NORMĂ din 10 februarie 2015
|
Redacția Lex24 |
| Publicat in Repertoriu legislativ, 09/12/2024 |
| |
Informatii Document
Emitent: MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALEMINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI PADURILORAUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELORPublicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 363 din 26 mai 2015
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
| Actiuni suferite de acest act: |
| SECTIUNE ACT | TIP OPERATIUNE | ACT NORMATIV |
| Actul | MODIFICAT DE | ORDIN 338 06/12/2021 |
| Nu exista actiuni induse de acest act |
| Acte care fac referire la acest act: |
Notă
Aprobată prin ORDINUL nr. 352 din 10 februarie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 363 din 26 mai 2015.
| Specificare SMR/GAEC | Cerințe obligatorii pentru fermieri | |
| Domeniul: Mediu, schimbări climatice, bunele condiții agricole ale terenurilor | ||
| Apă | SMR1 – Protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole Reglementări: Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L, nr. 375 din 31 decembrie 1991): art. 4 și 5; Planul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările și completările ulterioare: art. 5 și 6 și anexele nr. 3 și 4; Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005, cu modificările și completările ulterioare (Codul de bune practici agricole). | 1. În scopul protecției tuturor resurselor de apă împotrivapoluării cu nitrați proveniți din surse agricole, conform Codului de bune practici agricole, fermierii au următoareleobligații: a) să dispună de capacități de depozitare a gunoiului de grajd, fără defecte structurale, a căror mărime trebuie să depășească necesarul de stocare a gunoiului de grajd, ținând seama de perioada cea mai lungă de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice pe terenul agricol. Depozitarea gunoiului de grajd se poate face în depozite permanente (sistem individual și/sau comunal) sau depozite temporare în câmp, pe terenul pe care va fi împrăștiat; b) să respecte perioada de interdicție pentru aplicarea gunoiului de grajd pe terenul agricol, prevăzută în tabelul7.6 din Codul de bune practici agricole, cu specificarea "îngrășăminte organice"; c) să nu depășească cantitatea de 170 kg azot s.a./ha provenită din aplicarea îngrășămintelor organice pe terenulagricol în decursul unui an. În acest scop trebuie să urmeze un plan de fertilizare, cu respectarea standardelor privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu azot care potfi aplicate pe terenul agricol, prevăzute în tabelele 7.4 și 7.5 din Codul de bune practici agricole, și să asigure odistribuire uniformă a îngrășămintelor pe terenul agricol; d) în cazul exploatațiilor care practică agricultura în sistem irigat sau în care producția planificată necesită cantități mai mari de azot decât cele prevăzute de standardele privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu azot care pot fi aplicate pe terenul agricol, să urmeze un plan de fertilizare întocmit pe baza studiului agrochimic, după modelul prevăzut în anexa 10 la Codul de bune practiciagricole. Referințe: http://www.icpa.ro/documente/planul_de_fertilizare.pdf; e) să nu aplice îngrășăminte organice sau minerale pe timp de ploaie, ninsoare și soare puternic ori pe terenuri cu exces de apă, acoperite cu zăpadă sau dacă solul este puternic înghețat/crăpat în adâncime/săpat în vederea instalării unor drenuri/lucrări de subsolaj; f) să asigure încorporarea în sol a îngrășămintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu panta mai mare de 12%, în cel mult 24 de ore de la aplicarea acestora; g) să nu aplice îngrășăminte organice sau minerale pe fâșiile de protecție existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor de protecție a apelor de suprafață sau pe terenurile agricole situate în zonele de protecție a apelor de suprafață ori în zonele de protecție sanitară și hidrogeologică a surselor de captare a apei potabile/minerale și a lacurilor terapeutice, stabilite în conformitate cu legislația în vigoare. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție este de 1 m pe terenurile cu panta depână la 12% și de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă; h) să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 5 ani șisă prezinte pentru control documentele de evidență ale exploatației cu privire la suprafața agricolă utilizată, structura culturilor, efectivele de animale, tipul și cantitatea îngrășămintelor cu azot aplicate pe terenul agricol și documentele de livrare/expediere a îngrășămintelor. 2. Fermierii care, potrivit legislației în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor, au obligația obținerii actelor de reglementare pentru activitățile pe care le desfășoară trebuie să dețină aceste documente și sărespecte condițiile stabilite de acestea cu privire la protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole. – Respectarea cerințelor SMR 1 se verifică astfel: cerințele 1.a), 1.h) și cerința 2 se verifică la nivelul exploatațieiagricole; cerințele 1.b), 1.c), 1.d), 1.e), 1.f) și 1.g) severifică la nivelul parcelei agricole. În sensul cerințelor1.c) și 1.d) verificarea se limitează la cantitatea de azotdin gunoiul de grajd existent în fermă și cantitatea de azot substanță activă din îngrășămintele organice aplicate pe terenul agricol (kg azot s.a./ha), conform planului de fertilizare. Referințe: http://www.icpa.ro/documente/ calculator_cod_bune_practici_agricole.xls. |
| GAEC 1 – Crearea/menținerea benzilor-tampon (fâșii de protecție) în vecinătatea apelor de suprafață | 1. Se mențin fâșiile de protecție existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor de protecție a apelor de suprafață stabilite în conformitate cu prevederile legislației în domeniu. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție este de 1 m pe terenurile cu panta depână la 12% și de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. 2. În cazul în care pe terenul agricol situat în vecinătatea zonelor de protecție a apelor de suprafață nu există fâșii de protecție, fermierul are obligația înființării și menținerii acestor fâșii, în conformitate cuprevederile Codului de bune practici agricole. ––- Respectarea cerințelor GAEC 1 se verifică la nivelul parcelei agricole. | |
| GAEC 2 – Respectarea procedurilor de autorizare, în cazul utilizării apei pentru irigații în agricultură | Se respectă prevederile legale privind utilizarea apei pentru irigații în agricultură. ––- Respectarea cerinței GAEC 2 se verifică la nivelul parcelei agricole. | |
