NORMA din 13 decembrie 2001

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 15/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 175 din 13 martie 2002
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Actiuni suferite de acest act:

SECTIUNE ACTTIP OPERATIUNEACT NORMATIV
ActulABROGAT DEHG 264 22/02/2006
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ART. 1REFERIRE LAHG 1055 18/10/2001
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulABROGAT DEHG 264 22/02/2006
ActulAPROBAT DEORDIN 427 13/12/2001

DE METROLOGIE LEGALĂ CEE "NML CEE-76/891 – Contoare de energie electrica"



 + 
Articolul 1Prezenta norma de metrologie legală CEE se aplică contoarelor de inductie noi, conectate direct, cu tarife simple sau multiple, proiectate sa masoare energia activa în circuite de curent monofazate sau trifazate, la frecventa de 50 Hz, denumite în continuare contoare.
 + 
Articolul 2Contoarele pe care se aplică marcajele CEE sunt descrise în anexa. Ele sunt supuse controlului metrologic prin aprobare de model CEE şi verificare iniţială CEE.
 + 
Articolul 3Introducerea pe piaţa şi/sau punerea în funcţiune a contoarelor nu poate fi împiedicată, interzisă sau restrictionata, dacă acestea poarta marcajele CEE pentru aprobare de model şi verificare iniţială, conform prevederilor prezentei norme de metrologie legală CEE, sau dacă sunt fabricate într-un stat membru al Uniunii Europene şi poarta marcajele corespunzătoare.
 + 
Articolul 4Anexa face parte integrantă din prezenta norma de metrologie legală CEE.
 + 
Anexă––-la NML CEE-76/891––––––1. Definirea unor termeni utilizaţi în aceasta anexa1.1. Mărime de influenţa sau factor – mărime, alta decât masurandul, care influenţează rezultatul unei masurari.1.2. Variatie a erorii ca rezultat al unei marimi de influenţa – diferenţa între erorile unui contor atunci când o singura mărime de influenţa ia succesiv doua valori specificate.1.3. Valoare de referinţa a unei marimi de influenţa – valoarea mărimii pe baza căreia sunt stabilite anumite caracteristici ale contorului.1.4. Curent de baza I(b) – valoarea curentului în conformitate cu care este stabilită performanta contorului.1.5. Curent maxim I(max) – valoarea maxima a curentului pentru care contorul satisface cerinţele cuprinse în prezenta norma de metrologie legală CEE.1.6. Factor de distorsiune – raport între valoarea efectivă a conţinutului de armonici obţinută prin extragerea factorului fundamental dintr-o mărime alternativa nesinusoidala şi valoarea efectivă a mărimii nesinusoidale. Factorul de distorsiune este exprimat în mod obişnuit în procente.1.7. Viteza de baza – viteza de rotaţie nominală a rotorului, exprimată în rotatii pe minut, atunci când contorul este în condiţii de referinţa şi alimentat la curentul de baza şi la factor de putere egal cu unitatea.1.8. Cuplu de baza – valoarea nominală a cuplului aplicat rotorului pentru a-l menţine oprit, atunci când contorul este în condiţii de referinţa şi alimentat la curentul de baza şi la factor de putere egal cu unitatea.1.9. Model – termen utilizat pentru definirea tuturor contoarelor cu tarif simplu sau multiplu, fabricate de acelaşi producător, cărora le corespund:– caracteristici metrologice similare;– uniformitate constructivă a componentelor care determina aceste caracteristici;– acelaşi număr de amperspire pentru infasurarile de curent la curentul de baza şi acelaşi număr de spire pe volt pentru infasurarile de tensiune la tensiunea de referinţa;– acelaşi raport între curentul maxim şi curentul de baza.Modelul poate include valori diferite pentru curentul de baza şi pentru tensiunea de referinţa.OBSERVAŢII:a) Aceste modele sunt simbolizate de către producător prin unul sau mai multe grupuri de litere sau cifre ori printr-o combinaţie de litere şi cifre. Fiecare model are o singura simbolizare.b) Modelul este reprezentat de 3 contoare pentru încercări pentru aprobare de model, ale căror caracteristici (curent de baza şi tensiune de referinţa) sunt alese de Biroul Roman de Metrologie Legală dintre cele care sunt cuprinse în tabelele propuse de producător (a se vedea pct. 6.1.2).c) Pentru productiile speciale ale aceluiaşi model produsul dintre numărul de spire ale infasurarilor şi valoarea curentului de baza poate diferi de cel al contoarelor reprezentând modelul. Pentru a avea un număr întreg de spire se poate alege numărul imediat superior sau inferior produsului.Pentru cazul prevăzut anterior numărul de spire pe volt al infasurarii de tensiune poate fi diferit, dar nu cu mai mult de 20% faţă de cel al contoarelor din esantionul reprezentând modelul.d) Raportul dintre cea mai mare şi cea mai mica viteza de baza a rotorului fiecărui contor de acelaşi model nu trebuie să depăşească 1,5.2. Cerinţe mecanice2.1. GeneralitatiContoarele trebuie să fie proiectate şi construite astfel încât sa nu prezinte pericol în condiţii normale de funcţionare, pentru a asigura:– protecţia persoanelor împotriva socurilor electrice;– protecţia persoanelor împotriva efectelor temperaturii excesive;– protecţia împotriva propagarii focului.Părţile contorului expuse la coroziune în condiţii normale de funcţionare trebuie protejate corespunzător. Acoperirea de protecţie trebuie realizată astfel încât sa nu poată fi degradata prin manevrari obişnuite şi nici afectată grav prin expunerea la aer, în condiţii obişnuite de utilizare.Contorul trebuie să aibă o construcţie mecanică robusta şi trebuie să reziste la o temperatura ridicată care poate fi atinsa în condiţii normale de funcţionare.Părţile componente ale contorului trebuie să fie fixate şi asigurate împotriva dezmembrarilor în timpul transportului sau la utilizarea normală.Conexiunile electrice trebuie să fie realizate astfel încât să se prevină orice întrerupere a circuitului, inclusiv în orice condiţii de suprasarcina, conform celor specificate la pct. 5.4.Construcţia contorului trebuie realizată astfel încât să fie reduse la minimum riscurile de scurtcircuitare a izolatiei dintre părţile aflate sub tensiune şi părţile conductoare accesibile, din cauza slabirii sau a desfacerii accidentale a unei infasurari, a unor suruburi etc.2.2. CarcasaCarcasa contorului trebuie să fie