privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii și bilete la ordin**)(actualizată până la data de 15 ianuarie 2009*)
–––-*) Textul inițial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 bis din 14 iunie 1995. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamț până la data de 15 ianuarie 2009, cu modificările și completările aduse de: NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008; NORMA nr. 2 din 5 ianuarie 2009.**) Titlul Normelor-cadru a fost modificat de pct. 1 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.***) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamț:Conform art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008, în tot cuprinsul Normelor-cadru nr. 6/1994 sintagmele „societăți bancare” și „societăți de credit” se înlocuiesc cu sintagma „instituții de credit”. +
Partea ICAMBIAPct. 1. – Prezenta normă se aplică instituțiilor de credit abilitate conform legii să desfășoare activitate bancară în România.Obiectul prezentei norme îl constituie comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii și bilete la ordin, pe baza Legii nr. 58/1934asupra cambiei și biletului la ordin, cu modificările și completările ulterioare.Pct. 1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 2. – Cambia și biletul la ordin sunt titluri de credit negociabile și instrumente de plată care constată obligația asumată de către debitor de a plăti la vedere sau la o scadență fixată, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o sumă de bani determinată.Pct. 3. – Instituțiile de credit abilitate să desfășoare activitate bancară pe teritoriul României vor putea face comerț cu cambii și bilete la ordin și vor putea presta servicii bancare specifice acestei activități pentru clienții lor, luându-și toate măsurile pentru eliminarea riscurilor care pot apărea pe parcursul derulării unor astfel de operațiuni sau care ar putea afecta calitatea portofoliului lor de astfel de titluri.Banca Națională a României, organizată și funcționând în condițiile prevederilor Legii nr. 312/2004privind Statutul Băncii Naționale a României, efectuează operațiuni cu cambii și bilete la ordin în cadrul propriei sale activități.Pct. 3 a fost modificat de pct. 3 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. +
Capitolul IDESPRE EMITEREA ȘI FORMA CAMBIEIPct. 4. – CAMBIA este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură în procesul creării sale trei persoane: trăgătorul, trasul și beneficiarul. Titlul este creat de trăgător în calitate de creditor care dă ordin debitorului său numit tras să plătească o sumă fixată la o dată determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă.Cambia trebuie să îndeplinească condițiile de formă și de fond obligatorii stabilite de Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin și descrise de prezentele norme-cadru.Pct. 5. – Cambia trebuie să fie un act autentic în situația în care trăgătorul nu știe carte.Pct. 6. – Banca Națională a României și instituțiile de credit vor accepta în operațiunile lor numai cambii redactate în limba română.Banca Națională a României și instituțiile de credit pot accepta și cambii redactate într-o limbă străină, luând măsurile necesare pentru reducerea riscurilor care ar putea apare în urma operațiunilor efectuate cu aceste titluri.Pct. 6 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 7. – Cambiile trebuie să fie completate în întregime cu cerneală sau pix de culoare albastră ori neagră sau prin dactilografiere. Mențiunile manuscrise vor fi completate cu majuscule, numai pentru suma în litere fiind posibilă înscrierea cu litere mici.–––Pct. 7 a fost modificat de pct. 4 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 8. – Standardul de conținut obligatoriu al cambiei este prezentat în anexa nr. 1.La completarea cambiei vor fi respectate cerințele din prezenta normă și modelul prezentat în anexa nr. 3 la aceasta, fără a depăși limitele spațiilor destinate fiecărei mențiuni înscrise pe cambie.–––Alin. 2 al pct. 8 a fost introdus de pct. 5 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 9. – Cambia este un titlu formal care, pentru a fi valabil, trebuie să satisfacă anumite condiții exprimate în formule consacrate de redactare a textului care exprimă clauze cu valoare juridică strictă.În toate redactările, cambia trebuie să cuprindă mențiunile obligatorii cuprinse în lege care să satisfacă cerințele suficientei informații, precum și cerințele reflectării obligațiilor cambiale asumate de către părți prin titlul respectiv.Pct. 10. – În textul cambiei se pot face și alte mențiuni decât cele obligatorii care să stipuleze clauze facultative, răspunzând unor necesități specifice din practica comercială și financiară.Mențiunile facultative fac obiectul înțelegerii dintre persoanele care își pun semnătura pe titlu (denumiți semnatari).–––-În temeiul art. 1 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Cambia cuprinde:1. denumirea de cambie trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu;2. ordinul necondiționat de a plăti o sumă determinată;3. numele aceluia care trebuie să plătească (tras);4. arătarea scadenței;5. arătarea locului unde plata trebuie făcută;6. numele acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;7. arătarea datei și a locului emiterii;8. semnătura celui care emite cambia (trăgător)."Pct. 11. – Denumirea de cambie trebuie să figureze în textul ordinului de a plăti, dat prin intermediul cambiei, utilizând formula consacrată "plătiți în schimbul acestei cambii".Pct. 12. – Denumirea de cambie nu va putea fi trecută pe marginea, în diagonala sau în partea de jos a titlului chiar dacă este însoțită de semnătura trăgătorului. În orice situație, denumirea de cambie va figura deasupra semnăturii trăgătorului.Pct. 13. – Lipsa denumirii de cambie atrage nulitatea titlului.Pct. 14. – Din redactarea textului cambiei trebuie să reiasă obligațiile părților și natura juridică strictă a raporturilor dintre acestea.Pct. 15. – Ordinul de a plăti dat de trăgător în calitate de creditor, debitorului său, adică trasului, trebuie să fie clar, precis și necondiționat. El reprezintă un ordin de a plăti pur și simplu reflectând o obligație care nu este afectată în nici un fel de condițiile stipulate prin mențiunile din textul cambiei, fie ele obligatorii sau facultative (termen, eventuale indicații asupra provizionului sau depozitului cambiei etc.).Pct. 16. – Ordinul necondiționat de a plăti se va referi la plata unei sume de bani, exprimată în monedă conform prevederilor pct. 54 – 57 și pct. 259 – 263 din prezentele norme-cadru.Pct. 17. – Este interzisă tragerea unei cambii asupra altei cambii sau a oricărui titlu de credit.Pct. 18. – Deoarece ordinul de plată nu poate comporta nici condiție suspensivă, nici condiție rezolutorie, ceea ce ar afecta încrederea purtătorului în calitatea cambiei, Banca Națională a României și instituțiile de credit vor accepta în operațiunile lor numai cambii cuprinzând formula imperativă: "plătiți".Pct. 18 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 19. – Orice condiții, limitări sau contraprestații, care se adaugă ordinului de a plăti, în cambie, duc la nulitatea titlului.Pct. 20. – Redactarea textului ordinului de a plăti nu va putea fi efectuată pe marginea titlului, în diagonala acestuia sau în linie cu semnătura trăgătorului ori sub aceasta.Pct. 21. – Indicarea numelui trasului este obligatorie.Pct. 22. – Trasul care a acceptat cambia și nu trăgătorul este obligatul principal într-o cambie.Pct. 23. – În aplicarea dispozițiilor legislației române privind societățile comerciale, Banca Națională a României și instituțiile de credit vor accepta numai cambii în care numele trasului este indicat prin numele și prenumele persoanei fizice, așa cum se află acestea înscrise în actul de identitate, sau prin denumirea persoanei juridice, așa cum se află aceasta înscrisă în registrul comerțului. Lipsa acestei mențiuni duce la nulitatea cambiei.–––Pct. 23 a fost modificat de pct. 6 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 24. – Numele trasului nu va fi redactat pe titlu în diagonală.Pct. 25. – Banca Națională a României și instituțiile de credit vor accepta numai cambii care au indicată scadența pe fața titlului, cu excepția cazului prevăzut la art. 2 alin. 2 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin.––––Pct. 25 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 26. – Redactarea textului privind scadența nu se poate face pe diagonala titlului ori sub semnătura trăgătorului.Pct. 27. – Pentru scopurile prezentelor norme-cadru locul sau locurile desemnate pe cambie ca loc unde plata trebuie făcută vor fi denumite adresă sau adrese. Adresa conține locul geografic încadrat într-o unitate administrativ-teritorială existentă în prezent – județ, municipiu, oraș, comună – identificată prin denumirea acesteia, însoțită de denumirea exactă a străzii și a numărului, eventual al codului poștal și alte elemente de identificare care să permită localizarea neechivocă.Pct. 28. – Redactarea textului privind adresa unde plata urmează să fie făcută nu se poate face pe diagonala titlului sau sub semnătura trăgătorului.Pct. 29. – În ceea ce privește numele beneficiarului sau purtătorului se vor respecta condițiile privitoare la redactarea numelui trasului de la pct. 23 și pct. 24 din prezentele norme-cadru.Pct. 30. – Cambiile vor purta mențiuni clare privind ziua, luna și anul emiterii pentru a permite:a)calculul datei scadenței (în cazul scadenței la o anumită perioadă de la data emiterii); … b)constatarea capacității legale a semnatarilor în momentul aplicării semnăturii pe titlu; … c)determinarea drepturilor semnatarilor privind acțiunea cambială împotriva obligaților cambiali (protest, regres etc.). … Pct. 31. – Data emiterii trebuie să fie unică, posibilă și certă, chiar dacă pe cambie figurează mai mulți trăgători.Pct. 32. – Data înscrisă pe titlu este prezumată, certă și opozabilă tuturor până la proba contrarie.Pct. 33. – Locul emiterii trebuie să figureze alături de data emiterii titlului.Pct. 34. – Semnătura trăgătorului trebuie să fie olografă și redactată cu pixul sau stiloul cu cerneală de culoare neagră ori albastră la sfârșitul textului cambiei, în spațiul destinat acesteia.–––Pct. 34 a fost modificat de pct. 7 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 35. – Banca Națională a României și instituțiile de credit vor accepta cambii în care numele trăgătorului este redactat clar.Prin numele trăgătorului se înțelege numele și prenumele persoanei fizice așa cum se află acestea înscrise în actul de identitate sau denumirea persoanei juridice așa cum se află aceasta înscrisă în Registrul comerțului.––––Pct. 35 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 36. – Pe titlurile cambiale semnătura reprezentantului autorizat al persoanei juridice implicate în lanțul cambial respectiv, executată în condițiile prevăzute în prezenta normă, nu va fi însoțită de ștampila persoanei juridice. Lipsa semnăturii trăgătorului sau a reprezentantului autorizat al acestuia, în situația în care trăgătorul este persoană juridică, anulează titlul.Pct. 36 a fost modificat de pct. 8 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 37. – Trăgătorul poate recurge la forma autentică a cambiei sau la darea unei împuterniciri prin act autentic.Semnarea numai prin aplicarea unei parafe cuprinzând un nume de persoană fizică nu este permisă, ducând la anularea titlului.În temeiul art. 2 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Titlul căruia îi lipsește vreuna din condițiunile arătate la articolul precedent nu are valoarea unei cambii, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează.Cambia fără arătarea scadenței este socotită plătibilă la vedere.În lipsa unei arătări speciale, locul arătat lângă numele trasului este socotit loc de plată și, în același timp, loc al domiciliului trasului.Cambia care nu arată locul unde a fost emisă se socotește semnată în locul arătat lângă numele trăgătorului.Dacă în cambie sunt arătate mai multe locuri de plată, posesorul cambiei o va putea prezenta pentru acceptare sau plată la oricare din aceste locuri."Pct. 38. – Banca Națională a României și instituțiile de credit nu vor accepta în cadrul operațiunilor lor cambii cărora le lipsește una sau mai multe din mențiunile obligatorii stabilite de lege. Această reglementare a activității va fi general-valabilă, cu excepția următoarelor cazuri:a)în situația în care indicarea scadenței nu se face în mod expres pe titlu, cambia se consideră ca fiind plătibilă la vedere; … b)în situația în care indicarea locului de plată nu se face în mod expres pe titlu, se consideră ca loc de plată a cambiei locul indicat lângă numele trasului, prezumat a fi în același timp și loc al domiciliului trasului (pentru interpretarea noțiunii de domiciliu vor fi avute în vedere reglementările din prezentele norme-cadru referitoare la art. 4 și art. 98 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin); … c)în situația în care locul de emitere nu este indicat expres pe titlu se va considera ca loc al emiterii locul indicat lângă numele trăgătorului. … ––––Pct. 38 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.–––-În temeiul art. 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Cambia poate fi la ordinul trăgătorului însuși.Ea poate fi trasă asupra trăgătorului însuși.Ea poate fi trasă pentru contul unui terțiu."Pct. 39. – În situația în care o cambie este trasă la ordinul trăgătorului însuși, acesta se află și în poziția de beneficiar al cambiei.Pct. 40. – În situația în care o cambie este trasă asupra trăgătorului însuși, acesta se află și în poziția de tras. În cazul efectuării unor operațiuni cu cambii trase asupra trăgătorului însuși, Banca Națională a României și instituțiile de credit vor face verificări suplimentare urmărind ca aceste titluri să aibă la bază operațiuni reale.Pct. 40 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 41. – O cambie poate fi trasă pentru contul unui terț în situația în care între trăgătorul și beneficiarul cambiei nu există o relație directă, între ei interpunându-se un terț care nu este expres indicat pe cambie și față de care trăgătorul are o datorie. În acest caz, trăgătorul completează pe cambie numele beneficiarului, la cererea expresă a terțului care are o datorie anterioară față de beneficiarul indicat.Pct. 42. – Trăgătorul pentru contul terțului își asumă obligațiile pe care le are orice trăgător față de beneficiarul unei cambii și purtătorii ulteriori ai acesteia.În temeiul art. 4 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Cambia poate fi plătită la domiciliul unui al treilea, fie în localitatea unde trasul domiciliază, fie în altă localitate.Dacă în cambie nu se prevede de către tras că plata se va face la domiciliul celui de al treilea, se presupune că ea va fi făcută de acesta din urmă."Pct. 43. – Se prezumă că locul plății este întreg teritoriul localității indicate în cambie în acest scop. În absența unei astfel de indicații se consideră ca loc al plății întreg teritoriul localității înscrise lângă numele trasului conform art. 2 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin.Pct. 44. – Dacă, pe lângă localitate, nu se indică și adresa exactă, atunci instituțiile de credit pot prezenta cambiile la plată astfel:a)fie la domiciliul trasului; … b)fie la domiciliul persoanei desemnate expres pe titlu să plătească pentru ea; … c)fie la domiciliul acceptantului sau al unei alte persoane desemnate expres pe titlu să plătească pentru acceptant; … d)fie la domiciliul celui "indicat la nevoie". … Pct. 44 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 45. – În cazul în care cambia cuprinde o clauză expresă prin care ea este plătibilă la domiciliul unui terț (cambie domiciliată), se prezumă că plata va fi efectuată de către terț.Pct. 46. – Domiciliul terțului se poate afla fie în aceeași localitate în care își are domiciliul trasul, fie în altă localitate.Pct. 47. – În situația în care cambia este plătibilă la domiciliul trasului, cu ocazia acceptării, acesta poate indica o altă adresă în localitatea respectivă fără a avea dreptul de a schimba localitatea.Pct. 48. – Clauza domicilierii poate fi inserată în titlu fie de către trăgător, cu ocazia emiterii titlului, fie de către tras cu ocazia acceptării cambiei, pentru ca plata să nu fie cerută la domiciliul său.Pct. 49. – Domicilierea făcută de un girant va fi socotită de instituțiile de credit ca nescrisă (inexistentă).––––Pct. 49 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 50. – În prezentele norme-cadru prin domiciliu se înțelege adresa exactă la care persoana fizică domiciliază sau la care persoana juridică își are sediul principal (vezi comentariul din prezentele norme-cadru privind art. 98 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin).În temeiul art. 5 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Într-o cambie plătibilă la vedere sau la un anume timp de la vedere, trăgătorul poate stipula că suma va fi producătoare de dobândă. În orice altă cambie această stipulațiune se socotește nescrisă.Cifra dobânzii va trebui să fie arătată în cambie; în lipsa acestei arătări stipulațiunea se socotește nescrisă.Dobânda curge de la data emisiunii cambiei dacă o altă dată nu este arătată."Pct. 51. – Pentru ca dobânzile datorate de obligatul principal să fie determinate și să nu rămână la discreția posesorului titlului, este obligatorie înscrierea ratei dobânzii în chiar textul cambiei.Pct. 52. – În cazul în care pe o cambie plătibilă la vedere sau la un anumit timp de la vedere este inclusă o mențiune referitoare la dobândă, dar din textul căreia lipsesc indicațiile precise privind nivelul sau suma acesteia, mențiunea se consideră ca și cum nu ar fi fost scrisă.Pct. 53. – Mențiunea expresă privind dobânda trebuie să cuprindă:a)expresia "suma este purtătoare de dobândă"; … b)că nivelul dobânzii este de …… % (rata dobânzii); … c)că dobânda curge de la data de ………….. . … Mențiunile a) și b) trebuie să figureze expres și cumulativ în textul cambiei la care s-a făcut referire mai sus cu respectarea condițiilor de redactare.Mențiunea c) poate să lipsească. Dacă sunt întrunite cumulativ mențiunile a) și b) și chiar dacă lipsește mențiunea c), dobânda se consideră curgând implicit de la data emiterii.–––-În temeiul art. 6 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Dacă într-o cambie suma de plată este scrisă în litere și în cifre, în caz de deosebire, suma de plată este cea scrisă în litere.Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de deosebire, suma de plată este suma cea mai mică."Pct. 54. – Suma de plată va fi trecută pe fața (recto) cambiei, fără a depăși limitele spațiului special alocat textului acesteia, dar nu în diagonală sau sub semnătura trăgătorului, cu condiția ca între această sumă și declarația cambială să poată fi stabilită o legătură."În temeiul art. 8 din Legea nr. 58/1934, cu modificările și completările ulterioare:Orice semnătură cambială trebuie să cuprindă:a)în clar, numele și prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă; … b)semnătura olografă a persoanei fizice, respectiv a reprezentanților legali sau a împuterniciților persoanelor juridice care se obligă ori a reprezentanților sau împuterniciților altor categorii de entități care utilizează astfel de instrumente. … –––Pct. 54 a fost modificat de pct. 9 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 55. – Pentru a fi evitat riscul falsificării cambiilor, nu vor fi acceptate decât cambii având suma de plată indicată atât în litere, cât și în cifre, cu un scris cât se poate de clar și fără alterări ale textului în litere sau cifre.Pct. 56. – În cazul în care există deosebiri între suma scrisă în cifre și cea scrisă în litere, suma de plată va fi suma redactată în litere.Pct. 57. – În cazul în care suma de plată este înscrisă de mai multe ori pe fața cambiei, fie în cifre, fie în litere, suma care se va plăti va fi suma cea mai mică.În temeiul art. 7 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Dacă cambia poartă semnături ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cambie, semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare, ori semnături care pentru orice alt motiv, nu ar putea obliga persoanele care au semnat cambia, sau în numele cărora ea a fost semnată, obligațiunile celorlalți semnatari rămân totuși valabile."Pct. 58. – În activitatea lor, Banca Națională a României și instituțiile de credit vor respecta esența și consecințele principiului independenței semnăturilor cambiale, în vederea facilitării circulației cambiilor, care ar fi dificilă dacă s-ar cerceta validitatea obligațiilor asumate anterior cu ocazia fiecărei transmisiuni, semnăturile de pe cambie fiind considerate independente ca și obligațiile cambiale.Pct. 58 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 59. – Banca Națională a României și instituțiile de credit vor considera ca semnături care nu sunt legal valabile pe cambie semnăturile unor persoane incapabile din punct de vedere juridic a se obliga prin cambie, semnăturile false ori ale unor persoane imaginare sau care nu ar obliga persoanele care au semnat titlul ori în numele cărora titlul a fost semnat.Obligațiile celorlalți semnatari capabili din punct de vedere juridic rămân totuși valabile.Pct. 59 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 8 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:Orice semnătură cambială trebuie să cuprindă:a)în clar, numele și prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă; … b)semnătura olografă a persoanei fizice, respectiv a reprezentanților legali sau a împuterniciților persoanelor juridice care se obligă ori a reprezentanților sau a împuterniciților altor categorii de entități care utilizează astfel de instrumente. … ––––Art. 8 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 39 din 26 martie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 11 aprilie 2008.Pct. 60. – Banca Națională a României și instituțiile de credit vor accepta în cadrul operațiunilor lor numai cambii în care semnăturile celor care se obligă sunt executate pe titlu, în condițiile art. 8 din Legea nr. 58/1934, cu modificările și completările ulterioare, și ale pct. 34-37 din prezenta normă.–––-Pct. 60 a fost modificat de pct. 10 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.În temeiul art. 9 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Cine pune semnătura sa pe cambie, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea împuternicirea de a lucra, e ținut personal în temeiul cambiei și, dacă a plătit, are aceleași drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeași regulă se aplică reprezentantului care a depășit împuternicirea sa."Pct. 61. – Pretinsul reprezentant sau reprezentantul care și-a depășit împuternicirile date pentru un anumit titlu este obligat personal, în ambele cazuri pentru întreaga sumă arătată pe titlu.Pct. 62. – În cazul în care un titlu a fost plătit de un pretins reprezentant sau de un reprezentant care și-a depășit împuternicirile date pentru titlul respectiv, acesta are aceleași drepturi pe care le-ar fi avut reprezentatul.–––-În temeiul art. 10 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Orice persoană se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali în ce privește dreptul mandatarului de a emite sau semna cambii."Pct. 63. – Obligația cambială poate fi asumată prin mijlocirea unui mandatar sau a unui reprezentant, căruia nu îi pot fi opuse excepțiile ce puteau fi opuse reprezentatului său care rămâne principalul obligat într-o cambie.Pct. 64. – Posesorul titlului se va prezenta reprezentatului sau mandantului pentru ca acesta să îndeplinească obligațiile cambiale luate în numele său de reprezentant sau de mandatar.Pct. 65. – O persoană se va putea obliga cambial prin mandatar, dar cu condiția ca prin mandat general să se specifice acest drept pentru mandatar. Această acordare de puteri este suficientă, legea necerând un mandat special pentru fiecare obligație cambială.Pct. 66. – Din modul în care mandatarul sau reprezentantul semnează cambia trebuie să rezulte calitatea de mandatar sau de reprezentant.Astfel, semnătura sa trebuie să fie precedată de una dintre formulele «în calitate de mandatar» sau «prin procură (p.p.)», căci altfel ar rezultă că semnatarul se obligă personal.–––-Alin. 2 al pct. 66 a fost modificat de pct. 11 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Redactarea acestei mențiuni trebuie să fie clară, mai ales dacă este olografă, cu respectarea condițiilor de redactare din prezenta normă.Alin. 3 al pct. 66 a fost modificat de pct. 11 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.În temeiul art. 11 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Trăgătorul răspunde de acceptare și de plată.El poate să se descarce de răspunderea de acceptare; orice clauză prin care se descarcă de răspunderea de plată se socotește nescrisă."Pct. 67. – Trăgătorul este răspunzător de acceptarea și de plată cambiei.Pct. 68. – Trăgătorul se poate elibera de răspunderea pentru acceptarea cambiei.Eliberarea trăgătorului de răspunderea pentru acceptarea cambiei trebuie să rezulte din însuși textul titlului cambial.Pct. 69. – Trăgătorul nu se poate elibera în nici un caz de răspunderea de plată.Mențiuni cu privire la eliberarea trăgătorului de răspunderea de plată nu pot fi cuprinse în textul cambial deoarece ar conduce la imposibilitatea acțiunii de regres a beneficiarului sau a purtătorului titlului față de trăgător, în cazul neacceptării acestuia la plată de către tras sau de către garanții acestuia.