| GAEC 3 – Protecția apelor subterane împotriva poluării cu substanțe periculoase enumerate în anexa laDirectiva 80/68/CEE în versiunea acesteia aflată în vigoare în ultima zi a valabilității sale | Este interzisă evacuarea directă în apele subteranea substanțelor periculoase enumerate în lista I și lista II din anexa la Directiva 80/68/CEE în versiunea aflatăîn vigoare în ultima zi a valabilității sale, astfel cumsunt menționate mai jos, care sunt utilizate în agricultură,și se iau măsuri de prevenire a poluării apelor subterane prin evacuarea indirectă a substanțelor periculoase utilizate în agricultură.Definiții:– ape subterane înseamnă toate apele care se află sub suprafața solului în zona de saturație și în contact direct cu solul sau subsolul;– evacuare directă înseamnă introducerea în apele subterane a substanțelor din listele I și II fără filtrare prin sol sau subsol;– evacuare indirectă înseamnă introducerea în apele subterane a substanțelor din listele I și II după filtrare prin sol sau subsol;– poluare înseamnă evacuarea în mod direct sau indirect de substanțe în apele subterane, cu consecințe de natură să pună în pericol sănătateaumană sau alimentarea cu apă, resursele vii și ecosistemul acvatic, precum și alte utilizări legitime ale apei.Familii și grupe de substanțe periculoase:Lista I – substanțele individuale care aparțin familiilor și grupelor de substanțe cu risc crescut de toxicitate, persistență și bioacumulare, precum:– compuși organohalogenați și substanțe care pot da naștere unor astfel de compuși în mediul acvatic;– compuși organofosforici; compuși organostanici;– substanțe cu proprietăți cancerigene, mutagene sau teratogene în sau prin intermediul mediului acvatic;– mercur și compușii săi; cadmiu și compușii săi;– uleiuri minerale și hidrocarburi; cianuri.Lista II – substanțele individuale și categorii de substanțe care aparțin familiilor și grupelor de substanțe enumerate mai jos și care pot avea efecte nocive asupra apelor subterane, precum:– metaloide și metale și compușii acestora (zinc, cupru, nichel, crom, plumb, seleniu, arsenic, antimoniu, molibden, titan, staniu, bariu, beriliu, bor, uraniu, vanadiu, cobalt, taliu, telur, argint);– biocide și derivații acestora care nu apar în lista I;– substanțe care au un efect nociv asupra gustului și/sau a mirosului apelor subterane, precum și compușii care pot da naștere unor astfel de substanțe în apă, făcându-le improprii pentru consumul uman;– compuși organici toxici sau persistenți ai siliconului și substanțe care pot da naștere unor astfel de compuși în apă, cu excepția celor inofensivi din punct de vedere biologic sau care se transformă rapid în substanțe inofensive în apă;– compuși anorganici ai fosforului și fosfor elementar;– fluoruri; amoniac și nitriți.Măsuri de prevenire a poluării apelor subterane prin evacuarea indirectă a substanțelor periculoase utilizate în agricultură, precum:– respectarea condițiilor de depozitare, manipulare și utilizare a produselor de protecție a plantelor în exploatațiile agricole, conform Codului de bune practici pentru utilizarea în siguranță a produselor de protecție a plantelor, aprobat prinOrdinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 297/2017;– respectarea normelor tehnice privind depozitarea, manipularea și aplicarea îngrășămintelor chimice și organice de origine animală în exploatațiile agricole, conform Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelorși al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltăriirurale nr. 1.182/1.270/2005, cu modificările și completările ulterioare;– fermierii care, potrivit legislației în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor, au obligația obținerii actelor de reglementare pentru activitățile pe care le desfășoară (avize, acorduri, autorizații),trebuie să dețină aceste documente și să respecte condițiile stabilite de acestea cu privire la protecția apelor subterane împotriva poluării cu substanțe periculoase utilizate în agricultură.Respectarea interdicției privind evacuarea directă a produselor de protecție a plantelor, regulatori de creștere, azotați, azotiți și fosfați din îngrășăminte se verifică la nivelul parcelei agricole.Respectarea interdicției privind evacuarea directă de biocide, produse de uz veterinar, produse petroliere, alte produse utilizate pentru dezinfecție, dezinsecție, deratizare și decontaminare în fermă se verifică la nivelul exploatației agricole.Respectarea măsurilor de prevenire a poluării apelor subterane prin evacuarea indirectă a substanțelor periculoase utilizate în agricultură se verifică la nivelul exploatației agricole. | |
| Sol și stoc de carbon | GAEC 4 – Acoperirea minimă a solului | Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cuculturi de toamnă și/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puțin 20% din suprafața arabilă totală a fermei. ––– Respectarea cerinței GAEC 4 se verifică la nivelul parcelei agricole. |
| GAEC 5 – Gestionarea minimă a terenului care să reflecte condițiile locale specifice pentru limitarea eroziunii | 1. Lucrările solului, inclusiv semănatul, pe terenul arabilcu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prășitoare, seefectuează de-a lungul curbelor de nivel. 2. Se mențin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007. – Respectarea cerințelor GAEC 5 se verifică la nivelul parcelei agricole. | |
| GAEC 6 – Menținerea nivelului de materie organică din sol, inclusiv interdicția de a incendia miriștile arabile | 1. Floarea-soarelui nu se cultivă pe același amplasament mai mult de 2 ani consecutiv. 2. Este interzisă arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente. ––– Respectarea cerințelor GAEC 6 se verifică la nivelul parcelei agricole. | |
| Biodi- versitate | SMR 2 – Conservarea păsărilor sălbatice Reglementări: Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 20 din 26 ianuarie 2010): art. 3 alin. (1),art. 3 alin. (2) lit. (b), art. 4 alin. (1), (2) și (4); Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare: art. 21 alin. (4), art. 22, 28, art. 31alin. (2), art. 33 alin. (2) și anexele nr. 3și 4A; Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare: art. 1și anexa nr. 1. | 1. Fermierii care dețin/administrează terenuri agricole și care desfășoară activități în perimetrul ariilor de protecție specială avifaunistică au următoarele obligații: a) să respecte planul de management și regulamentul ariei de protecție specială avifaunistică în ceea ce privește utilizarea suprafețelor de teren cu destinație agricolă și regimul activităților agricole; b) să urmeze procedura evaluării impactului asupra mediului/evaluării strategice de mediu/evaluării adecvate pentru proiecte sau planuri, precum și procedura de autorizare pentru activități care pot afecta în mod semnificativ aria de protecție specială avifaunistică, în conformitate cu legislația în domeniu. 