurile statului, nu se includ în baza de impozitare la vânzarea către populaţie a locuinţelor terminate;b) operaţiunile efectuate de contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care au ca obiect de activitate administrarea şi întreţinerea locurilor publice, pentru încasările cuvenite bugetelor locale potrivit art. 42 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale, republicată cu modificările şi completările ulterioare;c) valorificarea de către direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat a bunurilor confiscate potrivit legii, precum şi distribuirea de către acestea, contra cost, a formularelor tipizate comune pe economie, cu regim special de tipărire, inseriere şi numerotare, reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora;d) Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi camerele de comerţ şi industrie teritoriale, pentru activităţile desfăşurate în favoarea membrilor în contul cotizaţiilor încasate în baza art. 6 din Decretul-lege nr. 139/1990 privind camerele de comerţ şi industrie din România, precum şi pentru activitatea de arbitraj comercial.2.3. Contribuabilii prevăzuţi la art. 3 lit. a)-d) din ordonanţa de urgenţă intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, dacă realizează direct sau prin unităţi subordonate operaţiuni impozabile cum sunt:a) activităţi comerciale;b) activităţi hoteliere;c) alimentaţie publică;d) activităţi de turism;e) prestări de servicii.Pentru operaţiunile impozabile de natura celor menţionate mai sus se înregistrează ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată numai partea din structura asociaţiei, organizaţiei sau instituţiei – magazin, hotel, atelier, gospodărie-anexa -, prin care se realizează operaţiunile respective şi pentru care este obligatorie organizarea distinctă a evidentei gestiunilor şi contabilităţii, care să permită determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibile şi colectate.Subunitatilor respective li se atribuie cod fiscal de plătitor de taxa pe valoarea adăugată potrivit procedurii prevăzute la art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe, aprobată prin Legea nr. 228/1998.2.4. Unităţile teritoriale din subordinea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat, autorizate sa desfăşoare activităţi cu caracter comercial, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată.2.5. Aeroporturile de interes public naţional cu specific deosebit intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată numai pentru veniturile proprii rezultate din prestările de servicii către terţi.Pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la bugetele locale sub forma de subvenţii pentru acoperirea cheltuielilor de administrare, întreţinere, exploatare, reparaţii şi modernizări, care depăşesc veniturile, nu se datorează taxa pe valoarea adăugată.Taxa pe valoarea adăugată deductibilă, aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, se determina pe bază de pro rata, calculată anual ca raport între veniturile proprii şi veniturile totale, inclusiv cele din subvenţiile prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli.Regularizarea taxei deductibile determinate potrivit alineatului precedent se efectuează la finele anului pe bază de pro rata efectiv realizată şi se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată întocmit pentru luna decembrie.2.6. Pentru prestările de servicii efectuate de regiile autonome de interes local având ca obiect construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean şi comunal, contractate cu consiliile locale sau cu consiliile judeţene, nu se datorează taxa pe valoarea adăugată.Lucrările privind construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean şi comunal, contractate de consiliile locale sau de consiliile judeţene cu alţi contribuabili, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată potrivit legii.De asemenea, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată şi alte lucrări şi servicii de gospodărie comunală, contractate de consiliile locale şi de consiliile judeţene cu contribuabili înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată.Taxa pe valoarea adăugată deductibilă, aferentă bunurilor şi serviciilor destinate realizării operaţiunilor impozabile, se stabileşte pe bază de pro rata determinata ca raport între valoarea prestărilor de servicii către terţi şi valoarea totală a prestărilor de servicii prevăzută în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pentru anul respectiv. Taxa pe valoarea adăugată nedeductibila, rezultată conform pro rata, se include în preţurile şi în tarifele cu care se decontează lucrările executate pentru consiliile locale sau consiliile judeţene.Regularizarea taxei deductibile determinate potrivit alineatului precedent se efectuează la finele anului pe bază de pro rata efectiv realizată şi se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată întocmit pentru luna decembrie.
 + 
Capitolul 3TeritorialitateaOrdonanţa de urgenta:───────────────────── + 
Articolul 4– alin. 3 –Prestările de servicii sunt impozabile în România când locul prestării se considera a fi în România în conformitate cu criteriile de teritorialitate stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Norme:──────3.1. Locul prestării de servicii este locul unde prestatorul îşi are stabilit sediul activităţii economice sau un sediu stabil de la care sunt prestate serviciile ori, în lipsa unui astfel de sediu, domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită, cu următoarele excepţii pentru care locul prestării este:1. Locul unde sunt situate bunurile de natura imobiliară3.2. Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată lucrările de construcţii-montaj executate pentru realizarea, repararea şi întreţinerea bunurilor imobile existente în România, indiferent de locul unde este situat sediul prestatorului – în ţara sau în străinătate.Acelaşi regim se aplică şi închirierii de bunuri imobile, operaţiunilor de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor imobile, serviciilor de arhitectura, proiectare, de coordonare a lucrărilor de construcţii, precum şi serviciilor prestate de alţi contribuabili înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată cu activitate în domeniul bunurilor imobile – studii, expertize, reparaţii şi alte prestări ale agenţilor imobiliari.2. Locul de plecare a transportului de bunuri sau de persoane, respectiv locul de sosire a transportului aferent bunurilor importate3.3. Transportul de bunuri sau de persoane se supune taxei pe valoarea adăugată, dacă locul de plecare a transportului se afla în România. Serviciile de transport aferente bunurilor importate se supun taxei pe valoarea adăugată, dacă locul de sosire a transportului se afla în România.3. Locul unde beneficiarul are stabilit sediul activităţii sau, în lipsa acestuia, domiciliul stabil al acestuia3.4. În această categorie se încadrează:a) închirierea de bunuri mobile corporale;b) operaţiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale şi/sau necorporale;c) cesiunile şi/sau concesiunile dreptului de autor, de brevete, de licenţe, de mărci de fabrica şi de comerţ şi alte drepturi similare;d) serviciile de publicitate;e) serviciile consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, avocaţilor, experţilor contabili şi alte servicii similare;f) prelucrarea de date şi/sau furnizarea de informaţii;g) operaţiunile bancare, financiare, de asigurare şi/sau de reasigurare;h) punerea la dispoziţie de personal;i) prestările intermediarilor care intervin în furnizarea serviciilor prevăzute la lit. a)-h).4. Locul unde serviciile sunt prestate efectiv3.5. În această categorie se cuprind următoarele activităţi:a) culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii şi cele ale organizatorilor de astfel de activităţi;b) prestările accesorii transportului, cum sunt: încărcarea-descărcarea mijloacelor de transport, manipularea, paza şi/sau depozitarea mărfurilor şi alte servicii similare;c) expertize privind bunurile mobile corporale;d) lucrări efectuate asupra bunurilor mobile corporale.3.6. Pentru operaţiunile prevăzute la pct. 3.1, 3.2, 3.3,3.4 şi 3.5 se aplică regulile şi cotele de impozitare prevăzute prin ordonanţa de urgenţă.
 + 
Capitolul 4Operaţiuni scutiteOrdonanţa de urgenta:───────────────────── + 
Articolul 6Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată următoarele operaţiuni:A. Livrările de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate în ţara de:a) unităţile sanitare, inclusiv veterinare, şi de asistenţa socială: spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire şi asistenţa, centre de integrare pentru terapie ocupationala, centre-pilot pentru tineri cu handicap, cămine de bătrâni şi de pensionari, case de copii, staţii de salvare şi altele, autorizate sa desfăşoare activităţi sanitare şi de asistenţa socială; unităţile autorizate sa desfăşoare activităţi sanitare şi de asistenţa socială în staţiuni balneoclimaterice; serviciile de cazare, masa şi tratament prestate cumulat de către contribuabilii autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în staţiuni balneoclimaterice şi a căror contravaloare este decontată pe bază de bilete de tratament;
Norme:──────4.1. Unităţile autorizate sa desfăşoare activităţi sanitare, inclusiv veterinare, şi/sau de asistenţa socială sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de proprietate.Sunt scutite, de asemenea, serviciile funerare prestate de unităţile sanitare.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────b) unităţile şi instituţiile de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de învăţământ aprobat prin Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulterioare;Norme:────── 4.2. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată unităţile autorizate de Ministerul Educaţiei Naţionale sa desfăşoare activităţile cuprinse în sistemul naţional de învăţământ reglementate de art. 15 alin. (5) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────c) unităţile care desfăşoară, potrivit legii, activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare şi executa programe, subprograme, teme, proiecte, precum şi acţiuni componente ale Programului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică sau ale Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare. Acelaşi regim se aplică şi unităţilor care desfăşoară, potrivit legii, astfel de activităţi cu finanţare în parteneriat internaţional, regional şi bilateral;Norme:──────4.3. Se încadrează în prevederile art. 6 lit. A.c) din ordonanţa de urgenţă unităţile cărora li s-au atribuit spre execuţie programe, subprograme şi teme componente ale Programului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, precum şi acţiuni cuprinse în acestea, în baza art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării şi finanţării activităţii de cercetare-dezvoltare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 51/1996, cu modificările ulterioare.Unităţile care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare sunt supuse taxei pe valoarea adăugată pentru operaţiunile care nu se încadrează în prevederile alineatului precedent.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────g) societăţile de investiţii financiare, de intermediere financiară şi de valori mobiliare;Norme:──────4.4. Se încadrează în prevederile art. 6 lit. A.g) din ordonanţa de urgenţă:a) societăţile de investiţii financiare, pentru activitatea desfăşurată în baza Legii nr. 133/1996 pentru transformarea Fondurilor Proprietăţii Private în societăţi de investiţii financiare;b) fondurile deschise de investiţii şi societăţile de investiţii, constituite ca instituţii de intermediere financiară, pentru activitatea desfăşurată în baza Ordonanţei Guvernului nr. 24/1993 privind reglementarea constituirii şi funcţionarii fondurilor deschise de investiţii şi a societăţilor de investiţii ca instituţii de intermediere financiară, aprobată prin Legea nr. 83/1994;c) societăţile de valori mobiliare şi bursele de valori, pentru activitatea desfăşurată în baza Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori, cu modificările şi completările ulterioare;d) transferul dreptului de proprietate, total sau parţial, asupra acţiunilor gestionate de Fondul Proprietăţii de Stat, precum şi asupra acţiunilor sau părţilor sociale emise de o societate comercială, persoana juridică română, indiferent de forma de proprietate;e) Agenţia Naţionala pentru Locuinţe, pentru titlurile de valoare emise sub forma de obligaţiuni pe termen mediu şi lung, conform art. 7 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, precum şi societăţile comerciale pe acţiuni, pentru emiterea de obligaţiuni la purtător sau nominative în baza prevederilor art. 162 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────h)1. Banca Naţionala a României, pentru operaţiunile specifice reglementate în mod expres prin Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României;Norme:──────4.5. Banca Naţionala a României este scutită de taxa pe valoarea adăugată pentru operaţiunile specifice reglementate în mod expres prin Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României, cu modificările şi completările ulterioare.Achiziţiile de aur şi argint efectuate de Banca Naţionala a României de la contribuabili sunt supuse taxei pe valoarea adăugată.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────i) societăţile de asigurare şi/sau reasigurare, inclusiv intermediarii în astfel de activităţi;Norme:──────4.6. Societăţile de asigurare şi/sau de asigurare-reasigurare şi societăţile de reasigurare, precum şi intermediarii în astfel de activităţi sunt scutiţi de taxa pe valoarea adăugată pentru sumele încasate de la asiguraţi. Despăgubirile acordate asiguraţilor includ şi taxa pe valoarea adăugată.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────k)3. activitatea de taximetrie desfăşurată de persoane fizice autorizate, precum şi operaţiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;Norme:──────4.7. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)3 din ordonanţa de urgenţă:a) operaţiunile care intră în sfera impozitului pe spectacole, reglementate prin Legea nr. 147/1998 privind impozitul pe spectacole. Sunt scutite sumele încasate din vânzarea biletelor şi a abonamentelor, pentru care se datorează impozitul pe spectacole de către unitatea de exploatare, precum şi sumele repartizate din încasări proprietarilor şi difuzorilor de filme, în activitatea de exploatare şi de difuzare de filme cinematografice pentru public;b) activităţile de taximetrie efectuate de persoane fizice autorizate potrivit Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de colaboratorii societăţilor comerciale, care desfăşoară cu autoturisme proprii activitate de taximetrie în condiţiile legii.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────k)4. editarea, tipărirea şi/sau vânzarea de manuale şcolare şi/sau de cărţi, exclusiv activitatea cu caracter de reclama şi publicitate; realizarea şi difuzarea programelor de radio şi televiziune, cu excepţia celor cu caracter de reclama şi publicitate; producţia de filme, cu excepţia celor cu caracter de reclama şi publicitate, destinate difuzării prin televiziune;Norme:──────4.8. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)4 din ordonanţa de urgenţă:a) editarea şi/sau tipărirea de către edituri şi/sau tipografii de: cărţi, manuale şcolare, dictionare şi/sau enciclopedii, cărţi ilustrate pentru copii, cărţi de desenat pentru copii. Nu se încadrează în prevederile de mai sus lucrările realizate de alţi contribuabili care livreaza bunuri şi/sau prestează servicii pentru edituri şi/sau tipografii;b) vânzarea de cărţi, manuale şcolare, dictionare şi/sau enciclopedii, cărţi ilustrate pentru copii, cărţi de desenat pentru copii, indiferent de modul de realizare, direct sau prin intermediari. Nu sunt scutite încasările pentru reclama şi/sau publicitate, precum şi tipariturile realizate exclusiv în scopuri comerciale, de reclama şi publicitate. Intermediarii sunt scutiţi de taxa pe valoarea adăugată numai dacă vânzarea se realizează la preţul stabilit de editor sau la preţul de achiziţie;c) programele de radio şi/sau de televiziune, altele decât cele de reclama şi/sau publicitate, atât la unităţile care le realizează, cat şi la cele care le difuzează. Lucrările efectuate pentru receptionarea programelor audiovizuale sunt supuse taxei pe valoarea adăugată;d) producţia de filme realizată pe pelicula sau banda video cu destinaţia de a fi difuzate la televiziune. Nu se încadrează în prevederile de mai sus: reproducerea filmelor şi/sau a benzilor video folosindu-se originalul, serviciile de prelucrare a filmelor nelegate de difuzarea la televiziune.