–––-În temeiul art. 12 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Dacă o cambie, necompletată la emitere, a fost completată fără a se ține seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu va putea fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cambia cu rea-credință sau dacă a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea ei.Posesorul decade din dreptul de a completa cambia în alb după trei ani de la data emisiunii cambiei.Asemenea decădere nu este opozabilă posesorului de bună-credință, căruia titlul i-a fost transmis completat."Pct. 70. – Cambia în alb este un titlu care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori și o parte din mențiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin.Pct. 71. – Mențiunile care lipsesc trebuie să fie completate de către posesor atunci când acesta prezintă titlul la plată sau îl remite unei instituții de credit în scopul prezentării la plată, fiind obligatoriu ca o cambie în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plății.Pct. 71 a fost modificat de pct. 12 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 72. – Primitorul cambiei în alb, cât și oricare dintre posesorii succesivi ai acesteia au dreptul de a completa titlul respectiv cu mențiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin, conform înțelegerilor care au avut loc anterior între semnatarii titlului, fără a mai fi necesară intervenția trăgătorului, dreptul de completare trecând la posesorii succesivi odată cu predarea titlului.În acest scop, o dată cu predarea titlului se va adăuga și o clauză, care va trebui să fie astfel făcută încât să poată întregi voința semnatarului titlului.Această clauză va fi redactată astfel:a)"Înaintea plății posesorul va completa cambia" – în cazul dreptului nelimitat al posesorului cambiei în alb privind completarea acesteia; … saub)"Înaintea plății posesorul va completa cambia, fără a depăși …" – în cazul dreptului limitat al posesorului cambiei în alb privind completarea acesteia. … Limitarea dreptului posesorului cambiei în alb de a completa titlul respectiv se va face în legătură cu una sau mai multe din cele opt mențiuni obligatorii prevăzute de art. 1 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin, respectând standardele de conținut din prezentele norme-cadru. De asemenea, posesorul poate completa o cambie în alb destinată de el să fie o cambie la vedere sau la un anume timp de la vedere cu mențiuni privind limitări ale clauzei de dobândă.Pct. 73. – Banca Națională a României și instituțiile de credit nu vor accepta cambii în alb necompletate la momentul intrării în portofoliul lor.Pct. 73 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 74. – Cu ocazia completării cambiei în alb, beneficiarul sau un posesor ulterior trebuie să respecte întocmai înțelegerile dintre trăgător și beneficiar stabilite în momentul emiterii titlului.Pct. 75. – Posesorului de bună-credință nu i se poate imputa nerespectarea înțelegerilor dintre trăgător și beneficiar exprimate prin cambia în alb la momentul emiterii acesteia, dacă titlul a fost completat în mod abuziv de către beneficiar sau de către un alt posesor al titlului.Pct. 76. – Nerespectarea înțelegerilor stabilite în momentul emiterii, cu ocazia completării titlului, va putea fi opusă posesorului care a dobândit cambia cu rea-credință sau a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea ei.Banca Națională a României și oricare instituție de credit, cărora le-a fost notificat oficial de către un trăgător faptul că o cambie în alb emisă de el a fost completată abuziv și apoi pusă în circulație, nu pot primi acest titlu chiar dacă el le este prezentat în vederea plății de către un posesor de bună-credință.Pct. 76 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 77. – Completarea cambiei în alb se va putea face în orice moment, însă anterior prezentării acesteia la plată sau remiterii către o instituție de credit în scopul prezentării la plată și dresării protestului în cazul refuzului plății.–––-Pct. 77 a fost modificat de pct. 13 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 78. – Completarea cambiei în alb va trebui să se efectueze în termen de trei ani de la data reală a emiterii. Nerespectarea termenului legal pentru completarea titlului face ca posesorul titlului să decadă din dreptul de a-l completa după expirarea lui, decădere care poate fi invocată atât de trăgător, cât și de oricare dintre debitorii cambiali.Pct. 79. – Termenul de trei ani nu poate fi prelungit prin convenția părților. +
Capitolul IIDESPRE GIR–––-În temeiul art. 13 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Cambia, chiar dacă nu a fost expres trasă la ordin, este transmisibilă prin gir.Dacă trăgătorul a înscris în cambie cuvintele: ,,nu la ordin" sau o expresiune echivalentă, titlul este transmisibil numai în forma și cu efectele unei cesiuni ordinare.Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, al trăgătorului sau al oricărui alt obligat.Aceștia pot să gireze din nou cambia."Pct. 80. – Cambiile cuprinzând sau nu mențiunea "la ordin" pot circula prin gir.Pct. 81. – Girul este un act prin care posesorul titlului, numit girant, transferă altei persoane, numită giratar, printr-o declarație scrisă și subscrisă pe titlu o dată cu predarea acestuia, toate drepturile decurgând din titlul astfel redactat și completat.Dacă trăgătorul a înscris în cambie cuvintele: "nu la ordin", titlul este transmisibil numai în forma și cu efectele unei cesiuni de creanță ordinare.Ca și girul, cesiunea de creanță este un mijloc specific de transmitere a obligațiilor constând în acordul de voință (contractual) prin care creditorul (numit cedent) transmite în mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul său de creanță unei alte persoane (numită cesionar), care va deveni astfel creditor în locul său și care va putea încasa de la debitor creanța cedată.Pct. 82. – Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, al trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceștia pot să gireze din nou cambia.Pct. 83. – Spre deosebire de gir, cesiunea de creanță ordinară devine opozabilă numai începând din momentul notificării ei debitorului sau începând din momentul în care debitorul o acceptă prin act autentic.Banca Națională a României și instituțiile de credit nu vor accepta în cadrul operațiunilor lor alte redactări referitoare la gir sau la cesiunea de creanță decât expresiile "la ordin" sau "nu la ordin" care să figureze pe titlu în condițiile prezentelor norme-cadru.Pct. 83 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 84. – De îndată ce titlul a fost creat cu respectarea condițiilor de validitate și de formă cerute de Legea asupra cambiei și biletului la ordin, el va putea circula prin gir.Pct. 85. – Declarația cambială, necesară transferării titlului, este făcută de posesorul titlului care poate fi sau beneficiarul lui sau un giratar căruia girantul îi transmisese anterior titlul și care are capacitatea legală de a-l gira.Pct. 86. – Mențiunile privind circulația cambiei prin gir se fac pe fața cambiei. Banca Națională a României și instituțiile de credit nu vor accepta în cadrul operațiunilor lor decât cambii care au textul privind operațiunea de girare redactat pe fața acestora. În cadrul exprimării scrise privind operațiunile de circulație a cambiei prin gir se va folosi exclusiv noțiunea de «girare».–––-Pct. 86 a fost modificat de pct. 14 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 87. – În cazul în care cambia a fost creată cu numele în alb al beneficiarului, este necesară completarea cu numele acestuia pentru a se putea începe seria regulată a girurilor.Pct. 88. – Giratarul titlului poate fi orice persoană care se poate obliga cambial în condițiile legii, indiferent dacă s-a obligat sau nu anterior prin titlul respectiv. În acest caz girul este un gir de întoarcere.Pct. 89. – Când titlul este transmis prin girul de întoarcere unui obligat principal, acesta are ca efect reunirea de către aceeași persoană atât a calității de creditor, cât și a calității de debitor principal.Reunirea prin girul de întoarcere a celor două calități are efect numai până la ajungerea la scadență a titlului destinat a circula prin gir.Pct. 90. – În cazul girului de întoarcere, în care beneficiarul girează în folosul trasului, al trăgătorului sau al oricărui alt obligat, aceștia pot gira din nou cambia sau pot exercita drepturile de regres, astfel:a)dacă girul este dat în folosul trasului care a acceptat cambia și care la scadență are cambia în posesia sa, el devine și creditor și debitor cambial și, drept urmare, cambia se va stinge prin confuziune. Dacă trasul nu a acceptat cambia, el este numai giratar și în această calitate poate să ceară plata de la girant și de la trăgător; … b)dacă girul s-a dat în folosul trăgătorului și trasul a acceptat cambia, trăgătorul îi poate cere trasului plata. În cazul în care trasul nu a acceptat cambia, creanța cambială se stinge, deoarece trăgătorul este și creditor și debitor al girantului. … Pct. 91. – Pe titlu pot fi arătați mai mulți giratari, fie în mod cumulativ, caz în care exercitarea drepturilor cambiale se va face de către toți de comun acord, fie alternativ, caz în care oricare dintre giratarii care se află în posesia titlului poate să exercite drepturile cambiale.Dacă în gir au fost indicați mai mulți giratari în mod cumulativ, atunci, pentru transmiterea titlului mai departe prin gir, trebuie ca titlul să poarte semnătura tuturor giratarilor care devin astfel, la rândul lor, giranți.Pct. 92. – Girarea titlului către o instituție de credit poartă denumirea de scontare și constituie o modalitate prin care posesorul cambiei își poate procura prin gir bani, mai înainte de scadență.––––Pct. 92 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.–––-În temeiul art. 14 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Girul trebuie să fie necondiționat.Orice condițiune la care ar fi supus se socotește nescrisă.Girul parțial este nul.Girul "la purtător" este echivalent unui gir în alb."Pct. 93. – Girul trebuie să fie necondiționat, neputând fi grevat de contraprestații sau de raporturi cauzale care ar schimba caracterul abstract al obligației cambiale încorporate în titlu.Pct. 94. – Pentru a evita ca circulația titlului să devină nesigură și pentru a apăra pe posesorul lui de eventualele excepții ce i-ar putea fi opuse, nu se va ține seama de nici o eventuală condiționare a girului apărută pe titlu.Pct. 95. – Cambia fiind indivizibilă, girul parțial este nul, deoarece nu se poate admite ca o parte a creanței încorporată în el să aparțină girantului, iar cealaltă parte giratarului.Pct. 96. – Girul "la purtător", exprimat prin formula "plătiți purtătorului", echivalează cu un gir în alb.–––-În temeiul art. 15 din Legea nr. 58/1934, cu modificările și completările ulterioare:Girul trebuie scris pe cambie; el trebuie să fie semnat de girant.Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menționat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul, pentru a fi valabil, trebuie să fie scris pe cambie.Art. 15 din Legea nr. 58/1934 a fost modificat conform pct. 15 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 97. – Girul poate fi "în plin" sau "în alb".Pct. 98. – Girul "în plin" presupune declarația girantului semnată și datată de el, cuprinzând ordinul adresat debitorului principal de a plăti unei anume persoane indicate de girant.Girul "în plin" trebuie să cuprindă următoarele elemente redactate în condițiile prezentelor norme-cadru:a)semnătura girantului, care este elementul esențial al girului și care trebuie să îndeplinească condițiile cerute de art. 8 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin pentru validitatea unei semnături; … b)numele giratarului; … c)data girării;, în cazul lipsei datei girării aceasta va putea fi dovedită prin toate mijloacele de probă admise de Codul comercial, art. 57. … Pct. 99 a fost abrogat de pct. 15 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 100. – Girul «în plin» trebuie să cuprindă în afară de semnătură și alte mențiuni care să deosebească girul de oricare altă operațiune cambială (acceptare, avalizare).–––-Pct. 100 a fost modificat de pct. 16 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 101. – Girul "în alb" produce aceleași efecte ca și girul "în plin".Pct. 102. – Girul «în alb» este format din semnătura girantului înscrisă pe fața cambiei, însoțită de mențiunea «girat»", «girare». Nu este permisă înscrierea girului «în alb» pe cambie fără a fi însoțită de o asemenea mențiune, deoarece acest gir s-ar putea confunda cu acceptarea sau avalizarea.–––-Pct. 102 a fost modificat de pct. 17 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 103. – Girul "în alb" permite posesorului cambiei să o transmită fără a lua asupra sa vreo răspundere cambială, deoarece numele său nu figurează pe titlu.Pct. 104. – Girul "în alb" permite darea în gaj a cambiei și scoaterea ei din gaj mai înainte de scadență, fără ca această operațiune să lase urme pe titlu.Pct. 105. – Girul "în alb" permite prezentarea cambiei la scont.În temeiul art. 16 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Girul transmite toate drepturile izvorâte din cambie.Dacă girul este în alb posesorul poate:1)să-l completeze cu propriul său nume sau cu numele altei persoane; … 2)să gireze cambia din nou în alb sau în ordinul unei anume persoane; … 3)să predea cambia unui terțiu fără să completeze girul în alb și fără s-o gireze." … Pct. 106. – Transmiterea cambiei prin gir are ca efect transmiterea către giratar a tuturor drepturilor izvorând din titlu, în mod autonom, astfel că debitorul cambial nu îi va putea opune giratarului excepțiile personale pe care le-ar putea ridica contra girantului. Giratarul va putea prezenta cambia la acceptare și la plată debitorului cambial și se va putea îndrepta pe cale de regres împotriva obligaților cambiali.Pct. 107. – Transmiterea cambiei prin gir nu implică și transmiterea raporturilor materiale care au dat naștere raporturilor cambiale, inclusiv a raporturilor între trăgător și tras ce decurg din raportul cambial fundamental și a raporturilor dintre giranți și ceilalți semnatari ai cambiei, deoarece documentul care constată obligațiile cambiale nu cuprinde și aceste raporturi.Pct. 108. – Posesorul cambiei cu un gir "în alb" are următoarele posibilități:a)să-l completeze cu propriul său nume; … b)să-l completeze cu numele altei persoane și în acest caz îl predă acesteia; … c)să gireze cambia din nou în alb sau la ordinul altei persoane; … d)să transmită cambia unui terț, fără să completeze girul în alb. … În temeiul art. 17 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Girantul, dacă nu s-a stipulat altfel, răspunde de acceptare și de plată.El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu răspunde față de persoanele cărora cambia a fost ulterior girată."Pct. 109. – Girantul răspunde față de giratar și față de posesorii titlului pentru acceptarea și plata titlului, în caz de neplată la scadență din partea debitorului.Pct. 110. – Girul transmite proprietatea titlului cu particularitatea că giranții devin obligați solidar pentru plata la scadență. În caz de neplată la scadență din partea obligatului principal, posesorul titlului se poate îndrepta pe cale de regres contra oricăruia dintre obligați și implicit contra oricăruia dintre giranți.Pct. 111. – Girantul se poate exonera de garanția de acceptare și plată față de primul giratar și față de ceilalți giratari prin inserarea unei clauze în acest sens în textul girului, utilizând o formulă corespunzătoare, precum: "fără garanție", "fără răspundere" sau "fără obligo".Această clauză va putea fi invocată de către girant și numai de către el împotriva oricărui posesor al titlului.Pct. 112. – Persoana care primește o cambie cu o astfel de clauză dobândește proprietatea asupra ei ca și drepturile care izvorăsc din ea, însă nu va putea exercita acțiunea de regres contra girantului pentru plata titlului.Pct. 113. – Clauza exprimată printr-una din redactările "fără răspundere", "fără obligo" sau "fără garanție" poate avea ca scop exonerarea de garanție numai pentru acceptare sau numai pentru plată; în primul caz girantul răspunde numai dacă plata nu este efectuată la scadență; în cel de-al doilea caz, girantul este exonerat de răspundere în cazul acceptării cambiei.Pct. 114. – Girantul poate interzice un nou gir. În cazul în care în textul unui gir este inserată o astfel de interdicție prin expresia "fără gir ulterior", girantul nu răspunde față de persoanele cărora cambia le-a fost girată ulterior, contrar indicațiilor sale.–––-În temeiul art. 18 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Deținătorul unei cambii este socotit posesor legitim, dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile șterse se socotesc, în această privință, nescrise.Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit că a dobândit cambia prin efectul unui gir în alb.Dacă o persoană a pierdut prin orice întâmplare, posesiunea unei cambii, noul posesor care justifică dreptul său în modul arătat în alineatul precedent, nu este ținut să predea cambia, afară numai dacă a dobândit-o cu rea-credință, sau dacă a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea ei."Pct. 115. – Pentru ca deținătorul unei cambii să fie socotit posesor legitim al titlului este necesar să existe o serie neîntreruptă a girurilor menționate pe cambie.–––-Pct. 115 a fost modificat de pct. 18 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 116. – Ultimul gir poate fi în alb; în acest caz posesorul cambiei nu mai trebuie să-l completeze, deoarece există prezumția că el este giratar.Pct. 117. – Posesorul cambiei este cel indicat în ultimul gir ca giratar, iar dacă este vorba de un gir în alb, atunci posesor poate fi orice persoană.Pct. 118. – Dacă șirul de giruri este întrerupt, posesor legitim este ultimul giratar dinaintea întreruperii.Pct. 119. – Debitorul cambial nu are dreptul să verifice dacă girurile sunt reale sau false și nici dacă emană de la persoane capabile ori de la cele împuternicite să le reprezinte. Debitorul cambial are dreptul să stabilească numai identitatea posesorului.Pct. 120. – Prin succesiune neîntreruptă de giruri se înțelege succesiunea în care fiecare gir este semnat de către cel îndreptățit, adică fiecare gir este semnat în calitate de girant, de către cel care, în girul precedent, figura ca giratar.Pct. 121. – Dacă în seria girurilor se află un gir în alb, semnatarul girului următor este considerat giratarul girului în alb.Pct. 122. – În cazul în care o persoană pierde, prin orice întâmplare, posesiunea titlului, posesorul legitim al acestuia, adică acel posesor care va justifica dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, nu este obligat să predea cambia celui care a pierdut-o, cu excepția situațiilor în care a dobândit-o cu rea-credință sau a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea ei.Pct. 123. – Sarcina administrării probelor într-o acțiune în revendicare privind posesia titlului nu revine posesorului titlului ci reclamantului care va trebui să dovedească faptul că posesorul este de rea-credință sau a săvârșit o greșeală gravă cu ocazia dobândirii titlului respectiv.Pct. 124. – Girurile șterse sunt considerate ca nescrise, ele neputând servi nici pentru a umple eventualele lacune în șirul girurilor și nici pentru a-l întrerupe dacă acesta este regulat. Aceste giruri se consideră ca și cum nu ar fi existat.Pct. 125. – Dacă un gir este șters și prin aceasta seria este întreruptă, este exclusă legitimitatea formală a ultimului girant și deci și dreptul său de creditor cambial.În această situație ultimul girant își va putea exercita drepturile sale numai prin procedura de drept comun.Pct. 126. – Girantul care plătește pe cale de regres are dreptul de a șterge girul său și girurile care urmează după al său, căci giranții ulteriori lui sunt eliberați de obligație prin plata făcută de el.Pct. 127. -Girantul care se găsește în posesia titlului înainte de scadență poate șterge girul său și girurile, ulterioare unui gir în alb care se găsește în șirul acestora, pentru a lua el locul giratarului din girul în alb.–––-Alin. 1 al pct. 127 a fost modificat de pct. 19 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Această operație poate fi făcută numai de către acea persoană care deține titlul în mod legitim și nu de către o persoană care îl posedă în mod abuziv și vrea ca prin aceasta să dobândească în cambie drepturi pe care nu le are, prin intermediul unui fals.În temeiul art. 19 și art. 20 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Art. 19 – Persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune cambială nu pot opune posesorului excepțiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu știință în paguba debitorului.Art. 20 – Dacă girul cuprinde mențiunea "valoarea pentru acoperire", "pentru încasare", "pentru procură", sau orice altă mențiune care implică un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile izvorând din cambie, dar nu o poate gira decât cu titlul de procură.Cei obligați nu pot opune în acest caz posesorului decât excepțiunile ce ar fi putut opune girantului.Mandatul cuprins într-un gir "de procură" nu încetează prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrângerea capacității acestuia."Pct. 128. – Girul care cuprinde una din mențiunile "valoarea pentru acoperire", "pentru încasare", "pentru procură", mențiuni care implică un simplu mandat (cunoscut sub denumirile de gir pentru încasare sau gir pentru procură), are drept scop să confere giratarului dreptul de a încasa suma prevăzută în cambie, la scadență sau mai înainte de scadență, în calitate de reprezentant sau mandatar al girantului, iar în caz de refuz să îndeplinească formalitățile pentru realizarea drepturilor cambiale.Pct. 129. – În cazul girului pentru procură, giratarul nu poate transmite cambia prin gir altei persoane.Pct. 130. – Dacă totuși giratarul pentru procură girează la rândul său cambia, acest ultim gir va fi considerat de asemenea ca un gir pentru procură, giratarul având dreptul de a-și substitui o altă persoană, în calitate de mandatar.Pct. 131. – Giratarul este obligat și pe deplin legitimat să exercite drepturile decurgând din cambie. Exercitarea acestor drepturi se face în numele girantului.Pct. 132. – Debitorii cambiali pot opune giratarului pentru procură numai excepțiile pe care le-ar fi putut invoca contra girantului.Pct. 133. – În situația girului pentru procură, raporturile între girant și giratar sunt reglementate prin regulile de drept comun privitoare la mandatul de reprezentare.Prin derogare de la aceste reguli, mandatul cuprins în girul pentru procură nu încetează prin moartea, incapacitatea sau restrângerea capacității mandantului.–––-În temeiul art. 21 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Dacă girul cuprinde mențiunea "valoare în garanție", "valoare în gaj", sau orice altă mențiune care implică un gaj, posesorul poate exercita toate drepturile izvorând din cambie, dar un gir făcut de el este socotit ca făcut cu titlul de procură.Cei obligați nu pot opune posesorului excepțiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, afară numai dacă posesorul, primind cambia, a lucrat cu știință în paguba debitorului."Pct. 134. – Cambia poate fi dată în garanție pentru asigurarea unei alte creanțe pe care giratarul o are contra girantului. Aceasta se realizează prin inserarea în gir a formulei "în garanție", "valoarea în gaj", "valoarea în garanție".Pct. 135. – Posesorul cambiei, în baza unui gir în garanție, poate exercita toate drepturile ce decurg din titlu, chiar și în cazul în care creanța garantată prin gaj nu este exigibilă. Posesorul cambiei (giratarul) poate invoca aceste drepturi și împotriva girantului său, care este față de el un debitor cambial. În această situație, giratarul nu poate să transmită cambia prin gir; dacă ar face această operație, girul nu ar avea decât valoarea unui gir pentru procură.Pct. 136. – Cambia girată în garanție de către girantul care datorează o sumă de bani giratarului dă dreptul giratarului să se despăgubească cu preferință din suma încasată în baza titlului, față de ceilalți creditori ai debitorului girant care a dat cambia în gaj.Pct. 137. – Pentru valabilitatea gajului, mențiunea gajării titlului va trebui să fie cuprinsă chiar în gir și să poarte semnătura girantului, gajul bazându-se pe înțelegerea dintre părți și pe inserarea în acest mod a girului pe titlu.Pct. 138. – Obligații cambiali nu vor putea opune posesorului titlului excepțiile întemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, decât în cazul în care posesorul, primind cambia, a lucrat conștient în paguba debitorului.Prin darea în posesie a titlului, creditorul care ia în gaj titlul nu devine un reprezentant al debitorului, el continuând să aibă un drept autonom, pe care îl exercită în propriul său interes.Pct. 139. – În afară de prevederile menționate mai sus și de situația în care există o convenție specială în raporturile dintre giratar și girant se aplică regulile de drept comun privitoare la gaj.În temeiul art. 22 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Girul posterior scadenței produce aceleași efecte ca un gir anterior. Cu toate acestea, girul făcut posterior protestului de neplată, sau făcut după trecerea termenului pentru facerea protestului, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.Girul fără dată este socotit, până la dovada contrarie, ca fiind făcut înainte de trecerea termenului stabilit pentru facerea protestului."Pct. 140. – Girul ulterior scadenței produce aceleași efecte ca un gir anterior, giratarul dobândind un drept propriu.Pct. 141. – Dacă girul este dat ulterior protestului de neplată sau după trecerea termenului pentru dresarea protestului, el produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Cesiunea ordinară presupune transferarea creanței cambiale din patrimoniul cedentului în acela al cesionarului în aceleași condiții în care se găsea patrimoniul primului.Pct. 142. – Giratarul este supus, în acest fel de gir, tuturor excepțiilor opozabile girantului. Girantul garantează numai existența creanței nu și plata sumei cambiale, fiindcă nu-și poate asuma răspunderea de a se obliga solidar pentru un debitor care nu și-a respectat obligațiile.Pct. 143. – Giratarul va putea exercita toate drepturile aparținând girantului, pe care acesta le avea contra tuturor debitorilor cambiali în momentul scadenței.Pct. 144. – Girul fără dată, făcut după scadență, este considerat, până la proba contrarie, a fi fost făcut înaintea trecerii termenului stabilit pentru dresarea protestului, producând în consecință efecte normale.Pct. 145. – Deși girul este făcut după scadență, titlul își păstrează avantajele conferite de lege, inclusiv puterea de titlu executor, aceasta fiind o calitate acordată cambiei și nu posesorului acesteia.În temeiul art. 23 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Prin cesiunea cambiei, derivând fie dintr-un gir făcut posterior protestului de neplată sau după expirarea termenului pentru facerea protestului, fie dintr-un act separat, chiar anterior scadenței, se transmit creditorului toate drepturile cambiale ale cedentului, căruia i se vor putea opune toate excepțiunile opozabile acestuia, cesionarul având dreptul la predarea cambiei."Pct. 146. – Prin girul făcut pe titlu ulterior protestului de neplată, după expirarea termenului pentru dresarea protestului său pe un act separat alcătuit în acest sens, chiar anterior scadenței, creditorul dobândește toate drepturile cambiale ale cedentului, ceea ce include și dreptul de a uza de procedura de executare cambială prevăzută de Legea asupra cambiei și biletului la ordin și de prezentele norme-cadru.Pct. 147. – Girul după protest este asimilat cu girul făcut prin act separat, atât din punctul de vedere al opozabilității excepțiilor, cât și din punctul de vedere al efectului executoriu al titlului dobândit, cu alte cuvinte se dobândește un drept derivat și se beneficiază de procedura de executare prevăzută de lege. +
