NORMA din 11 iunie 2001

cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei şi piureului de castane indulcit



 + 
Capitolul IDispoziţii generale + 
Articolul 1Prezentele norme se referă şi se aplică următoarelor produse:1. gem extra;2. gem;3. jeleu extra;4. jeleu;5. marmeladă;6. piure de castane indulcit. + 
Articolul 2Produsele enumerate la art. 1 se comercializează numai dacă acestea corespund definiţiilor şi regulilor stabilite în prezentele norme. + 
Capitolul IINatura, conţinutul şi fabricarea + 
Articolul 3În sensul prezentelor norme, materiile prime utilizate la fabricarea gemurilor, jeleurilor, marmeladei şi a piureului de castane indulcit trebuie să corespundă următoarelor definiţii şi descrieri:1. Fructe: a) produse proaspete, în stare bună, nedeteriorate, conţinând toţi constituenţii esenţiali, suficient de coapte pentru a fi utilizate la procesare, bine spălate, fără pete, cu vârfurile şi codiţele îndepartate;b) prin castană se înţelege fructul castanului dulce (Castanea sativa); … c) prin ghimbir se înţelege rădăcina comestibilă a ghimbirului; … d) în sensul prezentelor norme, roşiile, părţile comestibile ale tulpinilor de revent, morcovii şi cartofii dulci sunt consideraţi fructe. … 2. Pulpa de fruct este partea comestibilă a fructului întreg, acolo unde este cazul, mai puţin coaja, pieliţa, seminţele, sâmburii şi altele asemenea, care a fost tăiată sau stoarsă, dar care nu a fost făcută piure.3. Piureul de fructe este partea comestibilă a fructului întreg, mai puţin coaja, pieliţa, seminţele, sâmburii şi altele asemenea, din care a fost obţinut un piure prin strecurare sau prin alt procedeu similar.4. Sucul de fructe este sub formă de suc de fructe, suc de fructe concentrat şi suc de fructe deshidratate, care respectă cerinţele normelor referitoare la sucurile de fructe, şi anumite produse similare.5. Extractele apoase din fructe sunt obţinute din fructe care, supuse pierderilor necesare apărute în procesul de fabricaţie corespunzător, conţin toţi constituenţii solubili în apă ai fructului utilizat.6. Coaja de citrice – spălată, cu sau fără îndepărtarea endocarpului.7. Zaharuri, în următoarele tipuri:a) zahăr semialb; … b) zahăr sau zahăr alb; … c) zahăr alb extra; … d) soluţie de zahăr; … e) soluţie de zahăr invertit; … f) dextroză monohidrată; … g) dextroză anhidră; … h) sirop de glucoză; … i) sirop de glucoză uscată; … j) fructoză; … k) soluţie apoasă de zaharoză având caracteristicile prezentate la lit. A din anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentele norme. …  + 
Articolul 4Materiile prime definite şi descrise la art. 3 sunt tratate după una dintre următoarele metode autorizate:1. Produsele definite la pct. 1-6 pot fi tratate prin:a) încălzire, răcire sau liofilizare; … b) uscare prin liofilizare; … c) concentrare, în măsura în care din punct de vedere tehnic este posibil. … 2. Ghimbirul se usucă sau se conservă în sirop.3. Caisele folosite la obţinerea produsului "gem" se tratează şi prin alte procese de deshidratare în afară de uscarea prin liofilizare.4. Castanele pot fi înmuiate pentru scurt timp într-o soluţie apoasă de dioxid de sulf sau în sărurile acestuia: E 221, E 222, E 223, E 224, E 226 şi E 227.5. Sucul de fructe este supus metodelor de tratare prevăzute în normele specifice sucurilor de fructe; în cazul produselor "jeleu" şi "marmeladă" este admis şi procedeul prin adăugarea dioxidului de sulf sau a sărurilor acestuia: E 221, E 222, E 223, E 224, E 226 şi E 227.6. Coaja citricelor se conservă în saramură. + 
Articolul 5Produsele enumerate la art. 1, în înţelesul prezentelor norme, sunt definite şi descrise după cum urmează:1. Gemul extra este produsul gelificat obţinut prin fierberea cu zahăr a pulpelor de fructe, după cum urmează:a) dintr-un singur tip de fructe; … b) din două sau mai multe tipuri de fructe. … c) sunt excluse de la utilizare: merele, perele, prunele pietroase, pepenii galbeni, pepenii roşii, strugurii, dovleceii, castraveţii şi roşiile; … d) gemul extra din măceşe se obţine, parţial sau în totalitate, din piure de măceşe; … e) cantitatea de pulpă de fruct utilizată la fabricarea a 1.000 g de produs finit este redată la pct. 1 al lit. B din anexa nr. 2. … 2. Gemul este produsul gelificat obţinut prin fierberea cu zahăr a pulpelor de fruct şi/sau a piureului din fructe, după cum urmează:a) dintr-un singur tip de fructe; … b) din două sau mai multe tipuri de fructe; … c) cantitatea de pulpă de fruct şi/sau de piure, utilizată la fabricarea a 1.000 g de produs finit, este redată la pct. 2 al lit. B din anexa nr. 2. … 3. Jeleul extra este produsul gelificat corespunzător, obţinut prin fierberea cu zahăr a sucului de fructe şi/sau a extractelor apoase din fructe, după cum urmează:a) dintr-un singur tip de fructe; … b) din două sau mai multe tipuri de fructe; … c) sunt excluse de la utilizare: merele, perele, prunele pietroase, pepenii galbeni, pepenii roşii, strugurii, dovleceii, castraveţii şi roşiile; … d) cantitatea de suc şi/sau de extracte apoase, utilizată la fabricarea a 1.000 g de produs finit, este redată la pct. 3 al lit. B din anexa nr. 2; … e) cantităţile sunt calculate după scăderea cantităţii de apă utilizate la prepararea extractelor apoase. … 4. Jeleul este produsul gelificat corespunzător, obţinut prin fierberea cu zahăr a sucului de fructe şi/sau a extractelor apoase din fructe, după cum urmează:a) dintr-un singur tip de fructe; … b) din două sau mai multe tipuri de fructe; … c) cantitatea de suc şi/sau de extracte apoase, utilizată la fabricarea a 1.000 g de produs finit, este redată la pct. 4 al lit. B din anexa nr. 2; … d) cantităţile sunt calculate după scăderea greutăţii apei utilizate la prepararea extractelor apoase. … 5. Marmelada este produsul gelificat adus la o consistenţa corespunzătoare, obţinut prin fierberea zahărului cu unul sau mai multe dintre următoarele produse obţinute din citrice: pulpă, piure, suc, extracte apoase şi coajă. Cantitatea de citrice folosită la prepararea a 1.000 g de produs finit este de minimum 200 g, din care 75 g sau mai mult sunt obţinute din endocarp.6. Piureul de castane indulcit este un amestec omogen cu consistenţa corespunzătoare, obţinut prin fierberea zahărului cu castane prelucrate sub formă de piure. Cantitatea de castane făcute piure, utilizată la fabricarea a 1.000 g de produs finit, este de minimum 380 g. + 