etansa la pătrunderea prafului şi trebuie să poată fi sigilată astfel încât părţile interne ale contorului să fie accesibile numai după ruperea sigiliilor.Capacul nu trebuie să poată fi scos fără utilizarea unei unelte, monede sau a unui dispozitiv similar.Carcasa trebuie construită şi pozitionata astfel încât nici o deformare nepermanenta sa nu poată perturba funcţionarea corecta a contorului.Contoarele conectate la reţelele a căror tensiune este mai mare de 250 V faţă de impamantare şi a căror carcasa conţine părţi metalice accesibile trebuie să fie prevăzute cu o borna de punere la pământ.Pentru contoarele conectate la reţele cu tensiune de referinţa egala sau mai mica de 250 V faţă de impamantare şi a căror carcasa este metalică în totalitate sau parţial trebuie luate măsurile corespunzătoare în vederea conectarii carcasei la pământ.2.3. FerestreAtunci când capacul contorului nu este transparent, acesta trebuie să fie prevăzut cu una sau mai multe ferestre pentru citirea dispozitivului inregistrator şi observarea miscarii rotorului. Aceste ferestre trebuie să fie acoperite cu plăci din material transparent, a căror îndepărtare sa nu fie posibila fără ruperea sigiliilor.2.4. Borne – plăci de borneBornele trebuie să fie grupate în una sau mai multe plăci de borne cu rezistenta mecanică suficienta pentru a permite fixarea conductoarelor rigide sau a cablurilor.Deconectarea bornelor de tensiune de la intrările bornelor de curent trebuie să fie posibila fără dificultate.Conectarea conductoarelor la borne trebuie realizată într-un mod care să asigure un contact corespunzător şi durabil, astfel încât sa nu existe riscul slabirii sau încălzirii exagerate. Orificiile din materialul izolant care sunt o prelungire a celor de la borne trebuie să fie suficient de mari pentru a permite introducerea uşoară a izolatiei conductoarelor.NOTĂ:Materialul din care este realizată placa de borne trebuie să satisfacă încercările prezentate în SR ISO 75/1998: Materiale plastice. Determinarea temperaturii de incovoiere sub sarcina.2.5. Capac de borneBornele contorului trebuie să fie acoperite cu un capac de borne care trebuie să poată fi sigilat independent de capacul contorului. Atunci când contorul este montat pe panou nu trebuie să fie posibil accesul la borne fără ruperea sigiliilor de la capacul de borne. Capacul de borne trebuie să acopere placa de borne, suruburile care prind conductoarele în borne şi, dacă este necesar, o lungime suficienta din conductoarele de legătură şi din izolatia lor.2.6. Dispozitiv inregistrator (mecanism de numărare)Dispozitivul inregistrator poate fi de tipul cu role sau cu ace indicatoare.Unitatea de măsura a mărimii afişate de dispozitivul inregistrator trebuie să fie kilowatt-ora (kWh).La dispozitivele inregistratoare de tipul cu role unitatea de măsura trebuie să fie înscrisă lângă ansamblul de role.La dispozitivele de tipul cu ace indicatoare cadranele, cu excepţia cadranului care indica cele mai mici valori, trebuie să fie gradate în 10 diviziuni egale şi numerotate de la 0 la 9. Cadranul unităţilor trebuie să fie marcat în diviziuni de 1 d _^ 1 kWh şi lângă fiecare dintre celelalte cadrane trebuie înscris numărul de kilowatt-ore corespunzător unei diviziuni a cadranului, de exemplu: 10, 100, 1.000 şi 10.000.Cadranul dispozitivelor inregistratoare de tipul cu ace indicatoare sau rola dispozitivelor inregistratoare de tipul cu role, care indica o fracţiune zecimala din unitate, trebuie să fie încadrată în culori sau colorata.Cadranul sau rola cu rotire continua care indica valorile cele mai mici include fie o scara cu o suta de diviziuni egale, fie orice alt aranjament care să asigure aceeaşi exactitate de citire.Dispozitivul inregistrator trebuie să poată inregistra, pornind de la 0, timp de cel puţin 1.500 de ore, energia corespunzătoare curentului maxim, la tensiunea de referinţa şi factor de putere egal cu unitatea.Toate inscriptionarile de pe dispozitivul inregistrator trebuie să fie uşor lizibile şi sa nu poată fi şterse.2.7. Sensul de rotaţie a rotorului şi marcarea rotoruluiMuchia rotorului, cea mai apropiată de un observator care îl priveşte fiind aşezat în faţa contorului, trebuie să se roteasca de la stanga la dreapta. Sensul de rotaţie trebuie să fie indicat printr-o sageata vizibila clar şi care nu poate fi stearsa.Pentru facilitarea determinării numărului de rotatii muchia sau muchia şi suprafaţa superioară a discului trebuie să poarte un semn principal cu lăţimea cuprinsă între 1/20 şi 1/30 din circumferinta discului.Discul poate purta şi semne care să permită încercări stroboscopice sau alte încercări. Aceste semne nu trebuie să împiedice utilizarea semnului principal când acesta este folosit pentru determinarea fotoelectrica a numărului de rotatii ale discului.3. Cerinţe electrice3.1. Consumuri3.1.1. Circuite de tensiuneConsumurile din fiecare circuit de tensiune, la tensiune de referinţa, la frecventa de referinţa şi la temperatura de referinţa, nu trebuie să depăşească 2 W şi 8 VA pentru contoarele monofazate şi 2 W şi 10 VA pentru contoarele polifazate.3.1.2. Circuite de curentPentru contoarele al căror curent de baza este mai mic de 30 A puterea aparenta consumată de fiecare circuit la curent de baza, la frecventa de referinţa şi la temperatura de referinţa, prevăzute în tabelul 5 de la pct. 5.2, nu trebuie să depăşească 2,5 VA. Pentru curenţi de baza mai mari aceasta nu trebuie să depăşească 5 VA.3.2. ÎncălzireÎn condiţii obişnuite de utilizare infasurarile şi izolatia nu trebuie să atinga o temperatura care ar putea afecta negativ funcţionarea contorului.Atunci când fiecare circuit de curent este parcurs de curentul maxim şi fiecare circuit de tensiune (inclusiv circuitele auxiliare care sunt alimentate perioade mai mari decât constanta lor termica de timp) este alimentat la o tensiune de 1,2 ori mai mare decât tensiunea de referinţa, creşterea de temperatura (delta t) a diferitelor părţi ale contorului nu trebuie să depăşească valorile indicate în tabelul 1, pentru o temperatura ambianta cel mult egala cu 40°C.Încercarea trebuie să dureze doua ore şi contorul nu trebuie să fie expus curentilor de aer sau direct razelor de soare.