Capitolul IIIDESPRE ACCEPTARE–––-În temeiul art. 24 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Posesorul cambiei sau chiar un simplu deținător poate prezenta trasului, până la scadență, cambia spre acceptare, la domiciliul acestuia."Pct. 148. – Acceptarea este actul prin care trasul, către care s-a adresat trăgătorul pentru plată prin emiterea titlului, se obligă să plătească, la scadență, suma arătată în cambie, posesorului legitim al titlului.Pct. 149. – Prezentarea cambiei la acceptare este facultativă, dacă nu există o indicație expresă în sens contrar în text. Prezentarea la acceptare va putea fi făcută oricând, dacă trăgătorul nu a fixat un termen pentru prezentare, dar nu mai târziu de data scadenței. Prezentarea la acceptare va putea fi făcută atât de posesorul cambiei, cât și de un simplu deținător al ei. De aceea, prin neprezentarea cambiei la acceptare nu rezultă nici un fel de răspundere pentru posesor.Prezentarea cambiei la acceptare va putea fi făcută și în ziua scadenței.Pct. 150. – Acceptarea trebuie cerută trasului sau indicatului la nevoie, dacă există o asemenea indicație expresă privind indicatul la nevoie.Pct. 151. – Acceptarea va fi cerută la domiciliul trasului, prin domiciliu înțelegându-se locul unde acesta își are locuința sau sediul (art. 98 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin).Pct. 152. – Dacă a fost indicată o persoană pentru a accepta cambia la nevoie (indicatul la nevoie) și dacă cambia nu a fost acceptată de tras, ea trebuie prezentată și indicatului la nevoie.În temeiul art. 25 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"În orice cambie trăgătorul poate stipula că ea va trebui să fie prezentată spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare.El poate interzice în cambie prezentarea spre acceptare, afară numai de cazul în care cambia este plătibilă la un terțiu sau este plătibilă într-o altă localitate decât aceea a domiciliului trasului, sau dacă este plătibilă la un anume timp de la vedere.El poate de asemenea să stipuleze că prezentarea spre acceptare nu va putea avea loc înaintea unei anume date.În afară de cazul când trăgătorul a interzis prezentarea spre acceptare, oricare din giranți poate stipula că va trebui să fie prezentată cambia spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare."Pct. 153. – Prezentarea cambiei la acceptarea trasului poate fi obligatorie dacă trăgătorul inserează pe titlu o indicație expresă în acest sens.Trăgătorul poate să fixeze sau să nu fixeze un termen obligatoriu pentru prezentarea cambiei la acceptare.Pct. 154. – Oricare dintre giranți va putea stipula obligativitatea prezentării cambiei la acceptare, fixând sau nu un termen pentru aceasta, cu excepția cazului în care trăgătorul a interzis prezentarea spre acceptare de la bun început. Giranții nu vor putea interzice prezentarea la acceptare.Pct. 155. – Dacă posesorul nu prezintă cambia spre acceptare sau nu o prezintă în termenul fixat, el nu se va putea îndrepta, în caz de lipsă de acceptare sau plată, atunci când clauza acceptării a fost stabilită expres de trăgător, nici împotriva acestuia, nici împotriva giranților. Dacă clauza a fost pusă de un girant, posesorul nu se va putea îndrepta împotriva acestuia.Pct. 156. – Prezentarea pentru acceptare a cambiei va putea fi interzisă, luând naștere așa-numita cambie neacceptabilă, cu excepția cazurilor în care cambia este plătibilă la un terț sau în altă localitate decât aceea a domiciliului trasului sau dacă ea este plătibilă la un anume timp de la vedere.Pct. 157. – Dacă o cambie a fost prezentată spre acceptare cu toate că prezentarea a fost interzisă, iar trasul a refuzat acceptarea, trăgătorul și giranții cambiei nu răspund de lipsa de acceptare.În temeiul art. 26 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Cambia plătibilă la un anume timp de la vedere trebuie prezentată spre acceptare în termen de un an de la data emisiunii.Trăgătorul poate reduce sau prelungi acest termen.Aceste termene pot fi reduse de giranți."Pct. 158. – Prezentarea la acceptare este obligatorie în cazul în care cambia este plătibilă la un anume timp de la vedere, deoarece de la data prezentării la acceptare începe să curgă termenul pentru scadență.Pct. 159. – Cambia plătibilă la un anume timp de la vedere trebuie să fie prezentată pentru acceptare în termen de un an de la data emiterii sale, trăgătorul putând reduce sau prelungi acest termen prin mențiuni exprese în text, în timp ce giranții pot numai să reducă acest termen, făcând, de asemenea, mențiunile cuvenite pe titlu.Pct. 160. – Dacă posesorul unei cambii plătibile la un anumit timp de la vedere nu prezintă cambia spre acceptare în termen de un an sau în interiorul termenului fixat de trăgător, el nu mai are dreptul la nici o acțiune cambială, față de nici un debitor cambial (față de trăgător sau giranți fiindcă decade din acțiunea de regres, iar față de tras fiindcă acesta nu a acceptat cambia).Pct. 161. – Dacă posesorul nu respectă termenul fixat de un girant, acesta este eliberat de răspundere și, odată cu el, sunt eliberați de răspundere și giranții următori. Trăgătorul și giranții precedenți nu sunt eliberați de răspundere, deoarece ei sunt supuși încă acțiunii de regres până la trecerea termenului de un an, termen pe care ei nu l-au redus.Pct. 162. – În cazul menționării pe cambie a mai multor termene pentru acceptare stabilite de diverși posesori succesivi ai cambiei, posesorul actual este obligat să respecte toate aceste termene, dacă nu dorește să renunțe la dreptul de a exercita acțiunea de regres, deoarece exercitarea acestei acțiuni se face în funcție de respectarea termenelor puse de fiecare dintre posesori.În temeiul art. 27 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Trasul poate cere ca o a doua prezentare să-i fie făcută în ziua următoare primei prezentări. Cei interesați nu pot să se prevaleze de neobservarea acestei cereri, dacă nu este menționată în protest.Posesorul nu este dator să lase trasului cambia prezentată spre acceptare."Pct. 163. – Trasul va putea cere, pentru a avea timpul necesar efectuării unor verificări, ca o nouă prezentare la acceptare a cambiei să i se facă în ziua următoare primei prezentări.Pct. 164. – Obiecții în legătură cu nesatisfacerea cererii ca titlul să fie prezentat la o nouă acceptare pot fi ridicate, cu obligația ca cei interesați să menționeze acest fapt în actul de protest.Pct. 165. – Posesorul cambiei nu este obligat să lase trasului titlul prezentat pentru acceptare, oricare ar fi motivele invocate de tras pentru satisfacerea unei asemenea cereri.–––-În temeiul art. 28 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Acceptarea se scrie pe cambie.Ea se exprimă prin cuvântul "acceptat" sau orice altă expresiune echivalentă; ea este semnată de tras. Simpla semnătură a trasului pusă pe fața cambiei e socotită acceptare.Când cambia este plătibilă la un anume timp de la vedere, sau când ea trebuie prezentată spre acceptare într-un termen stabilit printr-o clauză specială, acceptarea trebuie să poarte data zilei când este făcută, afară numai dacă posesorul cere ca ea să poarte data zilei prezentării. Dacă acceptarea nu este datată, posesorul, pentru a păstra dreptul de regres împotriva giranților și împotriva trăgătorului, trebuie să ceară să se constate această lipsă printr-un protest făcut în timp util."Pct. 166. – Pentru respectarea principiului literalității obligației cambiale, acceptarea trebuie să fie scrisă pe fața (recto) cambiei și să poarte semnătura trasului.–––-Pct. 166 a fost modificat de pct. 20 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 167. – Acceptarea trebuie întotdeauna să se exprime prin cuvântul «acceptat» sau expresiile echivalente: «voi plăti», «voi onora». Cuvântul «văzut» nu este echivalent cu «acceptat».Dacă lipsește o asemenea indicație, semnătura aplicată va fi considerată ca fiind a unui obligat pe cale de regres sau, dacă nu i se poate da nicio valoare cambială, ea va fi socotită fără valoare.–––-Pct. 167 a fost modificat de pct. 21 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 168. – În ceea ce privește semnătura trasului se vor respecta prevederile prezentei norme și ale Legii nr. 58/1934, cu modificările și completările ulterioare, privind toate semnăturile cambiale ale persoanelor fizice sau ale împuterniciților persoanelor juridice.–––-Pct. 168 a fost modificat de pct. 22 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 169. – Pentru ca acceptarea să poată produce efecte cambiale ea nu poate fi dată printr-un act separat.Acceptarea prin act separat dă naștere numai unei acțiuni conform dreptului comun. Este lipsită de valoare cambială acceptarea făcută verbal chiar în fața martorilor.Pct. 170. – Acceptarea poate fi valabil făcută pe un duplicat, dar nu și pe o copie a cambiei.Pct. 171. – Acceptantul trebuie să fie aceeași persoană cu trasul. Semnătura trasului și a acceptantului trebuie să fie identice, cu excepția cazului în care se apelează la un indicat la nevoie. Dacă o terță persoană acceptă, acceptarea sa nu are nici o valoare juridică.Pct. 172. – Pentru cambiile plătibile la un anumit termen de la vedere și pentru acele cambii care trebuie să fie prezentate spre acceptare într-un termen stabilit de către trăgător sau de către un girant, acceptarea trebuie să fie datată.Pct. 173. – Data va trebui să cuprindă anul, luna și ziua acceptării, cu excepția cazului în care posesorul solicită ca data înscrisă să fie data prezentării. În cazul în care trasul refuză să dateze, posesorul este obligat să constate data prezentării sale printr-un protest de nedatare. Acesta este unicul mijloc de a proba data acceptării, necesară posesorului pentru a putea păstra dreptul de regres împotriva giranților și a trăgătorului.–––-În temeiul art. 29 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Acceptarea trebuie să fie necondiționată; trasul o poate însă răsfrânge la o parte din sumă.Orice altă modificare adusă prin acceptare, celor cuprinse în cambie, se socotește ca refuz de acceptare. Acceptantul rămâne totuși ținut în limitele acestei acceptări."Pct. 174. – Acceptarea trebuie să fie necondiționată, orice modificare adusă prin ea mențiunilor cuprinse în cambie, în afară de aceea referitoare la sumă, socotindu-se ca refuz de acceptare. Acceptantul rămâne totuși obligat în limitele acestei acceptări.Pct. 175. – Acceptantul poate restrânge acceptarea la o sumă mai mică decât aceea prevăzută în cambie.Pct. 176. – Dacă acceptarea a fost dată pentru o sumă mai mică, posesorul acesteia nu o poate refuza, pentru că acceptarea îi folosește nu numai lui, ci și celorlalți obligați cambiali. Pentru restul sumei neacceptate, posesorul are același drept ca și în cazul lipsei de acceptare.În temeiul art. 30 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Dacă trăgătorul a arătat în cambie un loc de plată, altul decât cel al domiciliului trasului, fără însă să arate un terțiu la care plata trebuie să fie făcută, trasul îl va putea arăta odată cu acceptarea. În lipsa unei atari arătări, acceptantul este socotit că s-a obligat să plătească el însuși la locul plății.Când cambia este plătibilă la domiciliul trasului, acesta poate să arate în acceptare o adresă în aceeași localitate unde plata trebuie să fie făcută."Pct. 177. – În cazul în care trăgătorul unei cambii indică un loc de plată, altul decât cel al domiciliului trasului, fără a indica însă și persoana care trebuie să facă plata, acceptantul unei astfel de cambii domiciliate are obligația ca, o dată cu acceptarea, să arate și persoana care va face plata la locul indicat de trăgător.Pct. 178. – În cazul în care acceptantul nu onorează obligația de la punctul precedent, se prezumă că acceptantul înțelege să plătească el însuși la locul indicat pentru plată.Pct. 179. – Atunci când cambia este plătibilă la domiciliul său, o dată cu acceptarea, trasul are dreptul de a indica un alt loc de plată, adică o altă adresă unde se va efectua plata, cu condiția ca aceasta să se afle în aceeași localitate.–––-În temeiul art. 31 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Prin acceptare trasul se obligă a plăti cambia la scadență.În caz de neplată posesorul, chiar dacă este trăgător, are împotriva acceptantului o acțiune cambială directă pentru tot ce poate fi cerut în temeiul art. 53 și 54.Trasul care a acceptat rămâne obligat, chiar dacă nu a avut cunoștință de falimentul trăgătorului."Pct. 180. – Prin acceptare trasul se obligă a plăti cambia la scadență.Pct. 181. – Prin acceptarea cambiei, trasul devine obligatul principal în lanțul obligațiilor cambiale.Pct. 182. – Obligația trasului de a plăti cambia asumată prin acceptare este valabilă și în situația în care trăgătorul este declarat în stare de faliment, chiar dacă acceptantul nu a cunoscut acest lucru în momentul acceptării.Pct. 183. – În cazul în care cambia este acceptată și, la data scadenței, posesorul întâmpină un refuz de plată, acesta (posesorul), chiar dacă este trăgător, poate recurge la o acțiune cambială directă pentru tot ceea ce poate fi cerut în temeiul art. 53 și art. 54 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin.În temeiul art. 32 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Dacă acceptarea scrisă pe cambie de către tras este ștearsă de către acesta, mai înainte de înapoierea titlului, acceptarea este socotită refuzată. Ștergerea se socotește până la dovada contrarie că a fost făcută înainte de restituirea titlului.Totuși, dacă trasul a adus, prin scris, la cunoștința posesorului sau a oricărui alt semnatar că a acceptat, el este ținut către aceștia în limitele acestei acceptări."Pct. 184. – Acceptantul poate reveni asupra acceptării sale până în momentul în care restituie titlul posesorului legal al acestuia.Din momentul în care cambia a fost înapoiată de acceptant personal sau a intrat fără știința și fără voia sa în mâna posesorului său legitim, acceptantul este obligat cambial și nu mai poate reveni asupra semnăturii sale.Pct. 185. – Dacă acceptarea scrisă pe cambie de către tras este ștearsă de către acesta, mai înainte de înapoierea titlului, acceptarea este considerată refuzată.Pct. 186. – Până la proba contrarie, se prezumă că ștergerea acceptării a fost făcută înainte de remiterea titlului posesorului său legitim, în afară de cazul când acceptantul a adus la cunoștință în scris posesorului cambiei sau oricărui alt semnatar că a acceptat cambia, situație în care ștergerea acceptării nu le mai poate fi opusă acestora de către acceptant. +
Capitolul IVDESPRE AVAL–––-În temeiul art. 33 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Plata unei cambii poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga sumă sau numai pentru o parte din ea.Această garanție poate fi dată de un terțiu sau chiar de un semnatar al cambiei."Pct. 187. – Avalul este o garanție personală prin care o persoană, denumită avalist, adică acela care dă avalul, garantează obligația unuia dintre obligații cambiali, direcți sau pe cale de regres, numit avalizat, pentru toată suma menționată pe titlu sau pentru o parte din ea. Validitatea avalului presupune ca suport existența măcar formală a obligației, al cărei accesoriu este.Pct. 188. – Aceeași persoană poate beneficia de mai multe avaluri.Între avaliștii care garantează pentru aceeași persoană nu există nici un fel de raporturi cambiale, ci numai raporturi de drept comun.Pct. 189. – Raporturile dintre avalist și avalizat nu au caracter cambial, ele putând izvorî din raporturi variate existente între ei sau între aceștia și posesorul cambiei.Pct. 190. – Avalul va putea fi dat, fie de către un terț, fie chiar de către un semnatar al cambiei. Avalul nu va putea fi dat de trăgător sau acceptant, deoarece aceștia s-au obligat deja cambial față de persoanele față de care s-ar mai putea obliga încă o dată prin aval.Pct. 191. – Girantul va putea da un aval, deoarece el este obligat numai față de posesorii care dobândesc cambia ulterior semnăturii sale.Pct. 192. – Avalul va putea fi dat chiar pentru o obligație viitoare, cu condiția, însă, ca avalistul să intervină ulterior în obligația cambială.Pct. 193. – Avalul va putea fi dat și pentru o cambie în alb, cu condiția completării titlului mai înainte de valorificarea drepturilor cuprinse în el.Pct. 194. – Pentru a putea da un aval, avalistul trebuie să aibă capacitatea juridică deplină.Pct. 195. – Avalul va putea fi dat pentru întreaga sumă arătată pe titlu sau numai pentru o parte din ea.–––-În temeiul art. 34 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Avalul se dă pe cambie sau pe adaos.El se exprimă prin cuvintele "pentru aval" sau prin orice altă formulă echivalentă și este semnat de avalist.Avalul este socotit că rezultă din simpla semnătură a avalistului pusă pe fața cambiei, afară numai dacă semnătura este a trasului sau a trăgătorului.Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei arătări se socotește dat pentru trăgător."Pct. 196. – Avalul se dă pe fața cambiei, utilizându-se una dintre expresiile «aval», «pentru aval» sau «pentru garanție», «pentru fidejusiune» ori altă expresie echivalentă, urmată de semnătura avalistului sau a împuternicitului său.Pct. 196 a fost modificat de pct. 23 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 197. – Semnătura avalistului, ca orice altă semnătură cambială, trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 8 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin și în pct. 34 – 37 și pct. 60 din prezentele norme-cadru.Pct. 198. – Avalul nu se poate da sub condiție și nu poate aduce schimbări privind elementele fundamentale ale datoriei garantate și nici nu poate cuprinde clauze incompatibile cu natura sa.Pct. 199. – În cazul în care avalul este dat printr-un act separat, acesta va avea numai efectele unei fidejusiuni obișnuite.Pct. 200. – Avalul poate fi redactat de mână, cu pixul sau cerneală de culoare albastră ori neagră chiar de către avalist sau de o altă persoană, dactilografiat ori imprimat, fără a afecta alte mențiuni aflate pe cambie. În orice situație este însă obligatoriu ca formula de avalizare să fie urmată de semnătura olografă a avalistului.Pct. 200 a fost modificat de pct. 24 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 201. – Semnătura avalistului nu poate să aparțină trăgătorului, trasului sau acceptantului cambiei.–––-Pct. 201 a fost modificat de pct. 25 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 202. – Avalistul este obligat să indice persoana pentru care dă avalul. În cazul în care nu îndeplinește această obligație se prezumă că avalul este dat pentru trăgător, ca fiind persoana care eliberează de răspundere cel mai mare număr de persoane obligate, fără a fi admisă proba contrară.În temeiul art. 35 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat.Obligațiunea sa este valabilă chiar dacă obligațiunea pe care a garantat-o ar fi nulă din orice altă cauză decât un vițiu de formă.Când avalistul plătește cambia, el dobândește drepturile izvorând din ea împotriva celui garantat, cum și împotriva acelora care sunt ținuți către acesta din urmă, în temeiul cambiei."Pct. 203. – Avalistul are o obligație identică, cu același cuprins și cu aceeași întindere ca și cea garantată, el fiind garantul unui semnatar al cambiei.Pct. 204. – Dacă debitorul avalizat este trasul, avalistul nu poate să opună posesorului titlului, așa cum nu poate nici trasul, lipsa prezentării cambiei la scadență sau lipsa protestului. Prevederile acestui punct din prezentele norme-cadru nu se aplică în cazul cambiilor la vedere sau la un timp de la vedere.Pct. 205. – Avalistul nu poate opune posesorului titlului excepțiile rezultate din raporturile sale personale cu debitorul avalizat. Avalistul nu poate să opună posesorului excepțiile rezultate din raporturile sale personale cu trăgătorul titlului.Pct. 206. – Toate consecințele de mai sus privind inopozabilitatea excepțiilor sunt înlăturate în folosul avalistului, ori de câte ori posesorul nu este de bună-credință în sensul că a cunoscut excepția respectivă, a cunoscut diferite vicii de formă ale obligației cambiale sau a cunoscut vicii de semnătură.Pct. 207. – Obligația avalistului este o obligație cambială autonomă, în sensul că avalistul se poate servi în contra posesorului de excepțiile derivând din raporturile sale personale cu acesta, dacă ele există, dar în niciun caz nu se poate servi de excepțiile personale ale persoanei pentru care a dat avalul față de posesorul cambiei. Posesorul poate să se îndrepte pe cale legală direct în contra avalistului obligatului principal, pe calea acțiunii cambiale directe, fără a mai fi respectată ordinea din dreptul civil, căci obligația acestuia este o obligație autonomă și solidară.Pct. 207 a fost modificat de pct. 26 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 208. – Avalistul poate să opună posesorului titlului excepțiile pe care debitorul avalizat le avea contra acestuia. În acest sens, avalistul unui girant nu poate fi urmărit atâta timp cât cambia nu a fost prezentată trasului spre acceptare sau plată și protestul nu a fost dresat. De asemenea, el nu va putea fi urmărit dacă aceste formalități nu au fost îndeplinite în termenele legale.Pct. 209. – Atunci când semnătura debitorului garantat este falsă, avalul este valabil, căci titlul circulă ca și cum ea ar fi adevărată.Pct. 210. – Când posesorul a pierdut acțiunea cambială sau titlul este nul pentru o cauză oarecare, obligația avalistului se stinge, deoarece el a înțeles să se oblige numai ca avalist.Pct. 211. – Avalul intervenit după scadența cambiei nu produce efectele cambiale pe care le-ar fi produs înainte de scadență, ci numai efectele unei simple fidejusiuni.Pct. 212. – Avalistul care a plătit cambia dobândește toate drepturile izvorând din cambie împotriva celui garantat (avalizat), cât și a celor obligați către acesta din urmă în temeiul cambiei.Pct. 213. – Avalistul apare ca un debitor de regres după ce a plătit el se poate îndrepta, la alegere, în contra tuturor celor obligați față de el sau numai în contra unuia dintre aceștia.Pct. 214. – Obligații cambiali pot opune avalistului care a plătit numai excepțiile personale față de el, nu și excepțiile ce ar fi fost opozabile posesorului titlului achitat sau avalizatului.Pct. 215. – Termenul în care trebuie exercitată acțiunea în contra avalistului este în funcție de poziția pe care o are în cambie avalistul, după cum a garantat pe unul dintre debitorii de regres, trăgător sau girant sau a garantat pe acceptant, caz în care acțiunea contra sa poate dura trei ani.Pct. 216. – În cazul preschimbării titlului în forma sa materială, avalistul, ca de altfel orice semnatar al cambiei, continuă să rămână obligat pentru conținutul vechii cambii.Fac excepție cazurile în care: cambia a fost retrasă de debitor; cambia a rămas în mâinile creditorului, dar acesta a luat măsurile pentru a păstra acțiunea sa contra obligaților cambiali.Pct. 217. – Avalistului care exercită procedura de executare nu i se pot opune excepțiile opozabile fostului posesor al titlului.Pct. 218. – Dacă avalistul pierde acțiunea cambială în contra avalizatului, îi rămâne la dispoziție acțiunea derivând din raportul de drept comun care îi leagă, căci avalul nu a putut schimba, cu excepția unor dispoziții exprese ale părților în sens contrar, raportul fundamental între avalist și avalizat.Pct. 219. – Obligația avalistului poate fi la rândul său garantată printr-un aval. În acest caz, acest al doilea avalist, dacă plătește cambia, se poate folosi de procedura cambială atât în contra primului avalist, cât și în contra avalizatului și a obligaților cambiali anteriori.Pct. 220. – Lichidarea raporturilor dintre coavaliști se face după principiile dreptului comun privind pe codebitorii solidari. +