Articolul 6(1) Denumirile prezentate la art. 5 sunt utilizate exclusiv la desemnarea produselor definite mai sus, în măsura în care conţinutul lor de substanţă uscată solubilă nu este mai mic de 60%, astfel cum a fost determinat de refractometru. … (2) Este permisă utilizarea denumirilor enumerate la art. 5 pentru produsele cu conţinut de substanţă uscată solubilă mai mic de 60%, dar care respectă alte prevederi ale acestor norme, cu excepţia celor prevăzute la lit. B din anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentele norme. … (3) Denumirile enumerate la art. 5 pct. 2 şi 4 sunt, de asemenea, utilizate la denumirea produselor definite la pct. 1 şi 3 ale art. 5. … (4) Prezentele norme nu afectează utilizarea denumirii "jeleu" conform tradiţiei la desemnarea altor produse care nu pot fi confundate cu cele definite la art. 5. …  + 
Articolul 7Numai materiile prime şi substanţele ce corespund definiţiilor prevăzute la art. 3 şi 4 sunt utilizate la fabricarea produselor definite la art. 5. + 
Articolul 8(1) Produsele definite la art. 5 nu trebuie să conţină substanţe care în cantităţi mari să pună în pericol sănătatea umană. … (2) Produsele definite la art. 5 nu trebuie să conţină, în special, dioxid de sulf în cantităţi care depăşesc limitele maxime fixate după cum urmează: … a) 10 mg/kg pentru produsele: gem extra, jeleu extra, piure de castane îndulcit; … b) 50 mg/kg pentru toate celelalte produse. …  + 
Capitolul IIIEtichetarea + 
Articolul 9(1) Denumirile sub care sunt comercializate produsele definite în prezentele norme sunt identice cu cele utilizate la art. 6. … (2) Aceste denumiri sunt suplimentate cu: … a) o indicaţie privind tipul sau tipurile de fructe utilizate, enumerate în ordinea descrescătoare a importanţei, pe greutatea materiei prime utilizate; pentru produsele obţinute din 3 sau mai multe tipuri de fructe se utilizează denumirea "amestec de fructe" sau o indicaţie privind numărul de tipuri de fructe folosite; … b) o indicaţie privind ingredientele prezentate la pct. 2 al lit. A din anexa nr. 1. … (3) În cazul în care caisele destinate fabricării produsului "gem" sunt uscate prin alt proces decât uscarea prin liofilizare, cuvintele "caise uscate" trebuie să apară pe lista ingredientelor. … (4) În cazul adăugării sucului de sfeclă roşie la produsele "gem" şi "jeleu" care sunt obţinute din una sau mai multe dintre următoarele fructe: căpşuni, zmeură, coacăze, coacăze roşii sau prune, cuvintele "suc de sfeclă roşie pentru întărirea culorii" trebuie să apară pe lista ingredientelor. … (5) Pentru produsele obţinute din 3 sau mai multe tipuri de fructe este permis ca denumirile tipurilor de fructe utilizate în lista ingredientelor să fie înlocuite doar cu cuvântul "fructe". … (6) Atunci când conţinutul de dioxid de sulf rezidual este mai mare de 30 mg/kg, cuvintele "dioxid de sulf" trebuie să apară pe lista ingredientelor, conform procentajului greutăţii reziduului din produsul finit. …  + 
Articolul 10Etichetele produselor definite în prezentele norme trebuie să poarte următoarele informaţii obligatorii:1. cuvintele "preparat cu … g de fruct/100 g", cifra indicată reprezentând cantităţile pe 100 g de produs finit pentru care au fost utilizate următoarele:a) pulpă, piure, suc şi extracte apoase la obţinerea produselor: gem extra, jeleu extra sau piure de castane îndulcit, dacă este cazul, după scăderea greutăţii apei utilizate la prepararea extractelor apoase; … b) fructe citrice utilizate la obţinerea marmeladei; … 2. cuvintele "conţinutul total de zahăr: … g/100 g", cifra indicată reprezentând valoarea determinată de refractometru la 20° C pentru produsul finit, supusă unei toleranţe de ± 3 grade refractometrice;3. pentru produsele cu conţinut de substanţă uscată solubilă mai mic de 63%, menţiunea "A se păstra la rece după ce a fost deschis" trebuie să apară pe etichetă; această indicaţie nu este obligatorie pentru produsele din recipiente mici, al căror conţinut este în mod normal consumat dintr-o dată şi pentru produsele la care au fost adăugaţi conservanţi;4. pentru produsele definite la art. 3 pct. 6 trebuie să se precizeze:a) la cele care au coajă, o menţiune privind modul de îndepărtare a acesteia; … b) la cele care nu au coajă, o menţiune privind indicarea absenţei acesteia. …  + 
Articolul 11(1) Menţiunile prezentate la art. 10 trebuie să apară în cadrul aceluiaşi câmp vizual cu cele prezentate în actele normative în vigoare care reglementează etichetarea şi prezentarea produselor alimentare. … (2) Adăugarea de acid L-ascorbic conform art. 7 şi lit. B din anexa nr. 1 nu autorizează referirea la vitamina C. …  + 
Capitolul IVDispoziţii finale + 
Articolul 12Prezentele norme nu se aplică:a) produselor destinate exportului în ţările din afară Comunităţii Europene; … b) produselor destinate fabricării preparatelor fine de panificatie, patiserie şi a biscuiţilor. …  + 
Articolul 13Prezentele norme sunt compatibile cu reglementările comunitare în domeniu şi sunt armonizate cu prevederile Directivei Consiliului 79/693/1979, amendata prin Directiva 88/593/1988. + 
Anexa 1la normeSUBSTANŢELEcare pot fi adăugate la produsele definite în normeA. Ingrediente comestibile, aromatizanţi, substanţe aromatizate1. Ingrediente care nu trebuie să fie menţionate în descrierea comercială a produselor finite