     
  Tabelul 1
  Părţi ale contorului Delta t (°C)
  Înfăşurări 60
  Suprafeţe exterioare ale carcasei 25

După încercare contorul nu trebuie să prezinte nici o deteriorare şi trebuie să corespundă încercărilor la tensiune alternativa prevăzute la pct. 3.3.3.Temperatura infasurarilor trebuie determinata prin metoda variaţiei rezistentei în conformitate cu Publicaţia CEI 28 "Internaţional Specifications for Cooper-type Annealing".Când se măsoară rezistenta circuitului conductoarele de alimentare a contorului trebuie să aibă lungimea de cel puţin 100 cm şi o secţiune transversala, iar densitatea de curent trebuie să fie mai mica de 4 A/mmp. Măsurarea variaţiei rezistentei trebuie să fie efectuată la conexiunile cutiei de borne.3.3. Proprietăţi dielectriceContorul şi dispozitivele sale auxiliare încorporate, dacă exista, trebuie să îşi păstreze proprietăţile dielectrice corespunzătoare în condiţii normale de utilizare, ţinând seama de influentele atmosferice şi de diferitele tensiuni la care circuitele acestora sunt supuse în condiţii normale de utilizare.Contorul trebuie să suporte fără deteriorări încercările de tensiune prevăzute la pct. 3.3.2 şi 3.3.3.Încercările trebuie să fie efectuate numai asupra unui contor complet nou, cu carcasa şi capacul de borne montate, suruburile de fixare a conductoarelor fiind în poziţia corespunzătoare strangerii conductorului cu cea mai mare secţiune admisibilă în borne.Aceste încercări trebuie să fie efectuate o singură dată asupra oricărui contor şi procedura trebuie să fie în conformitate cu Publicaţia CEI 60, "High Voltage Tests (1962)".NOTĂ:În cazul în care pozitionarile bornelor contorului sunt diferite de cele ale contorului supus iniţial aprobării de model, toate încercările referitoare la proprietăţile dielectrice trebuie efectuate pentru dispunerile diferite ale bornelor.Pentru aceste încercări termenul masa are următoarea semnificaţie:a) în cazul contorului prevăzut cu carcasa în întregime metalică, masa este carcasa propriu-zisa asezata pe o suprafaţa plana, conductoare;b) în cazul contorului prevăzut cu carcasa în întregime sau numai parţial din material electroizolant, masa este o folie conductoare conectata la o suprafaţa plana, conductoare, pe care este aşezat contorul.În situaţia în care capacul de borne permite, o distanta de aproximativ 2 cm trebuie lăsată între folie şi orificiile pentru conductoarele din lacasul bornelor.În timpul încercărilor la tensiune de soc şi la tensiune alternativa circuitele care nu sunt supuse incercarii trebuie conectate fie la sasiu, fie la masa, după cum urmează:Se efectuează întâi încercarea la tensiune de soc şi după aceea încercarea la tensiune alternativa.În timpul acestor încercări nu trebuie să se producă nici o conturnare, amorsare sau perforare a izolatiei.După aceste încercări nu trebuie să existe modificări ale erorii în procente a contorului mai mari decât incertitudinea de măsurare.Prin expresia toate bornele se înţelege ansamblul de borne din circuitele de curent, circuitele de tensiune şi, dacă exista, circuitele auxiliare a căror tensiune de referinţa este mai mare de 40 V.3.3.1. Condiţii generale pentru încercările proprietăţilor dielectriceAceste încercări trebuie efectuate în condiţii normale de utilizare. Pe durata incercarii calitatea izolatiei nu trebuie să fie alterata de prezenta prafului sau a umiditatii, în afară limitelor cuprinse între 45% şi 75%.În cazul în care nu exista specificaţii contrare, condiţiile normale pentru desfăşurarea încercărilor de izolatie sunt:

         
    temperatura ambiantă: 15°C-25°C;
    umiditate relativă: 45%-75%;
    presiune atmosferică: 86 kPa-106 kPa (860 mbar-1.060 mbar).

3.3.2. Încercare la tensiune de socÎncercarea la tensiune de soc este prevăzută pentru determinarea aptitudinii contorului de a rezista fără a se deteriora la supratensiuni de valori ridicate, de scurta durata.NOTĂ:a) Scopul esenţial al încercărilor prevăzute la pct. 3.3.2.1 este asigurarea, pe de o parte, a calităţii izolatiei infasurarilor de tensiune între spire sau între straturi şi, pe de altă parte, a calităţii izolatiei între diferite circuite ale contorului care sunt racordate, în funcţionare normală, la conductoare de pe faze diferite ale reţelei şi între care pot aparea supratensiuni.b) Textul pct. 3.3.2.2 are ca scop asigurarea verificării generale a comportării izolatiei tuturor circuitelor electrice din contor faţă de masa. Aceasta izolatie reprezintă un factor de siguranţă esenţial pentru persoane în situaţia supratensiunii de pe reţea.Energia generatorului utilizat pentru aceste încercări trebuie să fie în conformitate cu prescripţiile corespunzătoare prevăzute în Publicaţia CEI 60060. Forma de unda a impulsului de tensiune este standardizata 1,2/50 şi valoarea de vârf a acesteia este de 6 kV. Pentru fiecare încercare impulsul de tensiune se aplică de 10 ori, cu aceeaşi polaritate.3.3.2.1. Încercarea izolatiei circuitelor de tensiune şi a izolatiei între circuiteÎncercarea trebuie efectuată independent asupra fiecărui circuit (sau ansamblu de circuite) care, în funcţionare normală, este izolat în raport cu celelalte circuite ale contorului. Bornele circuitelor care nu sunt supuse la impulsuri de tensiune trebuie conectate la masa.Astfel, dacă în funcţionare normală circuitele de tensiune şi de curent ale unui element motor sunt conectate împreună, încercarea trebuie efectuată asupra întregului ansamblu. Cealaltă extremitate a circuitului de tensiune este conectata la masa şi impulsul de tensiune trebuie aplicat între bornele circuitului de curent şi masa.Atunci când mai multe circuite de tensiune ale unui contor au un punct comun, acesta trebuie conectat la masa şi impulsul de tensiune trebuie aplicat succesiv între fiecare dintre extremitatile libere ale conexiunilor sau circuitul de curent conectat la acesta şi masa.Circuitele auxiliare conectate direct la reţea şi a căror tensiune de referinţa este mai mare de 40 V trebuie supuse incercarii la tensiunea de soc, în aceleaşi condiţii ca cele deja indicate pentru circuitele de tensiune. Nu trebuie să fie încercate celelalte circuite auxiliare.3.3.2.2. Încercarea izolatiei circuitelor electrice faţă de masaBornele circuitelor electrice ale contorului, cu excepţia celor ale circuitelor auxiliare cu o tensiune de referinţa mai mica sau egala cu 40 V, trebuie conectate între ele.Circuitele auxiliare a căror tensiune de referinţa nu este mai mare de 40 V trebuie conectate la masa.Impulsul de tensiune trebuie aplicat între circuitele contorului şi masa.3.3.3. Încercare la tensiune alternativaÎncercările la tensiune alternativa trebuie efectuate conform prevederilor tabelului 2.Tensiunea de încercare este sinusoidala, cu frecventa de 50 Hz, şi se aplică timp de un minut. Sursa de putere trebuie să poată furniza cel puţin 500 VA.În timpul încercărilor A şi B prevăzute în tabelul 2 circuitele care nu sunt supuse tensiunii de încercare trebuie conectate la sasiu.În timpul încercărilor faţă de masa prevăzute la lit. C din tabelul 2 circuitele auxiliare a căror tensiune de referinţa nu este mai mare de 40 V trebuie conectate la masa.

Tabelul 2
     
  Valoarea tensiunii de încercare Punctele de aplicare a tensiunii de încercare
    A. Încercări care pot fi efectuate cu capac şi fără capac de borne:
    – între şasiu şi:
  2 kV a) fiecare ansamblu de înfăşurări curent-tensiune ale aceluiaşi element motor care, în funcţionare normală, sunt conectate împreună, dar sunt separate şi izolate corespunzător faţă de alte circuite
  2 kV b) fiecare circuit auxiliar sau ansamblu de circuite auxiliare care prezintă un punct comun, a căror tensiune de referinţă este mai mare de 40 V
  500 V c) fiecare circuit auxiliar a cărui tensiune de referinţă este mai mică sau egală cu 40 V
  600 V sau de două ori tensiunea aplicată înfăşurărilor de tensiune, în condiţii de referinţă, atunci când această tensiune este mai mare de 300 V (trebuie aplicată cea mai mare dintre cele două valori) B. Încercări care pot fi efectuate fără capacul de borne, dar cu capacul montat, atunci când acesta este metalic:
  – între circuitul de curent şi circuitul de tensiune al fiecărui element motor, în mod normal conectate împreună, această conexiune fiind deschisă temporar în timpul încercării*)
  2 kV C. Încercare care se efectuează cu carcasa închisă, capacul contorului şi capacul de borne închise:
    – între toate circuitele de curent şi de tensiune, precum şi circuitele auxiliare a căror tensiune de referinţă este mai mare de 40 V, conectate împreună, pe de o parte, şi masă, pe de altă parte

––––Notă *) În mod direct nu se efectuează o încercare a rigiditatii dielectrice, ci verificarea faptului ca distanţele sunt suficiente atunci când dispozitivul de conectare este deschis.4. Inscriptionari ale contoarelor4.1. Plăcuţe indicatoareFiecare contor trebuie să poarte o placuta indicatoare care poate fi atât cadranul dispozitivului inregistrator, cat şi o placuta fixată în interiorul contorului.Pe aceasta placuta trebuie inscriptionate următoarele indicaţii uşor de observat şi de citit din exterior şi care să nu poată fi distruse:a) marca de identificare a producătorului sau marca comercială;b) tipul contorului;c) marcajul aprobării de model CEE;d) descrierea numărului şi aranjamentului elementelor motoare, atât sub forma: monofazat cu doua fire, trifazat cu 4 fire etc., cat şi prin folosirea simbolurilor în conformitate cu un standard armonizat la nivelul Comunităţii Europene;e) tensiunea de referinţa;f) curentul de baza şi curentul maxim, sub forma: 10 – 40 A sau 10 (40) A;g) frecventa de referinţa, 50 Hz;h) constanta contorului exprimată sub una dintre formele: x Wh/rot sau x rot/kWh;i) numărul de serie al contorului şi anul de fabricaţie;j) temperatura de referinţa, dacă aceasta este diferita de 23°C.Contorul poate să poarte informaţii, cum ar fi: locul fabricaţiei, marca comercială, un număr anume de serie, numele distribuitorului de energie electrica, un semn de conformitate cu un standard european şi numărul de identificare al schemei de conexiune. Orice alta informaţie sau inscriptionare este interzisă, cu excepţia situaţiilor special autorizate.4.2. Schema de conexiune şi marcari ale bornelorFiecare contor trebuie să poarte o schema de conexiune uşor identificabila, care să prezinte corespondenta dintre bornele de conectare, inclusiv bornele dispozitivului auxiliar, şi conductoarele de conectare. În cazul contoarelor trifazate trebuie indicată succesiunea fazelor pentru contor. Schema de conexiune poate avea un număr de referinţa înscris pe placuta indicatoare. În cazul în care bornele contorului poarta inscriptionari, acestea trebuie indicate în schema. Schema de conexiune poate fi înlocuită printr-un număr de referinţa specificat în standardul naţional.5. Cerinţe metrologice5.1. Erori tolerateÎn cazul contoarelor monofazate şi polifazate cu sarcini echilibrate, aflate în condiţiile de referinţa indicate la pct. 5.2, erorile nu trebuie să depăşească valorile indicate în tabelul 3.În cazul contoarelor polifazate cu sarcina pe o singura faza, aflate în condiţiile de referinţa indicate la pct. 5.2, erorile nu trebuie să depăşească valorile indicate în tabelul 4.

   
  Tabelul 3
       
  Valoarea curentului Factor de putere Erori tolerate (%)
  0,05 I(b) 1 ± 2,5
  de la 0,1 I(b) până la I(max) 1 ± 2,0
  0,1 I(b) 0,5 inductiv ± 2,5
  de la 0,2 I(b) până la I(max) 0,5 inductiv ± 2,0
   
  Tabelul 4
       
  Valoarea curentului Factor de putere Erori tolerate (%)
  de la 0,2 I(b) până la I(b) 1 ± 3,0
  de la I(b) până la I(max) 1 ± 4,0
  I(b) 0,5 inductiv ± 3,0