Capitolul VDESPRE SCADENȚĂ–––-În temeiul art. 36 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"O cambie poate fi trasă:La vedere;La un anume timp de la vedere;La un anume timp de la data emisiunii;La o zi fixă.Cambiile cu alte scadențe sau cu scadențe succesive sunt nule."Pct. 221. – Scadența este termenul la care cambia este exigibilă și trebuie plătită.Pct. 222. – Pentru a nu obliga pe debitorul cambial să păstreze suma de plată fără limită de timp, scadența trebuie să fie certă, adică să indice cu precizie ziua sau termenul maxim în interiorul căruia creditorul trebuie să se prezinte la plată.Pct. 223. – Scadența trebuie să fie unică, titlul cu scadențe succesive fiind nul.Pct. 224. – Scadența trebuie să fie posibilă. Titlurile care poartă o scadență anterioară datei de emitere sau o scadență ce nu se poate verifica sunt nule.Pct. 225. – Scadența trebuie să rezulte cu precizie din textul titlului.Pct. 226. – Scadența poate fi: la vedere, la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o dată fixă.–––-În temeiul art. 37 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Cambia la vedere este plătibilă la prezentare. Ea trebuie prezentată spre plată în termen de un an de la data sa. Trăgătorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranți.Trăgătorul poate stipula că o cambie plătibilă la vedere nu trebuie să fie prezentată spre plată înaintea unei anumite date. În acest caz termenul de prezentare curge de la această dată."Pct. 227. – Cambia cu scadență la vedere este plătibilă la prezentare și în orice caz în termenul legal de un an de la emisiune sau în termenul convențional fixat de trăgător care îl poate reduce sau prelungi, sau de către giranți care nu pot decât să reducă termenul.Pct. 228. – Dacă trăgătorul stipulează că o cambie plătibilă la vedere nu trebuie să fie prezentată spre plată înaintea unei anumite date, termenul de prezentare al cambiei curge de la acea dată.–––-În temeiul art. 38 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Scadența unei cambii la un anume timp de la vedere este determinată, fie de data acceptării, fie de aceea a protestului. În lipsa protestului, acceptarea nedatată este socotită față de acceptant ca fiind făcută în ultima zi a termenului prevăzut pentru prezentare spre acceptare."Pct. 229. – Momentul din care se calculează data scadenței cambiei la un anumit timp de la vedere este determinat de data acceptării, sau pur și simplu, de data vizei pusă de debitor pe cambie care atestă că posesorul s-a prezentat cu cambia la debitor.În caz de refuz de acceptare, termenul curge de la data protestului pentru neacceptare sau refuz de datare.În cazul în care a fost omisă precizarea datei prezentării, acceptării sau a datei dresării protestului, atunci data de la care curge termenul este ultima zi de înfățișare, adică ultima zi a termenului de un an prevăzut de art. 37 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin.–––-În temeiul art. 39 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Scadența unei cambii trasă la una sau mai multe luni de la data emisiunii, sau de la vedere, e socotită la data corespunzătoare din luna în care plata trebuie să fie făcută. În lipsă de dată corespunzătoare, scadența va fi în ultima zi a acestei luni.Când o cambie este trasă la una sau mai multe luni și jumătate de la dată sau de la vedere, se socotesc mai întâi lunile întregi și apoi jumătatea.Dacă scadența este fixată la începutul, la mijlocul sau la sfârșitul lunii, se înțelege prin aceste termene: prima, a cincisprezecea sau cea din urmă zi a lunii.Expresiunile "opt zile" sau "cincisprezece zile" se înțelege nu ca una sau două săptămâni, ci ca opt sau cincisprezece zile efective.Prin expresiunea "jumătate lună" se înțelege cincisprezece zile."Pct. 230. – Dacă scadența este la un anume timp de la data emiterii, ea poate fi exprimată în zile, săptămâni, luni și ani de la data emiterii.Pct. 231. – Dacă scadența este fixată la începutul, la mijlocul sau la sfârșitul lunii, prin aceste termene se vor înțelege prima, a cincisprezecea sau ultima zi a lunii.Pct. 232. – Expresii ca "opt zile" sau "cincisprezece zile" se înțeleg nu în sensul de o săptămână sau două, ci ca opt sau cincisprezece zile calendaristice efective.Pct. 233. – Dacă scadența este fixată pe luni, prin expresii ca "trei luni de la data ……" scadența se calculează fără a ține seama de variația numărului de zile calendaristice ale fiecărei luni. În cazul concret considerat, scadența are loc în ziua calendaristică corespunzătoare a lunii stabilite.Pct. 234. – Dacă o cambie este scadentă la una sau mai multe luni și jumătate de la o anumită dată sau de la vedere, se calculează mai întâi lunile întregi și apoi jumătatea, în sensul prevederilor punctelor precedente din prezentele norme-cadru.Pct. 235. – Dacă o cambie este scadentă într-un anumit an sau peste un număr de ani, atunci scadența va fi în ziua și luna anului indicat, care vor corespunde numărului zilei și lunii emiterii.În temeiul art. 40 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Când o cambie este plătibilă la o zi fixă într-un loc unde calendarul este deosebit de acela al locului de emisiune, data scadenței se consideră fixată după calendarul locului de plată.Când o cambie trasă între două locuri, având calendare deosebite, este plătibilă la un anume timp de la data emisiunii, scadența se stabilește socotindu-se din ziua care, potrivit calendarului locului de plată, corespunde zilei de emisiune. Termenele de prezentare a cambiilor se socotesc potrivit regulilor alineatului precedent.Aceste reguli nu sunt aplicabile dacă într-o clauză a cambiei sau numai din simplele arătări ale titlului rezultă intențiunea de a se adoptă reguli deosebite."Pct. 236. – Numărul de zile calendaristice, în cazul cambiilor plătibile la un anumit termen de la data emiterii sau de la prezentare, nu se va socoti ca multiplu matematic de 24 de ore (ceea ce ar putea genera neregularități în cazul trecerii de la orarul de vară la cel de iarnă și invers).Prezentarea cambiei trebuie făcută urmând uzanțele tradiționale și pe cele internaționale "la o oră rezonabilă", ceea ce, pentru scopurile prezentelor norme-cadru, se consideră o oră în interiorul orarului de funcționare al Băncii Naționale a României și al instituției de credit.––––Pct. 236 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”. +
Capitolul VIDESPRE PLATĂ–––-În temeiul art. 41 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, modificat prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată prin Legea nr. 83/1994:"Posesorul unei cambii plătibile la o zi fixă sau la un anume termen de la data emisiunii sau de la vedere trebuie să o prezinte la plată, fie în ziua în care ea este plătibilă, fie în una din cele două zile lucrătoare ce urmează.Prezentarea unei cambii la o casă de compensații echivalează cu o prezentare spre plată."Pct. 237. – Posesorul cambiei plătibile la o zi fixă sau la un anume termen de la data emiterii sau de la vedere trebuie să ceară debitorului plata fie în ziua în care este plătibilă cambia, fie în una din cele două zile lucrătoare care urmează zilei plății. Dacă în intervalul celor două zile lucrătoare admise pentru amânarea plății peste ziua scadenței cambiei intervine o sărbătoare legală de o zi sau mai multe, numărul de zile reprezentând sărbătoarea legală se adaugă toleranței de două zile lucrătoare menționate.Pct. 238. – În cazul în care posesorul unei cambii nu prezintă titlul respectiv debitorului direct, ci prin intermediul unei case de compensație, operațiunea respectivă este echivalentă cu o prezentare la plată.–––-În temeiul art. 42 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Cambia trebuie să fie prezentată spre plată la locul și adresa indicate în cambie.În lipsa arătării unei adrese, cambia trebuie să fie prezentată pentru plată:1)La domiciliul trasului sau al persoanei desemnate în cambie să plătească pentru el. … 2)La domiciliul acceptantului prin intervențiune sau al persoanei desemnate în cambie să plătească pentru acesta. … 3)La domiciliul celui indicat la nevoie." … Pct. 239. – Posesorul cambiei va prezenta titlul la scadență la locul și adresa indicate pentru plată.Pct. 240. – În cazul în care locul plății nu este indicat în textul cambiei, atunci, în baza art. 2 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin, va fi considerat ca loc al plății locul indicat lângă numele trasului.Pct. 241. – Dacă o cambie a fost acceptată prin intervenție, atunci ea trebuie prezentată la plată și persoanei care a acceptat-o sau persoanei indicate în titlu să plătească pentru persoana care a acceptat cambia, căci prin acceptare, persoana care a acceptat prin intervenție devine debitorul principal pe titlu. Prezentarea la plată se face la domiciliul acestor persoane. În cazul în care cambia cuprinde indicați la nevoie, titlul va fi prezentat și acestora.Pct. 242. – În lipsa indicării unei adrese pe cambie, posesorul ei va trebui să o prezinte trasului sau persoanei indicate în titlu să plătească pentru el, indiferent dacă acesta a acceptat-o sau nu, pentru că refuzul de acceptare nu poate să ducă la concluzia că plata va fi refuzată.Pct. 243. – Plata va fi cerută la locuința debitorului persoană fizică sau la sediul principal al debitorului persoană juridică.Nu va fi considerată ca o prezentare valabilă aceea făcută în stradă sau la bursă. O astfel de prezentare nu poate autoriza dresarea protestului pentru neplată.Pct. 244. – În cazul în care locuința sau sediul debitorului nu poate fi găsit, atunci posesorul trebuie să ceară plata la ultimul domiciliu cunoscut sau sediu al debitorului. În situația în care nici prin acest mijloc debitorul nu este găsit, atunci se va dresa un "protest în vânt", în conformitate cu prevederile art. 68, alin. 2 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin.–––-În temeiul art. 43 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Trasul care plătește cambia poate pretinde ca aceasta să-i fie predată cu mențiunea de achitare scrisă de către posesor.Posesorul nu poate refuza o plată parțială.În caz de plată parțială trasul poate cere să i se facă pe cambie mențiune de această plată și să i se dea o chitanță."Pct. 245. – La cererea trasului, odată cu primirea plății, posesorul cambiei poate preda titlul pe care a înscris mențiunea "achitat".–––-Pct. 245 a fost modificat de pct. 27 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 246. – În cazul în care trasul solicită o chitanță separată de titlu prin care să se probeze efectuarea plății, posesorul poate proceda la remiterea unui astfel de act.Pct. 247. –––-Alin. 1 al pct. 247 a fost abrogat de pct. 28 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Restituirea voluntară a titlului debitorului de către creditor constituie dovada eliberării acestuia și a codebitorilor săi solidari de obligațiile cambiale pe care și le-au asumat.În caz de contestație va trebui să se facă dovada, prin orice mijloc de probă, că restituirea titlului de către posesor debitorului său s-a făcut în mod voluntar.Pct. 248. – Debitorul poate să refuze plata ori de câte ori nu i se prezintă cambia în original sau prin trunchiere.El poate să refuze plata când posesorul nu este persoana care are dreptul să ceară plata, conform art. 18 și art. 46^1-46^3 din Legea nr. 58/1934, cu modificările și completările ulterioare.Pct. 248 a fost modificat de pct. 29 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 249. – În cazul în care cambia este sechestrată de o autoritate judecătorească, posesorul său legitim poate cere plata, în baza unui ordin al autorității judecătorești respective. Debitorul care plătește devine posesorul titlului în baza acestui ordin al autorității judecătorești.Pct. 250. – În cazul în care, deși debitorul a plătit cambia, fără însă a-i fi fost eliberată o chitanță în acest sens și fără a-i fi fost remis titlul și acestuia i se solicită o nouă plată, debitorul poate să probeze achitarea sumei cu martori și registre sau acte scrise pe cale legală în instanță.Pct. 251. – Posesorul este obligat să primească orice plată parțială care i se oferă, atâta timp cât cambia nu a fost protestată, în scopul ușurării sarcinii debitorilor cambiali de regres, care nu vor mai putea fi urmăriți decât pentru restul sumei de plată. Posesorul care a primit o plată parțială pierde dreptul la acțiunea de regres pentru această sumă.Pct. 252. – În cazul în care creditorul solicită numai o plată parțială, debitorii cambiali îl pot obliga pe acesta să primească plata integrală, făcând ofertă reală de plată.Pct. 253. – În cazul plății parțiale, posesorul, pentru a-și conserva dreptul la acțiunea de regres, trebuie să protesteze cambia pentru restul sumei neachitate, pentru că numai în acest mod el se va putea întoarce în contra giranților anteriori și a trăgătorului.Pct. 254. – Debitorul care a făcut o plată parțială nu poate pretinde să i se remită cambia achitată și chitanța eliberată către el în acest sens (cambia chitanțată), căci titlul este necesar posesorului pentru restul sumei neplătite.Posesorul căruia i s-a făcut o plată parțială poate să elibereze debitorului o chitanță separată pentru plata efectuată, făcând în același timp o mențiune despre aceasta și pe cambie, pentru a se putea vedea că ea nu mai este valabilă decât pentru restul sumei.–––-Pct. 254 a fost modificat de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.–––-În temeiul art. 44 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Posesorul unei cambii nu este ținut să primească plata înainte de scadență.Trasul care plătește înainte de scadență, o face pe riscul și pericolul său.Acel care plătește la scadență este valabil liberat, afară numai dacă nu a fost fraudă sau greșeală gravă din partea sa. El este dator să verifice regulata succesiune a girurilor, dar nu și autenticitatea semnăturilor giranților."Pct. 254^1. – În aplicarea art. 43 și a art. 46^1 din Legea nr. 58/1934, cu modificările și completările ulterioare, în cazul prezentării cambiei la plată prin trunchiere :a)instituția de credit care plătește titlul primește dovada efectuării acestei plăți conform convențiilor prevăzute la art. 46^1 alin. 5 din Legea nr. 58/1934 … , cu modificările și completările ulterioare, fără a mai fi predată cambia la cererea trasului sau eliberată o chitanță pentru plata făcută;b)după primirea plății, instituția de credit care se află în posesia cambiei va lua măsurile necesare pentru a elimina riscul ca respectivul titlu să fie pus din nou în circulație; … c)după primirea unei plăți parțiale, instituția de credit care se află în posesia cambiei va înscrie pe aceasta o mențiune privind plata efectuată, pentru a se vedea că titlul este valabil numai pentru restul sumei; … d)trasul pentru care o instituție de credit a făcut o plată integrală sau parțială a unei cambii primește de la această instituție dovada efectuării respectivei plăți, în conformitate cu înțelegerile existente între aceștia, fără a mai fi remis titlul în original cu mențiunea «achitat». … –––-Pct. 254^1 a fost introdus de pct. 31 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 254^2. – Cambiile pot fi prezentate la plată prin intermediul unei instituții de credit o singură dată (prima prezentare la plată către obligatul principal), în caz de refuz aplicându-se prevederile Legii nr. 58/1934, cu modificările și completările ulterioare, și ale prezentei norme referitor la acțiunea cambială directă sau de regres.–––-Pct. 254^2 a fost introdus de pct. 31 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 255. – Debitorul care plătește la scadență este valabil eliberat de obligația sa cambială, cu excepția cazurilor în care plata este o fraudă sau o gravă greșeală a sa.Prin fraudă se înțelege cazul în care trasul plătește, deși cunoaște sau ar fi putut să afle, depunând o diligență rezonabilă, faptul că persoana care prezintă titlul la plată l-a dobândit prin rea-credință.Pct. 256. – În aplicarea art. 18 și art. 44 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin și în virtutea principiului independenței și autonomiei obligațiilor cambiale, debitorul care plătește la scadență este obligat să verifice numai succesiunea regulată a girurilor, nu și autenticitatea semnăturilor giranților.Pct. 257. – Deși debitorul nu este obligat să verifice autenticitatea girurilor, acesta nu este dispensat și de obligația de a verifica dacă identitatea persoanei care prezintă titlul la plată corespunde cu identitatea ultimului giratar prevăzut de titlu.Pct. 258. – Trasul care face plata înainte de scadență o face pe riscul și pericolul său, pentru că s-ar putea să fie constrâns să facă o nouă plată în favoarea aceluia care s-ar dovedi, la scadența titlului, că este posesorul legitim al cambiei.În temeiul art. 45 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Când o cambie este plătibilă într-o monedă, care nu are curs la locul plății, suma poate fi plătită în moneda țării, după valoarea ei din ziua scadenței.Dacă debitorul este în întârziere cu plata, posesorul poate, la alegerea sa, să ceară ca suma să fie plătită în moneda țării, fie după valoarea din ziua scadenței, fie după valoarea din ziua plății.Valoarea monedei străine este determinată de uzurile locului de plată. Trăgătorul poate totuși să stipuleze că suma de plată va fi calculată după un curs indicat în cambie.Regulele aci arătate nu se aplică în cazul când trăgătorul a stipulat că plata va trebui făcută într-o monedă anume arătată (clauza de plată efectiv în moneda străină).Dacă suma este arătată într-o monedă având aceeași denumire, dar de o valoare diferită, în țara de emisiune, și în aceea a plății, se presupune că arătarea se referă la moneda locului de plată."Pct. 259. – Pe orice cambie este obligatorie înscrierea sumei de plată și a monedei în care urmează să se efectueze plata.Pct. 260. – De regulă, cambia trebuie să fie plătită în moneda locului plății, respectiv în lei pentru cambiile plătibile în România.Excepție de la această regulă pot fi următoarele două situații:a)trăgătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă decât în lei și plata urmează să se efectueze în această monedă; … b)trăgătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă decât în lei, dar stipulează că plata efectivă se va face în lei la cursul zilei. … Alin. 3 al pct. 260 a fost abrogat de pct. 32 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pentru cambiile aflate în situația de la lit. b) și de la pct. 262, clauzele cuprinse în redactarea girurilor care ar altera clauza de risc valutar stabilită la emiterea titlurilor se consideră nule.Pct. 261. – Pentru o cambie aflată în situația de la pct. 260 lit. b), în cazul întârzierii la plată de către debitor, posesorul poate cere, la alegerea sa, ca titlul să-i fie achitat, fie prin transformarea la cursul de schimb valutar convenit pentru ziua scadenței, fie la cursul de schimb valutar din ziua plății.Pct. 262. – Dacă moneda în care a fost emisă cambia este alta decât moneda națională, dar este cotată la Banca Națională a României, și plata se dorește a fi efectuată în lei, plata se va efectua la cursul de schimb calculat de Banca Națională a României din ziua prezentării la plată a cambiei.–––-Pct. 262 a fost modificat de pct. 33 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 263. – Banca Națională a României și instituțiile de credit vor accepta și cambiile în care suma de plată este exprimată într-o monedă străină numai cu condiția ca denumirea monedei străine să fie făcută complet (dolar S.U.A., dolar Australia, etc.) sau printr-unul din simbolurile recunoscute pe plan internațional pentru valutele respective (USD, AUD etc.).Pct. 263 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 46 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, modificat prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată și modificată prin Legea nr. 83/1994:"Când cambia nu este prezentată spre plată în termenul fixat de art. 40, orice debitor are dreptul de a consemna suma la Casa de Economii și Consemnațiuni sau la altă instituție legal abilitată să efectueze astfel de operațiuni, pe cheltuiala și riscul posesorului cambiei, recipisa depunându-se la judecătoria locului de plată."Pct. 264. – În cazul în care posesorul legitim al cambiei nu prezintă titlul la plată debitorului cambial, în termenul prevăzut la art. 40 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin, acesta (debitorul cambial) poate consemna suma de plată la Casa de Economii și Consemnațiuni, depunând recipisa la judecătoria locului de plată. Această depunere va fi făcută pe cheltuiala și pe riscul posesorului cambiei în ceea ce privește depozitul la Casa de Economii și Consemnațiuni și procedurile de intrare în posesia sumei.Prin aceasta, debitorul se eliberează legal de obligația de plată pe care o avea față de beneficiarul cambiei.În temeiul art. 46^1 din Legea nr. 58/1934, cu modificările și completările ulterioare:Prezentarea unei cambii la plată se poate face în original sau prin trunchiere.În sensul prezentei legi, prin trunchiere se înțelege procedeul informatic care constă în următoarele operațiuni succesive:a)transpunerea în format electronic a informațiilor relevante de pe cambia originală; … b)reproducerea imaginii cambiei originale în format electronic; și … c)transmiterea informației electronice obținute prin operațiunile prevăzute la lit. a) și b) către instituția de credit plătitoare. … Pot face obiectul trunchierii numai cambiile acceptate.Prezentarea la plată a unei cambii prin trunchiere produce aceleași efecte juridice ca și prezentarea la plată a cambiei originale, cu condiția ca aceasta din urmă să fi fost emisă cu respectarea prevederilor legii.Instituțiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu condiția ca între ele să existe o convenție prealabilă în contextul unui aranjament de plată sau o convenție constând în aderarea lor la un sistem de plăți.Informațiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cambia originală, sunt stabilite potrivit convențiilor prevăzute la alin. 5.Imaginea cambiei originale reprezintă copia electronică a cambiei originale. Imaginea cambiei originale trebuie să respecte standardele stabilite potrivit convențiilor prevăzute la alin. 5.Momentul recepționării de către instituția de credit plătitoare, respectiv de către un sistem de plăți a informațiilor relevante pentru trunchiere și a imaginii electronice a respectivei cambii, potrivit alin. 2, constituie momentul prezentării la plată.Transmiterea către instituția de credit plătitoare a informațiilor relevante și a imaginii cambiei, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încât să se asigure autenticitatea și integritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice admise de lege.––––Art. 46^1 din Legea nr. 58/1934 a fost introdus conform pct. 33 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 264^1. – Cambiile pot fi prezentate la plată prin trunchiere, în conformitate cu Regulile sistemului SENT sau, în cazul în care operațiunea de trunchiere nu se poate realiza, prin prezentarea acestora la încasare, în original, direct la instituția de credit trasă sau, după caz, la instituția de credit beneficiară, conform procedurilor existente în convențiile încheiate între instituțiile de credit implicate.Pct. 264^1 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 264^2. – Banca Națională a României și instituțiile de credit vor prezenta la plată prin trunchiere numai cambii acceptate de către tras pentru întreaga sumă înscrisă pe cambie.Banca Națională a României și instituțiile de credit nu vor accepta pentru prezentarea la plată prin trunchiere cambii care prezintă alterări, îndoituri, pete sau alte asemenea elemente care pot afecta vizibilitatea mențiunilor aflate pe respectivul titlu.Instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligația ca la recepționarea cambiilor să stabilească starea instrumentelor, în raport cu cerințele specifice aplicării procedurii de trunchiere.––––Alin. 3 al pct. 264^2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din NORMA nr. 2 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009.În situația în care la recepționarea cambiilor se constată că acestea prezintă motive pentru a fi refuzate tehnic în procedura de prelucrare electronică, respectiv alterări, îndoituri, pete sau alte asemenea elemente care pot afecta vizibilitatea mențiunilor aflate pe aceste instrumente, instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor trebuie să consemneze starea instrumentelor pe baza unui document semnat de către acestea și clienții beneficiari ai sumelor înscrise pe respectivele cambii și să informeze clienții cu privire la modalitățile alternative de procesare și costurile aferente acestora, precum și cu privire la eventuala pierdere a dreptului de protest și de regres, în cazul în care aceștia aleg o modalitate alternativă de procesare.Alin. 4 al pct. 264^2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din NORMA nr. 2 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009.În situația în care data recepționării cambiei este foarte apropiată de data-limită de prezentare la plată și, astfel, prin parcurgerea circuitului de compensare/decontare s-ar depăși termenul în care beneficiarul ar putea să dreseze protestul și regresul ca urmare a unui eventual refuz la plată din partea plătitorului, la momentul recepționării instrumentului instituția de credit a beneficiarului trebuie să obțină acceptul clientului beneficiar privind transmiterea spre plată a respectivului instrument.––––Alin. 5 al pct. 264^2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din NORMA nr. 2 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009.––––Pct. 264^2 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 264^3. – Aplicarea convențiilor prevăzute la art. 46^1 alin. 5 din Legea nr. 58/1934, cu modificările și completările ulterioare, îndeosebi cu privire la durata operațiunilor de prezentare la plată și de efectuare a plății, va fi adusă la cunoștința clienților săi de către fiecare instituție de credit.––––Pct. 264^3 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 264^4. – În momentul recepționării potrivit art. 46^1 alin. 2 din Legea nr. 58/1934, cu modificările și completările ulterioare, de către instituția de credit care efectuează plata titlului sau de către un sistem de plăți, informațiile relevante pentru trunchiere și imaginea electronică a respectivei cambii trebuie să respecte întocmai prevederile Legii nr. 58/1934, cu modificările și completările ulterioare, ale prezentei norme, precum și ale convențiilor prevăzute la art. 46^1 alin. 5 pentru ca titlul să fie considerat prezentat la plată prin trunchiere.Momentul recepționării, menționat la alineatul precedent, este momentul în care aceste informații și imagini sunt puse la dispoziția instituției de credit care plătește cambia sau sunt înregistrate în sistemul de plăți.Informațiile și/sau imaginea cambiei care nu respectă condițiile prevăzute de Legea nr. 58/1934, cu modificările și completările ulterioare, de prezenta normă sau de convențiile prevăzute la art. 46^1 alin. 5 din Legea nr. 58/1934, cu modificările și completările ulterioare, pentru prezentarea la plată prin trunchiere și, în consecință, sunt respinse de instituția de credit care efectuează plata cambiei sau de un sistem de plăți pot fi retransmise conform convențiilor prevăzute la art. 46^1 alin. 5 din Legea nr. 58/1934, cu modificările și completările ulterioare.––––Pct. 264^4 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 264^5. – Instituțiile de credit care aplică trunchierea vor agrea prin convențiile prevăzute la art. 46^1 alin. 5 din Legea nr. 58/1934,cu modificările și completările ulterioare, procedeele tehnice admise de lege, utilizate pentru a asigura autenticitatea și integritatea imaginii cambiei și ale informațiilor transmise.––––Pct. 264^5 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 264^6. – În cazul prezentării la plată prin trunchiere, circulația cambiei originale pe suport hârtie se oprește la instituția de credit care efectuează trunchierea, toate operațiunile care au loc între instituțiile de credit referitoare la prezentare la plată, plată, respectiv refuz la plată având loc în cazul trunchierii numai în formă electronică.Pct. 264^6 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.În temeiul art. 46^2 din Legea nr. 58/1934, cu modificările și completările ulterioare:Când prezintă la plată o cambie prin trunchiere, instituția de credit este obligată:a)să verifice dacă acea cambie în original respectă în formă și conținut prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu excepția autenticității semnăturilor trăgătorului și giranților; … b)să garanteze acuratețea și conformitatea informațiilor relevante pentru trunchiere, transmise electronic, cu datele din cambia în original, precum și conformitatea imaginii cambiei cu cambia în original. … Instituția de credit răspunde de orice pierdere suferită prin nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. 1.Art. 46^2 din Legea nr. 58/1934 a fost introdus conform pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 264^7. – Instituția de credit care prezintă o cambie la plată prin trunchiere va verifica respectarea condițiilor de formă și conținut prevăzute de lege și de prezenta normă pentru cambie, îndeosebi cele privind valabilitatea titlului, cazurile de nulitate, eventualele modificări, completări sau alterări ale mențiunilor obligatorii, precum și identitatea clientului și dreptul acestuia de a cere plata sumei înscrise pe cambie. Aceasta nu exonerează instituția de credit care plătește titlul sau pe tras de obligațiile sale, cu excepția celor care pot fi îndeplinite numai dacă se află în posesia cambiei originale.––––Pct. 264^7 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 264^8. – Instituția de credit care prezintă cambia la plată nu are obligația de a verifica sau de a garanta valabilitatea semnăturilor înscrise pe cambie.Pct. 264^8 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 264^9. – Când prezintă la plată o cambie prin trunchiere, instituția de credit are obligația să verifice acuratețea și conformitatea cu cambia ale informațiilor și imaginii înainte de a le transmite către instituția de credit care plătește cambia.În cazul cambiilor recepționate care îndeplinesc condițiile specifice aplicării procedurii de trunchiere, instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligația să aplice trunchierea instrumentelor respective, instituțiile de credit plătitoare fiind singurele în măsură să refuze plata cambiilor exclusiv din motivele tehnice prevăzute la pct. 264^2 alin. 3, refuzul trebuind să fie confirmat de operatorul sistemului electronic de plăți.Alin. 2 al pct. 264^9 a fost introdus de pct. 2 al art. I din NORMA nr. 2 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009.Pct. 264^9 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.În temeiul art. 46^3 din Legea nr. 58/1934, cu modificările și completările ulterioare:Refuzul total sau parțial la plată al unei cambii prezentate la plată prin trunchiere se face în formă electronică, de către instituția de credit plătitoare.În baza refuzului prevăzut la alin. 1, instituția de credit care deține cambia originală va înscrie pe aceasta:a)data prezentării acesteia la plată, spre a se constata dacă prezentarea s-a efectuat în cadrul termenului prevăzut la art. 41; … b)declarația de refuz datată și semnată de către reprezentanți legali sau împuterniciți ai acestora. … Mențiunile înscrise pe cambia originală, potrivit alin. 2, cu respectarea dispozițiilor art. 49 alin. 1, constituie dovada refuzului de plată.––––Art. 46^3 din Legea nr. 58/1934 a fost introdus conform pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 264^10. – În cazul prezentării cambiei la plată prin trunchiere:a)refuzul total sau parțial la plata cambiei este întocmit și transmis în formă electronică de către instituția de credit căreia i-a fost cerută plata cambiei instituției de credit care a prezentat titlul la plată fie direct, fie prin intermediul unui sistem de plăți, conform convențiilor prevăzute la art. 46^1 alin. 5 din Legea nr. 58/1934 … , cu modificările și completările ulterioare;b)în convențiile prevăzute la art. 46^1 alin. 5 din Legea nr. 58/1934 … , cu modificările și completările ulterioare, trebuie stipulate în mod expres situațiile în care respingerea, de către un sistem de plăți sau de către instituția de credit unde este deschis contul trasului, a informațiilor relevante și a imaginii cambiei nu constituie refuz la plata cambiei, precum și procedura de urmat în aceste situații.Pct. 264^10 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 264^11. – În cazul în care instituția de credit plătitoare constată, ulterior plății cambiei sau biletului la ordin, că, din eroare, instituția de credit care a efectuat trunchierea nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute la pct. 264^9 și că există diferențe între suma plătită și suma înscrisă pe cambie sau pe bilet la ordin, aceasta are dreptul să solicite instituției de credit a beneficiarului plata sumelor plătite în plus sau să plătească celei din urmă sumele plătite în minus. Regularizarea sumelor plătite eronat se va realiza în termen de maximum 5 zile bancare de la primirea solicitării.––––Pct. 264^11 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. +
Capitolul VIIREGRESUL ÎN CAZ DE NEACCEPTARE SAU NEPLATĂ–––-În temeiul art. 47 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Acțiunea cambială este directă sau de regres: directă contra acceptantului și avaliștilor săi; de regres contra oricărui alt obligat."Pct. 265. – În materie cambială obligatul principal este acceptantul. Pentru exercitarea acțiunii cambiale contra acestuia nu este nevoie de îndeplinirea nici unei condiții de ordin cambial, cu excepția aceleia referitoare la prescripția cambială.Pct. 266. – Acțiunea cambială contra acceptantului și respectiv a avaliștilor săi este o acțiune cambială directă.Pct. 267. – Față de ceilalți obligați cambiali, pentru a se putea exercita acțiunea cambială în contra lor, este necesar să fie îndeplinite următoarele două condiții obligatorii:a)constatarea refuzului de plată din partea obligatului principal printr-un act de protest; … b)introducerea acțiunii în termen. … Pct. 268. – Acțiunea cambială contra obligaților cambiali și a avaliștilor lor, alții decât acceptantul și avaliștii săi, este o acțiune cambială de regres.În temeiul art. 48 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Posesorul poate exercita drepturi de regres împotriva giranților, trăgătorului și a celorlalți obligați:a)La scadență, dacă plata nu a avut loc; … b)Chiar înainte de scadență: … 1)Dacă acceptarea a fost refuzată în totul sau în parte. … 2)În caz de faliment al trasului, fie că acesta a acceptat sau nu; în caz de încetare de plăți din partea acestuia, chiar dacă încetarea de plăți nu este constatată printr-o hotărâre, dacă urmărirea bunurilor lui a rămas fără rezultat. … 3)În caz de faliment al trăgătorului unei cambii stipulată neacceptabilă." … Pct. 269. – În cazul în care acceptantul și avaliștii săi refuză o cambie la plată, la scadență, posesorul acesteia poate exercita dreptul de regres împotriva giranților, trăgătorului și a celorlalți obligați cambiali, cu excepția acceptantului și a avaliștilor acceptantului.––––Pct. 269 a fost modificat de pct. 35 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 270. – În situația în care acceptantul sau avaliștii săi au plătit parțial cambia, posesorul va putea face acțiunea de regres numai pentru suma neplătită.Pct. 271. – Acțiunea de regres va putea fi exercitată și înainte de scadență în următoarele cazuri în care efectuarea plății este aleatorie:a)dacă acceptarea a fost refuzată total sau în parte. … În situația în care trăgătorul a interzis pe cambie acceptarea prin inserarea cuvântului "neacceptabilă", nu se poate acționa pe cale de regres pentru lipsa de acceptare, pentru că titlul nu trebuia prezentat la acceptare;b)în caz de faliment al trasului, fie că acesta a acceptat sau nu; … c)în caz de încetare de plăți din partea trasului, chiar dacă aceasta nu este constatată printr-o hotărâre; … d)în cazul în care urmărirea bunurilor trasului a rămas fără rezultat; … e)în caz de faliment al trăgătorului unei cambii neacceptabile, deoarece posesorul cambiei, care nu poate prezenta cambia la acceptare, nu se mai poate baza nici pe solvabilitatea trăgătorului la scadență. … –––-În temeiul art. 49 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Refuzul de acceptare sau de plată trebuie să fie constatat printr-un act autentic (protest de neacceptare sau de neplată).Protestul de neacceptare trebuie făcut în termenele fixate pentru prezentare la acceptare. Dacă în cazul prevăzut de primul alineat al art. 27 cea dintâi prezentare a avut loc în ultima zi a termenului, protestul poate fi încă făcut în ziua următoare.Protestul de neplată a unei cambii plătibilă la zi fixă sau la un anume timp de la data emisiunii, sau la un anume timp de la vedere, trebuie să fie făcut în una din cele două zile lucrătoare ce urmează zilei în care cambia este plătibilă. Când cambia este plătibilă la vedere, protestul trebuie să fie făcut în condițiunile arătate în alineatul precedent, pentru protestul de neacceptare.Protestul de neacceptare scutește de prezentare la plată și de protestul de neplată.În cazul când trasul a încetat plățile, fie că a acceptat sau nu, sau în cazul când o urmărire a bunurilor acestuia nu a dat rezultat, posesorul nu poate exercita dreptul său de regres decât numai după ce cambia a fost prezentată trasului spre plată și după ce protestul a fost făcut.În cazul când trasul, fie că a acceptat sau nu, a fost declarat în stare de faliment, cum și în caz de faliment al trăgătorului unei cambii stipulate neacceptabilă, prezentarea hotărârii declarative de faliment este îndestulătoare pentru a permite posesorului exercitarea dreptului de regres."Pct. 272. – Protestul reprezintă constatarea printr-un act autentic a rezultatului negativ al prezentării cambiei spre acceptare și plată.Pct. 273. – Protestul de neacceptare se face în contra trasului și a indicatului la nevoie pentru acceptare, în cazul în care posesorul cambiei dorește să exercite dreptul de regres înainte de scadență.Pct. 274. – Protestul pentru lipsa de acceptare va trebui să fie făcut în termenele fixate pentru prezentarea la acceptare. Astfel, pentru cambiile cu scadență la o dată fixă sau la un anumit termen de la data emiterii, protestul pentru neacceptare va putea fi făcut până în ziua precedentă scadenței, iar pentru cambiile cu scadență la un anumit anumit termen de la prezentare, protestul va putea fi făcut în termen de un an de la data emiterii (a se vedea și art. 26 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin).Dacă trasul a cerut, potrivit dispozițiilor art. 27 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin, ca o a doua prezentare să-i fie făcută în ziua următoare primei prezentări, protestul va putea fi dresat în ziua care urmează ultimei zile utile.Pct. 275. – Protestul de neplată se face contra trasului acceptant, a domiciliatarului (când plata urmează a se face printr-un terț) și, în subsidiar, contra acceptantului prin intervenție sau a persoanei indicate în cambie să plătească pentru acceptantul prin intervenție și contra indicatului la nevoie pentru plată. Obligațiile acestora din urmă sunt subsidiare, executarea lor putând fi cerută numai în caz de refuz din partea trasului.Pct. 276. – Protestul de neplată a unei cambii plătibile la o zi fixă sau la un anumit termen de la data emiterii sau la un anumit termen de la prezentare trebuie să fie făcut în una din cele două zile lucrătoare care urmează zilei în care cambia este plătibilă.Pct. 277. – În baza dispozițiilor art. 37 și art. 49 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin dacă titlul este plătibil la vedere, plata va trebui cerută și protestul dresat în termenul legal de un an calculat de la data emiterii cambiei.Pct. 278. – Posesorul cambiei care a dresat protestul pentru neacceptarea titlului nu mai este obligat să se prezinte la plată și să dreseze și un protest de neplată.Pct. 279. – Situația în care trasul, fie că a acceptat sau nu, a fost declarat în stare de faliment sau situația în care trăgătorul unei cambii stipulate drept neacceptabilă a fost declarat în faliment este asimilată cu refuzul de acceptare.De aceea, în locul protestului este suficientă prezentarea sentinței declarative de faliment pentru a permite posesorului exercitarea acțiunii sau execuției de regres.Pct. 280. – În cazurile în care încetarea de plăți din partea trasului, fie că acesta a acceptat sau nu titlul, nu a fost constatată printr-o sentință declarativă de faliment sau bunurile trasului au fost urmărite fără rezultat, posesorul cambiei nu poate să-și exercite dreptul său de regres decât după ce titlul a fost prezentat trasului spre plată și după ce protestul a fost dresat.În temeiul art. 50 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Posesorul trebuie să încunoștințeze pe girantul său și pe trăgător despre neacceptare sau neplată, în cele patru zile lucrătoare ce urmează zilei protestului sau zilei prezentării, dacă există stipulațiunea "fără cheltuieli". Fiecare girant trebuie, în cele două zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit încunoștințarea, să aducă la cunoștința girantului său încunoștințarea primită, arătând numele și adresele acelora care au făcut încunoștiințările precedente; se va urma tot astfel până la trăgător. Termenele aci arătate curg de la primirea încunoștințării precedente.Când, potrivit prevederilor alineatului precedent, o încunoștințare este făcută unui semnatar al cambiei, aceeași încunoștințare trebuie să fie făcută, în același termen, avalistului său.În cazul când un girant n-a arătat adresa sa, sau a arătat-o într-un mod ilizibil, încunoștințarea făcută girantului care îl precede este îndestulătoare. Acel care e dator să facă încunoștințarea poate să o facă în orice formă, chiar prin simpla înapoiere a cambiei.El trebuie să probeze că a făcut încunoștințarea în termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, dacă o scrisoare cuprinzând încunoștințarea a fost predată poștei în termenul prescris.Acel care nu face încunoștințarea în termenul mai sus arătat, nu decade din dreptul de regres; el este răspunzător, dacă va fi locul, de paguba cauzată prin culpa sa, fără însă ca daunele interese să poată întrece suma din cambie."Pct. 281. – Procedura de încunoștințare (notificare) privind dresarea unui protest pentru neacceptarea sau neplata cambiei va parcurge drumul invers pe care l-a parcurs titlul. Astfel, posesorul cambiei care a dresat protestul va trebui să notifice acest fapt girantului său și trăgătorului, în cele patru zile lucrătoare care urmează protestului sau zilei prezentării, dacă a fost inserată clauza "fără cheltuieli".Pct. 282. – Notificarea făcută unui semnatar al cambiei trebuie să fie făcută în același interval de timp și avalistului său.Pct. 283. – Acela care nu îndeplinește această procedură de încunoștințare răspunde numai de eventualele daune, însă fără a pierde dreptul de regres.Aceste daune nu vor putea să fie mai mari decât suma din cambie.–––-În temeiul art. 51 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Trăgătorul, girantul sau avalistul poate prin stipulațiunea "fără cheltuieli", "fără protest", sau orice altă expresiune echivalentă, scrisă pe cambie și semnată, să scutească pe posesor pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului de neacceptare sau neplată. Această stipulațiune nu scutește pe posesor de prezentarea cambiei la termenele stabilite, nici de încunoștiințările ce urmează a fi făcute. Dovada neobservării termenelor cade în sarcina aceluia care o opune posesorului.Dacă stipulațiunea este înscrisă de trăgător, ea produce efectele sale față de toți semnatarii; dacă ea este înscrisă de un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai față de acesta. Dacă, cu toată stipulațiunea înscrisă de trăgător, posesorul face protestul, cheltuielile rămân în sarcina sa. Dacă stipulațiunea a fost înscrisă de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului, dacă a fost făcut, pot fi cerute de la toți semnatarii."Pct. 284. – Clauza "fără cheltuieli" sau "fără protest" înscrisă pe cambie de trăgător, girant sau avalist, îl scutește pe posesor, pentru exercitarea acțiunii sau execuției de regres, de dresarea protestului de neacceptare sau neplată.Pct. 285. – O asemenea clauză ca cea de la punctul precedent nu scutește pe posesor de prezentarea cambiei la acceptare sau plată în termenele legale stabilite și nici de notificările prevăzute la art. 50 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin.Pct. 286. – Efectele clauzei "fără cheltuieli" sau "fără protest" de la pct. 284 se diferențiază în funcție de semnatarul care a înscris-o în textul cambiei. Astfel, dacă această clauză este înscrisă de trăgător, ea va produce efecte față de toți ceilalți semnatari, iar dacă clauza este înscrisă de un girant sau de un avalist, ea va produce efecte numai față de aceștia.Pct. 287. – Dacă posesorul face totuși protestul în situația înscrierii pe titlu de către trăgător a uneia dintre clauzele de la punctul precedent, cheltuielile rămân în sarcina sa. În cazul în care clauza este înscrisă de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului, dacă acesta a fost făcut, pot fi cerute de la toți semnatarii.–––-În temeiul art. 52 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Trăgătorul, acceptantul, girantul și avalistul cambiei sunt ținuți solidar față de posesor.Posesorul are dreptul de urmărire împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ținut să observe ordinea în care s-au obligat.Același drept îl are orice semnatar care a plătit cambia. Acțiunea pornită împotriva unuia din obligați nu împiedică urmărirea celorlalți, chiar dacă sunt posteriori aceluia împotriva căruia s-a procedat mai întâi."Pct. 288. – Toate persoanele care, în orice calitate, au semnat o cambie sunt responsabile solidar în ceea ce privește plata titlului cu toate că obligațiile cambiale au fost asumate în momente diferite.Pct. 289. – Posesorul sau oricare semnatar care a plătit cambia va putea exercita acțiunea cambială împotriva oricăruia dintre obligați, individual sau colectiv, și nu obligatoriu în ordinea în care aceștia s-au obligat, fără a pierde dreptul de acțiune față de ceilalți în caz de neplată.Pct. 290. – Solidaritatea nu se stinge atunci când plătește unul dintre codebitori, ci continuă să producă efecte în raporturile cambiale, până în momentul în care plătește obligatul principal, acceptant al cambiei.Pct. 291. – Posesorul titlului se va putea îndrepta însă, în ceea ce îi privește pe obligații pe cale de regres, numai împotriva acelora care îl preced, față de cei ulteriori, el fiind garant pentru plată.În temeiul art. 53 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Posesorul poate cere pe cale de regres:1)Suma arătată în cambia neacceptată sau neplătită, împreună cu dobânda, dacă a fost stipulată; … 2)Dobânda legală socotită cu începere de la scadență; … 3)Cheltuielile de protest, acelea ale încunoștințărilor făcute, cum și alte cheltuieli justificate. … Dacă regresul este exercitat înainte de scadență, va fi dedus un scont la suma arătată în cambie. Acest scont va fi calculat potrivit scontului Băncii Naționale, în vigoare, la data regresului, la locul domiciliului posesorului."Pct. 292. – Posesorul unei cambii are dreptul de a cere tuturor obligaților cambiali atât pe cale de regres cât și pe cale directă, în funcție de respectivul obligat cambial, următoarele:a)suma indicată în textul cambiei neacceptată sau neplătită împreună cu dobânda, dacă aceasta a fost stipulată (a se vedea și textul art. 5 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin); … b)dobânda legală calculată cu începere de la data scadenței; … c)cheltuielile de protest, acelea aferente notificărilor sau alte cheltuieli justificate, cheltuieli care privesc deopotrivă pe obligații de regres și pe obligații principali. … Pct. 293. – În cazul în care acțiunea sau execuția cambială de regres se vor exercita înainte de scadență, din suma reclamată se va deduce o sumă egală cu dobânda calculată pentru perioada cuprinsă între data regresului și data scadenței.Nivelul acestei dobânzi este stabilit a fi egal cu nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Națională a României, cu excepția cazurilor în care în cambie este menționat expres un anumit nivel al dobânzii. În cazul în care în textul cambiei este menționat expres un anumit nivel al dobânzii, scontul se va calcula pe baza acestui nivel determinat.–––-În temeiul art. 54 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Acel care a plătit prin regres cambia poate cere de la giranții săi:1)Întreaga sumă plătită; … 2)Dobânda legală la această sumă, socotită cu începere din ziua când a plătit suma; … 3)Cheltuielile pe care le-a făcut." … Pct. 294. – Acela care a plătit prin regres cambia poate cere de la giranții săi întreaga sumă plătită calculată conform dispozițiilor art. 53 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin, precum și dobânda legală la această sumă plătită, cu începere din ziua când a efectuat plata.Pct. 295. – Regula prevăzută în art. 54 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin se aplică și față de avaliștii giranților, deoarece ei se află în aceeași poziție cu a acestora din urmă în raport cu prevederile menționatului articol.–––-În temeiul art. 55 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Orice obligat împotriva căruia se exercită sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, în schimbul plății, predarea cambiei cu protestul și un cont de întoarcere achitat.Oricare girant care a plătit cambia poate șterge girul său și pe acelea ale giranților următori."Pct. 296. – În schimbul plății efectuate, debitorul de regres are dreptul să ceară de la posesorul cambiei predarea acesteia împreună cu actul de protest și un "cont de întoarcere" care poartă mențiunea "achitat".Pct. 297. – Contul de întoarcere este un document adițional cambiei care atestă dobânzile și cheltuielile prevăzute de art. 54 și art. 55 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin. Pe baza contului de întoarcere și a titlului însuși, debitorul de regres care a achitat cambia poate pretinde de la debitorii săi de regres sau de la obligatul principal suma plătită în total pentru acest titlu, inclusiv suma achitată pentru "contul de întoarcere". În absența contului de întoarcere, el va putea pretinde numai suma din cambie împreună cu dobânda legală de la scadență plus taxele legale de protest, de executare sau acționare. În plus față de aceste sume, el va avea dreptul de a cere și plata cheltuielilor făcute de el personal, pentru care posedă documente valabile.Pct. 298. – Oricare girant care a plătit cambia poate șterge girurile giranților următori. Aceasta este posibil deoarece girantul (sau avalistul acestuia) care a plătit cambia, fiind garant față de posesorii ulteriori pentru plata cambiei, nu poate pretinde de la giranții ulteriori efectuarea unei plăți pe care el însuși a garantat-o.Pct. 299. – Oricare girant care a plătit cambia poate șterge propriul său gir, deoarece giranții ulteriori sunt eliberați de răspundere și deci nu mai există posibilitate de regres împotriva sa.Pct. 300. – Un girant care a șters propriul său gir în condițiile de mai sus și care dorește să mai transmită cambia după ce a plătit-o va trebui să facă un nou gir, gir care îl va obliga în funcție de conținutul său și de momentul în care îl dă.În temeiul art. 56 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"În cazul unui regres, după o acceptare parțială, acel care plătește suma pentru care cambia nu a fost acceptată poate cere să se facă mențiunea de această plată pe cambie și să i se dea chitanță. Posesorul trebuie, în afară de aceasta, să-i predea o copie a cambiei, certificată conform, cum și protestul, pentru a-i face posibil exercițiul regresurilor ulterioare."Pct. 301. – În cazul în care o cambie este acceptată parțial de către tras și posesorul exercită regresul pentru neacceptare, iar diferența de sumă care nu a fost acceptată de către tras este plătită de o altă persoană obligată cambial, atunci aceasta din urmă persoană are dreptul să ceară posesorului următoarele: menționarea pe cambie a plății efectuate de către ea, primirea unei chitanțe și a unei copii a cambiei certificată pentru conformitate de către acesta, precum și protestul dresat anterior pentru neacceptarea unei părți din sumă.Toate aceste dovezi îi sunt necesare acestei persoane obligate cambial care efectuează restul de plată pentru a putea, la rândul său, să exercite regresul.–––-În temeiul art. 57 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Oricare persoană, având dreptul să exercite regresul poate, dacă nu s-a stipulat altfel, să se despăgubească prin o nouă cambie (contracambie), trasă la vedere asupra unuia din giranții săi și plătibilă la domiciliul acestuia.Contracambia cuprinde, în afară de sumele arătate la art. 53 și 54, un drept de curtaj și taxa de timbru pentru ea.Dacă contracambia este trasă de posesor, suma este fixată după cursul unei cambii la vedere, trasă de la locul unde cambia originară era plătibilă asupra locului domiciliului girantului. Dacă contracambia este trasă de un girant, suma este fixată după cursul unei cambii la vedere, trasă de la locul unde trăgătorul contra-cambiei are domiciliul asupra locului domiciliului girantului."Pct. 302. – Dacă la scadență acceptantul unei cambii nu plătește, posesorul titlului, care dorește să încaseze mai repede suma care îi este datorată, va putea să se despăgubească prin tragerea unei noi cambii (contracambie) asupra unuia din giranții săi plătibilă la domiciliul acestuia, evitând astfel cheltuielile și întârzierile necesare susținerii unei proceduri de executare cambială.Pct. 303. – Contracambia va trebui să cuprindă toate mențiunile esențiale cerute pentru validitatea unei cambii.Pct. 304. – Suma de plată a contracambiei va fi suma care poate fi cerută prin acțiunea de regres, plus un drept de curtaj și taxa de timbru aferentă contracambiei. În ceea ce privește suma cerută prin contracambie, dacă respectiva cambie este trasă de posesor, suma se va fixa după procedura aferentă unei cambii la vedere, trasă de la locul unde cambia originară este plătibilă asupra locului domiciliului girantului sau avalistului acestuia. Dacă contracambia este trasă de un girant (sau avalist care a plătit cambia), suma din cambie se va determina după procedura aferentă unei cambii la vedere, trasă de la locul unde trăgătorul contracambiei are domiciliul asupra locului domiciliului girantului sau avalistului acestuia.Pct. 305. – Scadența contracambiei poate fi numai la vedere.Pct. 306. – Trasul în contracambie nu poate fi decât un debitor de regres sau avalistul acestuia și în nici un caz trasul sau un obligat principal sau avaliștii acestora.Pct. 307. – Locul de plată al contracambiei va fi domiciliul aceluia asupra căruia contracambia a fost trasă.Pct. 308. – Regresul prin contracambie se poate exercita tot timpul cât durează prescripția cambială.–––-În temeiul art. 58 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"După trecerea termenelor fixate:a)pentru prezentarea unei cambii la vedere sau la un anume timp de la vedere; … b)pentru facerea protestului de neacceptare sau de neplată; … c)pentru prezentarea la plată în cazul stipulațiunii "fără cheltuieli". … Posesorul este decăzut din drepturile sale împotriva giranților, împotriva trăgătorului și împotriva celorlalți obligați cu excepțiunea acceptantului.În cazul în care cambia nu este prezentată spre acceptare în termenul stipulat de trăgător, posesorul este decăzut din dreptul său de regres, atât pentru neplată, cât și pentru neacceptare, afară numai dacă nu rezultă din cuprinsul stipulațiunii că trăgătorul a înțeles să se descarce numai de garanția de acceptare.Dacă stipulațiunea unui termen pentru prezentare este cuprinsă într-un gir, numai girantul poate opune lipsa."Pct. 309. – În următoarele situații posesorul unei cambii este decăzut din drepturile sale față de persoanele obligate în regres:a)în cazul neprezentării la plată a unei cambii la vedere sau la un anumit timp de la vedere, în termen de un an de la data emiterii sale; … b)în cazul neîntocmirii protestului de neacceptare sau de neplată; … c)în cazul neprezentării la plată atunci când cambia cuprinde clauza "fără cheltuieli". … Prin aceste fapte, posesorul, deși pierde acțiunea de regres, nu pierde însă acțiunea directă contra acceptantului și nici contra avalistului acestuia.Pct. 310. – Acțiunea de regres nu va putea fi exercitată nici pentru lipsa de acceptare, nici pentru lipsa de plată, dacă titlul nu a fost prezentat pentru acceptare în termenul stipulat de trăgător, cu excepția cazului în care rezultă din titlu că trăgătorul a înțeles să se descarce numai de garanția de acceptare. Faptul că posesorul nu este decăzut din drepturile sale față de obligații de regres trebuie să rezulte din cuprinsul stipulației privind prezentarea la acceptare, fără a se putea recurge în acest sens la acte sau dovezi exterioare titlului din care să se deducă eventual intenția trăgătorului.Pct. 311. – Mențiunea prin care posesorul cambiei este obligat să prezinte cambia la acceptare poate fi pusă numai de către trăgător sau de către un girant. În această situație, numai girantul care a inserat o asemenea clauză se poate prevala de lipsa de prezentare a cambiei la acceptare la termenul stipulat.–––-În temeiul art. 59 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Când prezentarea cambiei sau facerea protestului în termenele prescrise este împiedicată de un obstacol de neînlăturat (prevedere legală, caz fortuit ori de forță majoră), aceste termene sunt prelungite.În temeiul art. 59 alin. 2 din Legea nr. 58/1934, cu modificările și completările ulterioare:Posesorul este dator să aducă, fără întârziere, la cunoștința girantului său, prin scrisoare recomandată, cazul fortuit ori de forță majoră și să facă pe cambie mențiune datată și semnată de el de această încunoștințare; pentru rest se aplică dispozițiile art. 49.––––Alin. 2 al art. 59 din Legea nr. 58/1934 a fost modificat conform pct. 35 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.După încetarea cazului fortuit ori de forță majoră, posesorul trebuie, fără întârziere, să prezinte cambia spre acceptare sau spre plată și dacă este nevoie s-o protesteze.Dacă cazul fortuit ori de forță majoră ține peste treizeci de zile de la scadență, drepturile de regres pot fi exercitate fără a fi nevoie de prezentare și de protest.Pentru cambiile la vedere sau la un anume timp de la vedere, termenul de treizeci de zile curge de la data când posesorul a încunoștințat pe girantul său despre cazul fortuit ori de forță majoră, chiar dacă încunoștințarea este făcută înainte de expirarea termenului de prezentare; la termenul de 30 de zile se adaugă termenul de vedere sau de la un timp de la vedere, arătat în cambie.Nu se socotesc cazuri fortuite, ori de forță majoră, faptele pur personale ale posesorului sau ale persoanei pe care acesta a însărcinat-o să prezinte cambia sau de a o protesta."Pct. 312. – Posesorul unei cambii poate fi dispensat de obligația de a dresa protestul, în caz de neacceptare sau de neplată, numai dacă este împiedicat de un obstacol de neînlăturat (prevedere legală, caz fortuit ori de forță majoră). În aceste situații termenele sunt prelungite.Pct. 313. – Dacă forța majoră sau cazul fortuit durează mai mult de 30 de zile de la scadență, drepturile de regres pot fi exercitate fără a mai fi nevoie de prezentare și de protest.Pct. 314. – Sarcina furnizării dovezii cazului fortuit sau de forță majoră incumbă posesorului cambiei, iar faptele invocate a fi cazuri fortuite sau de forță majoră sunt lăsate la aprecierea instanțelor judecătorești.Pct. 315. – În cazul în care posesorul cambiei a săvârșit o greșeală în exercițiul conservării dreptului său de regres, această culpă nu poate fi acoperită de cazul fortuit sau de forță majoră. Pe de altă parte nici faptele pur personale ale posesorului sau ale persoanei pe care acesta a împuternicit-o să prezinte cambia la acceptare sau la plată, sau să o protesteze, nu sunt considerate cazuri fortuite sau de forță majoră.Pct. 316. – După încetarea cazului fortuit sau de forță majoră, posesorul trebuie, fără întârziere, să prezinte cambia spre acceptare sau spre plată și dacă este nevoie să o protesteze. Cuvintele "fără întârziere" se referă la perioada de timp cuprinsă între data încetării cazului fortuit sau de forță majoră și prezentarea sau protestarea cambiei, perioadă de timp care nu poate fi mai lungă decât intervalul de timp dintre ziua scadenței și ultima zi de prezentare sau de dresare a protestului. Art. 59 alin. 1 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin prevede că aceste termene, prin apariția unui caz fortuit sau de forță majoră, sunt prelungite.Pct. 317. – De îndată ce cazul fortuit sau de forță majoră s-a produs, posesorul cambiei, pentru a putea fi exonerat de obligația de prezentare sau de protestare, este obligat să aducă aceste evenimente la cunoștința girantului său prin scrisoare recomandată, «fără întârziere», sintagmă al cărei înțeles a fost definit la pct. 316.Posesorul cambiei este obligat să redacteze pe fața titlului o mențiune datată și semnată de el privind notificarea respectivă.Pct. 317 a fost modificat de pct. 36 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 318. – Neîndeplinirea obligațiilor menționate la articolul precedent din prezentele norme-cadru atrage pentru posesor pierderea dreptului la acțiunea de regres, pierdere a cărei rațiune rezidă în prejudiciul pe care se prezumă că-l suferă girantul prin necunoașterea la timp a acestor evenimente în perioada în care el, girantul, la rândul său, ar fi putut să solicite și să-și asigure plata cambiei din partea obligatului principal.–––-În temeiul art. 60 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Între mai mulți obligați care au o situație egală în cambie nu se poate exercita acțiunea cambială, raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate după normele relative la obligațiunile solidare."Pct. 319. – În cazul în care, într-o cambie, mai mulți obligați au o poziție egală (ex: cotrăgători sau cogiranți) și unul sau mai mulți dintre ei au plătit cambia iar alții nu, raporturile dintre aceste persoane vor fi soluționate după normele de drept comun, aplicându-se, în același timp, principiile obligației solidare.Raporturile între obligații cambiali cu o poziție egală în cambie nu se pot soluționa pe cale de acțiune sau de executare cambială.În temeiul art. 61 și art. 62 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, modificate prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată prin Legea nr. 83/1994:"Art. 61 – Cambia are valoare de titlu executor pentru capital și accesorii stabilite conform art. 53, 54 și 57. Până la unificarea regulilor de procedură, se extinde, în ce privește cambia, formula executorie, astfel cum este arătată în art. 135 din Codul de procedură civilă din Vechiul Regat.*)____________*) Vezi art. 269 din Codul de procedură civilă. Competentă pentru a învesti cambia cu formulă executorie este judecătoria.Încheierea de învestire nu este supusă apelului.Cambia emisă în străinătate are aceleași efecte executorii, dacă acestea sunt admise și de legea locului unde cambia a fost emisă.Somațiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.Pentru obligațiunile cambiale subscrise prin procură, somațiunea va face mențiune și de actul din care rezultă mandatul."Art. 62 – În termen de 5 zile de la primirea somațiunii, debitorul poate face opoziție la executare.Opoziția se va introduce la judecătoria care a învestit cambia cu formulă executorie. Judecătoria va judeca opoziția potrivit Codului de procedură civilă, de urgență și cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.Hotărârea pronunțată asupra opoziției va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la pronunțare.Instanța va putea suspenda executarea numai în caz când oponentul nu recunoaște semnătura, înscriindu-se în fals sau nu recunoaște procura.În caz de suspendarea executării, creditorul va putea obține măsuri de asigurare.Pct. 320. – În acțiunile lor cambiale Banca Națională a României și instituțiile de credit se vor integra în procedurile de executare silită, ținând seamă de următoarele elemente orientative:a)cambia are valoarea unui titlu executor pentru suma înscrisă pe titlu împreună cu dobânda (dacă aceasta a fost stipulată), pentru dobânda legală calculată cu începere de la data scadenței, pentru cheltuielile de protest și cheltuielile pentru încunoștințare (notificare) precum și pentru alte cheltuieli justificate. Executarea cambială urmează o procedură specială; … b)posesorul cambiei are următoarele drepturi în ceea ce privește o cambie pe care debitorul cambial nu o onorează la scadență: … – să intenteze o acțiune cambială prin care să obțină o hotărâre judecătorească asupra cambiei neplătite la scadență;– să procedeze la executarea cambială;c)procedura executării cambiale este următoarea: pe baza cambiei ajunsă la scadență și neplătită de debitorul cambial, posesorul acesteia poate cere judecătoriei învestirea ei cu formulă executorie; … d)judecătoria, verificând existența elementelor formale ale cambiei și ajungerea ei la scadență, printr-o încheiere de învestire, va dispune aplicarea formulei executorii pe titlu. Încheierea de învestire nu este supusă apelului; … e)pentru învestirea cambiei cu formulă executorie nu este necesară prezentarea actului de protest. Prin încheierea de învestire nu se poate dispune ca același act să se execute față de unii debitori și față de alții nu; debitorii pentru executarea cărora este necesară dresarea protestului sunt liberi a se prevala sau nu de neîndeplinirea formalității de dresare a protestului. … Debitorii de regres care înțeleg a se prevala de neefectuarea protestului sunt în drept ca pe cale de contestație la executare să invoce nulitatea actelor de executare pentru lipsa protestului;f)o dată ce cambia a fost învestită cu formulă executorie, posesorul ei va putea proceda la îndeplinirea formalităților de executare, pe toată perioada de timp cât dreptul său nu a fost prescris, respectiv: trei ani de la scadență contra obligatului principal; un an de la scadență contra girantului sau a altor debitori de regres; șase luni de la scadență dacă este vorba de regresul unui girant sau al altui debitor de regres care a plătit. Procedura de executare silită se va efectua la judecătoria în a cărei rază de competență se află locul de plată al cambiei; … g)executarea va începe printr-o somație adresată unuia sau oricăruia dintre obligații cambiali. Somația se va face conform regulilor de procedură în materia executării silite. Ea cuprinde: transcrierea exactă a cambiei, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată. Această sumă se stabilește de către posesor prin actul de somație; … h)dacă executarea se va face contra unui debitor de regres, somația va cuprinde transcrierea actului de protest, act care, cuprinzând la rândul său reproducerea exactă a cambiei, face inutilă transcrierea titlului și în actul de somație; … i)dacă debitorul contra căruia se face executarea a semnat cambia, în orice calitate, prin procură, în somație va fi menționat actul din care rezultă mandatul; … j)somația pentru executare se va comunică debitorului căruia îi este adresată conform normelor de procedură respective. Neîndeplinirea comunicării somației conform cu aceste norme atrage nulitatea acesteia, cu toate consecințele care decurg atât în ceea ce privește formele de executare pe baza unei astfel de somații, cât și în ceea ce privește durata prescripției, care se întrerupe numai printr-o executare valabilă; … k)în termen de cinci zile de la primirea somației debitorul va putea face opoziție la executare; … l)opoziția se adresează la judecătoria care a învestit cambia cu formulă executorie. Prin urmare, în caz de comisie rogatorie, debitorul nu va putea face opoziție la judecătoria care execută și nici opoziție pentru a opri efectele executorii ale titlului cambial; … m)nu vor putea face contestație la judecătoria care execută decât terțele persoane, străine de cambie, dovedind că bunurile asupra cărora se îndreaptă executarea nu aparțin debitorului urmărit; … n)opoziția se judecă în ședință publică, de urgență și cu precădere înaintea oricărei alte cauze. În contra hotărârii pronunțate asupra opoziției se poate face apel în termen de 15 zile de la pronunțare, apel care se declară și se judecă conform regulilor de procedură civilă; … o)pe baza opoziției, judecătoria care a început executarea va putea suspenda executarea numai dacă oponentul nu recunoaște semnătura de pe titlu, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaște procura; … p)desfășurarea și încheierea executării nu împiedică judecarea în continuare a opoziției; … r)în cazul în care se stabilește că posesorul cambiei nu avea dreptul să ceară și să desfășoare executarea cambiei, acesta va fi obligat prin hotărâre judecătorească să restituie suma încasată, plus cheltuielile de judecată și de executare; … s)eventualele daune, ocazionate de o executare nelegală, nu se pot pretinde și stabili decât pe cale de acțiune separată, conform regulilor de drept comun; … t)în cazul în care judecătoria acordă suspendarea executării, creditorul are dreptul ca, pe baza titlului pe care-l posedă și fără necesitatea altei acțiuni decât însăși cererea de executare, să obțină de la aceeași judecătorie ca măsură de asigurare asupra debitorului oponent: un sechestru asigurator, o poprire sau o posibilă urmărire de venituri; … u)prevederile art. 61 și art. 62 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin se aplică și cambiilor emise în străinătate, dacă asemenea efecte executorii sunt admise și de legea locului unde cambia a fost emisă. … Pct. 320 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 63 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"În procesele cambiale pornite, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție la somația de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepțiunile de nulitatea titlului, potrivit dispozițiunilor art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 19.Excepțiunile personale vor trebui să fie de grabnică soluțiune și întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.Excepțiunile cambiale trebuiesc propuse la primul termen de înfățișare.Prin primul termen de înfățișare se înțelege primul termen la prima instanță, când procedura fiind îndeplinită părțile pot pune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau oponentul nu se prezintă."Pct. 321. – Excepțiile pe care un debitor cambial le poate opune posesorului cambiei se împart în următoarele categorii:a)excepții privitoare la nulitatea titlului; … b)excepții decurgând din raporturile personale dintre posesorul și debitorul cambiei (excepții personale); … c)excepții privitoare la condițiile de exercitare ale acțiunii sau execuției cambiale (excepții procedurale). … Pct. 322. – Excepțiile privitoare la nulitatea titlului sunt:a)excepții deduse din însăși forma cambiei (excepții formale); … b)excepții bazate pe lipsa de valoare juridică a condițiilor de formă numai aparent existente (incapacitatea, falsul, lipsa de mandat). … Pct. 323. – Pentru ca o cambie să fie valabilă nu este necesar ca ea să întrunească condițiile esențiale menționate în art. 1 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin din chiar momentul emiterii sale, ci în momentul prezentării titlului la plată. Completarea titlului trebuie să se facă în conformitate cu înțelegerea intervenită între trăgător și primitor.Pct. 324. – În cazul în care titlul nu se prezintă la plată regulat ca formă, lipsindu-i unul sau mai multe dintre elementele esențiale, comentate în prezentele norme-cadru în legătură cu art. 1 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin, un asemenea titlu nu are valoarea juridică a unei cambii. O astfel de cambie este nulă din punctul de vedere al dreptului cambial. Nulitatea cambiei pentru asemenea vicii de formă rezultă din chiar cuprinsul cambiei și nu necesită alte probe.Pct. 325. – Excepțiile bazate pe lipsa de valoare juridică a condițiilor de formă numai aparent existente nu rezultă din cuprinsul titlului, de aceea ele trebuie dovedite cu probe exterioare acestuia.Pct. 326. – Excepțiile referitoare la forma titlului (excepțiile formale) pot fi invocate de oricare dintre semnatarii cambiei, deoarece titlul se prezintă inform din punct de vedere al dreptului cambial.Pct. 327. – Excepțiile referitoare la incapacitate, fals sau lipsă de reprezentare valabilă nu pot fi invocate decât de către persoanele ale căror obligații sunt lovite de nulitate în chiar substanța lor pe aceste considerente.Pct. 328. – Excepțiile personale derivă din raporturile juridice care intervin între părțile semnatare ale cambiei. Aceste raporturi constituie, de regulă, raportul fundamental al obligației cambiale abstracte.Excepțiile personale sunt:a)excepții referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulația cambiei; … b)excepții referitoare la viciile de consimțământ; … c)excepții izvorând din raporturi ulterioare creației cambiale. … Pct. 329. – Excepțiile personale pot fi dovedite numai prin acte scrise "de grabnică soluțiune". Prin "acte scrise de grabnică soluțiune" se înțelege acele acte prin care excepția se dovedește completă, adică fără a mai fi necesară administrarea unor probe suplimentare deosebite care ar temporiza soluționarea procesului cambial.Pct. 330. – Excepțiile bazate pe lipsa condițiilor necesare pentru exercițiul acțiunii sau executării cambiale sunt:a)neposedarea cambiei în original (cu excepția cazului în care cambia a fost înlocuită printr-o hotărâre de amortizare și această hotărâre ține locul titlului); … b)lipsa de legitimare formală din partea posesorului, când acesta nu justifică posesiunea cambiei printr-o serie neîntreruptă de giruri; … c)lipsa protestului sau nulitatea acestuia; … d)prescripția acțiunii sau executării cambiale; … e)pierderea acțiunii în cazul prevăzut de art. 80 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin. … Aceste excepții rezultă din prezentarea actelor în baza cărora se exercită acțiunea sau executarea cambială.Pct. 331. – Toate excepțiile cambiale, de orice fel, trebuie invocate la primul termen de înfățișare. Prin primul termen de înfățișare se înțelege: primul termen la prima instanță când, procedura fiind îndeplinită, părțile pot pune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau oponentul nu se prezintă.În temeiul art. 64 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Dacă din raportul care a dat naștere emisiunii sau transmisiunii cambiei, derivă o acțiune cauzală, aceasta rămâne în ființă cu toată emiterea sau transmisiunea cambiei, afară de cazul când se dovedește novațiunea.O asemenea acțiune nu poate fi însă exercitată decât după ce se dovedește cu protestul lipsa de acceptare sau de plată.Posesorul cambiei nu poate exercita acțiunea cauzală decât oferind debitorului restituirea cambiei, depunând-o la grefa instanței competente, justificând în același timp îndeplinirea formalităților necesare pentru conservarea față de debitor a acțiunilor de regres ce-i pot aparține."Pct. 332. – Titularul creanței, care rezultă din raportul fundamental care stă la baza emiterii cambiei, poate exercita pe lângă o acțiune cambială și o acțiune cauzală. Acțiunea cauzală este acțiunea pe care titularul creanței exprimată în forma cambială o poate exercita în legătură cu raportul fundamental, conform regimului juridic care-l guvernează.Pct. 333. – Pentru a putea exercita acțiunea cauzală, posesorul cambiei are obligația de a restitui debitorului cambiei titlul, prin depunere la grefa judecătoriei competente, dovedind totodată că a îndeplinit formalitățile necesare pentru conservarea față de debitor a acțiunilor de regres ce-i pot aparține și la care ar putea recurge.Pct. 334. – Dacă creditorul a exercitat una din cele două acțiuni, cea cauzală sau cea cambială, nu o va mai putea exercita pe cealaltă.Pct. 335. – Dacă scadența obligației rezultând din raportul fundamental este mai mică decât aceea decurgând din titlul cambial, posesorul cambiei nu va putea acționa pe calea raportului fundamental la prima scadență. Dacă însă situația este inversă, debitorul, care a acceptat titlul cambial pentru un termen mai scurt, renunță la scadența raportului fundamental.Pct. 336. – Intentarea acțiunii cambiale nu întrerupe prescripția acțiunii cauzale și invers, iar persoana care a ales calea acțiunii cambiale va putea schimba cererea, cerând o hotărâre judecătorească în ceea ce privește relațiile care decurg din raportul fundamental.Schimbarea acțiunii cambiale cu cea cauzală se poate face numai la prima instanță.Pct. 337. – În cazul în care, prin voința expresă a părților, se dovedește că, prin emiterea cambiei, părțile au înțeles să noveze (reînnoiască) raportul fundamental, orice acțiune decurgând din acest raport este considerată stinsă, creditorului rămânându-i numai exercițiul drepturilor cambiale.În temeiul art. 65 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Când posesorul a pierdut acțiunea cambială în contra tuturor obligaților și nu are contra acestora acțiune cauzală, poate exercita contra trăgătorului, acceptantului sau girantului o acțiune pentru plata sumei cu care aceștia s-au îmbogățit fără cauză în dauna sa."Pct. 338. – În cazul în care posesorul unei cambii a pierdut exercițiul acțiunii sau executării cambiale împotriva tuturor obligaților fără a avea la dispoziție nici măcar exercițiul unei acțiuni cauzale, atunci posesorul poate apela la exercițiul unei acțiuni denumită acțiune de îmbogățire fără justă cauză.Pct. 339. – În temeiul acțiunii de îmbogățire fără justă cauză, posesorul cambiei, justificând posesiunea acesteia conform dreptului cambial, poate cere de la trăgător, de la acceptant sau de la girant, plata sumei cu care aceștia s-au îmbogățit fără justă cauză în dauna sa.Pct. 340. – Acțiunea de îmbogățire fără justă cauză nu va putea fi îndreptată contra trasului, deoarece, acesta nu este obligat cambial mai înainte de acceptare. De asemenea, ea nu va putea fi intentată nici contra avaliștilor sau acceptantului prin intervenție, deoarece, pentru obligația pe care aceștia și-o asumă, nu au în mod obișnuit nici un avantaj.Pct. 341. – Acțiunea de îmbogățire fără justă cauză prezintă un caracter cambial. De aceea contra ei vor putea fi ridicate aceleași excepții care sunt admise și în cazul exercitării acțiunii cambiale.Pct. 342. – Pentru exercitarea acțiunii de îmbogățire fără justă cauză trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții:a)existența unui titlu cambial, în baza căruia posesorul acestuia ar fi putut exercita acțiunea cambială; … b)imposibilitatea de a folosi acțiunea fundamentală, ca o consecință a pierderii acțiunii cambiale. Această situație poate apare în special atunci când este vorba de persoane care nu au avut raporturi directe între ele, în caz de scontare, când nu s-a născut o acțiune cambială sau când acțiunea fundamentală s-a stins prin novațiune; … c)îmbogățirea debitorului cambial în dauna creditorului. … +
Capitolul VIIIDESPRE PROTEST–––-În temeiul art. 66 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, modificat prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată prin Legea nr. 83/1994:"Protestul se dresează de executorul judecătoresc.Asistența martorilor nu este necesară la dresarea protestului."Pct. 343. – Rolul executorului judecătoresc care dresează protestul este acela de a constata în mod public refuzul de plată din partea obligatului principal.Pct. 344. – Executorul judecătoresc care dresează protestul nu are dreptul de a încasa suma prevăzută în cambie.Pct. 345. – Actul de protest dresat de o altă persoană decât acelea prevăzute de art. 66 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin este nul pentru cauza de incompetență.În temeiul art. 67 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, modificat prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată prin Legea nr. 83/1994:"Protestul poate fi dresat prin act separat, pe însuși originalul titlului sau pe unul din exemplare, pe copia ori pe un adaos al acestora. Dacă protestul se dresează pe un adaos, cel care l-a dresat trebuie să pună ștampila judecătoriei pe linia de unire.Pentru mai multe titluri plătibile de aceeași persoană, în același loc, protestul se poate face la cererea posesorului, printr-un singur act separat.Dacă protestul este cuprins în act separat, mențiune de facerea protestului va fi făcută pe titlul depus spre protest."Pct. 346. – Executorul judecătoresc care încheie protestul poate să îl redacteze pe originalul cambiei sau prin act separat.Pct. 346 a fost modificat de pct. 37 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 347 a fost abrogat de pct. 38 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 348 a fost abrogat de pct. 39 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 349. – În cazul în care protestul este întocmit ca un act separat, este obligatoriu ca pe cambie să se facă mențiunea "protestat".Pct. 350. – În scopul facilitării exercitării drepturilor cambiale ale posesorului mai multor cambii plătibile de aceeași persoană, acesta are dreptul de a solicita întocmirea unui unic protest pentru toate aceste cambii, într-un singur act separat.În temeiul art. 68 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, modificat prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată prin Legea nr. 83/1994:"Protestul trebuie făcut în locurile prevăzute de art. 42 contra persoanelor respectiv indicate de acest articol, chiar dacă nu sunt prezente.Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi găsit, protestul se dresează la judecătoria în a cărei rază teritorială se află locul de plată indicat în cambie.Incapacitatea persoanelor cărora cambia trebuie să fie prezentată nu dispensează de obligațiunea de a dresa protestul contra acestora, cu excepția celor prevăzute de ultimul alineat al art. 49.Dacă persoana căreia trebuie să fie prezentată cambia a încetat din viață, protestul se va face de asemenea pe numele său, după regulele precedente."Pct. 351. – Actul de protest se întocmește la cererea posesorului cambiei la judecătoria în a cărei rază teritorială se găsește locul plății cambiei.Pct. 352. – Art. 42 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin stabilește că în lipsa indicării unei adrese pentru plata cambiei, aceasta să fie prezentată:a)la domiciliul trasului sau al persoanei desemnate în cambie să plătească pentru el; … b)la domiciliul acceptantului prin intervenție sau al persoanei desemnată în cambie să plătească pentru acesta; … c)la domiciliul celui indicat la nevoie. … De aceea, în acest caz, al lipsei unei indicații privind adresa la care se va face plata cambiei, protestul va fi întocmit la cererea posesorului cambiei, la judecătoria în a cărei rază teritorială se găsește domiciliul persoanelor indicate de art. 42 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin.Pct. 353. – Protestul întocmit în alt loc decât cel indicat în cambie sau, în lipsa unei asemenea indicații, în alt loc decât cel prezumat conform art. 42 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin, este nul. Consecința nulității protestului este decăderea posesorului din exercițiul acțiunii sau executării de regres.Pct. 354. – Protestul se întocmește contra acceptantului, care este obligatul principal pentru plata cambiei, în contra trasului dacă este vorba de o cambie neacceptată, sau în contra celorlalte persoane prevăzute de art. 42 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin.Pct. 355. – Art. 98 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin prevede că prin cuvântul "domiciliu", în sensul legii cambiale, se înțelege locul unde persoana obligată își are locuința sau sediul, iar prin expresia "loc de plată" se înțelege întreg teritoriul localității respective. De aceea, în cazul în care domiciliul persoanelor contra cărora se întocmește protestul nu poate fi găsit, protestul se va putea face la orice judecătorie de pe raza locului de plată, la libera alegere a posesorului cambiei ("protest în vânt").Pct. 356. – Obligația întocmirii protestului există chiar dacă persoanele contra cărora acesta este întocmit nu sunt prezente la acel domiciliu.Pct. 357. – Incapacitatea persoanelor cărora cambia trebuie să le fie prezentată nu scutește pe posesor de obligația întocmirii protestului. De la această regulă este exceptată numai ipoteza prevăzută de art. 49 alin. 6 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin, caz în care sentința de declarare în stare de faliment a trasului sau a trăgătorului (în caz de cambie stipulată neacceptabilă) ține loc de act de protest pentru exercitarea regresului cambial.Pct. 358. – Dacă persoana contra căreia se întocmește protestul a încetat din viață, actul de protest se va face, nu pe numele moștenitorilor săi, ci pe numele decedatului (decujus), după regulile indicate în punctele prezentelor norme-cadru. În acest caz, posesorul cambiei nu este scutit de întocmirea protestului pentru conservarea acțiunii sau executării de regres.În temeiul art. 69 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, modificat prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată prin Legea nr. 83/1994:"Protestul trebuie să cuprindă:1)Anul, luna, ziua și ora în care a fost dresat; … 2)Numele și prenumele celui care a cerut facerea protestului; … 3)Numele și prenumele persoanei sau persoanelor contra cărora s-a făcut protestul; … 4)Arătarea locurilor în care a fost dresat cu mențiunea cercetărilor făcute, conform art. 42; … 5)Transcrierea exactă a cambiei, dacă protestul nu s-a făcut chiar pe înscrisul cambial; … 6)Somațiunea de plată, răspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obținut nici un răspuns. … Protestul va fi subscris de cel care l-a dresat.Când trasul căruia i se prezintă spre acceptare o cambie cere ca o nouă prezentare să-i fie făcută în ziua următoare, această cerere trebuie cuprinsă în protest."Pct. 359. – În actul de protest este obligatoriu să fie incluse următoarele elemente:a)anul, luna, ziua și ora întocmirii protestului; … b)numele și prenumele celui care a cerut întocmirea protestului; … c)numele și prenumele persoanei sau persoanelor contra cărora s-a întocmit protestul; … d)indicarea locurilor în care protestul a fost întocmit și menționarea cercetărilor care au fost făcute, conform cu art. 42 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin; … e)transcrierea exactă a textului cambiei în cazul în care protestul nu a fost făcut chiar pe titlu; … f)somația de plată, răspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obținut nici un răspuns. … Pct. 360. – Protestul va fi subscris de executorul judecătoresc care l-a dresat.Pct. 361. – Lipsa totală a uneia sau a mai multor mențiuni esențiale din actul de protest poate atrage nulitatea acestuia, dacă judecătorul de fond apreciază că ele nu rezultă nici expres, nici implicit din textul actului de protest.Pct. 362. – În cazul în care trasul căruia i se prezintă cambia spre acceptare cere ca posesorul acesteia să-i facă o nouă prezentare în ziua următoare, conform art. 27 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin, iar în ziua respectivă trasul nu acceptă cambia, este obligatoriu ca în actul de protest posesorul cambiei să menționeze și acest fapt.–––-În temeiul art. 70 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Ștersăturile, îndreptările și scrisul printre rânduri sau cu semn de trimitere trebuiesc să fie aprobate de acel care face protestul."Pct. 363. – Executorul judecătoresc care dresează protestul aprobă orice ștersătură, modificare, adăugare realizată prin intermediul scrisului printre rânduri sau ca un semn de trimitere.–––-În temeiul art. 71 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Cel care face protestul este dator să treacă protestele în întregime, zi cu zi, după ordinea datei, într-un registru special.Originalul protestului se va înmâna celui ce a cerut protestul.În caz de pierdere, originalul poate fi înlocuit printr-o copie legalizată după registru."Pct. 364. – Executorul judecătoresc care dresează protestul trebuie să-l înregistreze în aceeași zi într-un registru special.Pct. 365. – Cel care a cerut dresarea protestului are dreptul la originalul actului de protest care-i este înmânat de executorul judecătoresc care dresează protestul.Pct. 366. – În cazul pierderii originalului actului de protest, acesta va putea fi înlocuit printr-o copie legalizată după registrul judecătoriei unde a fost dresat protestul.–––-În temeiul art. 72 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, modificat prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată prin Legea nr. 83/1994:"Judecătoriile țin un registru de proteste, în care se înregistrează, zilnic și în ordinea datei, cambiile protestate, cu efectuarea mențiunilor cerute de articolele precedente.În prima zi a fiecărei săptămâni, fiecare judecătorie trimite Camerei de Comerț și Industrie județene sau, după caz, a municipiului București, un tabel cu protestele de neplată a cambiilor, făcute în cursul săptămânii precedente. Acest tabel trebuie să indice data protestului, numele și prenumele persoanei împotriva căreia s-a dresat protestul, al celei care a cerut protestul, numele și prenumele trăgătorului, suma datorată și scadența titlului protestat."Pct. 367. – Judecătoriile țin un registru special în care protestele sunt înregistrate în întregime, zilnic, în ordinea dresării lor.Pct. 368. – În prima zi a fiecărei săptămâni, pe baza registrului special de evidență a protestelor pe care-l țin, judecătoriile transmit către Camera de Comerț și Industrie a județului respectiv sau a municipiului București un tabel cu protestele de neplată dresate în cursul săptămânii precedente.Pct. 369. – Tabelele întocmite de judecătorii privind protestele de neplată cuprind următoarele elemente privind fiecare protest:a)data protestului; … b)numele și prenumele persoanei împotriva căreia s-a făcut protestul; … c)numele și prenumele persoanei care a cerut protestul; … d)numele și prenumele trăgătorului; … e)suma datorată; … f)scadența titlului protestat. … Pct. 370. – Tabelele privind protestele dresate sunt un mijloc pentru cunoașterea situației financiare a comercianților și societăților comerciale și luarea unor eventuale măsuri pentru declararea în faliment în caz de încetare de plăți a unor comercianți sau a unor societăți comerciale, acumularea unui număr important de proteste fiind un indiciu al acestei stări.Pe baza tabelelor privind protestele de neplată pe care Banca Națională a României le va solicita Camerelor de Comerț și Industrie județene și a municipiului București, Banca Națională a României va organiza fișierul central de date privind titlurile cambiale protestate și va furniza la cererea instituțiilor de credit informații privind aceste titluri.Pct. 370 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 73 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"În afară de cazul când trăgătorul a stipulat obligațiunea de protest, acesta poate fi înlocuit, dacă posesorul se învoiește, printr-o declarație de refuz de acceptare sau plată scrisă și datată pe titlu sau pe adaos, semnată de cel împotriva căruia protestul urma să fie făcut. Această declarațiune trebuie să fie învestită cu data certă, în termenul stabilit pentru facerea protestului."Pct. 371. – Protestul este un act solemn, care nu poate fi dresat decât în condițiile prevăzute de lege și nici nu poate fi înlocuit prin vreun alt act.Pct. 372. – Unica modalitate de înlocuire a actului de protest este următoarea: cu aprobarea posesorului cambiei, cel împotriva căruia se dresează protestul dă o declarație de refuz de acceptare sau de plată. Declarația va fi scrisă și datată pe titlu și va fi semnată de cel împotriva căruia protestul urma să fie făcut. Această declarație va trebui să poarte în mod obligatoriu o dată certă din interiorul termenului legal pentru dresarea protestului.––––Pct. 372 a fost modificat de pct. 40 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 373. – În cazul în care trăgătorul a stipulat expres pe cambie obligația de protest, posesorul cambiei nu mai are dreptul de a fi de acord cu modalitatea evocată la articolul precedent din prezentele norme-cadru. În acest caz el este obligat să dreseze actul de protest în condițiile Legii asupra cambiei și biletului la ordin, în caz contrar el decăzând din drepturile sale privind regresul cambial. +
Capitolul IXDESPRE INTERVENȚIE–––-În temeiul art. 74 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Trăgătorul, girantul sau avalistul pot indica o persoană care să accepte sau să plătească la nevoie.Cambia poate fi, în condițiunile arătate mai jos, acceptată sau plătită de o persoană care intervine pentru oricare din obligați pe cale de regres.Intervenientul poate fi un terțiu, însuși trasul sau o persoană deja obligată prin cambie, cu excepția acceptantului.Intervenientul trebuie, în cele două zile lucrătoare ce urmează intervențiunii, să încunoștințeze de intervențiunea sa pe acel pentru care a intervenit. În caz de neobservare a acestui termen, el este răspunzător, dacă va fi locul, de paguba cauzată prin neglijența sa, fără însă ca daunele interese să poată întrece suma din cambie."Pct. 374. – Pentru a preîntâmpina situația în care trasul ar refuza să accepte sau să plătească valoarea cambiei, trăgătorul sau avalistul acestuia, un girant sau un avalist al acestuia pot stipula în cambie că, într-un asemenea caz, acceptarea sau plata cambiei se va face de către o terță persoană desemnată în acest scop. Această persoană se numește recomandatar sau indicat la nevoie.Pct. 375. – În cazul în care persoanele menționate la articolul precedent din prezentele norme-cadru nu au luat aceste măsuri asiguratorii, este posibil ca o terță persoană, care are un interes juridic oarecare ca acceptarea sau plata cambiei să nu fie refuzată, să intervină ea însăși să accepte sau să plătească acea cambie. Această terță persoană poartă numele de intervenient pentru acceptare sau pentru plată.Pct. 376. – Intervenientul poate fi nu numai o terță persoană, ci chiar însuși trasul sau o persoană obligată prin cambie cu excepția acceptantului. Intervenientul poate fi trasul în situația în care el a refuzat să accepte cambia pentru a nu credita pe trăgător, însă intervine pentru un alt semnatar al cambiei.Pct. 377. – În caz de acceptare sau de plată a cambiei prin intervenție, intervenientul este obligat ca în cele două zile lucrătoare care urmează intervenției să notifice acest fapt celui pentru care a intervenit. Nerespectarea acestei obligații atrage după sine pentru intervenient obligația de a-l despăgubi pe acela pentru care a intervenit, pentru dauna cauzată prin neglijența sa în notificare. Daunele interese datorate astfel nu pot întrece suma din cambie.Pct. 378. – Nerespectarea obligației de notificare menționată la punctul precedent din prezentele norme-cadru nu atrage însă și decăderea intervenientului din subrogarea cambială.În temeiul art. 75 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Acceptarea prin intervențiune poate fi făcută ori de câte ori posesorul unei cambii ce poate fi acceptată ar putea exercita dreptul de regres înainte de scadență.Când într-o cambie s-a indicat o persoană pentru a o accepta sau a o plăti la nevoie, la locul plății, posesorul nu poate exercita, înainte de scadență, dreptul de regres în contra acelui care a făcut indicațiunea și în contra semnatarilor următori, afară numai dacă a prezentat cambia persoanei indicate și dacă aceasta, refuzând acceptarea, acest refuz a fost constatat prin protest.În alte cazuri de intervențiune, posesorul poate refuza acceptarea prin intervențiune. Totuși, dacă o admite el pierde dreptul de a recurge, înainte de scadență, pe cale de regres, împotriva aceluia pentru care acceptarea a fost făcută și a semnatarilor următori."Pct. 379. – O cambie poate fi acceptată prin intervenție din momentul în care posesorul poate exercita dreptul său de regres până la scadența cambiei (a se vedea art. 48 lit. b) din Legea asupra cambiei și biletului la ordin și punctele din prezentele norme-cadru cu referire la acest articol din Legea asupra cambiei și biletului la ordin).Pct. 380. – În cazul în care trăgătorul sau un girant indică în textul cambiei o persoană care să o accepte sau să o plătească la nevoie, posesorul nu poate, înainte de scadență, să exercite dreptul de regres împotriva acestora sau a semnatarilor ulteriori lor.Pct. 381. – Exercitarea dreptului de regres înainte de scadență împotriva trăgătorului sau a girantului care au indicat o persoană care să accepte sau să plătească la nevoie se poate face de către posesor numai în cazul în care și recomandatarul sau indicatul la nevoie refuză să accepte cambia, iar acest fapt este constatat prin actul de protest.Pct. 382. – În cazul unei cambii pe care a fost indicată o persoană pentru a o accepta sau plăti la nevoie la locul plății, acceptarea prin intervenție ca și dresarea protestului pentru neacceptare din partea acestei persoane – indicat la nevoie – trebuie să se efectueze la locul și adresa stipulate în cambie pentru plată, respectiv la judecătoria în a cărei rază teritorială se află locul și adresa la care se efectuează plata.Pct. 383. – Posesorul cambiei poate refuza o acceptare prin intervenție, când intervenientul nu a fost indicat pe cambie, fiindcă nu i se poate impune ca acceptant o persoană pe care nu o cunoaște și care ar putea fi insolvabilă.Pct. 384. – Dacă totuși posesorul admite o acceptare prin intervenție atunci când intervenientul nu a fost indicat în textul cambiei, acesta – posesorul – pierde dreptul de a acționa în regres, anterior scadenței, împotriva aceluia pentru care acceptarea a fost făcută, ca și împotriva semnatarilor ulteriori acestuia.Pct. 385. – Intervenția poate avea loc în favoarea oricărui obligat cambial care nu a onorat propria lui semnătură. Un girant va putea interveni numai în favoarea sa, a giranților anteriori și a trăgătorului.În temeiul art. 76 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Acceptarea prin intervențiune se scrie pe cambie și se semnează de intervenient. Ea arată pentru cine este dată; în lipsa acestei arătări, acceptarea se socotește dată pentru trăgător."Pct. 386. – Intervenientul pentru acceptare trebuie să scrie și să semneze acceptarea pe cambie.Pct. 387. – Textul acceptării va indica în clar pentru care dintre semnatarii cambiei este dată acceptarea.Pct. 388. – În lipsa indicației clare privind semnatarul pentru care a fost dată acceptarea cambiei, se prezumă că aceasta a fost dată pentru trăgător.În temeiul art. 77 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Acceptantul prin intervențiune este ținut față de posesorul cambiei și față de giranții posteriori aceluia pentru care a intervenit în același mod ca și acesta.Cu toată acceptarea prin intervențiune, acela pentru care ea a fost făcută și giranții săi pot cere posesorului, în schimbul plății sumei arătate la articolul 53, predarea cambiei, a protestului și, dacă va fi locul, a contului de întoarcere achitat.Obligațiunea acceptantului prin intervențiune încetează în cazul în care cambia nu i-a fost prezentată cel mai târziu în ziua următoare ultimei zile pentru dresarea protestului de neplată."Pct. 389. – Prin acceptarea pe care o dă, intervenientul se obligă conform dreptului cambial la fel ca și un acceptant simplu.Pct. 390. – După acceptarea cambiei, intervenientul este obligat față de posesorul cambiei la plata acesteia, în aceleași condiții ca și persoana pentru care a intervenit.Pct. 391. – Intervenientul este obligat, în aceleași condiții ca și persoana pentru care a intervenit, față de toți giranții ulteriori acestei persoane. El nu are nici o obligație referitoare la plata cambiei față de giranții anteriori, pentru care nu a înțeles să intervină. Astfel de giranți anteriori nu au nici un drept de acțiune contra unui asemenea intervenient.Pct. 392. – Chiar dacă acceptarea prin intervenție a avut loc, onoratul, adică persoana pentru care a fost făcută acceptarea prin intervenție, ca și giranții săi anteriori pot cere posesorului cambiei, indiferent de acceptarea prin intervenție, în schimbul plății sumei arătate pe titlu, a dobânzilor și cheltuielilor, predarea cambiei, a protestului și, dacă este cazul, a contului de întoarcere achitat.Pct. 393. – În cazul acceptării unei cambii prin intervenție, posesorul este totuși obligat să prezinte cambia la plată trasului respectiv.În caz de refuz al plății din partea trasului, acceptantul prin intervenție este obligat să facă el plata, situație în care posesorul trebuie să-i prezinte cambia spre plată cel mai târziu în ziua următoare ultimei zile pentru dresarea protestului de neplată.Pct. 394. – În cazul în care posesorul nu respectă obligația de a prezenta acceptantului prin intervenție cambia cel mai târziu în ziua următoare ultimei zile pentru dresarea protestului de neplată, obligația pe care și-a asumat-o acceptantul prin intervenție încetează.Pct. 395. – Refuzul de plată atât din partea trasului, cât și a acceptantului prin intervenție trebuie constatat prin respectivul act de protest ce va fi dresat.–––-În temeiul art. 78 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, modificat prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată prin Legea nr. 83/1994:"Plata prin intervențiune poate fi făcută ori de câte ori posesorul ar putea exercita dreptul de regres la scadență sau înainte de aceasta.Plata trebuie să cuprindă întreaga sumă ce ar fi avut să plătească acel pentru care intervențiunea s-a făcut.Ea trebuie făcută cel mai târziu în ziua ce urmează, ultima zi admisă pentru facerea protestului de neplată.Plata prin intervenție trebuie să rezulte din protest și, dacă acesta a fost deja dresat, trebuie să fie menționată la sfârșitul actului de protest de către cel care l-a dresat. Cheltuielile de protest se vor restitui chiar dacă trăgătorul a pus clauza "FĂRĂ CHELTUIELI"."Pct. 396. – O cambie poate fi plătită prin intervenție din momentul în care posesorul poate exercita regresul pentru neplată adică în toate cazurile prevăzute la art. 48 lit. a) și b) din Legea asupra cambiei și biletului la ordin.Pct. 397. – Plata prin intervenție nu se poate face decât până în momentul dresării protestului pentru neplată, situație în care această plată va trebui să fie menționată în chiar cuprinsul actului de protest.Pct. 398. – Plata se poate face și ulterior dresării protestului de neplată, în cazul în care protestul a fost dresat mai înainte de expirarea termenului de protest și posesorul cambiei ar mai fi fost în termenul legal pentru a dresa acest protest. În acest caz, plata prin intervenție trebuie să rezulte dintr-o mențiune pe care o va face executorul judecătoresc care a dresat protestul, la sfârșitul actului de protest deja dresat. Cheltuielile de protest sunt restituite celui care a protestat cambia chiar dacă trăgătorul a pus clauza "fără cheltuieli".Pct. 399. – Intervenientul pentru plată va plăti întreaga sumă la care era obligată persoana pentru care a făcut asemenea plată.–––-În temeiul art. 79 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"În cazul în care cambia a fost acceptată de mai mulți intervenienți, care au domiciliul la locul plății, sau dacă au fost indicate pentru a plăti – la nevoie – persoane având domiciliul în același loc, posesorul trebuie să prezinte cambia tuturor acestor persoane, iar dacă va fi locul, să ceară protestul de neplată cel mai târziu în ziua ce urmează ultimei zile admise pentru facerea protestului.Dacă protestul nu a fost făcut în acest termen, acel care a făcut indicarea la nevoie, sau acel pentru care o cambie a fost acceptată, cum și giranții posteriori, sunt liberați."Pct. 400. – În cazul în care cambia a fost acceptată de mai mulți intervenienți care au domiciliul la locul plății, cambia va fi prezentată la plată mai întâi trasului și apoi tuturor acestor persoane care au intervenit pentru acceptare.Pct. 401. – Dacă în cambie au fost desemnați unul sau mai mulți indicați la nevoie cu domiciliul la locul plății iar trasul nu plătește titlul, posesorul cambiei este dator a prezenta cambia la plată mai întâi acestor persoane – indicați la nevoie – și apoi intervenienților acceptanți.Pct. 402. – În caz de neplată din partea indicatului la nevoie sau a acceptanților prin intervenție, posesorul este obligat să ceară dresarea protestului de neplată cel mai târziu în ziua care urmează ultimei zile admise pentru dresarea protestului de neplată.Pct. 403. – Dacă protestul nu a fost făcut în acest termen, persoana care a desemnat un recomandatar (indicat la nevoie) ca și aceea pentru care o cambie a fost acceptată sunt eliberate de obligațiile lor decurgând din acea cambie. Neprotestarea cambiei în acest termen eliberează și pe giranții ulteriori celui care a făcut indicarea la nevoie, sau pentru care cambia a fost acceptată prin intervenție, de obligațiile lor privind această cambie.