2. În vederea protejării tuturor speciilor de păsări sălbatice, inclusiv a celor migratoare, atât în ariile de protecție specială avifaunistică, cât și în afara acestora sunt interzise: a) uciderea sau capturarea intenționată a păsărilor sălbatice, indiferent de metoda utilizată; b) deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și/sau a ouălor din natură; c) perturbarea intenționată a păsărilor sălbatice, în special în cursul perioadei de reproducere sau de maturizare, prin activități ce contravin scopului de protecție și conservare a acestora, cum ar fi: arderea vegetației, tăierea arborilor/pâlcurilor arbustive și a perdelelor agroforestiere existente pe terenul agricol sau schimbări în folosința terenurilor și în cursul apelor, precum și alte activități ce contravin scopului de protecție și conservare a ariei naturale protejate. – Respectarea cerințelor SMR 2 se verifică astfel: cerința 1.a) și cerințele 2.a), 2.b) și 2.c) se verifică la nivelulparcelei agricole; cerința 1.b) se verifică la nivelul exploatației agricole. |
| SMR 3 – Conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică Reglementări: Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (publicată în Jurnalul Oficial al ComunitățilorEuropene, seria L, nr. 206 din 22 iulie 1992): art. 6 alin. (1) și (2); Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011cu modificările și completările ulterioare: art. 21, 22, 28, art. 33 alin. (1) și anexele nr. 3, 4A și 4B. | 1. Fermierii care dețin/administrează terenuri agricole și care desfășoară activități în perimetrul ariilor naturale protejate au următoarele obligații: a) să respecte planul de management și regulamentul ariei naturale protejate în ceea ce privește utilizarea suprafețelor de teren cu destinație agricolă și regimul activităților agricole; b) să urmeze procedura evaluării impactului asupra mediului/evaluării strategice de mediu/evaluării adecvate pentru proiecte sau planuri, precum și procedura de autorizare pentru activități care pot afecta în mod semnificativ aria naturală protejată, în conformitate cu legislația în domeniu. 2. Pentru protecția speciilor de plante și animale sălbatice prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât și în afara acestora, sunt interzise: a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; b) deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducereori de odihnă a animalelor sălbatice și perturbarea intenționată a animalelor sălbatice în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație, prin activități ce contravin scopului de protecție și conservare a acestora, cum ar fi: arderea vegetației, tăierea arborilor/pâlcurilor arbustive și a perdelelor agroforestiere existente pe terenul agricol, schimbări în folosința terenurilor și în cursul apelor, precum și alte activități ce contravin scopului de protecție și conservarea ariei naturale protejate; c) recoltarea florilor și a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenție a plantelor sălbatice în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. – Respectarea cerințelor SMR 3 se verifică astfel: cerința 1.a) și cerințele 2.a), 2.b) și 2.c) se verifică la nivelul parcelei agricole; cerința 1.b) se verifică la nivelul exploatației agricole. | |
| Peisaj, nivelul minim de întreți- nere | GAEC 7 – Menținerea particularităților peisajelor, incluzând arborii în aliniament,în grup sau izolați și terasele existente pe terenul agricol, inclusiv interzicerea tăierii gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice, luând măsuri pentru evitarea instalării și extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol | 1. Se mențin particularitățile peisajelor, incluzând arborii în aliniament, în grup sau izolați și terasele existente pe terenul agricol.2. Se iau măsuri pentru evitarea instalării și extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol.3. Este interzisă tăierea gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice.Plante invazive pe terenul agricol înseamnă plantecu capacitate mare de extindere, având efect dăunător asupra culturilor agricole, fără a aduce atingere definiției «specii invazive» prevăzute laart. 4 pct. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice,aprobată cu modificări și completări prinLegea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.Tăierea gardurilor vii și a arborilor înseamnă orice tip de tăieresau intervenție asupra gardurilor vii și a arborilor, care ar duce la deteriorarea sau distrugerea locurilor de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice, precum și la perturbarea intenționată a acestora.Perioada de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice înseamnă perioada în care o specie depăsări depune ouă, le clocește și își crește puii până când aceștia sunt capabili să zboare. Fără a aduce atingere restricțiilor din planurile de managementși regulamentele ariilor naturale protejate, perioada de reproducere și creștere pentru speciile de păsări este 15 martie-30 iunie, atât în perimetrul ariilor naturale protejate (SCI, SPA), cât și în afara acestora.Respectarea cerințelor GAEC 7 se verifică la nivelul parcelei agricole. |
| Domeniul: Sănătate publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor | ||
| Siguranța alimen- tară | SMR 4 – Principii și cerințe generale ale legislației alimentare și proceduri în domeniulsiguranței produselor alimentare Reglementări:– Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliuluidin 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilorși a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare: art. 14 și 15, art. 17 alin. (1)(*) și art. 18-20;– Legea nr. 150/2004 privind siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, republicată, art. 15-22;– Norma sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor privind procedurade înregistrare sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor a activităților de obținere și de vânzare directă și/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum și a activităților de producție, procesare, depozitare, transport și comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 111/2008, cu modificările și completările ulterioare: art. 1,art. 5-10,art. 12 alin. (4),art. 14 alin. (2), art. 15 și 22, art. 25 alin. (5), art. 28 alin. (1) și (2), art. 34 alin. (9), art. 37 și 38, anexele nr. 1și 9;– Norma sanitară veterinară privind interzicerea utilizării în creșterea animalelor de fermă a unor substanțe cu acțiune hormonală sau tireostatică și a celor betaagoniste, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 199/2006, cu modificările și completările ulterioare, referitor la Registrul de consultațiiși tratamente: art. 1-6;– Regulile generale pentru igiena produseloralimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 924/2005: art. 1-6 și art. 9 și 10 din anexa nr. 1;– Norma sanitară veterinară privind protecția animalelor de fermă, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 75/2005: pct. 5 și 6 din anexă;– Norma sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor privind măsurile de supraveghere și control al unor substanțe și al reziduurilor acestora la animalele vii și la produsele de origine animală, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelornr. 95/2007: art. 9 și 10 și lit. A și B din anexa nr. 1;– Norma sanitară veterinară și pentru siguranțaalimentelor privind stabilirea limitelor maxime de reziduuri de pesticide din conținutul sau de pe suprafața produselor alimentare de origine animală, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 23/2007, cu modificările și completărileulterioare: art. 1 și 3, anexele nr. 1 și 2; – Norma sanitară veterinară privind procedurade autorizare/înregistrare sanitar-veterinarăa unităților ce desfășoară activități în domeniulhranei pentru animale și a mijloacelor de transport al hranei pentru animale, aprobatăprin Ordinul președintelui Autorității NaționaleSanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 44/2017, cu modificările și completările ulterioare: cap. II, cap. III și anexele nr. 1 și 2.(*) Astfel cum s-a pus în aplicare, în special prin:– art. 14 din Regulamentul (CE) nr. 470/2009 șianexa la Regulamentul (CE) nr. 37/2010;– Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produseloralimentare: art. 4 (1) și anexa I partea A – II 4 (g, h, j), 5 (f, h), 6 și III 8 (a, b, d, e), 9 (a-c) și 10;– Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală: art. 3 alin. (1) și anexa III secțiunea IX cap. 1 [I-1 b, c, d, e; I-2 a (i, ii, iii), b (i, ii), c; I-3; I-4; I-5; II-A 1, 2, 3, 4; II-B 1 (a, d), 2, 4 (a, b)], anexa III secțiunea X cap. 1 pct. 1;– Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman: anexa IV, cap. I și II;– Regulamentul (CE) nr. 183/2005: art. 5 alin. (1) și anexa I partea A (I-4 e, g; II-2 a, b, e), art. 5 alin. (5) și anexa III (secțiunea «Hrănirea», pct. 1 «Depozitarea», prima și ultima teză și pct. 2 «Distribuirea hranei pentru animale», a treia teză), art. 5 alin. (6); și– Regulamentul (CE) nr. 396/2005: art. 18. | 1. Fermierii care desfășoară activități de producție, prelucrare și punere pe piață a alimentelor și a hranei pentru animale au următoarele obligații generale: a) să pună pe piață numai alimente sigure; b) să pună pe piață numai alimente adecvate consumului uman; c) să respecte măsurile impuse de autoritatea competentă cu privire la punerea pe piață a unui aliment sau la retragerea de pe piață a acestuia, în cazul în care există suspiciunea că alimentul respectiv este nesigur; d) să se asigure că hrana pentru animale nu va fi pusă pe piață sau utilizată în hrana animalelor destinate producției de alimente decât dacă este sigură; e) să utilizeze în hrana animalelor numai produse (furaje, aditivi și ingrediente furajere) care îndeplinesc cerințele de siguranță a hranei pentru animale; f) să se asigure că materialele utilizate pentru împachetare, modul de prezentare și cadrul în care sunt dispuse, precum și informațiile difuzate prin orice mijloace nu trebuie să inducă în eroare consumatorul; g) să păstreze evidența furnizorilor și a produselor pe care le achiziționează în scopuri alimentare sau în scopul hrănirii animalelor pentru a asigura trasabilitatea acestora; h) să informeze autoritatea competentă în cazul în care consideră că un produs alimentar pus pe piață poate fi dăunător pentru sănătatea consumatorilor și să ia măsurile necesare pentru a preveni riscurile pentru consumatorul final; i) să pună la dispoziția autorității competente informațiile solicitate în ceea ce privește acțiunile întreprinse pentru evitarea sau reducerea riscului determinat de alimentele pe care le furnizează sau le-a furnizat. 2. Fermierii care desfășoară activități în domeniul alimentar trebuie să respecte următoarele cerințe privind igiena alimentelor și a hranei pentru animale: a) să se asigure că produsele alimentare și hrana pentru animale sunt protejate împotriva oricărei contaminări, având în vedere toate etapele de prelucrare la care produsele primare vor fi supuse; b) să respecte prevederile legislației în vigoare privind combaterea riscurilor în producția primară și activitățile conexe, inclusiv măsurile privind controlul contaminării din aer, sol, apă, furaje, îngrășăminte, medicamente de uz veterinar, produse de protecție a plantelor și biocide sau din depozitarea, manipularea, colectarea și prelucrarea deșeurilor, precum și măsurile privind sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor care au implicații asupra sănătății umane, inclusiv programe pentru monitorizarea și combaterea zoonozelor și a agenților zoonotici. 3. Fermierii care cresc, colectează sau vânează animale ori care obțin produse primare de origine animală trebuie să respecte măsurile specifice de igienă, astfel: – să mențină în bună stare orice facilități utilizate în legătură cu producția primară și cu operațiunile asociate acesteia, incluzând facilități utilizate pentru depozitareași manipularea furajelor, să le curețe și, după caz, să le dezinfecteze după curățare într-o manieră corespunzătoare; – să curețe echipamentele, containerele, boxele, vehiculeleși vasele și, după caz, să le dezinfecteze după curățare într-o manieră corespunzătoare; – să asigure, pe cât posibil, curățenia animalelor care urmează să fie sacrificate și, după caz, a animalelor de reproducție; – să utilizeze apă potabilă sau apă curată oricând este necesar pentru a preveni contaminarea; – să se asigure că personalul care manipulează produsele alimentare este în stare bună de sănătate și este instruit cu privire la riscurile pentru sănătate; – să evite, pe cât posibil, ca animalele și dăunătorii să determine producerea contaminării; – să depoziteze și să manipuleze deșeurile și substanțele periculoase astfel încât să prevină contaminarea; – să prevină introducerea și răspândirea bolilor contagioase transmisibile la oameni prin alimente, inclusivsă ia măsuri de precauție la introducerea unor animale noi și să raporteze suspiciunile de focare de boli către autoritatea competentă; – să țină cont de rezultatele analizelor efectuate pe probeprelevate de la animale sau pe alte probe, ce au importanțăpentru sănătatea publică; – să utilizeze corect aditivii furajeri și produsele medicinale de uz veterinar, în conformitate cu legislația aferentă. 4. Fermierii care produc sau recoltează produse vegetale trebuie să ia măsuri adecvate de igienă, astfel: – să mențină curate facilitățile, echipamentul, containerele, lăzile, vehiculele și vasele și, atunci când este necesar, să le dezinfecteze după curățare într-o manieră corespunzătoare; – să asigure, după cum este necesar, condiții igienice de producție, de transport și de depozitare, precum și curățenia produselor vegetale; să utilizeze apă potabilă sau apă curată oricând este necesar pentru a preveni contaminarea; – să se asigure că personalul care manipulează produsele alimentare este în stare bună de sănătate și este instruit cu privire la riscurile pentru sănătate; – să prevină, pe cât posibil, ca animalele și dăunătorii sădetermine producerea contaminării; – să depoziteze și să manipuleze deșeurile și substanțele periculoase astfel încât să prevină contaminarea; – să țină cont de rezultatele oricăror analize relevante efectuate pe probe prelevate de la plante sau pe alte probe, importante pentru sănătatea publică, și să utilizeze corect produsele pentru protecția plantelor și biocidele, în conformitate cu legislația în vigoare; – să ia măsuri corespunzătoare de remediere atunci când au fost informați despre probleme identificate în timpul controalelor oficiale. 5. Fermierii care desfășoară activități în domeniul alimentar au următoarele obligații cu privire la documentele de evidență: a) să întocmească și să păstreze documentele referitoare la măsurile puse în aplicare pentru a controla pericolele, într-o manieră și pentru o perioadă corespunzătoare, proporțional cu natura și mărimea activității din domeniul alimentar; b) să pună la dispoziția autorității competente (direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județea-nă, respectiv a municipiului București) și, după caz, celorlalte autorități competente și a operatorilor din sectorul alimentar, la cererea acestora, informațiile din documentele menționate la lit. a). 6. Fermierii care cresc animale sau obțin produse primare de origine animală trebuie să întocmească și să păstreze documente de evidență cu privire la: natura și originea furajelor utilizate în hrana animalelor; produsele medicalede uz veterinar sau alte tratamente administrate animalelordatele de administrare și perioadele de așteptare; aparițiade boli care pot afecta siguranța produselor de origine animală; rezultatele analizelor efectuate pe probe prelevate de la animale sau pe alte probe prelevate pentru stabilirea diagnosticului, importante pentru sănătatea publică, și orice rapoarte aferente verificărilor efectuateasupra animalelor sau produselor de origine animală. 7. Fermierii care produc sau recoltează produse vegetale care sunt puse pe piață sau care sunt potrivite pentru a fipuse pe piață trebuie să se asigure că acestea sunt etichetate și identificate în mod adecvat pentru a facilitatrasabilitatea acestora, prin intermediul documentației și a informațiilor relevante, în conformitate cu prevederile legislației în domeniu. ––- Respectarea cerințelor SMR 4 se verifică la nivelul exploatației agricole. |
| SMR 5 – Interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor betaagoniste în creșterea animalelor Reglementări: Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor betaagoniste și de abrogare a Directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE și 88/299/CEE (publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L, nr. 125 din 23 mai 1996): art. 3 lit. (a), (b), (d) și (e) și art. 4, 5 și 7; Norma sanitară veterinară privind interzicerea utilizării în creșterea animalelor de fermă a unor substanțe cu acțiune hormonală sau tireostatică și a celor betaagoniste, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 199/2006, cu modificările și completările ulterioare: art. 1-6 și anexele nr. 1, 2 și 3. | 1. Se interzice deținerea de către crescătorii de animale asubstanțelor cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor betaagoniste. 2. Deținătorii animalelor de fermă (animale domestice din speciile bovine, porcine, ovine și caprine, solipede domestice, păsări și iepuri, precum și animalele sălbatice din aceste specii și rumegătoarele sălbatice care au fost crescute într-o exploatație) sau de acvacultură au obligația de nu administra în tratamentul animalelor de fermă, indiferent prin ce mijloace, produse medicinale veterinare ce conțin substanțe interzise, cum ar fi: substanțe tireostatice, stilbenele, derivații de stilbene, sărurile și esterii acestora, respectiv 17 betaestradiol șiderivații esterificați ai acestuia, precum și produse medicinale veterinare ce conțin substanțe care au acțiune estrogenă, androgenă sau gestagenă, altele decât 17 betaestradiol și derivații esterici ai acestuia. 3. Exploatațiile comerciale cu animale de fermă au obligația să cunoască și să respecte următoarele norme sanitare veterinare: a) administrarea în scopuri terapeutice sau zootehnice a testosteronului, progesteronului și a derivaților acestora,precum și a substanțelor betaagoniste se efectuează numai la animale identificate și numai de către sau sub responsabilitatea directă a unui medic veterinar care va consemna tratamentul efectuat în registrul de consultații și tratamente; b) produsele medicinale veterinare care conțin testosteron,progesteron și derivații acestora, precum și substanțele betaagoniste administrate în scop terapeutic/zootehnic trebuie să fie autorizate pentru comercializare conform legislației sanitare veterinare în vigoare; c) este interzis tratamentul terapeutic cu substanțele hormonale, tireostatice și betaagoniste al animalelor de interes economic și al animalelor de reproducție la sfârșitul vieții reproductive a acestora; d) să permită accesul medicului veterinar oficial pentru prelevarea de probe în vederea realizării controlului anumitor substanțe și al reziduurilor acestora la animalelevii și la produsele acestora; e) medicul veterinar înregistrează toate utilizările de hormoni terapeutici în registrul de consultații și tratamente sanitare veterinare, unde se consemnează și perioada de așteptare; f) să respecte perioadele de așteptare specificate în datele înscrise de medicul veterinar care a efectuat tratamentul terapeutic cu substanțe hormonale, tireostaticesau betaagoniste. ––- Respectarea cerințelor SMR 5 se verifică la nivelul exploatației agricole. | |