La curentul de baza şi factor de putere egal cu unitatea diferenţa dintre eroarea unui contor cu sarcina pe o singura faza şi eroarea contorului când sarcinile polifazate sunt echilibrate nu trebuie să depăşească 2,5%.NOTĂ:Sarcina pe o singura faza a unui contor trifazat reprezintă asocierea cu tensiunea între faza şi nul a unui sistem cu 4 fire (dintre care unul este nul) sau cu tensiunea între fazele unui sistem cu 3 fire (fără nul). În fiecare caz întregul sistem de tensiuni trebuie să rămână conectat la contor.5.2. Condiţii de referinţaCu excepţia cazurilor prevăzute la pct. 5.3 şi 5.4, încercările pentru determinarea erorilor şi variaţiei erorilor în funcţie de marimile de influenţa trebuie efectuate în următoarele condiţii de referinţa:a) contorul trebuie închis, de exemplu capacul contorului trebuie montat;b) în cazul dispozitivului de înregistrare de tipul cu role, numai rola cu cea mai mare viteza de rotaţie trebuie să poată fi antrenata, chiar dacă aceasta nu este vizibila;c) înaintea masurarii tensiunea trebuie aplicată timp de cel puţin o ora şi curentii de încercare trebuie reglati în parte prin creşterea şi descresterea treptata a valorilor şi conectati suficient timp astfel încât viteza de rotaţie a rotorului sa devină stabilă.Pentru contoarele polifazate:d) ordinea fazelor trebuie să corespundă succesiunii directe (asa cum este prezentată în schema de conexiuni);e) din motive practice tensiunile şi curentii trebuie echilibrati astfel:– fiecare tensiune între linie şi nul sau între oricare doua linii nu trebuie să difere cu mai mult de 1% din media tensiunilor corespunzătoare;– fiecare curent din conductoare nu trebuie să difere cu mai mult de 2% faţă de media acestor curenţi;– diferenţa de faza prezentată de fiecare dintre aceşti curenţi faţă de tensiunea de faza nu trebuie să difere una faţă de alta cu mai mult de 2°, pentru orice factor de putere.Valorile de referinţa ale marimilor de influenţa sunt indicate în tabelul 5.

   
  Tabelul 5
       
  Mărimea de influenţă Valoarea de referinţă Limitele tolerate pentru valoarea mărimii de influenţă
  Temperatură ambiantă temperatura de referinţă precizată de producător sau, dacă aceasta nu este indicată, 23°C ± 2°C
  Poziţie de utilizare poziţie verticală de utilizare1) ± 3°
  Tensiune tensiune de referinţă ± 1%
  Frecvenţă frecvenţă de referinţă, 50 Hz ± 0,5%
  Formă de undă formă sinusoidală pentru undele de tensiune şi undele de curent factor de distorsiune mai mic de 3%
  Inducţia magnetică de origine exterioară, 50 Hz inducţie magnetică nulă valoarea inducţiei care nu produce o variaţie a erorii relative mai mare de 0,3%2)

–––––*1) În ceea ce priveşte poziţia verticala de utilizare:Contorul trebuie construit şi asamblat astfel încât să fie asigurată menţinerea acestuia în poziţia verticala corecta (în ambele planuri perpendiculare, faţa-spate şi dreapta-stanga) atunci când:a) baza contorului este asezata pe o suprafaţa verticala; şib) o muchie de referinţa (de exemplu muchia inferioară a placii de borne) sau o linie de referinţa pe carcasa contorului este orizontala.*2) Metoda de încercare pentru efectuarea acestei verificări consta în:a) pentru un contor monofazat, în determinarea erorilor, mai întâi cu contorul montat normal la reţea, apoi cu conexiunile circuitelor de curent şi de tensiune inversate. Jumătate din diferenţa între cele doua erori este valoarea variaţiei erorii. Deoarece faza câmpului exterior nu este cunoscută, verificarea se efectuează la 0,1 I(b), cu un factor de putere egal cu unitatea, şi la 0,2 I(b), cu un factor de putere egal cu 0,5;b) pentru un contor polifazat, în efectuarea a 3 masurari la 0,1 I(b), cu un factor de putere egal cu unitatea; după fiecare măsurare conexiunile circuitelor de curent şi de tensiune sunt permutate cu 120°, fără schimbarea succesiunii fazelor. Cea mai mare diferenţa între fiecare eroare astfel determinata şi media acestor erori este valoarea variaţiei erorii.5.3. Efecte ale marimilor de influenţaVariatiile erorii trebuie determinate pentru fiecare dintre marimile de influenţa în condiţiile indicate în tabelele 6 şi 7, cu luarea în considerare a tuturor condiţiilor prezentate la pct. 5.2.

   
  Tabelul 6
         
  Mărimea de influenţă Condiţii de încercare Factor de putere Valorile maxime ale coeficientului mediu de temperatură (%/K)
  Temperatură1) de la 0,1 I(b) până la I(max) 1 ± 0,1
    de la 0,2 I(b) până la I(max) 0,5 inductiv ± 0,15

–––––1) Pentru o temperatura data între 10°C şi 30°C valoarea coeficientului mediu de temperatura trebuie determinata într-un interval de 20°C, centrat pe aceasta temperatura.

Tabelul 7
         
  Mărimea de influenţă Condiţii de încercare Factor de putere Variaţia maximă admisă (%)
  Poziţie pentru o înclinare de 3° faţă de verticală, în orice direcţie:    
    0,05 I(b) 1 ± 3,0
    I(b) şi I(max) 1 ± 0,5
  Tensiune pentru o variaţie cu ± 10% din tensiunea de referinţă:    
    0,1 I(b) 1 ± 1,5
    0,5 I(max) 1 ± 1,0
    0,5 I(max) 0,5 inductiv ± 1,5
  Frecvenţă pentru o variaţie cu ± 5% din frecvenţa de referinţă:    
    0,1 I(b) 1 ± 1,5
    0,5 I(max) 1 ± 1,3
    0,5 I(max) 0,5 inductiv ± 1,5
  Formă de undă1) pentru o creştere cu 10% din armonica de ordinul trei a undei de curent:    
    la I(b) 1 ± 0,8
  Inducţie magnetică de origine exterioară2) pentru inducţia magnetică de 0,5 mT, la frecvenţa de referinţă, în condiţiile cele mai defavorabile de fază şi de direcţie:    
    la I(b) 1 ± 3,0
  Succesiune inversată a fazelor pentru o inversare a succesiunii directe a fazelor:    
    de la 0,5 I(b) până la I(max) (încărcare echilibrată) 1 ± 1,5
    0,5 I(b) încărcare pe o fază 1 ± 2,0
  Câmp magnetic al unui accesoriu 0,05 I(b) 1 ± 1,0
  Sarcină mecanică a dispozitivului de înregistrare sau a fiecărui dispozitiv de înregistrare a unui contor cu tarif multiplu3) 0,05 I(b) 1 ± 2,0