2. Ingrediente care trebuie să fie specificate în descrierea comercială a produselor finite

B. Aditivi

 + 
Anexa 2la normeA. Caracteristicile fizico-chimice ale soluţiei apoase de zaharoză1. substanţă uscată – nu mai puţin de 62% din greutate;2. conţinut de zahăr invertit – raportul de fructoză la dextroză 1,0±0,2, dar nu mai puţin de 3% din masa materiei uscate;3. cenuşă insolubilă – nu mai mult de 0,3% din masa materiei uscate;4. culoare în soluţie – nu mai mult de 75 de unităţi ICUMSA;5. conţinutul de dioxid de sulf rezidual – nu mai mare de 15 mg/kg de substanţă uscată;6. ICUMSA – Comisia Internaţională pentru Metode Uniforme de Analiză a Zahărului.B. Cantitatea minimă de pulpă de fruct utilizată la fabricarea a 1.000 g de produs finit1. Gem extra:a) 450 g ca regulă generală; … b) 350 g pentru coacăze negre, măceşe, gutui; … c) 250 g pentru mere anacard; … d) 80 g pentru fructele pasiunii. … 2. Gem:a) 350 g ca regulă generală; … b) 250 g pentru coacăze negre, măceşe, gutui; … c) 150 g pentru ghimbir; … d) 60 g pentru fructele pasiunii. … 3. Jeleu extra:a) 450 g ca regulă generală; … b) 350 g pentru coacăze negre, măceşe, gutui; … c) 250 g pentru ghimbir; … d) 230 g pentru mere anacard; … e) 80 g pentru fructele pasiunii. … 4. Jeleu:a) 350 g ca regulă generală; … b) 250 g pentru coacăze negre, măceşe, gutui; … c) 150 g pentru ghimbir; … d) 160 g pentru mere anacard; … e) 60 g pentru fructele pasiunii. … ––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește