privind fixarea nivelului maxim de acid erucic în uleiuri şi grăsimi destinate consumului uman, precum şi în produsele alimentare cu adaos de uleiuri sau grăsimi
+
Articolul 1Prezentele norme se aplică pentru:a) uleiuri, grăsimi şi amestecuri din acestea, destinate ca atare consumului uman; … b) produse alimentare compuse, în care uleiurile, grasimile sau amestecurile din acestea au fost adăugate, iar conţinutul lor total de grasime depăşeşte 5%. … +
Articolul 2Nivelul maxim de acid erucic în produsele menţionate la art. 1, calculat pentru nivelul total de acizi grasi din componenta de grasime, nu poate depăşi 5%. +
Articolul 3Metoda de analiza pentru determinarea nivelului maxim de acid erucic în produsele menţionate la art. 1 este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentele norme. +
Anexa ––-la norme–––DETERMINAREAconţinutului de acid erucic în uleiuri şi grăsimi destinateca atare consumului uman, precum şi în componenta uleioasasau grasa a produselor alimentare cu adaos de uleiuri sau grăsimiI. INTRODUCERE1. Prepararea probei pentru analiza1.1. GeneralitatiMasa probei de laborator destinate analizei de laborator trebuie să fie în mod normal de 50 g, exceptându-se cazul în care este necesară o cantitate mai mare.1.2. Pregătirea probei pentru analiza de laboratorProba trebuie omogenizata înainte de analiza.1.3. ConservareProba preparata trebuie menţinută în permanenta într-un recipient ermetic.2. Reactivi2.1. Apa2.1.1. Când se menţionează apa pentru soluţii, diluari sau spalari, se face referire la apa distilata sau demineralizata de puritate cel puţin echivalenta.2.1.2. Când se menţionează o soluţie sau o diluare, fără alta indicaţie asupra reactivului, se face referire la o soluţie apoasa.2.2. Reactivi chimiciToţi reactivii chimici trebuie să fie de calitate analitica recunoscută, cu excepţia unor specificaţii contrare.3. Aparatura3.1. Lista cuprinzând aparaturaLista cuprinzând aparatura conţine numai piese destinate utilizării specializate şi care prezintă specificaţii speciale.3.2. Balanţa analiticaPrin balanţa analitica se înţelege o balanţa care are o precizie de cel puţin 0,1 mg.4. Prezentarea rezultatelor4.1. RezultateRezultatul scris pe buletinul de analiza oficială reprezintă valoarea medie obţinută din cel puţin două determinări a căror repetabilitate este satisfăcătoare.4.2. Calculul procentuluiCu excepţia unor prevederi speciale, rezultatele sunt exprimate în procente de masa din acizii grasi totali din proba primită de laborator.4.3. Număr de cifre semnificative Rezultatul comporta un număr de cifre semnificative în funcţie de precizia metodei.II. DETERMINAREA ACIDULUI ERUCIC1. Obiectivul şi domeniul de aplicareMetoda permite determinarea conţinutului de acid erucic din următoarele:a) uleiurile şi grasimile care conţin acid cetoleic (un izomer cis- al acidului docosenoic care se găseşte în uleiurile de peste); şi … b) uleiurile şi grasimile hidrogenate care conţin izomeri trans- şi cis- ai acidului docosenoic. … 2. PrincipiuEsterii metilici ai acizilor grasi componenţi ai uleiului şi grasimii sunt separati prin cromatografie în strat subtire prin argintare la temperatura scăzută şi se determina cantitativ prin cromatografie gaz-lichid.3. Reactivi3.1. Eter dietilic uscat, fără peroxid, proaspăt distilat3.2. n-Hexan3.3. Silicagel G pentru cromatografie în strat subtire3.4. Silicagel pentru cromatografie în coloana3.5. Soluţie de nitrat de argint, 200 g/l. Se dizolva 24 g nitrat de argint în apa şi se completează cu apa până la 120 ml.3.6. Soluţie de erucat de metil, 5 mg/ml. Se dizolva 50 mg erucat de metil în cativa mililitri de n-Hexan şi se diluează cu n-Hexan până la 10 ml.3.7. Soluţie etalon interna de tetracosanoat de metil, 0,25 mg/ml. Se dizolva 25 mg tetracosanoat de metil în cativa mililitri de n-Hexan (vezi pct. 3.6) şi se dilueaza cu n-Hexan până la 100 ml.3.8. Solvent de developare. Toluen şi n-Hexan în raport de 90:10 (v/v).3.9. Soluţie de 2,7 diclorofluoresceina, 0,5 g/l. Se dizolva prin încălzire şi se agita 50 mg de 2,7 diclorofluoresceina în 100 ml soluţie apoasa conţinând 50% metanol.4. Aparatura4.1. Aparat pentru cromatografie în strat subtire, care cuprinde următoarele:4.1.1. o unitate de congelare, capabilă sa menţină recipientul de developare şi conţinutul sau la o temperatura de la minus 20°C la minus 25°C;4.1.2. plăci din sticlă, 200 x 200 mm;4.1.3. lampa cu raze ultraviolete;4.1.4. coloane din sticlă, cu lungimea de aproximativ 200 mm, diametrul intern de aproximativ 10 mm. prevăzute cu filtre din vata de sticlă ori sticlă sinterizata, sau palnii mici prevăzute cu filtre din sticlă sinterizata;4.1.5. un aplicator pentru depozitarea soluţiilor, în forma de banda ingusta sau dunga pe plăci de TLC4.2. cromatograf gaz lichid cuplat cu un integrator electronic5. Mod de operare5.1. Pregătirea esterilor metilici ai acizilor grasiSe ia o proba de aproximativ 400 mg componenta de ulei sau grasime a probei pentru analiza şi se prepara o soluţie care conţine aproximativ 20-50 mg/ml esteri metilici ai acizilor grasi din n-Hexan.5.2. Cromatografie în strat subtire5.2.1. Pregătirea placilorSe introduc 60 g silicagel (pct. 3.3) într-un balon cu fund rotund de 500 ml, se adauga 120 ml soluţie de nitrat de argint (pct. 3.5) şi se agita un minut până la obţinerea unei paste foarte omogene. Se întinde pasta în mod obişnuit pe plăci; grosimea stratului trebuie să fie de aproximativ 0,5 mm. Aceasta cantitate de pasta este suficienta pentru prepararea a cinci plăci de 200 x 200 mm.Se usucă parţial plăcile cu aer, de preferinta în intuneric, aproximativ 30 de minute. Se usucă şi se activează plăcile prin uscare în cuptor, mentinandu-l la 100°C timp de 2 ore şi 30 de minute. Plăcile trebuie utilizate cat mai repede posibil după faza de activare sau se păstrează cu atenţie într-un spaţiu intunecat şi se reactiveaza înainte de utilizare. (Notă: Activarea la 110°C timp de o ora poate fi satisfăcătoare cu condiţia ca plăcile sa nu se innegreasca.) Se traseaza liniile prin invelisul de 10 mm, de la marginile şi vârful fiecărei plăci, înainte de reducerea marginilor pe parcursul developarii.5.2.2. Aplicarea esterilor metiliciCu ajutorul aplicatorului (pct. 4.1.5) se depozitează 50 æl soluţie de esteri metilici (pct. 5.1) preparata din proba de analiza pe o linie subtire cu lungimea de aproximativ 50 mm, la cel puţin 40 mm de marginile placii şi 10 mm de baza. Se aplica în mod similar 100 æl soluţie care conţine volume egale de soluţie preparata de esteri metilici (pct. 5.1) şi soluţie de erucat de metil (pct. 3.6). Aplicarea soluţiilor necesita o atenţie deosebită datorită fragilitatii substratului. [Notă: Dacă se doreşte, se pot aplica 50 æl soluţie de erucat metilic (pct. 3.6) pe placa pentru a ajuta la identificarea benzii de erucat metilic după developare (vezi figura).] După aplicarea esterilor metilici se introduce baza placii în eter dietilic până ce eterul urca la aproximativ 5 mm deasupra zonei de aplicare a probei de analiza. Aceasta operaţie concentreaza esterii metilici pe o bandă ingusta.5.2.3. Developarea placilorSe toarna soluţia de developare (pct. 3.8) în cuva la o adancime de aproximativ 5 mm şi se introduce cuva prevăzută cu capac într-un congelator (pct. 4.1.1) la minus 25°C sau la o temperatura cat mai apropiată de aceasta. (În unele cazuri este avantajoasă protejarea pereţilor cuvei cu o captuseala.) După doua ore se introduce placa cu atenţie în cuva şi se lasă soluţia până ce atinge aproximativ o jumătate şi două treimi din înălţimea placii. Se scoate placa şi se evapora cu atenţie soluţia din aceasta într-un curent de azot. Se reintroduce placa în cuva şi se lasă soluţia sa ajungă până la vârful placii. Se scoate placa şi după ce se usucă într-un curent de azot se pulverizeaza cu atenţie cu soluţie de 2,7 diclorofluoresceina (pct. 3.9).Se examinează placa în raze ultraviolete şi se localizeaza banda care conţine erucatul metilic din proba în raport cu banda mai intensa din proba la care s-a adăugat erucatul metilic (vezi figura).5.2.4. Separarea fracţiunilor de ester metilicSe razuieste banda de erucat metilic ce provine din proba, într-un pahar de laborator de 50 ml, prevenind pierderile. În mod similar se transfera silicagelul situat peste şi sub banda de erucat metilic în alt pahar de laborator de 50 ml. Aceasta banda va conţine toate celelalte fracţiuni de esteri metilici ai acizilor grasi. În fiecare pahar de laborator se adauga 1,0 ml soluţie etalon de tetracosanoat de metil (pct. 3.7) şi 10 ml eter dietilic (pct. 3.1). Se agita şi se transfera separat conţinutul din paharele de laborator în coloane sau în palnii (pct. 4.1.4) conţinând fiecare aproximativ 1 g silicagel (pct. 3.4); se extrag de trei sau patru ori esterii metilici cu 10 ml eter dietilic. Se colectează filtratele în baloane mici. Se evapora fiecare filtrat în cantitate mica utilizându-se un curent slab de azot şi se transfera esterii metilici în eprubete mici de sticlă cu fund plat. Se evapora restul soluţiei cu un curent de azot, astfel încât să se concentreze esterii metilici pe fundul eprubetelor. Se dizolva esterii metilici în aproximativ 25-50 æl de n-Hexan (pct. 3.2).5.3. Cromatografie gaz-lichid5.3.1. Se analizează 1-2 æl de soluţii de esteri metilici obţinute din (i) fractia conţinând erucatul de metil şi (îi) fractiile conţinând alţi esteri metilici ai acizilor grasi.5.3.2. Prin integratorul electronic se obţin următoarele zone de vârf:1. din cromatograma fractiei care conţine erucatul metilic:a) erucat de metil [E]; … b) etalon intern [L(1)]; … c) zonele totale de vârf ale esterilor metilici care exclud etalonul intern [EF]; … 2. din cromatograma fractiilor care conţin alţi esteri metilici ai acizilor grasi:a) zonele de vârf de esteri metilici totali care exclud etalonul intern [RF]; … b) etalonul intern [L(2)]. … 6. Prezentarea rezultatelor6.1. Formula şi modul de calcul6.1.1. Conţinutul de acid erucic din proba, exprimat ca ester etilic în procente din esterii metilici ai acizilor grasi totali preparati din proba, este dat de următoarea formula: E –––––––– X 100, / EF RF L(1) ( –- + –- ) L(1) L(2) /în care E, EF, RF, L(1) şi L(2) sunt zonele de vârf definite la pct. 5.3.2, corectate, dacă este necesar, cu ajutorul factorilor de etalonare.În scopuri practice conţinutul de erucat de metil obţinut prin formula de mai sus este echivalent cu nivelul de acid erucic exprimat în procente din nivelul total de acizi grasi din proba.6.1.2. Dacă zonele de vârf sunt exprimate în procente, valorile pentru EF şi RF pot fi calculate după cum urmează:EF = 100 – L(1)RF = 100 – L(2)6.1.3. Metoda de calcul (pct. 6.1.1) presupune ca nivelul de acid tetracosanoic din proba este neglijabil. Dacă anumite cantităţi din acest acid sunt prezente, valoarea acidului tetracosanoic (L(2)) obţinut prin cromatograma fractiilor care conţin alţi esteri metilici ai acizilor grasi se poate reduce astfel:L(2) – T(2),unde T(0)P(2) T(2) = ––– P(0)şiT(2) = zona de vârf a tetracosanoatului metilic provenind din proba care constituie o parte din zona de vârf atribuită etalonului intern al cromatogramei fractiei rămase a esterilor metilici ai acizilor grasi;P(2) = zona de vârf a palmitatului metilic obţinută prin cromatograma fractiei rămase;T(0) = zona de vârf a tetracosanoatului obţinută prin cromatograma esterilor metilici ai acizilor grasi totali conform determinarilor prin analiza;P(0) = zona de vârf a palmitatului metilic obţinută prin cromatograma esterilor metilici ai acizilor grasi totali conform determinarilor prin analiza.6.1.4. Originea formuleiProporţia de acizi grasi din fractia care conţine erucatul de metil, exprimată în procente de acizi grasi totali din proba, este data de următoarele formule: EF –– L(1) E ––––– X 100 sau –––––––– X 100 / EF RF / EF RF ( –- + –- ) L(1) ( –- + –- ) L(1) L(2)/ L(1) L(2) /Proporţia de acid erucic din fractia conţinând erucatul de metil este data de formula: E ––- EFAstfel, conţinutul de acid erucic al probei, exprimat în procente din acizii grasi totali, este dat de următoarele formule: EF E E ––––––- X – X 100 sau ––––––– X 100 / EF RF EF / EF RF L(1) ( –- + –- ) L(1) ( –- + –- ) L(1) L(2)/ L(1) L(2)/6.1.5. RepetabilitateDiferenţa dintre rezultatele celor două determinări ale aceleiaşi probe, efectuate simultan sau în succesiune rapida, în aceleaşi condiţii, de către acelaşi analist, nu trebuie să depăşească 10% din rezultat sau 0,5 g pentru 100 g proba, luând valoarea cea mai mare.Cromatograma tip în strat subtire prezentând separarea esterilormetilici din acidul erucic, acidul cetoleic, izomeriitrans- ai acidului docosenoic– Figura –
–NOTA C.T.C.E. PIATRA NEAMTFigura se afla la pag. 8 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 532/22.07.2002.––––