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────k)5. proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum şi produse ortopedice;Norme:──────4.9. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)5 din ordonanţa de urgenţă, următoarele produse:a) fotolii rulante şi/sau alte vehicule similare pentru invalizi, chiar cu motor sau cu alte mecanisme de propulsie; părţi şi/sau accesorii de fotolii rulante sau de vehicule similare pentru invalizi;b) articole şi/sau aparate de ortopedie, inclusiv centurile şi/sau bandajele medico-chirurgicale şi carjele; atele, gutiere şi alte articole şi aparate pentru fracturi; articole şi aparate de proteza; aparate pentru facilitarea auzului la surzi şi alte aparate care se poarta, se duc în mana sau se implanteaza în organism pentru compensarea unei deficiente sau infirmităţi.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────k)6. uniforme pentru copiii din învăţământul preşcolar şi primar;Norme:──────4.10. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)6 din ordonanţa de urgenţă, următoarele produse:a) costume, pantaloni, sacouri, rochite, sortulete;b) camasi şi bluze;c) obiecte de acoperit capul.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────k)7. articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copiii în vârsta de până la un an;Norme:──────4.11. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)7 din ordonanţa de urgenţă, următoarele produse:a) îmbrăcăminte din tesaturi şi din tricot, gama de marimi 0-24 sau pentru copiii cu o înălţime a corpului care nu depăşeşte 86 cm – pieptarase, veste, chiloti, maiouri, caciulite, sepci, palarioare, bonete, bascute, jachete, pantaloni, costumase, spilhozeni, camasute, bluze, rochite, treninguri, salopete, halate de baie, fuste, pijamale, sarafane, fulare, manusi; ciorapi, sosete, mărimea maxima 12;b) articole de încălţăminte, mărimea maxima 14,5 ghetute, sandale, papuci, botosei;Ordonanţa de urgenta:─────────────────────k)8. aportul de bunuri la capitalul social al societăţilor comerciale;Norme:──────4.12. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)8 din ordonanţa de urgenţă, bunurile ce se constituie ca aport în natura la capitalul social de către actionarii sau asociaţii unei societăţi comerciale, conform prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată.Se supune taxei pe valoarea adăugată achiziţionarea de către contribuabili, de pe piaţa interna sau din import, de bunuri destinate utilizării ca aport în natura la capitalul social.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────k)10. activităţile specifice desfăşurate în zona libera de contribuabilii autorizaţi în acest scop;Norme:──────4.13. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.k)10 din ordonanţa de urgenţă, următoarele activităţi specifice desfăşurate în zona libera: prelucrarea, manipularea, depozitarea, sortarea, măsurarea, ambalarea, asamblarea, fabricarea, condiţionarea, marcarea, testarea şi licitarea, expertizarea, repararea şi dezmembrarea, vânzarea-cumpărarea mărfurilor; transporturi, expeditii interne şi internaţionale; închirierea sau concesionarea de spaţii de depozitare şi/sau terenuri; concesionarea clădirilor; controlul cantitativ şi calitativ al mărfurilor; navlosirea, agenturarea şi aprovizionarea navelor; aprovizionarea altor mijloace destinate transportului în zonele libere; eliberarea de permise pentru accesul în zona libera şi de licenţe pentru desfăşurarea de activităţi în zona libera.Alte operaţiuni desfăşurate în zonele libere, care nu sunt specifice acestora, se supun regulilor şi cotelor de taxa pe valoarea adăugată prevăzute de ordonanţa de urgenţă.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────k)11. activităţile contribuabililor cu venituri din operaţiuni impozabile în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, declarate organului fiscal competent sau, după caz, realizate, de până la 50 milioane lei anual; activităţile care îndeplinesc condiţiile unor operaţiuni impozabile desfăşurate de contribuabilii prevăzuţi la art. 3, cu venituri de până la 50 milioane lei anual, realizate din astfel de operaţiuni.În situaţia realizării unor venituri superioare plafonului prevăzut mai sus, contribuabilii menţionaţi la alineatul precedent devin plătitori de taxa pe valoarea adăugată în condiţiile şi la termenele stabilite la art. 25.După înscrierea ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată contribuabilii respectivi nu mai beneficiază de scutire chiar dacă ulterior realizează venituri inferioare plafonului prevăzut mai sus;Norme:──────4.14. În situaţia în care contribuabilii scutiţi de taxa pe valoarea adăugată potrivit art. 6 lit. A din ordonanţa de urgenţă realizează şi operaţiuni impozabile, obtinand din acestea venituri de peste 50 milioane lei anual, aceştia sunt obligaţi să solicite luarea în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată.Se înregistrează ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată numai partea din structura organizatorică a contribuabilului prin care se realizează operaţiunile impozabile şi pentru care este obligatorie organizarea distinctă a evidentei gestiunilor şi contabilităţii, care să permită determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibile şi colectate.
 + 
Capitolul 5Operaţiuni impozabile prin opţiuneOrdonanţa de urgenta:────────────────────── + 
Articolul 7Contribuabilii care efectuează operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată pot opta pentru plata acestei taxe, pentru întreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia. Aprobarea se da de Ministerul Finanţelor prin organele fiscale teritoriale şi se referă la ansamblul normelor privind taxa pe valoarea adăugată, iar aplicarea se face începând cu data de întâi a lunii următoare datei aprobării.
Norme:──────5.1. Aprobarea se da de Ministerul Finanţelor prin organele fiscale la care contribuabilii sunt înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe, pe bază de cerere şi justificare economică, prezentate de solicitant, numai în condiţiile în care includerea operaţiunilor respective în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată nu influenţează negativ alte activităţi specifice sau bunuri scutite de taxa pe valoarea adăugată.Cererile de opţiune pentru o parte a activităţii se aproba de organele fiscale numai în condiţiile organizării distincte a evidentei gestiunilor şi contabilităţii, care să permită determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibile şi colectate.Aprobarea este irevocabilă până la data de 31 decembrie a celui de-al patrulea an următor anului în care s-a optat pentru plata taxei pe valoarea adăugată şi se prelungeşte, de drept, pentru încă 5 ani, dacă în cursul perioadei iniţiale contribuabilul plătitor prin opţiune şi-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe cumpărate.
 + 
Capitolul 6Plătitorii taxei pe valoarea adăugatăOrdonanţa de urgenta:────────────────────── + 
Articolul 8Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se plăteşte de către:– contribuabilii înregistraţi la organele fiscale competente ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri mobile, transferul proprietăţii bunurilor imobile şi/sau pentru prestările de servicii supuse taxei pe valoarea adăugată în cotele prevăzute la art. 17;– titularii operaţiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terţe persoane juridice care acţionează în numele şi din ordinul titularului operaţiunii de import;– persoanele fizice, pentru bunurile introduse în ţara potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora;– persoanele juridice sau fizice cu sediul sau cu domiciliul stabil în România, pentru bunurile din import închiriate, precum şi pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, referitoare la: operaţiuni de leasing; cesiuni şi/sau concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de mărci de fabrica şi de comerţ sau alte drepturi similare; servicii de publicitate; serviciile consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, experţilor contabili şi alte servicii similare; prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii; operaţiuni bancare şi financiare; punerea la dispoziţie de personal.În situaţia în care persoana care realizează operaţiuni impozabile nu are sediul sau domiciliul stabil în România, este obligată sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România, care se angajează sa îndeplinească obligaţiile ce îi revin conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
Norme:──────6.1. Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe bază de cerere depusa de persoana străină la organul fiscal la care reprezentantul propus este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe.Cererea trebuie să fie însoţită de:a) declaraţia de începere a activităţii, care să cuprindă: data, volumul şi natura activităţii pe care o va exercita în România;b) copie de pe actul de constituire în străinătate a persoanei juridice respective;c) acceptul scris al reprezentantului fiscal propus, în care acesta trebuie să precizeze natura operaţiunilor şi valoarea estimată a acestora.Nu se admite decât un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operaţiunilor impozabile desfăşurate de persoana străină în România. De asemenea, nu se admite coexistenta mai multor reprezentanţi fiscali cu angajamente limitate.Reprezentantul fiscal propus trebuie să prezinte o solvabilitate suficienta, care să îi permită îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de ordonanţa de urgenţă şi alte reglementări legale pentru activitatea sa şi a persoanei străine pe care o reprezintă.Organul fiscal verifica îndeplinirea condiţiilor menţionate mai sus şi, în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii, comunică decizia luată atât persoanei străine, cat şi reprezentantului fiscal propus de aceasta.În cazul acceptării cererii, concomitent cu transmiterea deciziei de aprobare, se indica şi codul fiscal atribuit reprezentantului fiscal, care trebuie să fie diferit de codul fiscal atribuit pentru activitatea proprie a acestuia. Atribuirea codului fiscal se face de Direcţia generală pentru tehnologia informatiei financiare din cadrul Ministerului Finanţelor.În cazul respingerii cererii, decizia se comunică ambelor părţi, cu precizarea motivului refuzului. Reprezentantul fiscal, după ce a fost acceptat de organul fiscal competent, este angajat pentru toate operaţiunile efectuate în România de persoana străină atâta timp cat durează mandatul sau.Reprezentantul fiscal poate să renunţe la angajamentul asumat printr-o cerere adresată organului fiscal. În cerere acesta trebuie să precizeze ultimul decont de taxa pe valoarea adăugată, pe care îl va depune în aceasta calitate, şi propune o dată ulterioară depunerii cererii, când va lua sfârşit mandatul sau. De asemenea, reprezentantul fiscal este obligat sa precizeze dacă renunţarea la mandat este ca urmare a încetării activităţii persoanei străine.În cazul în care persoana străină îşi continua activitatea în România, cererea poate fi acceptată numai după ce aceasta a întocmit toate formalităţile necesare în vederea desemnării unui alt reprezentant fiscal.După încetarea activităţii persoanei străine sau după înlocuirea reprezentantului fiscal desemnat de aceasta reprezentantului fiscal îi revin toate obligaţiile referitoare la plata taxei pe valoarea adăugată, a majorărilor de întârziere şi a amenzilor, în termenele prevăzute de lege.Reprezentantul fiscal poate cere organului fiscal competent să efectueze, într-un termen de până la 5 luni de la data retragerii mandatului, un control de fond al operaţiunilor efectuate sub responsabilitatea sa.Aprobarea cererii de renunţare la angajamentul asumat de reprezentantul fiscal se va face de organul fiscal, sub rezerva ca acesta rămâne răspunzător de neregulile ce vor fi descoperite ulterior, dacă acestea rezultă din vina lui sau din complicitatea dintre el şi persoana străină ori alte persoane.Obligaţiile reprezentantului fiscal privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată aferente operaţiunilor efectuate în România de persoana străină sunt cele prevăzute de legislaţia română pentru plătitorii de taxa pe valoarea adăugată cu sediul în România, cu următoarele derogări referitoare la:A. Modul de întocmire a facturilorPersoana străină transmite reprezentantului fiscal factura externa destinată clientului sau, fără a indica în această sumă taxei datorate, precum şi doua copii de pe factura respectiva.Reprezentantul fiscal emite factura fiscală potrivit reglementărilor în vigoare în România, cu următoarele date:a) datele de identificare, adresa şi calitatea de reprezentant fiscal;b) data emiterii;c) numărul de cod fiscal românesc atribuit reprezentantului fiscal al persoanei străine;d) numărul de ordine al facturii din plaja de numere primite de la organul fiscal, aferente operaţiunilor efectuate de către persoana străină;e) suma taxei pe valoarea adăugată colectate;f) alte date prevăzute în modelul de factura fiscală şi care nu se regăsesc în factura originala emisă de persoana străină. Exemplarul 1, completat conform celor de mai sus, se transmite clientului împreună cu factura originala emisă de persoana străină;B. Întocmirea şi depunerea decontului de taxa pe valoarea adăugatăDecontul va cuprinde exclusiv operaţiunile rezultate din activitatea desfăşurată în România de persoana străină pe care o reprezintă.În situaţia în care reprezentantul fiscal este mandatat de mai multe persoane străine, acesta va depune câte un decont pentru fiecare persoana străină pe care o reprezintă.Pentru activitatea proprie, pentru care reprezentantul fiscal este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, se întocmeşte un decont distinct, în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare pentru plătitorii de taxa pe valoarea adăugată cu sediul în România.C. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate din ţara de persoana străină, destinate operaţiunilor impozabile realizate de aceasta în România, se face potrivit prevederilor art. 18-21 din ordonanţa de urgenţă.Pentru exercitarea dreptului de deducere reprezentantul fiscal trebuie, de regula, să deţină documentele originale prevăzute de reglementările menţionate mai sus.Cu aprobarea organului fiscal la care este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, reprezentantul fiscal poate justifica deducerea taxei pe baza fotocopiei facturii originale, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:a) persoana străină justifica organului fiscal obligaţia legală impusa de ţara în care aceasta este stabilită de a deţine facturi originale la sediul societăţii străine;b) fotocopiile să aibă menţiunea pusă de societatea străină şi să fie certificate de aceasta ca sunt conforme cu originalul;c) persoana străină să prezinte atestarea organului fiscal din străinătate ca deţine documentele originale care sunt evidentiate în contabilitate;d) persoana străină trebuie să se angajeze în scris ca va pune temporar la dispoziţie reprezentantului fiscal, la cererea organului fiscal, facturile originale pentru control.6.2. Nu au obligaţia sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România persoanele străine care realizează prestări de servicii contractate cu contribuabili cu sediul în România, pentru care locul prestării se considera a fi în România, potrivit criteriilor stabilite la pct. 3.4, precum şi persoanele juridice străine care au în România subunitati prin care îşi desfăşoară activitatea, înregistrate ca plătitoare de impozite şi taxe în România.6.3. Societăţile comerciale care cedează o parte din veniturile realizate din vânzarea produselor supuse taxei pe valoarea adăugată vor determina suma cuvenită partenerului extern prin aplicarea cotei prevăzute în contractele încheiate asupra sumelor obţinute din vânzarea produselor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.