–––-1) Atunci când este determinata variatia erorii datorate formei de unda, conţinutul de armonici al undei de tensiune trebuie să se menţină sub 1% şi faza armonicii de ordinul al treilea din unda de curent trebuie să varieze între 0° şi 360°.2) Inductia prescrisă trebuie obţinută în centrul unei bobine circulare cu un diametru mediu de 1 m, cu secţiune patrata, cu grosime radiala mica în raport cu diametrul şi care furnizează o forta magnetomotoare corespunzătoare la 400 amperspire.3) Influenţa sarcinii mecanice a unui dispozitiv de înregistrare trebuie compensata când contorul este reglat.5.4. Efecte ale supracurentilor de scurta durataCircuitul de încercare trebuie să fie neinductiv. După aplicarea supracurentului de scurta durata tensiunea trebuie menţinută la borne şi contorul este lăsat în repaus până revine la temperatura sa iniţială (aproximativ o ora).Contoarele trebuie să suporte soc de curent (obţinut, de exemplu, prin descărcarea unui condensator sau de la reţea printr-un circuit de comanda cu tiristor) cu o valoare de vârf egala cu de 50 de ori curentul maxim (până la cel mult 7.000 A) şi care se menţine la o valoare de 25 de ori mai mare decât curentul maxim (sau cel mult 3.500 A) timp de 1 ms.La sfârşitul acestei încercări variatia erorii nu trebuie să fie mai mare de 1,5% la curent de baza şi factor de putere egal cu unitatea.5.5. Variatia erorii datorată încălzirii propriiDupă ce contorul a fost menţinut la tensiunea de referinţa timp de cel puţin o ora cu circuitele de curent nealimentate, trebuie aplicate acestor circuite valorile maxime ale curentului. Eroarea contorului trebuie determinata imediat după punerea în funcţiune şi apoi la intervale de timp suficient de scurte pentru a permite trasarea corecta a curbei de variatie a erorii ca o funcţie de timp.Încercarea trebuie continuată timp de cel puţin o ora până când variatia care rezultă de-a lungul unei perioade de 20 de minute nu depăşeşte 0,2%.Variatia erorii datorată încălzirii proprii, determinata asa cum este indicat mai sus, nu trebuie să fie mai mare de 1% pentru factorul de putere egal cu unitatea şi 1,5% pentru factorul de putere 0,5.5.6. Mers în golÎn condiţiile specificate la pct. 5.2, când circuitele de curent ale contorului sunt deschise, rotorul nu trebuie să se roteasca liber pentru orice valoare a tensiunii cuprinsă între 80% şi 110% din tensiunea de referinţa; rotorul poate să se roteasca incet, dar nu trebuie să efectueze o rotaţie completa. În cazul unui dispozitiv inregistrator de tipul cu role, aceasta cerinţa trebuie aplicată numai atunci când o rola este antrenata.5.7. PornireÎn condiţiile specificate la pct. 5.2, dacă valoarea curentului care strabate contorul este egala cu 0,005 I(b) pentru factorul de putere egal cu unitatea, rotorul trebuie să pornească şi sa continue să se roteasca. Trebuie verificat dacă rotorul efectuează cel puţin o rotaţie completa. În cazul unui dispozitiv inregistrator de tipul cu role, aceasta cerinţa trebuie aplicată numai atunci când una sau doua role sunt antrenate.5.8. Concordanta între indicaţia dispozitivului inregistrator şi constanta contoruluiRaportul dintre numărul de rotatii ale rotorului contorului şi indicaţia dispozitivului de înregistrare trebuie să fie corect.5.9. Limite de reglareUn contor reglat pentru a corespunde cerinţelor prezentei norme de metrologie legală CEE trebuie să aibă cel puţin următoarele limite de reglare:a) reglare la sarcina întreaga: ± 4% din variatia vitezei rotorului la curent egal cu 0,5 I(max), tensiune de referinţa, frecventa de 50 Hz şi factor de putere egal cu unitatea;b) reglare la sarcina mica: ± 4% din variatia vitezei rotorului la curent egal cu 0,05 I(b), tensiune de referinţa, frecventa de 50 Hz şi factor de putere egal cu unitatea;c) reglare la sarcina inductiva (în cazul în care contorul poate fi astfel reglat): ± 1% din variatia vitezei rotorului la curent egal cu 0,5 I(max), tensiune de referinţa,frecventa de 50 Hz şi factor de putere egal cu 0,5 inductiv.6. Aprobare de model CEEAprobarea de model CEE pentru contoarele de energie electrica este conformă prevederilorHotărârii Guvernului nr. 1.055/2001privind condiţiile de introducere pe piaţa a mijloacelor de măsurare.6.1. Procedura pentru aprobare de model CEE6.1.1. Documentaţie tehnicaO cerere pentru aprobare de model CEE trebuie însoţită de următoarele documente:– un desen sau o fotografie, cu imaginea completa a contorului;– o descriere detaliată a construcţiei contorului şi a principalelor elemente componente ale acestuia (inclusiv orice varianta);– desene ale următoarelor componente principale (incluzând orice varianta):. sasiu, maner şi puncte de prindere;. capac;. placa şi capac de borne;. dispozitiv motor, infasurari şi intrefier;. dispozitiv de franare şi metoda de reglare;. dispozitiv (dispozitive) de înregistrare;. rotor;. suspensiile superioară şi inferioară ale rotorului;. dispozitive de compensare a temperaturii;. dispozitive de compensare a suprasarcinii;. dispozitiv de reglare a sarcinii inductive;. dispozitiv de reglare a sarcinii mici;. circuite auxiliare;. placuta indicatoare;– schema de conexiuni interne şi externe (inclusiv circuitele auxiliare), cu prezentarea succesiunii fazelor;– tabele cu toate infasurarile de tensiune şi de curent, de exemplu: număr de spire, dimensiuni ale conductoarelor, izolatie;– tabel cu constantele contorului şi cuplurile pentru toate valorile de tensiune şi curent;– o descriere, cu desene de prezentare, a poziţiilor pentru marcaje de verificare şi pentru sigilii.6.1.2. Prezentarea contoarelor supuse aprobării de model CEECererea de aprobare de model CEE trebuie însoţită de prezentarea a 3 contoare care reprezintă modelul [vezi pct. 1.9 lit. b)].Biroul Roman de Metrologie Legală poate solicita prezentarea unor contoare suplimentare dacă:– solicitarea nu se referă doar la cele 3 contoare menţionate anterior, ci şi la una sau mai multe variante ale acestora (material al carcasei, toate dispozitivele pentru tarif multiplu, dispozitive de anulare a indicaţiilor şi dispozitive de blocare a mersului înapoi etc.) care pot fi considerate ca fiind de acelaşi tip, în particular când dispunerea bornelor este diferita;– solicitarea se referă la extinderea unei aprobări de model anterioare.6.2. Examinarea pentru aprobare de model CEEContoarele supuse aprobării de model CEE trebuie să corespundă cerinţelor prezentate la pct. 2, 3, 4 şi 5.Pentru a se lua în considerare posibilele erori datorate metodelor de etalonare, atunci când sunt trasate curbele erorilor corespunzătoare tabelelor 3 şi 4, axa absciselor poate fi deplasata, paralel cu ea însăşi, cu până la 1%, pentru fiecare dintre aceste curbe.6.3. Puncte de măsurare pentru încercările efectuate în cadrul aprobării de model CEEAtunci când sunt efectuate încercările privind cerinţele metrologice prezentate la pct. 5, masurarile trebuie efectuate cel puţin în următoarele puncte:– pentru toate contoarele monofazate şi contoarele polifazate cu sarcina echilibrata, la factor de putere egal cu unitatea: 5%, 10%. 20%, 50% şi 100% din I(b) şi fiecare multiplu întreg al curentului de baza până la valoarea I(max);– pentru toate contoarele monofazate şi contoarele trifazate cu sarcina echilibrata, la factor de putere 0,5 inductiv: 10%, 20%, 50% şi 100% din I(b) şi fiecare multiplu întreg al curentului de baza până la valoarea I(max);– pentru contoare polifazate cu sarcina pe o singura faza: 20%, 50% şi 100% din I(b), 50% şi 100% din I(max), la factor de putere egal cu unitatea, şi 100% din I(b), la factor de putere 0,5 inductiv.Aceste încercări trebuie efectuate, în mod succesiv, pe toate fazele.Efectele marimilor de influenţa trebuie examinate cel puţin în următoarele puncte:– influenţa temperaturii ambiante:– 0,1 I(b), I(b) şi I(max) la factor de putere egal cu unitatea;– 0,2 I(b), I(b) şi I(max) la factor de putere 0,5 inductiv;– influenţa poziţiei, tensiunii, frecvenţei, formei de unda, inductiei magnetice externe, câmpului magnetic al unui accesoriu şi sarcinii mecanice a fiecărui dispozitiv inregistrator pentru punctele şi în condiţiile prevăzute în tabelul 6;– influenţa inversarii succesiunii fazelor (contoare polifazate):– pentru 0,5 I(b), I(b) şi I(max) cu sarcina echilibrata şi la factor de putere egal cu unitatea;– pentru 0,5 I(b) cu sarcina pe o singura faza şi la factor de putere egal cu unitatea (aceasta ultima încercare va fi repetată pentru fiecare dintre faze).Trebuie efectuate următoarele încercări:– încercările la supracurenti de scurta durata, încălzirea proprie şi pornirea şi verificarea limitelor de reglare trebuie efectuate conform prevederilor pct. 5.4, 5.5, 5.7 şi 5.9;– încercările la funcţionare în gol trebuie efectuate la valori ale tensiunii de 80%, 100% şi 110% din tensiunea de referinţa;– încercarea dispozitivului de înregistrare trebuie efectuată în condiţiile specificate la pct. 5.8. Durata încercărilor trebuie să fie suficienta pentru ca incertitudinea de citire sa nu depăşească ± 0,2%.6.4. Certificatul aprobării de model CEECertificatul aprobării de model CEE trebuie să fie însoţit de descrieri, desene şi diagrame necesare pentru identificarea modelului şi pentru explicarea funcţionarii acestuia.7. Verificare iniţială CEEVerificarea iniţială a contoarelor de energie electrica se efectuează conform prevederilorHotărârii Guvernului nr. 1.055/2001. Aceste cerinţe sunt suplimentate cu următoarele prevederi speciale:Verificarea iniţială a contoarelor de energie electrica cuprinde verificarea cerinţelor tehnice şi metrologice şi evaluarea conformitatii cu modelul aprobat.7.1. Verificarea cerinţelor tehnice şi metrologiceVerificarea cerinţelor tehnice şi metrologice trebuie să garanteze calitatea contoarelor conform pct. 7.1.1.7.1.1. Lista verificărilor privind cerinţele tehnice şi metrologice:(1) verificarea rigiditatii dielectrice;(2) verificarea proprietăţilor mecanice cu capacul contorului montat;(3) verificarea la mers în gol;(4) verificarea de pornire;(5-10) verificări privind exactitatea;(11) verificarea constantei.Verificările trebuie efectuate, de preferinta, în ordinea prezentată la pct. 7.1.2. şi 7.1.3.7.1.2. Condiţii de verificare a cerinţelor tehnice şi metrologiceVerificările trebuie efectuate asupra fiecărui contor, cu capacul montat, cu excepţia verificării anumitor proprietăţi mecanice şi, dacă este necesar, pentru verificarea dispozitivului inregistrator.Cu toate acestea, atunci când verificarea iniţială CEE este efectuată la producător şi dacă se accepta iniţial că nu sunt afectate performanţele contorului, verificările pot avea loc fără capac.Atunci când sunt verificate proprietăţile izolatiei capacul contorului trebuie să fie montat. După desfăşurarea cu rezultate satisfăcătoare a verificărilor de rigiditate dielectrica, dar înaintea oricăror alte verificări, contoarele trebuie alimentate timp de cel puţin o jumătate de ora la tensiunea de referinţa şi cu curent de 0,1 I(b), la factor de putere egal cu unitatea. Aceasta permite încălzirea prealabilă a circuitelor de tensiune şi verificarea miscarii libere a rotorului.Verificările prevăzute la pct. 7.1.1 (3) şi la pct. 7.1.1 (11) trebuie efectuate în condiţiile prezentate în tabelul 8.