| Identifi- carea și înregis- trarea animalelor | SMR 6 – Identificarea și înregistrarea suinelorReglementări: Directiva 2008/71/CE a Consiliului din 15 iulie 2008 privind identificarea și înregistrarea porcinelor (publicată în JurnalulOficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 213 din 8 august 2005): art. 3, 4 și 5; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2010 privind identificarea și înregistrarea suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completăriprin Legea nr. 191/2012: art. 1, 5-7, 10, 11și 13; Norma sanitară veterinară privind sistemul de identificare și înregistrare a suinelor, aprobată prin Ordinul președintelui AutoritățiiNaționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 85/2008, cu modificările și completările ulterioare: art. 3-6, art. 7 alin. (2) și (3), art. 8 și anexele nr. 2-4; Norma sanitară veterinară pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, aprobată prin Ordinul președintelui AutoritățiiNaționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 40/2010, cu modificările și completările ulterioare: art. 2alin. (6) lit. a), art. 4 alin. (1) lit. c) și alin. (2), art. 10-14, art. 16 lit. a)-c), art. 18, 39 și art. 44 alin. (6) și anexele nr. 1-13. | Fermierii care dețin animale din specia suine au următoarele obligații: 1. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare și înregistrare a animalelor este efectuată de medicul veterinar de liberă practică împuternicit/o organizație profesională a crescătorilor de animale aprobată, în calitate de utilizator al Sistemului național de identificare și înregistrare a animalelor (SNIIA): a) să achiziționeze crotalii pentru identificarea animatelor din exploatație; b) să notifice utilizatorului SNIIA orice eveniment de naștere, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariție, regăsire animal; c) să solicite utilizatorului SNIIA eliberarea formularuluide mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploatații diferite; d) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu toate intrările și ieșirile de animale și cu datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație); e) să predea utilizatorului SNIIA documentele de mișcare cucare a achiziționat animalele; f) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal și să solicite utilizatorului aplicarea acesteia. 2. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare și înregistrare a animalelor este efectuată de proprietarul exploatației, în calitate deutilizator SNIIA: a) să solicite direcției sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor (DSVSA) județene să devină utilizatorSNIIA; b) să achiziționeze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatație; c) să identifice și să înregistreze în SNIIA animalele născute în exploatație; d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naștere, mișcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte, dispariție, regăsire animal; e) să completeze și să dețină asupra lor pe timpul transportului documentele de mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploatații; f) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu toate intrările și ieșirile de animale și cu datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație); g) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal și să o aplice în termen de 30 de zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalie3. În cazul exploatațiilor comerciale: a) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA; b) să achiziționeze crotalii (în cazul exploatațiilor comerciale de tip A) și/sau trusa de tatuaj (în cazul exploatațiilor comerciale industriale) pentru identificareaanimalelor din exploatație; c) să identifice animalele din exploatație; d) să înregistreze în registrul exploatației toate intrările și ieșirile de animale, precum și datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație); e) să înregistreze în SNIIA animalele identificate individual (în cazul exploatațiilor comerciale de tip A) sau pe lot (în cazul exploatațiilor comerciale industriale)precum și intrările și ieșirile animalelor în/din exploatație și datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație); f) să completeze formularele de mișcare pentru suine vii (în cazul exploatațiilor comerciale industriale) sau documentele de mișcare (în cazul exploatațiilor comerciale de tip A) pentru animalele deținute ce fac obiectul mișcării între exploatații; g) să înregistreze în SNIIA cel târziu până la sfârșitul lunii ianuarie a anului în curs efectivul deținut la 1 ianuarie a anului în curs, în cazul exploatațiilor comerciale industriale de suine. ––- Respectarea cerințelor SMR 6 se verifică la nivelul exploatației agricole. |
| SMR 7 – Identificarea și înregistrarea bovinelor Reglementări: Regulamentul (CE) nr. 1.760/2000 al Consiliuluiși al Parlamentului European din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare și înregistrare a bovinelor și privind etichetareacărnii de vită și mânzat și a produselor din carne de vită și mânzat și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului: art. 4 și 7; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2002privind identificarea și înregistrarea bovinelor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2003, cu modificările și completările ulterioare: art. 1-3, 6, 6^1, 6^3,art. 7 alin. (1) și (3), art. 8, 9 și 11; Norma sanitară veterinară pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, aprobată prin Ordinul președintelui AutoritățiiNaționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 40/2010, cu modificările și completările ulterioare: art. 2alin. (6) lit. b), art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 10-14, art. 16 lit. a)-e), art. 18, 39 și anexele nr. 1-13. | Fermierii care dețin animale din specia bovine au următoarele obligații: 1. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare și înregistrare a animalelor este efectuată de medicul veterinar de liberă practică împuternicit/organizația profesională a crescătorilor de animale aprobată, în calitate de utilizator SNIIA: a) să achiziționeze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatație; b) să notifice utilizatorului orice eveniment de naștere, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariție/regăsire animal; c) să solicite utilizatorului eliberarea documentului de mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploatații diferite, sau să îi predea acestuia exemplarul negru al documentului de mișcare, în cazul achiziționării ori vânzării animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu animale vii sau exploatații comerciale; d) să înregistreze în registrul exploatației toate intrările și ieșirile de animale, precum și datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație); e) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal și să o aplice în termenul prevăzut de legislația sanitară veterinară (30 de zile de la emiterea formularului și înregistrarea acestuia în Registrul național al exploatațiilor (RNE); f) să ridice de la sediul DSVSA județene pașaportul bovineiși să îl păstreze în condiții bune; g) să solicite eliberarea contra cost a unui duplicat al pașaportului în cazul pierderii sau distrugerii acestuia; h) să solicite utilizatorului înscrierea în pașaport a noului deținător în cazul cumpărării animalului; i) să dețină asupra lor pașaportul animalului în timpul transportului acestuia. 2. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare și înregistrare a animalelor este efectuată de proprietarul exploatației, în calitate deutilizator SNIIA: a) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA; b) să achiziționeze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatație; c) să identifice și să înregistreze în SNIIA animalele născute în exploatație; d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naștere, mișcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariție/regăsire animal; e) să completeze și să dețină asupra lor pe timpul transportului documentele de mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploatații diferite; f) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu toate intrările și ieșirile de animale și cu datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație); g) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal și să o aplice în termen de 30 de zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalieh) să ridice de la sediul DSVSA județene pașaportul pentru bovine și să îl păstreze în bune condiții; i) să solicite eliberarea contra cost a unui duplicat al pașaportului în cazul pierderii sau distrugerii acestuia; j) să înscrie în pașaport noul deținător în cazul cumpărării animalului; k) să dețină asupra lor pașaportul animalului în timpul transportului acestuia. 3. În cazul exploatațiilor comerciale: a) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA; b) să achiziționeze crotalii necesare identificării animalelor din exploatație; c) să identifice animalele din exploatație și să le înregistreze în baza de date RNE; d) să actualizeze zilnic registrul exploatației, precum și baza de date RNE; e) să ridice de la DSVSA județene, în termen de 14 zile de la înregistrarea bovinelor, pașapoartele acestora; f) să dețină asupra lor pașaportul animalelor în timpul transportului acestora; g) să înscrie în pașaportul animalelor datele ultimului deținător; h) să completeze documentele de mișcare pentru animalele deținute ce fac obiectul mișcării între exploatații. – Respectarea cerințelor SMR 7 se verifică la nivelul exploatației agricole. | |
| SMR 8 – Identificarea și înregistrarea animalelor din speciile ovină și caprină Reglementări: Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare și de înregistrare a animalelor din speciile ovină și caprină și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003și a directivelor 92/102/CEE și 64/432/CEE: art. 3, 4 și 5; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2010, aprobată cu modificări și completări prin Legeanr. 191/2012; art. 1, 4-7, 10, 11 și 13; Norma sanitară veterinară pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, aprobată prin Ordinul președintelui AutoritățiiNaționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 40/2010, cu modificările și completările ulterioare: art. 2alin. (6) lit. b) și alin. (7), art. 3, art. 4alin. (1) lit. b) și alin. (2), art. 10-14, art. 16 lit. a)-c), art. 18, 39 și anexele nr. 1-13. | Fermierii care dețin animale din speciile ovine și caprine au următoarele obligații: 1. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare și înregistrare a animalelor este efectuată de medicul veterinar de liberă practică împuternicit/organizația profesională a crescătorilor de animale aprobată, în calitate de utilizator SNIIA: a) să achiziționeze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatație; b) să notifice utilizatorului orice eveniment de naștere, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariție/regăsire animal; c) să solicite utilizatorului eliberarea documentului de mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploatații diferite, sau să îi predea acestuia exemplarul negru al documentului de mișcare, în cazul achiziționării ori vânzării animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu animale vii sau exploatații comerciale; d) să înregistreze în registrul exploatației toate intrările și ieșirile de animale, precum și datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație); e) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal și să fie aplicată în termenul prevăzut de legislația sanitară veterinară (30 de zile de la emiterea formularului și înregistrarea acestuia în RNE).2. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare și înregistrare a animalelor este efectuată de proprietarul exploatației, în calitate deutilizator SNIIA: a) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA; b) să achiziționeze crotalii pentru identificarea animatelor din exploatație; c) să identifice și să înregistreze în SNIIA animalele născute în exploatație; d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naștere, mișcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariție/regăsire animal; e) să completeze și să dețină asupra lor pe timpul transportului documentele de mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploatații diferite; f) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu toate intrările și ieșirile de animale și cu datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație); g) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal și să o aplice în termen de 30 de zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalie3. În cazul exploatațiilor comerciale: a) să cumpere crotaliile necesare identificării animalelor din exploatație; b) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA; c) să identifice animalele din exploatație și să le înregistreze în baza de date RNE; d) să completeze documentele de mișcare pentru animalele cevor fi mișcate din exploatația deținută și să înregistreze în SNIIA ieșirea animalelor din exploatație, precum și eventualele intrări; e) să actualizeze zilnic registrul exploatației și baza de date RNE. ––- Respectarea cerințelor SMR 8 se verifică la nivelul exploatației agricole. | |