 + 
Capitolul 7Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugatăOrdonanţa de urgenta:────────────────────── + 
Articolul 10Obligaţia de plată a taxei pe valoarea adăugată ia naştere la data efectuării livrării de bunuri mobile, transferului proprietăţii bunurilor imobile şi/sau prestării serviciilor.Pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii cu plata în rate obligaţia de plată a taxei pe valoarea adăugată intervine la data prevăzută pentru plata ratelor.Cotele aplicate operaţiunilor impozabile sunt cele în vigoare la data la care ia naştere obligaţia de plată a taxei pe valoarea adăugată.
Norme:──────7.1. Ca regula generală, cotele aplicate operaţiunilor impozabile sunt cele în vigoare la data la care ia naştere obligaţia de plată a taxei pe valoarea adăugată, respectiv data efectuării livrării de bunuri mobile, transferului proprietăţii bunurilor imobile sau prestării serviciilor.Bunurile livrate şi serviciile prestate până la data de 31 decembrie 1999, justificate cu documente de expediţie şi transport, procese-verbale de recepţie sau cu alte documente similare, din care să rezulte ca livrarea şi/sau prestarea s-a efectuat până la data menţionată, vor fi facturate cu cotele de taxa pe valoarea adăugată în vigoare la data efectuării operaţiunilor respective.Produsele şi serviciile scutite de taxa pe valoarea adăugată conform art. 6 lit. A.k)12 din ordonanţa de urgenţă, care au fost livrate şi, respectiv, prestate până la data de 31 martie 2000 inclusiv, vor fi facturate fără taxa pe valoarea adăugată.7.2. Sumele rămase de încasat la data de 31 decembrie 1999 pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii cu plata în rate se supun taxei pe valoarea adăugată în cotele existente la data prevăzută în contract pentru plata ratelor.Ordonanţa de urgenta:────────────────────── + 
Articolul 11Pentru operaţiunile prevăzute mai jos obligaţia de plată a taxei pe valoarea adăugată ia naştere la:a) data înregistrării declaraţiei vamale, în cazul importurilor de bunuri;b) termenele de plată pentru ratele prevăzute în contractele de leasing pentru operaţiunile de leasing;c) data vânzării bunurilor către beneficiari, în cazul operaţiunilor efectuate prin intermediari sau prin consignaţie;d) data emiterii documentelor în care se consemnează preluarea de către contribuabili a unor bunuri din activele societăţii comerciale pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată de aceştia sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice ori juridice în mod gratuit;e) data documentelor prin care se confirma prestarea de către contribuabili a unor servicii în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată de aceştia sau pentru alte persoane fizice ori juridice în mod gratuit;f) data colectării monedelor din masina pentru mărfurile vândute prin maşini automate.
Norme:──────7.3. Pentru bunurile din import aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporară în ţara, obligaţia de plată a taxei pe valoarea adăugată ia naştere la data prevăzută în Legea nr. 141/1997.7.4. Bunurile introduse în ţara ulterior datei de 1 iulie 1993, care fac obiectul unor contracte de leasing, se supun taxei pe valoarea adăugată la beneficiar, corespunzător cotelor în vigoare, sumelor şi termenelor de plată pentru ratele prevăzute în contractele de leasing.Dacă la expirarea perioadei prevăzute prin contractul de leasing bunurile trec în proprietatea beneficiarului, se datorează taxa pe valoarea adăugată pentru valoarea la care se face transferul dreptului de proprietate.Sumele rămase de plată, aferente bunurilor introduse în ţara care fac obiectul unor contracte de leasing înainte de data de 1 iulie 1993, prevăzute în contracte cu scadente după această dată, nu se supun taxei pe valoarea adăugată. La expirarea perioadei prevăzute prin contractul de leasing se datorează taxa pe valoarea adăugată pentru valoarea la care se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului respectiv.7.5. Operaţiunile legate, import-export, realizate în baza Hotărârii Guvernului nr. 276/1995 privind efectuarea de operaţiuni legate de import-export, încheiate la nivel de agent economic, cu modificările şi completările ulterioare, de către contribuabilii cu activitate de comerţ exterior, privind: importul de produse energetice şi materii prime de baza, legat de exportul de produse liberalizate la export, precum şi importul de materiale, componente, subansambluri, echipamente şi utilaje pentru producţie, legat de exportul de produse finite rezultate, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, astfel:a) la intrarea bunurilor în ţara importatorul este obligat sa întocmească declaraţia vamală de import, sa plătească taxa pe valoarea adăugată aferentă şi, în mod corespunzător, să îşi exercite dreptul de deducere în condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare;b) bunurile din import predate producătorilor în vederea realizării produselor ce urmează să fie exportate, a căror contravaloare reprezintă plata importului, se factureaza la preţuri negociate plus taxa pe valoarea adăugată;c) produsele realizate de unităţile producătoare, livrate unităţilor cu activitate de comerţ exterior pentru plata bunurilor din import primite de la acestea, se factureaza la preţurile negociate plus taxa pe valoarea adăugată.Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente operaţiunilor prevăzute la lit. b) şi c) ia naştere, atât la furnizor, cat şi la beneficiar, la data livrării produselor la export.Operaţiunile legate, import-export, vor fi justificate cu următoarele documente:a) licenta de operaţiune;b) contractele încheiate de agentul economic cu activitate de comerţ exterior cu partenerul extern şi cu producătorii interni, din care să rezulte ca operaţiunile nu se fac cu plata, ci prin compensaţii valorice;c) documentele prevăzute la pct. 9.3.7.6. Pentru bunurile exportate care s-au returnat obligaţia de plată a taxei pe valoarea adăugată intervine la data la care bunurile respective sunt valorificate către beneficiarii interni.7.7. Taxa pe valoarea adăugată aferentă serviciilor contractate de persoane juridice din România cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate şi pentru care locul prestării se considera a fi în România, potrivit pct. 3.4, se plăteşte la organul fiscal teritorial sau la banca comercială, în termen de 7 zile de la data primirii facturii externe. Pentru plăţile efectuate fără factura taxa pe valoarea adăugată se plăteşte concomitent cu plata prestatorului extern.7.8. În situaţia în care din decontul lunii precedente rezultă suma de rambursat, contribuabilii pot sa compenseze această sumă cu suma datorată potrivit pct. 7.7.Ordonanţa de urgenta:───────────────────── + 
Articolul 12Taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă atunci când organul fiscal este îndreptăţit să solicite plătitorilor de taxa pe valoarea adăugată plata taxei datorate bugetului de stat.Exigibilitatea ia naştere, de regula, la data efectuării livrării bunurilor mobile, transferului proprietăţii bunurilor imobile sau prestării serviciilorPrin derogare de la prevederile alineatului precedent, exigibilitatea poate fi anticipata sau ulterioară faptului generator, în condiţii stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.Pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii care se efectuează continuu – energie electrica, termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice şi altele similare -, precum şi pentru cele la care se încasează, de regula, avansuri, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului pe bază de factura fiscală sau de alt document legal.Antreprenorii de lucrări imobiliare pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrărilor, în condiţii stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Norme:──────7.9. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipata faptului generator, atunci când:a) factura fiscală este emisă înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor;b) contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se încasează înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor;c) se încasează avansuri, cu excepţia avansurilor acordate pentru:1. plata importurilor şi a datoriei vamale stabilite potrivit legii;2. realizarea producţiei destinate exportului;3. efectuarea de plati în contul clientului;4. livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite de taxa pe valoarea adăugată.7.10. Pentru cazurile în care exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipata faptului generator se aplică cotele în vigoare la data la care taxa devine exigibilă, iar în situaţia modificării cotelor, se va proceda la o regularizare pentru a se aplică cotele în vigoare la data la care ia naştere obligaţia de plată a taxei pe valoarea adăugată. Regularizarea se efectuează prin facturarea integrală a contravalorii livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii cu cotele în vigoare la data la care ia naştere obligaţia de plată a taxei pe valoarea adăugată. În cadrul aceleiaşi facturi fiscale se va scădea contravaloarea facturilor emise pentru situaţiile prevăzute la pct. 7.9 lit. a)-c).7.11. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente avansurilor încasate de contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care au câştigat licitaţii pentru efectuarea obiectivelor finanţate din credite acordate de organismele financiare internaţionale, cum sunt B.I.R.D., B.E.R.D., statului român sau garantate de acesta, ia naştere la data facturarii situaţiilor de lucrări.7.12. Antreprenorii de lucrări imobiliare pot opta pentru plata taxei pe valoarea adăugată la livrarea bunurilor imobile, în următoarele condiţii:a) lucrările imobiliare să aibă caracter deosebit şi să fie executate în cadrul unui contract unic care prevede obligaţia antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau încorporarea bunurilor mobile în lucrarea respectiva;b) lucrările imobiliare la care materialele şi aparatele indispensabile pentru funcţionarea instalaţiilor sau încorporate în lucrare depăşesc 50% din preţurile negociate între antreprenor şi beneficiar.Opţiunea se aproba de organul fiscal la care antreprenorul este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, pe baza unei declaraţii prin care acesta se obliga sa achite, la efectuarea livrărilor, taxa pe valoarea adăugată aferentă lucrărilor, care se încadrează în prevederile menţionate mai sus. Aprobarea opţiunii se comunică beneficiarilor în termen de 10 zile de la acordare.După obţinerea aprobării se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adăugată înainte de efectuarea livrării, iar beneficiarilor, deducerea taxei pe valoarea adăugată înainte de receptionarea lucrării.Nerespectarea condiţiilor menţionate mai sus atrage anularea opţiunii şi obligarea la plata taxei pe valoarea adăugată, în condiţiile prevăzute la art. 12 din ordonanţa de urgenţă.Antreprenorul poate renunţa oricând la opţiunea primită. În aceasta situaţie el are obligaţia sa achite taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate.7.13. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente sumelor constituite drept garanţie pentru acoperirea eventualelor reclamaţii privind calitatea lucrărilor ia naştere la data încheierii procesului-verbal de recepţie definitivă sau, după caz, la data încasării sumelor, dacă încasarea este anterioară acestuia.7.14. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii cu plata în rate ia naştere la data prevăzută în contracte pentru plata ratelor.
 + 
Capitolul 8Baza de impozitareOrdonanţa de urgenta:────────────────────── + 
Articolul 13Baza de impozitare reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.Baza de impozitare este determinata de:a) preţurile negociate între vânzător şi cumpărător, precum şi alte cheltuieli datorate de cumpărător pentru livrările de bunuri şi care nu au fost cuprinse în preţ. Aceste preţuri cuprind şi accizele stabilite potrivit normelor legale;b) tarifele negociate pentru prestările de servicii;c) suma rezultată din aplicarea cotei de comision sau suma convenită între parteneri pentru operaţiunile de intermediere;d) preţurile de piaţa sau, în lipsa acestora, costurile de producţie ale bunurilor preluate din activele societăţii de către contribuabili pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată de aceştia sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice ori juridice în mod gratuit;e) valoarea în vama, determinata potrivit legii, la care se adauga taxa vamală, alte taxe şi accizele datorate pentru bunurile importate;f) preţurile de piaţa sau, în lipsa acestora, costurile aferente serviciilor prestate de contribuabili în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată de aceştia sau pentru alte persoane fizice ori juridice în mod gratuit;g) preţurile vânzărilor efectuate din depozitele vămii sau preţurile stabilite prin licitaţie.
Norme:──────8.1. Ca regula generală, baza de impozitare pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii este constituită din toate sumele, valorile, bunurile şi/sau serviciile primite ori care urmează să fie primite de furnizor sau prestator în contrapartida pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.8.2. În cazul plăţii în natura, valoarea tuturor bunurilor şi/sau serviciilor primite trebuie să asigure acoperirea integrală a contravalorii bunurilor livrate sau, după caz, a serviciilor prestate.8.3. Pentru determinarea bazei de impozitare pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii contractate în valută, a căror decontare se face în lei la cursul de schimb valutar din ziua plăţii, furnizorul sau, după caz, prestatorul este obligat sa emita concomitent factura atât în valută, cat şi în lei. Baza de impozitare se corecteaza cu diferenţa de preţ rezultată ca urmare a modificării cursului pieţei valutare în vigoare la data încasării facturii faţă de cel utilizat la data facturarii. Furnizorul este obligat sa emita factura fiscală, în negru pentru sumele suplimentare încasate sau, după caz, în roşu pentru sumele de scăzut.8.4. Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor şi/sau la prestarea serviciilor, chiar dacă prin contract se prevede plata în rate sau la anumite termene.8.5. Contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care au câştigat licitaţii pentru realizarea unor obiective finanţate din credite acordate de organisme financiare internaţionale statului român sau garantate de acesta, determina baza de impozitare pe baza cursului de schimb valutar stabilit prin contractele încheiate.8.6. Pentru vânzările de bunuri în regim de consignaţie baza de impozitare se determina după cum urmează:a) suma obţinută din vânzarea bunurilor încredinţate de plătitorii de taxa pe valoarea adăugată pentru a fi vândute. Pentru bunurile încredinţate vândute plătitorii de taxa pe valoarea adăugată respectivi sunt obligaţi sa emita facturi fiscale conţinând elementele prevăzute la art. 25 lit. B din ordonanţa de urgenţă cel mai târziu în ultima zi a lunii în care s-a efectuat vânzarea;b) suma reprezentând comisionul aplicat asupra vânzărilor de bunuri aparţinând neplatitorilor de taxa pe valoarea adăugată sau scutite de plată taxei pe valoarea adăugată.8.7. Pentru activitatea de intermediere în turism baza de impozitare este comisionul determinat prin scăderea din preţul sau tariful total, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, plătit de clienţi agenţiei de turism sau organizatorului de circuite turistice, a următoarelor elemente:a) preţul, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, contractat de agenţie cu prestatorii serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant şi cu alţi prestatori;b) cheltuielile preconizate să fie efectuate de agenţie sau de organizatorul de circuite turistice, cum ar fi cheltuielile privind: asigurarea auto a mijlocului de transport; taxe pentru viza, diurna şi cazarea soferului; taxe de autostrada; taxe de parcare; combustibil.Taxa pe valoarea adăugată colectata se calculează prin aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra bazei de impozitare determinate potrivit prevederilor alineatului precedent. Exigibilitatea taxei ia naştere la data prestării serviciilor de intermediere în turism. Din taxa colectata se scade taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi/sau serviciilor achiziţionate, destinate necesităţilor proprii de funcţionare a agenţiei de turism sau a organizatorilor de circuite turistice.În cazul în care după prestarea efectivă a serviciilor turistice apar diferenţe între preţul contractat de agenţie, avut în vedere la stabilirea preţului sau tarifului plătit de clienţi, şi preţul facturat de prestatorii serviciilor turistice se va proceda la regularizare. Acelaşi procedeu se aplică şi de organizatorii de circuite turistice pentru diferenţele dintre preţul antecalculat şi preţul efectiv realizat pe baza documentelor justificative.Contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care prestează servicii de turism folosind mijloace proprii sau închiriate, cum sunt: mijloace de transport, hoteluri, restaurante, determina baza de impozitare pe baza preţurilor şi a tarifelor negociate cu beneficiarii serviciilor turistice.Contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care prestează atât operaţiuni de intermediere, cat şi servicii turistice folosind mijloace proprii sau închiriate, determina baza de impozitare distinct pentru fiecare activitate.8.8. Pentru vânzările de bunuri în regim second hand baza de impozitare se determina la livrarea efectivă a bunurilor şi este constituită din suma reprezentând diferenţa dintre preţul de vânzare obţinut, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, şi preţul de cumpărare a bunurilor respective. Taxa pe valoarea adăugată colectata, aferentă vânzărilor de bunuri în regim second hand, se calculează prin aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra sumei astfel determinate.Prin livrare de bunuri în regim second hand, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înţelege vânzarea de către contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată de bunuri second hand, achiziţionate din ţara de la persoane fizice sau de la contribuabili care nu sunt înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată.Prin bunuri second hand, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înţelege bunuri mobile corporale care au fost utilizate anterior achiziţionării şi care urmează să fie reparate, îmbunătăţite sau vândute ca atare, cu excepţia lucrărilor de arta, obiectelor de antichitate sau de colectie, metalelor şi pietrelor preţioase.8.9. Operaţiunile realizate de casele de amanet sunt supuse taxei pe valoarea adăugată astfel:a) corespunzător comisionului încasat, când împrumutul este restituit la termen;b) corespunzător valorii obţinute din vânzarea bunurilor care devin proprietatea casei de amanet, ca urmare a nerestituirii împrumutului;c) corespunzător preţului de piaţa, pentru bunurile care devin proprietatea casei de amanet şi sunt utilizate potrivit art. 2 alin. 3 lit. b) din ordonanţa de urgenţă.8.10. Pentru locaţia de gestiune baza de impozitare o constituie suma convenită prin contractul încheiat de părţi.8.11. Echipamentul de lucru şi/sau de protecţie, a cărui contravaloare este suportată parţial de salariaţi, se supune taxei pe valoarea adăugată numai corespunzător valorii bunurilor, care este suportată de salariaţi, iar exigibilitatea intervine la data prevăzută pentru plata ratelor.8.12. În cazul în care anumite elemente accesorii ale preţului nu sunt determinate în mod precis în momentul livrării bunurilor din ţara sau din import ori al prestării serviciilor, toate sumele percepute ulterior se impozitează separat în condiţiile prevăzute de ordonanţa de urgenţă.Reprezintă cheltuieli accesorii livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare şi altele de asemenea natura datorate de cumpărător, în măsura în care nu au fost cuprinse în preţurile negociate.8.13. Potrivit prevederilor art. 4 alin. 1 pct. 1 şi ale art. 4 alin. 2 din Legea nr. 118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aplicarea cotei de 25% se va reflecta în nivelul preţurilor cu ridicată şi al preţurilor cu amănuntul pentru carburanţii auto livraţi la intern, fără să între în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată.Pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată aferente preţului de vânzare cu amănuntul contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată care comercializează carburanţi auto vor deduce din preţul cu amănuntul suma reprezentând contribuţia la Fondul special al drumurilor publice, facturată de furnizor sau achitată la import pe fiecare tip de produs. Rezultatul obţinut se înmulţeşte cu cota recalculata de taxa pe valoarea adăugată şi se obţine taxa pe valoarea adăugată aferentă preţului de vânzare cu amănuntul pe fiecare tip de produs.În situaţia în care aprovizionarea cu carburanţi auto se face de la mai mulţi producători la preţuri diferite, se va proceda după cum urmează:– se determina, pe fiecare tip de produs, un preţ mediu de aprovizionare, calculat pe baza preţurilor de achiziţie fără contribuţia la Fondul special al drumurilor publice din luna anterioară;– se determina contribuţia medie pe tip de produs la Fondul special al drumurilor publice prin aplicarea cotei de 25% la preţul mediu de aprovizionare, calculat pe tip de produs;– se scade din preţul de vânzare cu amănuntul contribuţia medie la Fondul special al drumurilor publice.Rezultatul obţinut se înmulţeşte cu cota recalculata de taxa pe valoarea adăugată şi se obţine taxa pe valoarea adăugată aferentă preţului de vânzare cu amănuntul pe fiecare tip de produs.Contribuţia medie lunară pe tip de produs la Fondul special al drumurilor publice se va aplica şi pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată aferente bonurilor valorice emise pe tip de produs şi destinate achiziţionării de carburanţi auto. Taxa pe valoarea adăugată aferentă bonurilor valorice este exigibilă în luna emiterii acestora.Contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată care comercializează carburanţi auto au obligaţia să evidenţieze distinct pe documentele legale de vânzare suma reprezentând contribuţia la Fondul special al drumurilor publice.Ordonanţa de urgenta:────────────────────── + 
Articolul 14Nu se cuprind în baza de impozitare următoarele:a) remizele şi alte reduceri de preţ acordate de furnizor direct clientului; bunurile acordate de furnizori clienţilor în vederea stimulării vânzărilor, în condiţiile prevăzute în contractele încheiate;
Norme:──────8.14. Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare remizele şi alte reduceri de preţ trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a) să fie efective şi în sume exacte în beneficiul clientului;b) sa nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestaţie oarecare;c) să fie reflectate în facturi fiscale sau în alte documente legale.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────b) penalizările pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale;Norme:──────8.15. Excluderea din baza de impozitare se face numai dacă penalităţile sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate.Nu se exclud din baza de impozitare sumele încasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea în termen a bunurilor închiriate sau altele similare, care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate.Ordonanţa de urgenta:──────────────────────d) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia;Norme:──────8.16. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente sumelor achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia se face numai de clientul în contul căruia s-au achitat sumele respective.Ordonanţa de urgenta:──────────────────────f) sumele încasate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale de către contribuabilii înregistraţi la organele fiscale ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată şi care sunt destinate finanţării investiţiilor, acoperirii diferenţelor de preţ şi de tarif, finanţării stocurilor de produse cu destinaţie specială.Norme:──────8.17. Nu se cuprind în baza de impozitare sumele încasate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale de către contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care sunt destinate finanţării obiectivelor proprii de investiţii.Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate realizării obiectivelor de investiţii finanţate în condiţiile de mai sus, se deduce în conformitate cu prevederile art. 18-21 din ordonanţa de urgenţă.Cu sumele deduse potrivit ordonanţei de urgenta este obligatorie reîntregirea disponibilităţilor pentru investiţii. Sumele respective pot fi utilizate în cursul anului financiar numai pentru plati aferente aceluiaşi obiectiv de investiţii pentru care s-au primit alocaţiile de la bugetul de stat.La încheierea exerciţiului financiar sumele deduse şi neutilizate potrivit alineatului precedent se virează la bugetul de stat sau la bugetele locale în conturile şi la termenele stabilite prin normele metodologice anuale privind încheierea exerciţiului financiar-bugetar şi financiar-contabil, emise de Ministerul Finanţelor.Ordonanţa de urgenta:────────────────────── + 
Articolul 15În cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, suma impozabilă va fi redusă corespunzător.
Norme:──────8.18. Ambalajele care circulă pe bază de facturare se supun taxei pe valoarea adăugată la livrare, urmând ca la restituire suma impozabilă să fie redusă corespunzător.Ambalajele de circulaţie cum sunt navetele, sticlele, borcanele, la schimb între furnizorii de marfa şi clienţi, nu se factureaza şi nu se supun taxei pe valoarea adăugată la livrare.În condiţiile în care clienţii nu deţin cantităţile de ambalaje necesare în vederea efectuării schimbului prevăzut mai sus, ei pot primi de la furnizorii de marfa ambalajele necesare în schimbul unei garanţii depusa acestora, fără facturare şi fără taxa pe valoarea adăugată la livrare.Periodic, dar nu mai târziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, se vor factura şi se vor supune taxei pe valoarea adăugată la livrare cantităţile de ambalaje date în garanţie clienţilor şi scoase din evidenta de aceştia ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor şi altor cauze de aceeaşi natură.Regimul circulaţiei ambalajelor pe bază de schimb se aplică în mod obligatoriu la livrare în relaţiile cu neplatitorii de taxa pe valoarea adăugată.
 + 
Capitolul 9Cotele de impozitareOrdonanţa de urgenta:────────────────────── + 
Articolul 17În România se aplică următoarele cote:A. Cota de 19% pentru operaţiunile privind livrările de bunuri mobile şi transferurile proprietăţii bunurilor imobile efectuate în ţara, prestările de servicii, precum şi importul de bunuri, cu excepţia celor prevăzute la lit. B.
Norme:──────9.1. Cota de 19% se aplică asupra operaţiunilor privind:a) livrările de bunuri mobile, transferul proprietăţii bunurilor imobile, efectuate de contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, către beneficiari cu sediul sau cu domiciliul în România, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea adăugată.Aceeaşi cota se aplică şi vânzărilor de bunuri către persoanele nerezidente în România;b) importul de bunuri mobile;c) prestările de servicii pentru care locul prestării se considera a fi în România conform prevederilor cap. III, cu excepţia celor supuse cotei zero şi a celor scutite de taxa pe valoarea adăugată.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────B. Cota zero pentru:a) exportul de bunuri, transportul şi prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, efectuate de contribuabili cu sediul în România, a căror contravaloare se încasează în valută în conturi bancare deschise la bănci autorizate de Banca Naţionala a României.Prin derogare de la aceste prevederi, beneficiază de cota zero exporturile de bunuri care se derulează în sistem barter;Norme:──────9.2. Exportul consta în livrări de bunuri efectuate de contribuabili înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pentru beneficiari cu sediul în străinătate şi care sunt transportate în afară teritoriului tarii, cu îndeplinirea formalităţilor vamale de export.Pentru operaţiunile prevăzute la art. 17 lit. B.a) din ordonanţa de urgenţă nu beneficiază de cota zero de taxa pe valoarea adăugată contribuabilii care încasează valuta în numerar sau prin transferuri din conturi bancare personale.9.3. Pentru exportul realizat direct de unităţile care acţionează în nume propriu, justificarea cotei zero se face cu:a) factura externa;b) declaraţia vamală de export, vizata de organele vamale;c) documentul care atesta efectuarea transportului internaţional, după caz, în funcţie de condiţia de livrare;d) dovada introducerii în banca a declaraţiei de încasare valutară sau, după caz, a încasării contravalorii mărfii în valută.9.4. Pentru exportul în nume propriu realizat de unităţile exportatoare în cazul în care, potrivit contractului încheiat între producător şi exportator, livrarea bunurilor către beneficiarul extern se face direct de unitatea producătoare, beneficiază de cota zero atât unitatea exportatoare, cat şi unitatea producătoare. Unitatea exportatoare va justifica cota zero pe baza documentelor prevăzute la pct. 9.3.Unitatea producătoare va justifica cota zero a taxei pe valoarea adăugată cu:a) factura fiscală emisă către unitatea exportatoare, în lei şi în valută, cu menţiunea "cota zero";b) copie de pe documentul de transport internaţional, după caz, în funcţie de condiţia de livrare, în care la rubricile referitoare la locul de încărcare, predare-expediţie se înscriu denumirea producătorului şi localitatea;c) copie de pe declaraţia vamală de export, vizata de unitatea vamală, în care la rubrica 27 se înscriu denumirea producătorului şi localitatea;d) contractul încheiat cu unitatea exportatoare prin care se prevede obligativitatea plăţii în valută a contravalorii bunurilor exportate.9.5. Pentru bunurile contractate cu beneficiari cu sediul în străinătate, care dispun livrarea către unităţi producătoare din ţara în vederea prelucrării lor pentru bunuri de export destinate aceluiaşi beneficiar extern, beneficiază de cota zero atât unităţile exportatoare, cat şi unităţile producătoare. Unităţile exportatoare vor justifica cota zero pe baza documentelor prevăzute la pct. 9.3. Unităţile producătoare justifica cota zero cu:a) contractul încheiat cu partenerul extern, din care să rezulte produsele, cantităţile, unităţile din ţara la care se face livrarea, precum şi termenul pentru justificarea exportului cu copia de pe declaraţia vamală de export vizata de organul vamal;b) factura externa;c) dovada introducerii în banca a declaraţiei de încasare valutară sau, după caz, a încasării contravalorii mărfii în valută.9.6. Pentru exportul realizat prin comisionari comitentul va justifica cota zero de taxa pe valoarea adăugată pe baza următoarelor documente:a) copie de pe factura externa;b) copie de pe declaraţia vamală de export pe care comisionarul a înscris denumirea unităţii proprietare a mărfurilor exportate;c) factura fiscală emisă de comitent, pe care este înscrisă "cota zero de T.V.A." cu menţiunea "export în comision";d) contractul încheiat între comitent şi comisionar, în care se prevede obligativitatea plăţii în valută a bunurilor exportate.Comisionarul beneficiază de cota zero de taxa pe valoarea adăugată pe baza următoarelor documente:a) factura externa;b) declaraţia vamală de export, vizata de organele vamale;c) documentul care atesta efectuarea transportului internaţional, după caz, în funcţie de condiţia de livrare;d) dovada introducerii în banca a declaraţiei de încasare valutară sau, după caz, a încasării contravalorii mărfii în valută;e) factura fiscală pentru comision, pe care este înscrisă "cota zero de T.V.A.".9.7. Pentru transportul mărfurilor exportate la destinaţie în străinătate transportatorii, respectiv casele de expediţie, vor justifica cota zero cu:a) contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau, după caz, cu casa de expediţie ori cu beneficiarul din străinătate, în care se prevede obligativitatea plăţii în valută a contravalorii transportului;b) documentul de transport internaţional având confirmarea destinatarului privind recepţia mărfii pentru transportator sau copia de pe acesta pentru casele de expediţie;c) poliţa de asigurare şi/sau reasigurare pentru transportator sau copia de pe aceasta pentru casele de expediţie.În cazul transporturilor combinate, legate direct de exportul bunurilor, justificarea cotei zero se face cu:a) contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau, după caz, cu casa de expediţie ori cu beneficiarul din străinătate, în care se prevede obligativitatea plăţii în valută a contravalorii transportului;b) copie de pe declaraţia vamală de export vizata de organele vamale;c) documentul specific de transport.9.8. Pentru alte prestări de servicii legate direct de exportul bunurilor efectuate de prestatori cu sediul în România cota zero se justifica cu:a) contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau cu beneficiarul din străinătate, în care se prevede obligativitatea plăţii în valută a contravalorii serviciilor prestate;b) documente prezentate de exportatori, din care să rezulte ca operaţiunile respective sunt legate direct de exportul bunurilor.9.9. Nerespectarea prevederilor pct. 9.3-9.8 privind justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adăugată şi/sau nerespectarea condiţiei de încasare a valutei în conturi bancare deschise la bănci autorizate de Banca Naţionala a României atrag obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotei corespunzătoare livrărilor şi prestărilor la intern şi a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor. În cazul în care la verificarea aplicării cotei zero de taxa pe valoarea adăugată s-au avut în vedere termenele de încasare menţionate în declaraţiile de încasare valutară sau, după caz, în contractele încheiate, organele de control au obligaţia sa verifice în termen de un an de la data verificării aplicării cotei zero dacă încasarea valutei a devenit efectivă.9.10. Pentru contribuabilii care realizează export de bunuri în sistem barter justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adăugată se face cu:a) factura externa;b) declaraţia vamală de export vizata de organele vamale;c) documentele de transport internaţional, după caz, în funcţie de condiţia de livrare;d) dovada introducerii în banca a declaraţiei de încasare valutară;e) contractul extern din care să rezulte ca exportul se derulează în sistem barter, precum şi termenul la care se va efectua importul în compensaţie.Nerespectarea prevederilor alineatului precedent în ceea ce priveşte justificarea cotei zero, precum şi nerealizarea în termenul prevăzut de legislaţia în vigoare a importului în compensaţie atrag obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare livrărilor la intern şi a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta livrarea bunurilor.9.11. Beneficiază de cota zero de taxa pe valoarea adăugată unităţile care realizează export de bunuri a cărui contravaloare se decontează în lei de statul român. Condiţiile în care contravaloarea bunurilor respective este încasată în valută sau în bunuri de statul român se stabilesc pe bază de acorduri interguvernamentale.Unităţile exportatoare vor justifica practicarea cotei zero cu:a) factura externa;b) declaraţia vamală de export, vizata de organele vamale;c) documentul care atesta efectuarea transportului internaţional, după caz, în funcţie de condiţia de livrare;d) prevederile acordului interguvernamental din care să rezulte ca încasarea în valută sau în bunuri a exportului se efectuează de statul român.Nerespectarea prevederilor alineatului precedent atrage obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare livrărilor la intern şi a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta livrarea bunurilor.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────b) transportul internaţional de persoane în şi din străinătate, efectuat de contribuabili autorizaţi prin curse regulate, precum şi prestările de servicii legate direct de acesta;Norme:──────9.12. Se aplica cota zero pentru transportul internaţional de persoane în şi din străinătate, efectuat prin curse regulate de contribuabili autorizaţi, înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată. Fac excepţie serviciile de transport internaţional prestate pentru contribuabilii care intermediaza activitatea de turism, care determina baza de impozitare conform prevederilor pct. 8.7.Cota zero se aplică şi prestărilor de servicii legate direct de transportul internaţional de persoane efectuat prin curse regulate.Cota zero pentru transportul internaţional auto de persoane efectuat prin curse regulate se aplică numai dacă durata acestuia pe parcurs extern depăşeşte 24 de ore.Justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adăugată pentru transportul internaţional auto de persoane se face pe baza următoarelor documente:a) licenta de transport;b) licenta de execuţie pentru curse regulate de călători;c) caietul de sarcini;d) foaia de parcurs, scrisoarea de transport sau alte documente din care să rezulte data de ieşire/intrare din/în ţara, vizate de organul vamal.Nerespectarea prevederilor alineatului precedent atrage obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare prestărilor de servicii la intern şi a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta efectuarea transportului.9.13. Agenţiile companiilor aeriene străine care funcţionează pe teritoriul României beneficiază de cota zero de taxa pe valoarea adăugată pentru vânzările de bilete aferente transportului internaţional de persoane pe bază de reciprocitate acordată companiilor aeriene române care au deschise agenţii în străinătate. Răspunderea pentru verificarea respectării condiţiilor de reciprocitate revine Direcţiei generale a aviaţiei civile din cadrul Ministerului Transporturilor. Aceasta va comunică Ministerului Finanţelor lista cuprinzând ţările în care companiile aeriene române au deschise agenţii, dacă acestea beneficiază în ţările respective de rambursarea taxei pe valoarea adăugată şi în ce condiţii. Informaţiile respective vor fi actualizate ori de câte ori intervin modificări în relaţiile reciproce dintre tari.Cota zero a taxei pe valoarea adăugată pentru vânzările de bilete efectuate de agenţiile companiilor aeriene străine se realizează prin restituirea de Ministerul Finanţelor, prin direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti, a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate necesităţilor de funcţionare a agentiilor.Restituirea taxei pe valoarea adăugată se efectuează trimestrial pe bază de cerere depusa de agenţiile companiilor aeriene străine la direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti. Cererile de restituire a taxei pe valoarea adăugată vor fi justificate numai cu documente aferente cumpărărilor efectuate în trimestrul pentru care se solicita restituirea taxei pe valoarea adăugată, însoţite de documentele care atesta efectuarea plăţii contravalorii bunurilor şi serviciilor până la depunerea cererii.Direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti analizează cererile de restituire, precum şi documentele insotitoare. În urma verificării şi analizei se întocmeşte o nota în care se consemnează numărul şi data cererii, rezultatul verificării şi propunerea restituirii sau, după caz, respingerea cererii de restituire a taxei pe valoarea adăugată. Nota se aproba de directorul general al direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti.În cazul aprobării restituirii taxei pe valoarea adăugată se întocmesc comunicările către trezorerie, precum şi comunicarea către solicitant. În baza comunicării primite trezoreria va întocmi ordine de plată tip trezorerie (OPHT) pentru fiecare agenţie, în care se va înscrie suma care se restituie.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────c) transportul de marfa şi de persoane, în şi din porturile şi aeroporturile din România, cu nave şi aeronave sub pavilion românesc, comandate de beneficiari din străinătate;Norme:──────9.14. Cota zero se aplică pentru transporturile de marfa şi/sau de persoane care au punctul de plecare din porturile şi aeroporturile din România, precum şi pentru cele care au punctul de sosire în porturile şi aeroporturile din România, efectuate cu nave şi aeronave sub pavilion românesc, comandate de beneficiari din străinătate.Cota zero se aplică şi în situaţia transportului maritim internaţional de mărfuri, comandat de beneficiari din străinătate, efectuat de nave sub pavilion românesc, între doua porturi situate în afară României.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────f) livrările de carburanţi şi/sau de alte bunuri destinate utilizării sau incorporarii în nave şi aeronave care prestează transporturi internaţionale de persoane şi de mărfuri;Norme:──────9.15. Bunurile destinate utilizării şi/sau incorporarii în nave şi/sau aeronave care prestează transporturi internaţionale de persoane şi de mărfuri sunt supuse regimului vamal al aprovizionarii mijloacelor de transport în trafic internaţional, stabilit prin Normele tehnice privind procedura simplificata de efectuare a formalităţilor vamale aferente combustibililor cu care sunt aprovizionate aeronavele şi prin Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 626/1997.Justificarea cotei zero pentru livrările de carburanţi şi/sau alte bunuri destinate aprovizionarii navelor sau aeronavelor sub pavilion românesc, care prestează transporturi de persoane şi/sau de mărfuri în trafic internaţional, se face pe baza documentului stampilat şi semnat de agentul vamal, care atesta ca bunurile respective au fost efectiv introduse la bordul navei sau aeronavei.Justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de carburanţi şi pentru alte bunuri destinate utilizării sau incorporarii în nave sau aeronave sub pavilion străin care prestează transporturi internaţionale de persoane şi de mărfuri se face cu:a) factura externa;b) declaraţia vamală de export vizata de organele vamale;c) dovada încasării contravalorii mărfii în valută sau, după caz, a introducerii în banca a declaraţiei de încasare valutară.Taxa pe valoarea adăugată aferentă carburantilor şi altor bunuri de provenienţă străină destinate utilizării sau incorporarii în nave ori aeronave care prestează transporturi internaţionale de persoane şi de mărfuri, care au fost legal importate anterior, se plăteşte în momentul efectuării formalităţilor vamale de import, urmând să fie dedusă ulterior, potrivit legii.Nerespectarea prevederilor privind justificarea cotei zero atrage obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare livrărilor la intern şi a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta livrarea bunurilor.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────g) prestările de servicii efectuate în aeroporturi, aferente aeronavelor în trafic internaţional, precum şi prestările de servicii efectuate în porturi, aferente navelor de comerţ maritim, şi pe fluvii internaţionale, facturate direct armatorilor sau agenţilor de nave, marfa şi/sau containere, care îi reprezintă pe armatori;Norme:──────9.16. În categoria serviciilor prestate în porturi şi aeroporturi se includ servicii precum: încărcare-descărcare, manipulare a mărfurilor care sunt transportate cu nave sau cu aeronave în trafic internaţional.9.17. Justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adăugată pentru prestările de servicii efectuate în porturi, aferente navelor de comerţ maritim şi pe fluvii internaţionale se face cu:a) comanda şi/sau contractul încheiat cu beneficiarul serviciilor;b) documente care atesta ca agenţii de nave, marfa şi/sau de containere îi reprezintă pe armatori;c) factura fiscală pe care se înscrie "cota zero de T.V.A." sau, după caz, factura externa emisă de prestatorul de servicii.9.18. În cazul prestărilor de servicii efectuate în aeroporturi aferente aeronavelor în trafic internaţional, justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adăugată se face cu:a) comanda şi/sau contractul încheiat cu beneficiarul serviciilor respective;b) factura fiscală pe care se înscrie "cota zero de T.V.A." sau, după caz, factura externa emisă de prestatorul de servicii.9.19. Nerespectarea prevederilor pct. 9.17 şi 9.18 privind justificarea cotei zero atrage obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotelor corespunzătoare prestărilor la intern şi a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta prestarea serviciilor.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────i) alte prestări de servicii efectuate de contribuabili cu sediul în România, contractate cu beneficiari din străinătate, a căror contravaloare se încasează în valută în conturi bancare deschise la bănci autorizate de Banca Naţionala a României;Norme:──────9.20. Sunt supuse cotei zero a taxei pe valoarea adăugată, potrivit art. 17 lit. B.i) din ordonanţa de urgenţă:a) serviciile prestate de contribuabili înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, contractate cu beneficiari cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se situeaza în străinătate potrivit criteriilor stabilite la cap. III;a) serviciile prestate de contribuabili înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, contractate cu beneficiari cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se situeaza în străinătate potrivit criteriilor stabilite la cap. III;b) serviciile prestate de contribuabili înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, contractate cu beneficiari cu sediul sau cu domiciliul în străinătate şi a căror contravaloare a fost inclusă în valoarea în vama aferentă bunurilor din import;c) serviciile prestate de contribuabili înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată în contul beneficiarilor cu sediul în străinătate, pentru bunurile din import aflate în perioada de garanţie;d) serviciile prestate de contribuabili înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, constând în efectuarea de studii, prospecţiuni de piaţa, asistenţa de specialitate;e) prestările de servicii legate de mărfurile aflate în tranzit pe teritoriul României, contractate de contribuabili înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată cu beneficiari cu sediul sau cu domiciliul în străinătate.Justificarea cotei zero pentru serviciile prevăzute la lit. a)-e) se face cu facturile externe şi/sau contractele încheiate cu partenerii externi, din care să rezulte termenele de decontare a contravalorii prestaţiei sau, după caz, dovada încasării acesteia.Pentru operaţiunile prevăzute la lit. a)-e) nu beneficiază de cota zero a taxei pe valoarea adăugată contribuabilii care încasează valuta în numerar sau prin transferuri bancare din conturi personale.Nerespectarea prevederilor privind justificarea cotei zero a taxei pe valoarea adăugată şi/sau nerespectarea condiţiei de încasare a contravalorii în valută a prestaţiilor, prevăzute în facturi şi/sau în contracte, atrag obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată prin aplicarea cotei corespunzătoare prestărilor la intern şi a majorărilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta prestarea serviciilor. În cazul în care la verificarea aplicării cotei zero de taxa pe valoarea adăugată s-au avut în vedere termenele de încasare menţionate în facturi şi/sau în contracte, organele de control au obligaţia sa verifice în termen de un an de la data aplicării cotei zero dacă încasarea valutei a devenit efectivă.Cota de 19% recalculata9.21. Cota prevăzută de art. 17 lit. A din ordonanţa de urgenţă se aplică asupra bazei de impozitare, determinata potrivit art. 13 din ordonanţa de urgenţă, în care nu este cuprinsă taxa pe valoarea adăugată.Cota recalculata de taxa pe valoarea adăugată este de 15,966% şi se aplică asupra:a) sumelor obţinute din vânzarea bunurilor comercializate prin comerţul cu amănuntul – magazine comerciale, consignatii, unităţi de alimentaţie publică sau alte unităţi care au relaţii directe cu populaţia -, ale căror preţuri cuprind şi taxa pe valoarea adăugată;b) sumelor obţinute din unele prestări de servicii transport, posta, telefon, telegraf şi altele de aceeaşi natura -, ale căror tarife practicate cuprind şi taxa pe valoarea adăugată;c) sumelor obţinute din vânzarea de bunuri pe bază de licitaţie, de evaluare sau de expertiza, precum şi pentru alte situaţii similare;d) sumelor obţinute din prestări de servicii către populaţie, realizate de liber-profesioniştii autorizaţi, indiferent de modul de exercitare a profesiei, precum şi de persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate sa desfăşoare activităţi pe baza liberei iniţiative.
 + 
Capitolul 10Regimul deducerilorOrdonanţa de urgenta:────────────────────── + 
Articolul 18Contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate realizării de:a) operaţiuni supuse taxei conform art. 17;b) bunuri şi servicii scutite de taxa pentru care, prin lege, se prevede în mod expres exercitarea dreptului de deducere;c) acţiuni de sponsorizare, reclama şi publicitate, precum şi alte acţiuni prevăzute de legi, cu respectarea plafoanelor şi destinaţiilor prevăzute în acestea.Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţa între valoarea taxei facturate pentru bunurile livrate şi serviciile prestate şi a taxei aferente intrărilor, dedusă potrivit prevederilor alin. 1.Diferenţa de taxa în plus sau în minus se regularizează, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pe bază de deconturi ale plătitorilor.
Norme:──────10.1. Dreptul de deducere ia naştere în momentul în care taxa deductibilă devine exigibilă.Derogarile privind exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată la furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii, reglementate la cap. III "Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată" din ordonanţa de urgenţă, se aplică în mod corespunzător şi cumparatorilor.10.2. Bunurile şi serviciile achiziţionate pentru realizarea operaţiunilor prevăzute la art. 18 din ordonanţa de urgenţă cuprind materiile prime şi materialele, combustibilul şi energia, piesele de schimb, obiectele de inventar şi de natura mijloacelor fixe, precum şi alte bunuri şi servicii ce urmează să fie reflectate în cheltuielile de producţie, de investiţii sau, după caz, de circulaţie.10.3. Prestatorii serviciilor de transport de marfa, de persoane sau de servicii accesorii transportului au drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate din ţara, indiferent de faptul ca acestea au fost destinate transportului pe parcurs intern sau extern, când punctul de plecare este situat în România, cu respectarea celorlalte condiţii prevăzute la cap. VI din ordonanţa de urgenţă.10.4. Pentru bunurile acordate de către furnizori clienţilor, în vederea stimulării vânzărilor în condiţiile prevăzute în contractele încheiate, conform prevederilor art. 14 lit. a) din ordonanţa de urgenţă, contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată vor exercita dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente intrărilor, potrivit legii.10.5. Taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii cu plata în rate este deductibilă la data prevăzută pentru plata ratelor.10.6. Nu poate fi dedusă, potrivit legii, taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor referitoare la:a) bunuri şi/sau servicii achiziţionate de contribuabilii care nu sunt înregistraţi la organele fiscale ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată;b) bunuri şi/sau servicii destinate realizării de operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată, pentru care prin lege nu se prevede exercitarea dreptului de deducere;c) bunuri şi/sau servicii achiziţionate de furnizori sau de prestatori în contul clienţilor şi care apoi se decontează acestora potrivit pct. 8.16;d) servicii de transport, hoteliere, alimentaţie publică şi altele de aceeaşi natura prestate pentru contribuabili care desfăşoară activitate de intermediere în turism;e) alte cheltuieli care nu au legătură directa şi exclusiva cu activitatea economică, cum ar fi cele de divertisment sau de spectacole;f) băuturi alcoolice şi produse din tutun destinate acţiunilor de protocol;g) bunuri şi servicii aprovizionate pe bază de documente care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 25 lit. B din ordonanţa de urgenţă şi de Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea formularelor modelelor comune privind activitatea financiară şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora;h) bunurile lipsa sau depreciate calitativ în timpul transportului, neimputabile, pe baza documentelor întocmite pentru predarea-primirea bunurilor de la transportator şi pentru înregistrarea lor în gestiunea contribuabilului.10.7. Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operaţiune, ci pentru ansamblul operaţiunilor realizate în cursul unei luni.10.8. Taxa pe valoarea adăugată aferentă materiilor prime şi materialelor, produselor finite, produselor în curs de fabricaţie şi mărfurilor existente în stoc la începutul lunii în care contribuabilii au fost luati în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, precum şi celor destinate realizării produselor şi serviciilor al căror regim de taxa pe valoarea adăugată se modifica în sensul trecerii de la scutire la impozitare se deduce potrivit prevederilor art. 18 din ordonanţa de urgenţă.10.9. În situaţia scoaterii din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, precum şi a modificării regimului de taxa pe valoarea adăugată în sensul trecerii de la impozitare la scutire, pentru bunurile de natura celor menţionate la pct. 10.8, existente în stoc la data respectiva, dreptul de deducere exercitat la intrarea bunurilor se recalculează corespunzător noului regim de impozitare.10.10. Pentru bunurile comercializate la un preţ, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, inferior preţului de achiziţie sau costului de producţie, şi pentru care s-a exercitat dreptul de deducere se va proceda la recalcularea taxei pe valoarea adăugată deduse iniţial, în limita taxei aferente preţului de vânzare. Suma rezultată din recalcularea taxei pe valoarea adăugată se va înscrie în roşu în decontul de taxa pe valoarea adăugată aferent lunii în care a avut loc vânzarea bunurilor respective, pe rândul "Regularizări" de la TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ DEDUCTIBILĂ.10.11. Pentru bunurile din import comercializate la un preţ, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, inferior valorii utilizate în vama pentru determinarea drepturilor vamale de import pentru care s-a exercitat dreptul de deducere se va proceda la recalcularea taxei pe valoarea adăugată deduse iniţial, în limita taxei aferente preţului de vânzare. Suma rezultată din recalcularea taxei pe valoarea adăugată se va înscrie în roşu în decontul de taxa pe valoarea adăugată aferent lunii în care a avut loc vânzarea bunurilor respective, pe rândul "Regularizări" de la TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ DEDUCTIBILĂ.Ordonanţa de urgenta:───────────────────── + 
Articolul 19Pentru efectuarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor contribuabilii sunt obligaţi:a) să justifice suma taxei prin documente întocmite conform legii de către contribuabili înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată;b) să justifice ca bunurile în cauza sunt destinate pentru nevoile firmei şi sunt proprietatea acesteia.Dreptul de deducere priveşte numai taxa ce este înscrisă într-o factura fiscală sau în alt document legal care se referă la bunuri sau servicii destinate pentru realizarea operaţiunilor prevăzute la art. 18.
Norme:──────10.12. Pentru exercitarea dreptului de deducere contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată sunt obligaţi să justifice prin documente legal întocmite cuantumul taxei.Documentele legale sunt:a) exemplarul original al facturii fiscale sau, după caz, alte documente specifice aprobate potrivit Hotărârii Guvernului nr. 831/1997, pentru bunurile şi serviciile cumpărate de la furnizorii din ţara;b) bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale, aprobate conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu modificările şi completările ulterioare, aparţinând unităţilor de desfacere a carburantilor auto, dacă sunt stampilate şi au înscrise denumirea contribuabilului cumpărător şi numărul de înmatriculare a autovehiculului.Nerespectarea prevederilor lit. b) atrage pierderea dreptului de deducere a taxei aferente carburantilor auto achizitionati;c) declaraţia vamală de import sau actul constatator al organelor vamale. Pentru importurile efectuate prin comisionari taxa pe valoarea adăugată înscrisă în declaraţia vamală de import sau în actul constatator se deduce numai de către unitatea beneficiara pe baza documentelor respective, transmise în copie certificată de comisionari;d) documentul care confirma achitarea taxei pe valoarea adăugată de contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, pentru operaţiunile prevăzute la pct. 3.4.10.13. Documentele aferente achizitionarilor de bunuri şi/sau servicii care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată de contribuabili sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit nu vor fi înscrise în jurnalul pentru cumpărări, iar taxa pe valoarea adăugată aferentă nu este deductibilă.În condiţiile în care pentru destinatiile de mai sus au fost utilizate bunuri aprovizionate iniţial pentru nevoile contribuabilului, se aplică prevederile pct. 1.7.10.14. Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată înscrise în documentele pentru cumpărări se determina în funcţie de data facturii fiscale sau a altui document legal, dacă acestea s-au primit până la data depunerii decontului taxei pe valoarea adăugată.Documentele primite după data depunerii decontului aferent lunii în care bunurile au fost recepţionate se includ în deconturile întocmite pentru lunile următoare.Ordonanţa de urgenta:───────────────────── + 
Articolul 20Contribuabilii care folosesc pentru nevoile firmei bunuri şi servicii achiziţionate au dreptul sa deducă integral taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, numai dacă sunt destinate realizării operaţiunilor prevăzute la art. 18.În situaţia în care aceştia realizează atât operaţiuni prevăzute la art. 18, cat şi alte operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată sau care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, dreptul de deducere se determina în raport cu participarea bunurilor şi/sau serviciilor respective la realizarea operaţiunilor prevăzute la art. 18.
Norme:──────10.15. În jurnalul pentru cumpărări se înscriu toate documentele aferente intrărilor de bunuri şi servicii pentru nevoile firmei, indiferent dacă sunt destinate realizării de operaţiuni impozabile sau operaţiuni scutite.10.16. În situaţia în care un contribuabil înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată realizează atât operaţiuni cu drept de deducere, cat şi operaţiuni fără drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente aprovizionarilor, dreptul de deducere se determina potrivit art. 20 din ordonanţa de urgenţă, în raport cu participarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate la realizarea operaţiunilor cu drept de deducere.Gradul de participare a bunurilor şi a serviciilor la realizarea operaţiunilor cu drept de deducere se determina pe bază de pro rata rezultată ca raport între contravaloarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate cu drept de deducere şi totalul operaţiunilor realizate, indiferent de sursa de finanţare. Taxa pe valoarea adăugată deductibilă se determina prin aplicarea pro rata astfel obţinută asupra sumei taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate.Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor cumpărate în vederea revânzării ca atare nu se supune recalcularii prevăzute la alineatul precedent, în acest caz aplicându-se criterii specifice de exercitare a dreptului de deducere. Acestea vor fi evidentiate separat într-un registru pentru cumpărări şi se vor prelua în decontul de taxa pe valoarea adăugată la rubrica "Cumpărări supuse criteriilor specifice de exercitare a dreptului de deducere". Taxa respectiva se deduce integral, cu condiţia respectării prevederilor art. 19 din ordonanţa de urgenţă.Pro rata se determina, de regula, anual, pe baza realizarilor din anul precedent sau corespunzător regimului taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor prevăzute a fi realizate în anul curent.Regularizarea taxei pe valoarea adăugată deductibile determinata pe bază de pro rata, se efectuează la finele anului şi se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată întocmit pentru luna decembrie.La cererea justificată a contribuabililor organele fiscale la care aceştia sunt înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pot aproba ca pro rata să fie determinata lunar ca raport între contravaloarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate cu drept de deducere şi totalul operaţiunilor realizate, din luna respectiva, indiferent de sursa de finanţare.În cursul unui an calendaristic nu pot fi folosite doua metode de determinare a pro rata. Contribuabilii cărora li sa aprobat în cursul anului trecerea de la pro rata anuală la cea lunară au obligaţia recalcularii taxei pe valoarea adăugată deductibile, înscrisă în deconturile întocmite pentru lunile anterioare aprobării, în funcţie de pro rata lunară efectiv realizată.10.17. Taxa pe valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe, materiilor prime, altor bunuri şi servicii achiziţionate înainte de punerea în funcţiune a unui obiectiv de investiţii, dedusă potrivit legii de contribuabilii care realizează atât operaţiuni cu drept de deducere, cat şi operaţiuni scutite fără drept de deducere, se recalculează la expirarea primului an de funcţionare, în condiţiile prevăzute la art. 20 din ordonanţa de urgenţă.Pentru obiectivele de investiţii sistate pe o perioadă mai mare de un an taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate pentru realizarea obiectivului respectiv se restituie la bugetul de stat împreună cu majorările de întârziere calculate de la data exercitării dreptului de deducere.10.18. Nu se recalculează taxa pe valoarea adăugată dedusă potrivit legii, aferentă bunurilor lipsa sau depreciate calitativ, constatate pe bază de inventariere după înregistrarea bunurilor în gestiune.Se datorează taxa pe valoarea adăugată, în cotele în vigoare la data constatării, pentru bunurile lipsa sau depreciate calitativ, imputabile, precum şi pentru bunurile lipsa, constatate pe bază de inventar, neimputabile.Nu se recalculează taxa pe valoarea adăugată dedusă potrivit legii, aferentă bunurilor distruse sau depreciate calitativ ca urmare a unor calamitati sau altor cauze de forta majoră, iar pentru sumele încasate de la societăţile de asigurare se datorează taxa pe valoarea adăugată.Ordonanţa de urgenta:───────────────────── + 
Articolul 22În cazul în care taxa aferentă intrărilor este mai mare decât taxa aferentă iesirilor diferenţa se regularizează prin:a) compensarea efectuată de contribuabil în limita taxei de plată rezultate din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor următoare, după caz;b) compensarea efectuată de organele fiscale în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de către contribuabil, după cum urmează:b)1. cu alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat de către contribuabil;b)2. cu taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat de furnizorii sau prestatorii acestuia, în limita taxei rezultate din facturile fiscale aferente bunurilor livrate şi/sau serviciilor prestate beneficiarului care solicită compensarea, neachitate până la data efectuării controlului;
Norme:──────10.19. Compensarea diferenţei de taxa, prevăzută la art. 22 lit. a) din ordonanţa de urgenţă, se efectuează de către contribuabil la întocmirea decontului de taxa pe valoarea adăugată, fără avizul organului fiscal.Contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care au beneficiat de suspendarea plăţii în vama a acesteia, potrivit art. 25 lit. D.b) din ordonanţa de urgenţă, pot compensa taxa pe valoarea adăugată datorată cu taxa pe valoarea adăugată de rambursat din decontul aferent lunii precedente, depus la organul fiscal.10.20. Compensarea diferenţei de taxa, prevăzută la art. 22 lit. b) din ordonanţa de urgenţă, rămasă după aplicarea prevederilor pct. 10.19, se efectuează de organele fiscale teritoriale în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de compensare, în situaţia în care din decontul aferent lunii precedente rezultă suma de rambursat.Contribuabilii plătitori de taxa pe valoarea adăugată care solicită compensarea trebuie să depună la organul fiscal teritorial cererea de compensare, conform modelului prezentat în anexa la prezentele norme, precum şi decontul de taxa pe valoarea adăugată din care rezultă suma de rambursat.În vederea soluţionării cererilor de compensare organele fiscale teritoriale vor proceda astfel:a) în cazul în care suma de rambursat este mai mare decât suma reprezentând alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat de către contribuabil, se va efectua compensarea până la concurenta sumei reprezentând alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat. Din suma rămasă se va compensa suma reprezentând taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat de furnizori sau prestatori, în limita taxei rezultate din facturile fiscale aferente bunurilor livrate şi/sau serviciilor prestate beneficiarului care solicită compensarea, neachitate până la data efectuării controlului;b) în cazul în care suma de rambursat este mai mica decât suma reprezentând alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat de către contribuabil se va efectua compensarea până la concurenta sumei de rambursat.Ordonanţa de urgenta:───────────────────── + 
Articolul 23Rambursarea diferenţei de taxa, rămasă după compensarea realizată conform art. 22, se efectuează în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare pe baza documentaţiei stabilite prin ordin al ministrului finanţelor şi a verificărilor efectuate de organele fiscale teritoriale.Rambursarea se efectuează pentru contribuabilii din ale căror deconturi lunare depuse la organul fiscal teritorial rezultă taxa de rambursat timp de 3 luni consecutiv.Prin derogare de la prevederile alineatului precedent, rambursarea se efectuează lunar pentru contribuabilii care realizează:a) operaţiuni de export;b) unităţi productive noi, până la punerea în funcţiune;c) operaţiuni de import-export şi care au diferenţe de primit rezultate din actele constatatoare întocmite de organele vamale.Nu beneficiază de rambursarea efectivă a sumelor de la bugetul de stat contribuabilii care nu au achitat total sau parţial facturile furnizorilor şi/sau prestatorilor din ţara, din care să rezulte taxa pe valoarea adăugată deductibilă.
Norme:──────10.21. Contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată beneficiază de rambursarea efectivă a taxei pe valoarea adăugată numai pentru suma aferentă facturilor plătite, total sau parţial, furnizorilor de bunuri şi/sau prestatorilor de servicii, din care rezultă taxa deductibilă.Contribuabilii, cu excepţia celor care se încadrează în prevederile art. 23 alin. 3 lit. a)-c), care au beneficiat de rambursare, pot solicita efectuarea unei noi rambursări dacă timp de 3 luni consecutive – altele decât cele avute în vedere la rambursarea anterioară – din deconturile depuse la organul fiscal teritorial rezultă taxa de rambursat.Pentru rambursarea diferenţelor de taxa rezultate din deconturile întocmite pentru lunile ianuarie şi februarie 2000 sunt aplicabile prevederile legale în vigoare în perioada respectiva.10.22. În vederea soluţionării cererilor de rambursare organele fiscale vor proceda astfel:a) vor determina taxa aferentă facturilor neachitate furnizorilor de bunuri şi/sau prestatorilor de servicii;b) din suma de rambursat rezultată din ultimul decont de taxa pe valoarea adăugată, corectată cu eventualele diferenţe rezultate în urma verificării, vor scădea taxa aferentă facturilor neachitate, determinând astfel taxa aferentă facturilor achitate;c) vor restitui suma taxei aferente facturilor achitate, determinata potrivit lit. b), în cazul în care contribuabilul nu a beneficiat de compensarea prevăzută la art. 22 lit. b) din ordonanţa de urgenţă;d) vor restitui diferenţa dintre taxa aferentă facturilor achitate şi suma compensata, în cazul în care contribuabilul a beneficiat de compensarea prevăzută la art. 22 lit. b) din ordonanţa de urgenţă, dacă suma compensata este mai mica decât taxa aferentă facturilor achitate;e) nu vor proceda la rambursare, în cazul în care contribuabilul a beneficiat de compensarea prevăzută la art. 22 lit. b) din ordonanţa de urgenţă, dacă suma compensata este mai mare sau egala cu taxa aferentă facturilor achitate.10.23. Rambursarea taxei pe valoarea adăugată se va efectua ţinându-se seama şi de prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările şi completările ulterioare.10.24. În cazul în care organele de control propun, în urma verificării, aprobarea rambursarii parţiale a taxei pe valoarea adăugată sau respingerea cererii, vor menţiona în actul de control întocmit motivele şi cauzele care determina situaţia respectiva.Prin actul de control se va stabili modul de evidenţiere, pe cheltuieli sau în decontul lunii următoare, a sumelor neadmise la rambursare, în funcţie de cauze.Ordonanţa de urgenta:───────────────────── + 
Articolul 24Prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă se stabilesc cazurile şi condiţiile în care, pentru anumite rambursări de taxa pe valoarea adăugată, organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finanţelor solicita garanţii personale sau solidare.