   
  Tabelul 8
       
  Mărimea de influenţă Valoarea de referinţă Variaţia maximă admisă
  Temperatură ambiantă 23°C ± 2°C1)
  Poziţie verticală ± 1°
  Tensiune valoarea tensiunii de referinţă ± 1,5%
  Frecvenţă 50 Hz ± 0,5%
  Forma undei de tensiune şi curent sinusoidală factor de distorsiune mai mic de 5%
  Inducţie magnetică externă la frecvenţa de 50 Hz fără inducţie care să nu producă variaţii ale erorii mai mari de ± 0,3% pentru 0,1 I(b), la factor de putere egal cu unitatea2)
  Pentru contoare polifazate
  Ordinea fazelor succesiune directă a fazelor  
  Dezechilibru al tensiunilor şi curenţilor3) fără ca la pct. 5.2 lit. e), cu înlocuirea valorii 1% cu 1,5%

––––-1) Verificările pot fi efectuate la o temperatură în afara intervalului 21°C – 25°C, dar în interiorul intervalului 15°C – 30°C, cu condiţia să se efectueze o corecţie faţă de temperatura de referinţă de 23°C prin utilizarea coeficientului mediu de temperatură indicat de producător.2) A se vedea nota 2 din tabelul 5.3) Cu excepţia verificărilor cu sarcină pe o singură fază.7.1.3. Efectuarea verificărilor7.1.3.1. Verificarea rigiditatii dielectrice [verificarea prevăzută lapct. 7.1.1 (1)]Verificarea la tensiune alternativa consta în aplicarea timp de un minut a unei tensiuni alternative la o frecventa de 50 Hz şi o valoare efectivă de 2 kV între toate bornele conectate împreună şi suprafaţa metalică plana pe care este plasat contorul. Pentru aceasta verificare acele circuite auxiliare cu tensiune nominală mai mica sau egala cu 40 V trebuie conectate la suprafaţa metalică plana.Verificarea trebuie efectuată de producător, pe propria răspundere, asupra fiecărui exemplar. Biroul Roman de Metrologie Legală trebuie să efectueze supravegherea acestei încercări.7.1.3.2. Verificări care trebuie efectuate cu capacul montat [verificarea prevăzută la pct. 7.1.1 (2)]:– constatarea vizuala a stării carcasei şi a placii de borne;– verificarea poziţiei corecte a discului;– verificarea prezentei tuturor particularitatilor prescrise.7.1.3.3. Mers în gol [verificarea prevăzută la pct. 7.1.1 (3)]Biroul Roman de Metrologie Legală trebuie să aleagă între următoarele doua verificări:a) când contorul este alimentat la tensiune de referinţa, curent egal cu 0,001 l b şi factor de putere egal cu unitatea, rotorul nu trebuie să efectueze o rotaţie completa;b) verificarea conform pct. 5.6.7.1.3.4. Pornire [verificarea prevăzută la pct. 7.1.1 (4)]Acolo unde verificarea la mers în gol a fost efectuată în condiţiile prevăzute la pct. 7.1.3.3 lit. a), verificarea la pornire trebuie efectuată după cum urmează:– atunci când contorul este alimentat la tensiunea de referinţa, curent egal cu 0,006 I(b) şi factor de putere egal cu unitatea, rotorul trebuie să pornească şi să efectueze mai mult de o rotaţie completa;– acolo unde verificarea la mers în gol a fost efectuată în condiţiile prevăzute la pct. 7.1.3.3 lit. b), verificarea la pornire trebuie efectuată potrivit pct. 5.7.NOTĂ:Verificările prevăzute la pct. 7.1.1 (3) şi pct. 7.1.1 (4) trebuie să fie efectuate asupra contoarelor polifazate cu toate fazele încărcate.7.1.3.5. Verificări privind exactitatea [verificările prevăzute la pct. 7.1.1 (5) – pct. 7.1.1 (10)]Verificările de exactitate trebuie efectuate pentru valori ale curentului şi factorului de putere indicate în tabelul 9. Nu este necesar să se aştepte până când infasurarile ating echilibrul termic. Deoarece condiţiile în care se efectuează aceste verificări nu sunt în mod obişnuit condiţiile reglementate pentru încercările de model, valorile cuprinse în tabelul 9, care sunt mai largi, sunt utilizate în locul valorilor prezentate în tabelele 3 şi 4.

   
  Tabelul 9
             
  Numărul verificării Valoarea curentului Factor de putere Contoare Sarcina contoarelor polifazate Erori tolerate (%)
  (5) 0,05 I(b) 1 monofazate şi polifazate echilibrată ± 3,0 (1)
  (6) I(b) 1 monofazate şi polifazate echilibrată ± 2,5
  (7) I(b) 0,5 inductiv monofazate şi polifazate echilibrată ± 2,5
  (8) şi (9) I(b) 1 polifazate o fază încărcată ± 3,5
  (10) I(max) 1 monofazate şi polifazate echilibrată ± 2,5

NOTĂ:Verificarea prevăzută la pct. 7.1.1 (5) efectuată asupra contoarelor cu mai multe tarife trebuie repetată pentru fiecare citire corespunzătoare unui tarif diferit. Electromagnetul (electromagnetii) de reglare a tarifului trebuie alimentat conform specificatiilor din schema de conexiuni.Erorile limita nu pot fi în mod sistematic de acelaşi semn.7.1.3.6. Verificarea concordanţei dispozitivului de înregistrare cu constanta contorului [verificarea prevăzută la pct. 7.1.1 (11)]Trebuie verificat ca valoarea raportului dintre numărul de rotatii ale rotorului contorului şi indicaţia dispozitivului de înregistrare să fie corecta.7.1.3.7. Incertitudinea masurariiCaracteristicile mijloacelor de măsurare şi ale altor aparate utilizate la efectuarea verificărilor prevăzute la pct. 7.1.1 (5) – 7.1.1 (10) şi, acolo unde se aplică, la pct. 7.1.1 (1) trebuie să fie astfel încât erorile de măsurare care pot fi atribuite acestora sa nu depăşească în valoare relativă:– ± 0,4% la factor de putere egal cu unitatea;– ± 0,6% la factor de putere 0,5 (inductiv).7.2. Examinarea conformitatii cu modelul aprobat7.2.1. Natura examinării conformitatii cu modelul aprobatBiroul Roman de Metrologie Legală efectuează o examinare a conformitatii cu modelul aprobat, la intervale de timp stabilite de acesta, asupra a 3 contoare alese la întâmplare, după verificarea cerinţelor tehnice şi metrologice, pentru a decide dacă proprietăţile metrologice ale contoarelor produse şi prezentate la verificarea iniţială CEE sunt conforme cu cerinţele prezentei norme de metrologie legală CEE.Aceasta examinare trebuie să conţină una sau mai multe verificări alese dintre cele descrise la pct. 3 şi 5, în special dintre cele care servesc la determinarea efectelor marimilor de influenţa.Aceste verificări trebuie să se efectueze în condiţiile de referinţa descrise la pct.5.2 şi în punctele de măsurare prezentate la pct. 6.3.Următoarele caracteristici pot fi, de asemenea, verificate după ce carcasa a fost deschisă:– calitatea protecţiei suprafeţei, de exemplu a vopselei;– raportul de angrenare;– tipul mecanismului dispozitivului inregistrator;– calitatea lipiturilor şi/sau a sudurilor;– grosimea suruburilor;– lipsa piliturilor şi a prafului metalic;– limite ale reglajului (control vizual).NOTĂ:Atunci când contoarele unui model aprobat sunt fabricate în producţie de serie, se recomanda ca periodicitatea de examinare a conformitatii cu modelul aprobat să fie proporţională cu volumul producţiei. Aceasta procedura trebuie să fie efectuată de fiecare data când sunt depistate orice defecte aparent sistematice în timpul verificării cerinţelor tehnice şi metrologice de acceptare sau al altor verificări.7.3. Marcaje de verificare iniţială CEE şi sigilareContoarele care corespund la verificarea iniţială CEE trebuie să fie marcate cu marcajele de verificare iniţială CEE.Sigiliile trebuie să includă marcajele de verificare iniţială CEE şi trebuie să fie aplicate în asa fel încât să asigure imposibilitatea accesului la părţile interne în funcţiune ale contorului fără ruperea sigiliilor.––––-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x