| Bolile animalelor | SMR 9 – Prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme de encefalopatii spongiforme transmisibile (EST) Reglementări: Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al ParlamentuluiEuropean și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L, nr. 147 din 31 mai 2001): art. 7, 11, 12, 13 și 15; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2002,aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2003, cu modificările și completările ulterioare: art. 8 alin. (1), (2) și (5), art. 10; Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 42/2005 privind măsurile pentruimplementarea interdicției totale de administrare a proteinelor animale procesate înhrana animalelor de fermă; Hotărârea Guvernuluinr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide afocarelor de boli transmisibile ale animalelor,cu modificările ulterioare: art. 1, 3, 4, 8 și 9 și anexa nr. 1. | Fermierii care dețin animale rumegătoare au următoarele obligații: 1. să nu hrănească animalele rumegătoare cu proteine de origine animală, inclusiv cu proteine de origine animală procesate sau cu preparate furajere ce conțin astfel de proteine; 2. să anunțe medicul veterinar din localitate despre orice îmbolnăvire a animalelor și/sau despre moartea animalelor aflate în proprietate ori îngrijire sau în timpul transportului, conform normelor sanitare veterinare în vigoare; 3. să respecte interdicția privind mișcarea animalelor în și din exploatație atunci când în exploatație există animale bolnave sau suspecte de infecție cu encefalopatii spongiforme transmisibile (EST) și exploatația este plasatăde medicul veterinar sub control oficial veterinar, fiind supusă unor restricții oficiale de circulație până la aflarea rezultatelor examinării; 4. să permită aplicarea și să respecte măsurile stabilite de medicul veterinar în caz de suspiciune sau confirmare a EST prevăzute de legislația sanitară veterinară în vigoare; 5. să anunțe medicul veterinar din localitate despre orice intenție de a pune pe piața internă bovine, ovine ori caprine aflate în proprietate sau îngrijire, în vederea completării certificatului de sănătate de către medicul veterinar; 6. să nu sacrifice bovinele în exploatații/gospodării individuale, ci la abatoarele autorizate sanitar-veterinar,cu excepția situațiilor de urgență, în care animalul poate fi sacrificat în exploatație, sub supravegherea medicului veterinar, sacrificare urmată de recoltarea de probe de laborator în vederea testării pentru EST. – Respectarea cerințelor SMR 9 se verifică la nivelul exploatației agricole. |
| Produse deprotecție a plantelor | SMR 10 – Introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor Reglementări: Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 309 din 24 noiembrie 2009): art. 55 primele două teze; Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare: art. 2, 4 și 9; Ordonanța Guvernului nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în agricultură și silvicultură, aprobată cu modificări prin Legea nr. 85/1995, cu modificările și completările ulterioare: art. 15, art. 19 alin. (2) și art. 27; Hotărârea Guvernului nr. 1.230/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009al Parlamentului European și al Consiliului din21 octombrie 2009 privind introducerea pe piațăa produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117 CEE și 91/414/CEE ale Consiliului: art. 3 alin. (1) lit. i). | Fermierii care prin activitatea lor depozitează, manipulează și utilizează produse de protecție a plantelor au următoarele obligații: 1. să utilizeze numai produse de protecție a plantelor omologate de Comisia Națională de Omologare a Produselor deProtecție a Plantelor, care se regăsesc în baza de date PEST-EXPERT. Referințe: http://www.madr.ro/ro/fitosanitar; html-https://aloe.anfdf.ro/; 2. să utilizeze produsele de protecție a plantelor doar în scopul pentru care acestea au fost omologate și numai în conformitate cu instrucțiunile de utilizare; 3. să se asigure că produsele de protecție a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) și toxice (T) vor fi utilizate numai de persoanele juridice care dețin autorizație pentru utilizarea acestor produse, emisă de unitatea fitosanitară din raza teritorială în care își desfășoară activitatea; 4. să nu aplice tratamente cu produse de protecție a plantelor în zonele de protecție a resurselor de apă, în zonele de protecție sanitară și ecologică, precum și în alte zone protejate stabilite în condițiile legii; 5. să respecte condițiile de depozitare, manipulare și utilizare a produselor de protecție a plantelor în exploatațiile agricole, conform Ghidului de bune practici de utilizare și depozitare a produselor de protecție a plantelor, elaborat de Autoritatea Națională Fitosanitară. Referințe: http://www.madr.ro/norme-de-eco- conditionalitate-in-domeniul-fitosanitar.html; 6. să păstreze o perioadă de cel puțin 3 ani documentele deevidență contabilă a produselor de protecție a plantelor depozitate și utilizate în exploatație, precum și Registrulde evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor. – Respectarea cerințelor SMR 10 se verifică astfel: cerințele1, 2, 3, 5 și 6 se verifică la nivelul exploatației agricole; cerința 4 se verifică la nivelul parcelei agricole. |
| Domeniul: Bunăstarea animalelor | ||
| Bunăstareaanimalelor | SMR 11 – Norme minime privind protecția vițeilor Reglementări: Art. 3 și 4 din Directiva 2008/119/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime privind protecția vițeilor, transpusă în legislația națională prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 72/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește standarde minime pentru protecția vițeilor. | Art. 3 alin. (1) și (2), art. 4 și anexa la Norma sanitară veterinară ce stabilește standarde minime pentru protecția vițeilor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 72/2005––- Respectarea cerințelor SMR 11 se verifică la nivelul exploatației agricole. |
| SMR 12 – Norme minime de protecție a porcinelorReglementări: Art. 3 și 4 din Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protecție a porcilor, transpusă în legislația națională prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește standarde minime pentru protecția porcinelor, cu modificările șicompletările ulterioare. | Art. 3, art. 4 și anexa la Norma sanitară veterinară care stabilește standarde minime pentru protecția porcinelor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 202/2006, cu modificările și completările ulterioare ––- Respectarea cerințelor SMR 12 se verifică la nivelul exploatației agricole. | |
| SMR 13 – Protecția animalelor de fermă Reglementări: Art. 4 din Directiva 98/58/CE a Consiliului din20 iulie 1998 privind protecția animalelor de fermă, transpusă în legislația națională prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 75/2005 pentru aprobarea Normeisanitare veterinare privind protecția animalelor de fermă. | Art. 4 și anexa la Norma sanitară veterinară privind protecția animalelor de fermă, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 75/2005– Respectarea cerințelor SMR 13 se verifică la nivelul exploatației agricole. | |
(la 15-02-2019,
Tabelul din norme a fost modificat de punctele 3, 4 și 5 ale articolului I din ORDINUL nr. 1.527 din 20 decembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 15 februarie 2019
)
––