Norme:──────10.25. Dacă suma de rambursat depăşeşte 1 miliard lei, conform prevederilor art. 24 din ordonanţa de urgenţă, se stabilesc următoarele cazuri în care organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finanţelor solicita contribuabililor înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată garanţii personale sau solidare:a) când încasarea valutei nu s-a efectuat până la data controlului;b) când din documentaţia prezentată rezultă ca s-a ajuns în situaţia de a solicita rambursarea diferenţei de taxa pe valoarea adăugată, ca urmare a unor aprovizionari excesive sau de calitate necorespunzătoare ori a nelivrarii produselor sau neprestarii serviciilor.Garanţia se constituie printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de garanţie bancară emisă de o banca autorizata de Banca Naţionala a României, astfel:a) pentru sume de rambursat între 1 şi 5 miliarde lei garanţia se va constitui în procent de 20% din suma solicitată la rambursare;b) pentru sume de rambursat peste 5 miliarde lei garanţia se va constitui în procent de 30% din suma solicitată la rambursare.Organele fiscale vor debloca garanţiile constituite de către contribuabili, astfel:a) când s-a încasat contravaloarea valutei aferente exportului, pentru situaţia prevăzută la alin. 1 lit. a);b) când s-au eliminat cauzele care au condus la constituirea garanţiei, pentru situaţiile prevăzute la alin. 1 lit. b).
 + 
Capitolul 11Obligaţiile plătitorilorOrdonanţa de urgenta:───────────────────── + 
Articolul 25Contribuabilii care realizează operaţiuni impozabile în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă au următoarele obligaţii:A. Cu privire la înregistrarea la organele fiscale:a) să depună sub semnatura persoanelor autorizate, la organul fiscal competent, o declaraţie de înregistrare fiscală, conform modelului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de 15 zile de la data eliberării certificatului de înmatriculare, a autorizaţiei de funcţionare sau a actului legal de constituire, după caz.Contribuabilii care devin plătitori de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a depăşirii plafonului de scutire prevăzut la art. 6, ale căror condiţii de desfăşurare a activităţii s-au modificat sau au intervenit modificări legislative în sensul trecerii activităţii desfăşurate de la regimul de scutire la cel de impozitare, ulterior înregistrării fiscale, sunt obligaţi să depună declaraţie de menţiuni în termen de 15 zile de la data la care a intervenit modificarea, în vederea atribuirii de cod fiscal, precedat de litera "R" care atesta calitatea de plătitor de taxa pe valoarea adăugată. Atribuirea calităţii de plătitor de taxa pe valoarea adăugată se face cu data de întâi a lunii următoare;
Norme:──────11.1. Contribuabilii sunt obligaţi sa completeze şi să depună declaraţie de înregistrare fiscală, în vederea atribuirii codului fiscal şi a eliberării certificatului de înregistrare fiscală, conform reglementărilor legale în vigoare.Organele fiscale au obligaţia sa stabilească, înainte de eliberarea certificatului de înregistrare fiscală, calitatea de plătitor sau neplatitor de taxa pe valoarea adăugată. Pe baza declaraţiei de înregistrare fiscală şi a analizei efectuate, avându-se în vedere natura operaţiunilor pe care contribuabilul le va desfăşura şi nivelul veniturilor anuale estimate, organele fiscale vor atribui codul fiscal şi vor elibera certificatul de înregistrare fiscală cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a solicitat înregistrarea.Înregistrarea fiscală reprezintă şi înregistrarea ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de ordonanţa de urgenţă, iar codul fiscal va fi precedat de litera "R".11.2. Subunitatile tip sedii secundare – sucursale, agenţii, reprezentante sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică – nu pot fi înregistrate ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată sau, după caz, vor fi scoase din evidenta în termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme în Monitorul Oficial al României.Contribuabilii prevăzuţi la art. 3 din ordonanţa de urgenţă sunt obligaţi să solicite atribuirea calităţii de plătitor de taxa pe valoarea adăugată pentru unităţile subordonate, dacă acestea realizează operaţiuni impozabile în sensul ordonanţei de urgenta.11.3. În cazul în care un contribuabil plătitor de taxa pe valoarea adăugată îşi schimba sediul social, va fi luat în evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată la noul sediu numai cu avizul organului fiscal în evidenta căruia se afla la data modificării şi în baza dosarului de plătitor de taxa pe valoarea adăugată transmis de acesta. Codul fiscal iniţial se menţine şi la noul sediu social.11.4. Pentru contribuabilii care, potrivit legii, îndeplinesc condiţiile de plătitori de taxa pe valoarea adăugată, dar nu au depus declaraţie de înregistrare fiscală sau, după caz, declaraţie de menţiuni, în vederea luării în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, şi care nu au îndeplinit obligaţiile prevăzute la art. 25 lit. B, C sau D din ordonanţa de urgenţă, organele fiscale vor proceda astfel:a) vor stabili taxa datorată bugetului de stat pe baza documentelor legale aferente bunurilor livrate şi serviciilor prestate sau, după caz, prin estimare;b) vor calcula majorările legale pentru întârzierea plăţii, vor aplica sancţiunile prevăzute de lege şi vor lua măsuri pentru intrarea în legalitate.11.5. Contribuabilii care realizează exclusiv operaţiuni scutite fără drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată nu vor fi înregistraţi sau, după caz, vor fi scoşi din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată. Fac excepţie contribuabilii care au fost luati în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată prin opţiune, conform art. 7 din ordonanţa de urgenţă.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────b) să solicite organului fiscal scoaterea din evidenta ca plătitor de taxa în caz de încetare a activităţii, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situaţia respectiva.Norme:──────11.6. La încetarea activităţii contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată sunt obligaţi ca, în termen de 15 zile de la data actului legal care consemnează situaţia respectiva, să solicite scoaterea din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată conform reglementărilor legale în vigoare.Ordonanţa de urgenta:─────────────────────B. Cu privire la întocmirea documentelor:a) sa consemneze livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii în facturi fiscale sau în documente legal aprobate şi sa completeze toate datele prevăzute de acestea. Pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii cu valoarea taxei pe valoarea adăugată mai mare de 20 milioane lei, la aceste documente se anexează şi copia de pe documentul legal care atesta calitatea de plătitor de taxa pe valoarea adăugată;Norme:──────11.7. Contribuabilii care realizează operaţiuni impozabile sunt obligaţi sa consemneze livrările de bunuri şi prestările de servicii în facturi fiscale sau în documente specifice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 831/1997.Pentru bunurile livrate cu aviz de însoţire furnizorii sunt obligaţi ca în termen de 3 zile lucrătoare de la data livrării sa emita facturi fiscale şi să le transmită clienţilor.Pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii care se efectuează continuu – energie electrica, termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice şi altele similare -, precum şi pentru prestări de servicii decontate pe bază de situaţii de lucrări facturarea se face în termen de 3 zile de la data întocmirii documentelor prin care furnizorii, prestatorii şi beneficiarii au stabilit cantităţile livrate şi serviciile prestate.Documentele prevăzute la alineatul precedent se întocmesc în mod obligatoriu până la finele lunii următoare celei în care s-a efectuat livrarea de bunuri sau, după caz, prestarea de servicii.11.8. Pentru avansuri furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii sunt obligaţi sa emita facturi fiscale în termen de 3 zile de la data încasării sumelor. Se exceptează contribuabilii care realizează operaţiunile prevăzute la pct. 7.9 lit. c) 1-4 şi la pct. 7.11, precum şi la art. 12 alin. 3 din ordonanţa de urgenţă.11.9. Transferul proprietăţii bunurilor în executarea creanţelor se consemnează în mod obligatoriu în facturi fiscale emise de contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată în condiţiile prevăzute la art. 25 din ordonanţa de urgenţă, indiferent dacă vânzarea a avut loc pe bază de licitaţie sau dacă bunurile au fost predate pe bază de înţelegere între debitor şi creditor.Ordonanţa de urgenta:────────────────────── + 
Articolul 25– lit. C. b) –C. Cu privire la evidenta operaţiunilor:b) sa întocmească şi să depună lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii următoare, decontul de taxa pe valoarea adăugată, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor;
Norme:────── 11.10. Contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată care au în structura subunitati tip sedii secundare – sucursale, agenţii, reprezentante sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică – vor întocmi un singur decont de taxa pe valoarea adăugată pentru intrega activitate.11.11. Contribuabilii înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată sunt obligaţi ca până la data de 25 a lunii următoare să depună deconturi de taxa pe valoarea adăugată întocmite pe baza datelor din jurnalul pentru vânzări şi, respectiv, jurnalul pentru cumpărări.
 + 
Capitolul 12Dispoziţii finaleOrdonanţa de urgenta:────────────────────── + 
Articolul 30Diferenţele în minus constatate la verificarea taxei pe valoarea adăugată se plătesc în termen de 15 zile de la data încheierii actului de control împreună cu majorările de întârziere aferente, iar cele în plus se restituie în acelaşi termen sau se compensează cu plăţile ulterioare.
Norme:──────12.1. Diferenţele constatate de organele de control se plătesc sau, după caz, se restituie în termenul prevăzut de ordonanţa de urgenţă. Sumele respective nu se includ în deconturile de taxa pe valoarea adăugată.Ordonanţa de urgenta:───────────────────── + 
Articolul 31Pentru neplata integrală sau a unei diferenţe din taxa pe valoarea adăugată în termenul stabilit, contribuabilii datorează majorări de întârziere calculate conform legislaţiei privind calculul şi plata sumelor datorate pentru neachitarea la termen a impozitelor şi taxelor.
Norme:──────12.2. Calculul majorărilor de întârziere se face din ziua lucrătoare imediat următoare expirării termenului legal de plată şi până în ziua plăţii sau a depunerii decontului din care rezultă suma de rambursat.În cazul acoperirii parţiale a debitului calculul majorărilor de întârziere se face numai pentru sumele nete de plată.
 + 
Anexă    ─────    la norme    ────────    ┌───────────┐    │ ROMÂNIA │    │ ┌────┐ │    │ │M.F.│ │ TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ    │ └────┘ │    │MINISTERUL │ CERERE DE COMPENSARE    │FINANŢELOR │    └───────────┘ ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │CODUL FISCAL AL PLĂTITORULUI [][][][][][][][][][] │ │ │ │DENUMIREA CONTRIBUABILULUI …………………………………… │ │Localitatea ………….., str. ………….. nr. …………….. │ │ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Solicit compensarea sumei de ….., rezultată din decontul aferent lunii ……, anul ……, cu următoarele impozite şi taxe datorate bugetului de stat:1. Impozit pe salarii ………………………..2. Impozit pe profit ………………………….3. Alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat ………………….4. Taxa pe valoarea adăugată din facturile neachitate furnizorilor …….Numele şi prenumele ……………………., funcţia ……………….Semnatura şi ştampila…………………………….

CADRU REZERVAT ORGANULUI FISCAL
Se aprobă compensarea pentru suma de …..
Nu se aproba compensarea sumei de ……..
Numele persoanei care aproba compensarea
……………………………………
Funcţia …. Semnatura …..
Data (ZZ/LL/AA) …/…/…
Organul fiscal …..Codul ……
Numărul de înregistrare ……..
Data depunerii (ZZ/LL/AA) ././.
Primit,

Tipărit la R.A. "Imprimeria Naţionala"──────────

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x