–––-În temeiul art. 80 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Posesorul care refuză plata prin intervențiune pierde dreptul de regres împotriva celor care ar fi fost liberați."Pct. 404. – Plata prin intervenția unui terț este admisă în cazul în care cambia nu este plătită de tras sau acceptant, sau de indicații la nevoie ai acestora. Dacă posesorul titlului refuză o astfel de plată prin intervenție, el pierde dreptul de regres împotriva obligaților care ar fi fost eliberați prin plată de obligațiile cambiale pe care și le-au asumat prin respectivul titlu.–––-În temeiul art. 81 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Plata prin intervențiune trebuie să fie constatată prin mențiune pe cambie, cu indicarea acelui pentru care este făcută. În lipsa unei atari indicări, plata se socotește făcută pentru trăgător.Cambia și protestul, dacă a fost încheiat, trebuie să fie predate aceluia care a plătit prin intervențiune."Pct. 405. – În cazul în care s-a efectuat o plată prin intervenție, ea trebuie menționată pe de o parte în actul de protest, iar pe de altă parte chiar pe titlu. Cele două mențiuni trebuie să indice cu claritate persoana pentru care a fost făcută plata.În lipsa unor indicații clare privind persoana pentru care intervenientul a făcut plata, se prezumă că aceasta a fost făcută pentru trăgător.Pct. 406. – Posesorul cambiei este obligat să predea titlul cambial și protestul, dacă acesta a fost dresat, persoanei care a plătit prin intervenție, în vederea exercitării de către aceasta a drepturilor sale de subrogare.În temeiul art. 82 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Cel care a plătit prin intervențiune dobândește drepturile rezultând din cambie împotriva aceluia pentru care a plătit și împotriva acelora care sunt ținuți cambialmente către aceasta din urmă; el nu poate însă gira din nou cambia.Giranții posteriori semnatarului pentru care plata a fost făcută sunt liberați.Dacă mai multe persoane oferă plata prin intervențiune, este preferat acela a cărui plată liberează un număr mai mare de obligați. Acela care, în cunoștință de cauză, intervine contrar acestei reguli, pierde dreptul de regres împotriva acelora care ar fi fost liberați."Pct. 407. – Intervenientul care a plătit cambia se subrogă în drepturile posesorului acelei cambii. Subrogarea este, însă, numai parțială, deoarece intervenientul dobândește astfel drepturile rezultând din cambie numai împotriva aceluia pentru care a plătit, precum și împotriva acelora dintre semnatarii cambiei care sunt obligați la plată față de persoana pentru care s-a făcut plata prin intervenție.Pct. 408. – Intervenientul plătitor nu dobândește însă nici unul din drepturile pe care posesorul le avea față de semnatarii ulteriori persoanei pentru care s-a făcut o asemenea plată. Față de aceștia intervenientul nu poate avea mai multe drepturi decât avea persoana pentru care s-a intervenit, deoarece persoana respectivă era în această poziție garantă pentru plată, pentru semnatarii ulteriori ei.Pct. 409. – Semnatarii ulteriori persoanei pentru care s-a plătit prin intervenție cambia sunt eliberați prin plata făcută în acest mod.Pct. 410. – Plata prin intervenție făcută de către persoana numită intervenient închide circuitul cambiei. De aceea, intervenientul posesor al acesteia nu mai poate gira din nou titlul respectiv.Pct. 411. – În cazul în care mai multe persoane se oferă să facă plata prin intervenție, este preferat intervenientului a cărui plată eliberează de răspunderea cambială un număr mai mare de obligați (semnatari ulteriori aceluia pentru care se face plata).Pct. 412. – Persoana care, contrar regulii enunțate în punctul precedent din prezentele norme-cadru, intervine în cunoștință de cauză în plata cambiei pierde dreptul de regres împotriva acelora care ar fi fost astfel eliberați de obligațiile cambiale pe care și le-au asumat în legătură cu titlul respectiv. +
Capitolul XDESPRE PLURALITATEA EXEMPLARELOR ȘI DESPRE COPII–––-În temeiul art. 83 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Cambia poate fi trasă în mai multe exemplare identice.Aceste exemplare trebuie să fie numerotate în însuși textul titlului; lipsind aceasta, fiecare din exemplare se socotește o cambie distinctă.Oricare posesor al unei cambii în care nu se arată că a fost trasă într-un singur exemplar, poate cere liberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. În acest scop el trebuie să se adreseze girantului său nemijlocit, care este dator să-i dea sprijinul către propriul său girant; se va urma astfel până la trăgător.Giranții sunt datori a reproduce girurile pe noile exemplare."Pct. 413. – În vederea facilitării comerțului și în special a comerțului internațional, trăgătorul are dreptul să tragă cambia în mai multe exemplare identice.Astfel, până la acceptarea cambiei de către tras, cambia care este de obicei însoțită de documentele prezentând mărfurile în curs de transport, trăgătorul poate negocia exemplarul pe care-l deține, procurându-și astfel creditele de care are nevoie.Pct. 414. – Pentru a apăra pe trăgător și pe giranți de eventualitatea unei duble plăți, exemplarele aceleiași cambii trebuie să fie identice și numerotate în însuși textul titlului.În cazul în care nu se respectă această obligație fiecare exemplar se consideră ca o cambie distinctă.Pct. 415. – Orice posesor al unei cambii, în textul căreia nu se arată că a fost trasă într-un singur exemplar, poate cere eliberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. În acest scop el trebuie să se adreseze girantului său nemijlocit, care, la rândul său este dator să se adreseze girantului anterior și tot astfel până se ajunge la trăgător. Toți acești semnatari sunt obligați a reproduce pe exemplarul nou-eliberat, semnăturile lor. Refuzul de a da aceste semnături noi nu este sancționat cu vreo decădere de ordin cambial.Refuzul de a reproduce girul pe noul exemplar se sancționează conform normelor de drept comun prin pretinderea unor sume privind daunele astfel aduse posesorului solicitant.Pct. 416. – Banca Națională a României și instituțiile de credit vor urmări cu multă prudență cambiile emise și utilizate în mai multe exemplare care intră în portofoliul lor, pe de o parte pentru a evita eventuale fraude, iar pe de altă parte pentru a nu încuraja multiplicarea fără cauză reală a aceleiași creanțe, ceea ce, practic, ar produce o perturbare atât a activității agenților economici individuali, semnatari ai respectivelor cambii, cât și în economia națională în general.Pct. 416 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 84 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar dacă nu s-a stipulat că o atare plată anulează efectul celorlalte exemplare. Cu toate acestea trasul rămâne ținut în temeiul fiecărui exemplar acceptat care nu i-a fost înapoiat.Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca și giranții următori, sunt ținuți în temeiul tuturor exemplarelor, purtând semnătura lor care nu le-au fost înapoiate."Pct. 417. – Prin plata unui exemplar al aceleiași cambii, toți semnatarii titlului sunt eliberați de obligațiile cambiale pe care și le asumaseră chiar dacă nu s-a stipulat că o astfel de plată anulează efectele obligatorii ale celorlalte exemplare.Pct. 418. – Excepție de la regula enunțată în articolul precedent fac următoarele două situații:a)trasul care a acceptat cambia semnând mai multe exemplare, iar la prezentarea unui exemplar la plată nu a solicitat posesorului predarea tuturor exemplarelor semnate, este obligat în temeiul fiecărui exemplar acceptat care nu i-a fost înapoiat; … b)girantul care a transmis exemplarele aceleiași cambii la persoane diferite ca și giranții următori sunt obligați la plata tuturor exemplarelor care poartă semnătura lor și care nu le-au fost înapoiate. … În temeiul art. 85 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Acel care a trimis un exemplar al cambiei, în vederea acceptării, trebuie să indice pe celelalte exemplare numele persoanei la care acest exemplar se găsește. Această persoană este datoare să-l predea posesorului legitim al unui alt exemplar.Dacă acesta refuză, posesorul nu poate exercita dreptul de regres decât după ce a făcut să se constate prin protest:1)Că exemplarul trimis la acceptare nu i-a fost predat, cu toată cererea sa; … 2)Că acceptarea sau plata nu a putut fi obținută pe alt exemplar." … Pct. 419. – Transmiterea spre acceptare a unui exemplar al cambiei trebuie să fie menționată pe celelalte exemplare, pentru ca posesorul legitim al acestora să poată cere direct predarea titlului acceptat de la posesorul acestuia.Pct. 420. – Posesorul titlului acceptat poate exercita drepturile sale atât în virtutea acestui titlu, cât și în virtutea exemplarului deosebit, dacă acesta cuprinde și alte semnături decât cele existente pe exemplarul acceptat.Pct. 421. – Refuzul nejustificat al deținătorului de a preda posesorului legitim al unui alt exemplar titlul cambial trimis spre acceptare poate fi temei numai pentru o acțiune în daune.Pct. 422. – Posesorul exemplarului netrimis la acceptare, în caz de refuz din partea deținătorului exemplarului trimis la acceptare de a i-l preda, poate exercita dreptul de regres față de debitorii anteriori, cu condiția de a constata acest refuz prin dresarea unui protest prin care să se constate că:a)exemplarul trimis la acceptare nu i-a fost predat, la cererea sa, de către deținător; … b)acceptarea sau plata nu a putut fi obținută pe un alt exemplar. … Pct. 423. – În caz de refuz din partea deținătorului de a-i preda exemplarul trimis spre acceptare, posesorul unui alt exemplar se poate adresa trasului spre a accepta acest exemplar, dresând protestul de constatare atât pentru refuzul de acceptare, cât și pentru refuzul de predare din partea deținătorului.–––-În temeiul art. 86 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Oricare posesor al unei cambii are dreptul să facă una sau mai multe copii.Copia trebuie să reproducă întocmai originalul cu girurile și toate celelalte mențiuni care figurează în cambie; ea trebuie să indice unde ia sfârșit.Copia poate fi girată și avalizată în același mod și cu aceleași efecte ca și originalul."Pct. 424. – Orice posesor al unei cambii are dreptul să-și facă una sau mai multe copii ale titlului cambial.Pct. 425. – Prin copie se înțelege o reproducere exactă după exemplarul original pe care este marcat strict locul în care textul titlului ia sfârșit.Pct. 426. – Copia poate fi girată și avalizată în același mod și cu aceleași efecte ca și originalul.–––-În temeiul art. 87 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Copia trebuie să arate pe deținătorul titlului original. Acesta este dator să-l predea posesorului legitim al copiei.În caz de refuz, posesorul nu poate exercita dreptul de regres împotriva persoanelor care au girat sau avalizat copia, decât după ce a făcut să se constate, prin protest, că originalul nu i-a fost predat, cu toată cererea sa.Dacă titlul original poartă după ultimul gir dat înainte de întocmirea copiei stipulațiunea "de aci girul nu este valabil decât pe copie" sau orice altă formă echivalentă, girul ulterior pe original este nul."Pct. 427. – Copia trebuie să indice cu exactitate pe deținătorul titlului original, deținător care este obligat să predea titlul original posesorului legitim al copiei.Pct. 428. – În caz de refuz din partea deținătorului de a preda posesorului legitim al unei copii exemplarul original, acesta are dreptul de a exercita regresul său față de obligații anteriori (giranți sau avaliști), cu condiția ca acest refuz să fie constatat printr-un act de protest.Pct. 429. – Există posibilitatea ca ultimul posesor al unui titlu original să menționeze pe acest titlu, mai înainte de a emite o copie după el, ca acest original să nu se mai poată gira, ci se va putea gira numai copia. Această mențiune se poate face prin expresia: "de aici girul nu este valabil decât pe copie". În acest caz, girurile ulterioare de pe original sunt nule, posesorul legitim al tuturor drepturilor cambiale ce derivă atât din acest exemplar original, cât și din copia pusă în circulație, fiind considerat numai posesorul legitim al copiei. +
Capitolul XIDESPRE ALTERĂRI–––-În temeiul art. 88 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"În cazul alterării textului unei cambii, semnatarii posteriori alterării sunt ținuți în limitele textului alterat; semnatarii anteriori sunt ținuți potrivit textului original.În cazul în care din titlu nu rezultă sau nu se dovedește că semnătura a fost pusă înainte sau după alterare, se presupune că a fost pusă înainte."Pct. 430. – Fiecare semnatar este obligat la plata cambiei în măsura în care a consimțit să se oblige prin acest titlu.Pct. 431. – Prin alterarea unui titlu se înțelege ștergerea, modificarea unor cuvinte, date sau mențiuni care au făcut sau fac parte din textul titlului sau adăugarea altora.Pct. 432. – Alterarea unui titlu valabil emis nu este o cauză de nulitate a acestui titlu. Numai lipsa unor elemente esențiale atrage nulitatea titlului.Pct. 433. – Dacă alterarea este făcută astfel încât pentru unii dintre semnatari nu se mai poate distinge cu certitudine care sunt obligațiile care le revin, față de aceștia și numai față de aceștia, titlul este considerat inoperant.Pct. 434. – În cazul în care din titlul alterat nu rezultă cu claritate dacă o semnătură a fost pusă înainte sau după data alterării, se presupune că semnătura a fost pusă înaintea alterării.Pct. 435. – Regimul probator pentru combaterea acestei prezumții nu este supus restricțiilor prevăzute de art. 63 alin. 2 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin, pentru excepțiile personale. +
Capitolul XIIDESPRE ANULARE ȘI ÎNLOCUIREA TITLULUI–––-În temeiul art. 89 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, modificat prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată prin Legea nr. 83/1994:"În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unei cambii, posesorul poate înștiința despre aceasta pe tras și poate solicita anularea titlului printr-o cerere adresată președintelui judecătoriei locului în care cambia este plătibilă.Cererea va trebui să arate condițiile esențiale ale cambiei și, dacă este vorba de o cambie în alb, elementele suficiente spre a o identifica.Președintele judecătoriei, după examinarea cererii și a elementelor produse, precum și a dreptului posesorului, va pronunța în cel mai scurt timp posibil o ordonanță prin care, specificând datele cambiei, o va declara nulă în mâinile oricui se va găsi ea și va autoriza să se facă plata ei după trecerea a 30 de zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României, în cazul în care cambia are scadența depășită sau este la vedere, sau în termen de 30 de zile de la data scadenței, dacă aceasta este ulterioară publicării în Monitorul Oficial al României și numai dacă, între timp, deținătorul nu a făcut opoziție.Ordonanța trebuie să fie notificată trasului și publicată în Monitorul Oficial al României, la stăruința și pe cheltuiala petiționarului.Plata făcută de tras înainte de notificarea ordonanței, cu toată înștiințarea făcută, liberează pe debitor."Pct. 436. – Posesorul unei cambii pierdute, sustrase sau distruse poate cere anularea titlului printr-o cerere în care să fie cuprinse mențiunile obligatorii ale acesteia (procedura de amortizare). Dacă titlul este o cambie în alb, cererea va trebui să indice suficiente elemente pentru a permite identificarea cambiei.Pct. 437. – Cererea va trebui să fie adresată președintelui judecătoriei în a cărei rază teritorială se află locul și adresa unde se efectuează plata cambiei.Pct. 438. – Posesorul poate notifica trasului și instituției de credit, unde acesta din urmă își are deschis contul, cererea de anulare introdusă la judecătorie privind pierderea, sustragerea sau distrugerea titlului, precum și termenul fixat pentru judecarea cauzei.––––Pct. 438 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 439. – După examinarea cererii și a dovezilor aduse în sprijinul acesteia, președintele judecătoriei căreia i s-a adresat cererea se pronunță în cel mai scurt timp printr-o ordonanță în care sunt cuprinse elementele definitorii, de identificare, ale titlului. Prin această ordonanță titlul este declarat nul, indiferent în posesia cui s-ar găsi.Pct. 440. – Ordonanța trebuie să fie notificată trasului, notificare după care acesta nu mai poate plăti valabil titlul unei persoane care-l prezintă.După trecerea a treizeci de zile de la publicarea textului ordonanței în Monitorul Oficial al României, este autorizată plata cambiei către posesorul legitim, beneficiar al hotărârii judecătorești.Pct. 441. – Înainte de notificarea ordonanței, plata făcută de tras eliberează pe debitor de obligațiile cambiale asumate indiferent de introducerea cererii de anulare a titlului și de notificarea acesteia către tras.Pct. 442. – Cheltuielile de notificare către tras a pierderii, distrugerii sau sustragerii titlului, ca și cele efectuate cu publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României sunt în sarcina petiționarului.În temeiul art. 90 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"În termen de 30 de zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României, detentorul cambiei va putea face opoziție în contra acestei ordonanțe, opoziție ce se va comunică atât petiționarului cât și trasului, o dată cu citarea lor înaintea instanței locului de plată."Pct. 443. – Deținătorul cambiei poate face opoziție la judecătoria competentă în termen de treizeci de zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României.Pct. 444. – Judecătoria competentă a judeca opoziția făcută de deținătorul cambiei este judecătoria care a emis ordonanța, respectiv judecătoria locului de plată.Pct. 445. – Opoziția făcută de deținătorul cambiei la judecătoria competentă va fi notificată în copie atât petiționarului, cât și trasului (sau acceptantului), cu ocazia citării lor înaintea instanței locului de plată.În temeiul art. 91 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Până la împlinirea termenului prevăzut de art. 89, petiționarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale și dacă este vorba de o cambie deja scăzută sau care a scăzut între timp, va putea cere plata acelei cambii a cărei anulare a cerut-o, depunând o cauțiune egală cu suma pretinsă sau să ceară consemnarea acestei sume."Pct. 446. – Pe baza ordonanței obținută de la președintele judecătoriei locului de plată, posesorul unei cambii pierdute, sustrase sau distruse poate îndeplini toate actele de conservare a regresului cambial.Pct. 447. – În cazul în care titlul a ajuns la scadență, pe baza ordonanței, petiționarul – posesor legitim al cambiei – va putea obține chiar plata cambiei a cărei anulare a cerut-o, depunând însă o cauțiune egală cu suma pretinsă.Pct. 448. – În loc să ceară plata, posesorul reclamant poate solicita ca debitorul să consemneze suma pretinsă.În temeiul art. 92 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"După trecerea termenului prevăzut de art. 89, fără a se fi făcut opoziție, sau după respingerea opoziției printr-o hotărâre rămasă definitivă, cambia pierdută sau sustrasă nu mai are nici un efect.Oricine a obținut înlocuirea cambiei va putea, la prezentarea ordonanței de anulare și a certificatului grefei respective de neintroducerea opoziției în termen, sau la prezentarea hotărârii definitive de respingerea opoziției, să ceară plata acelei cambii; când cambia a fost dată în alb sau nu a scăzut încă, va putea cere, în aceleași condițiuni, un duplicat.Pentru cambiile scăzute sau la vedere declarate nule, dobânzile curg în conformitate cu art. 53 și 54, afară de cazul când suma datorată a fost depusă potrivit art. 46 pe seama persoanei în favoarea căreia a avut loc anularea sau a fost pronunțată sentința."Pct. 449. – După trecerea termenului de treizeci de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României fără a se face opoziție din partea deținătorului titlului sau după respingerea opoziției printr-o hotărâre rămasă definitivă, cambia pierdută, sustrasă sau furată este anulată, ea nemaiputând produce nici un efect.Pct. 450. – Ordonanța de anulare a cambiei sau hotărârea de respingere a opoziției au ca efect nu numai anularea cambiei pierdute, distruse sau sustrase, ci și crearea unui titlu nou care-l înlocuiește pe cel anulat.Pct. 451. – Plata cambiei va putea fi cerută de persoana care a obținut înlocuirea titlului. În acest scop aceasta va trebui să prezinte fie ordonanța de anulare și un certificat de la judecătoria respectivă că nu s-a introdus opoziția în termen, fie hotărârea definitivă de respingere a opoziției. Dacă titlul sustras, distrus sau pierdut este o cambie în alb sau o cambie care nu a ajuns încă la scadență se va putea cere un duplicat în aceleași condiții.În temeiul art. 93 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Ordonanța sau hotărârea rămasă definitivă stinge orice drept decurgând din cambia anulată, fără a prejudeca eventualele acțiuni ale posesorului față de cel care a obținut anularea."Pct. 452. – După eliberarea ordonanței de anulare a cambiei și apariția acesteia în Monitorul Oficial al României sau după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de respingere a opoziției, orice drepturi cambiale pot fi exercitate numai pe baza noului titlu creat ca urmare a procedurii de amortizare.Pct. 453. – Deținătorul cambiei care a admis prin neintroducerea opoziției să se deruleze și să se finalizeze procedura de amortizare a cambiei sau a cărui opoziție a fost respinsă de judecătorie nu mai poate să exercite drepturile izvorând din cambie decât pe calea dreptului comun și nu a dreptului cambial. +
Capitolul XIIIDESPRE PRESCRIPȚIE–––-În temeiul art. 94 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Orice acțiuni rezultând din cambii împotriva acceptantului se prescriu prin trei ani, socotiți de la data scadenței.Acțiunile posesorului împotriva giranților și împotriva trăgătorului se prescriu printr-un an socotit de la data protestului făcut în timp util sau de la data scadenței în caz de stipulațiune, fără cheltuieli.Acțiunile giranților, unii împotriva altora și împotriva trăgătorului, se prescriu prin 6 luni socotite din ziua din care girantul a plătit cambia sau din ziua în care acțiunea de regres a fost pornită împotriva sa.Acțiunea de îmbogățire fără cauză se prescrie printr-un an din ziua în care hotărârea pronunțată asupra acțiunii cambiale va fi rămas definitivă."Pct. 454. – Obligațiile cambiale, cu excepția cauzelor de stingere admise de dreptul comun, se sting prin decădere (art. 58 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin) și prescripție.Pct. 455. – Prin prescripție se înțelege modul de stingere a dreptului la acțiune în sens material, prin neexercitarea acelui drept în intervalul de timp stabilit de lege (timp util).Prescripția face ca titularul unui drept subiectiv sau creditorul care a rămas inactiv un anumit răstimp să-și piardă ocrotirea dreptului respectiv pe calea acțiunii în justiție și, odată cu aceasta, posibilitatea de a obține executarea silită a obligației corelative lui.Pct. 456. – Durata prescripției în materie cambială este următoarea:a)trei ani în ceea ce privește acțiunea sau executarea cambială directă; … b)un an în ceea ce privește acțiunea sau executarea cambială de regres; … c)șase luni în ceea ce privește regresul girantului plătitor față de ceilalți obligați de regres; … d)acțiunea de îmbogățire fără cauză justă se prescrie în termen de un an din ziua în care hotărârea judecătorească pronunțată asupra acțiunii sau execuției cambiale a rămas definitivă. … Pct. 457. – Cauzele de întrerupere a prescripției sunt cele din dreptul comun.Pct. 458. – Obligațiile cambiale fiind autonome, întreruperea prescripției contra unuia dintre obligați nu are efect față de ceilalți.Pct. 459. – Pentru cambiile la un anumit termen de la vedere, în cazul în care cambia a fost prezentată spre acceptare și acceptată, prescripția curge din ultima zi a termenului prevăzut pentru acceptare.În cazul în care cambia nu a fost acceptată, prescripția curge din ultima zi a termenului prevăzut pentru prezentarea spre acceptare, determinat de data protestului.Pct. 460. – Dacă acceptarea a fost dată, însă nu a fost datată, termenul de scadență, de la expirarea căruia va începe a curge prescripția, va fi socotit de la data protestului dresat pentru constatarea nedatării.Pct. 461. – În cazul cambiei în alb, față de posesorul titlului, se va calcula scadența și, respectiv, prescripția care rezultă din titlu. Dacă completarea cambiei nu a fost făcută potrivit înțelegerii inițiale, debitorul poate opune această excepție oricărui posesor care a dobândit cambia cu rea-credință sau printr-o greșeală gravă. În acest din urmă caz, prescripția începe să curgă de la scadența convenită și nu de la aceea care rezultă din titlu.Pct. 462. – Orice cercetare privind prescripția devine inutilă, dacă debitorul dovedește că o cambie în alb a fost completată după trei ani de la data emiterii sale. Această excepție nu este opozabilă posesorului de bună-credință care a dobândit titlul completat.Pct. 463. – Împotriva trăgătorului și giranților săi, prescripția acțiunii din partea posesorului curge de la data protestului, iar în cazul unei clauze de scutire de protest sau de cheltuieli, de la data scadenței cambiei.Dacă această clauză a fost inserată de trăgător, prescripția va curge de la scadență față de toți debitorii de regres; dacă a fost inserată de către unul dintre giranți, prescripția va curge de la scadență numai față de acesta, iar față de ceilalți debitori de regres, de la data protestului.Pct. 464. – Dacă girantul a plătit voluntar sau prin contracambie sau dacă girantul nu a plătit din ziua în care acțiunea de regres a fost exercitată judecătorește, prescripția acțiunii giranților între ei curge din ziua plății.Pct. 465. – Termenul de prescripție a acțiunii contra intervenienților este de un an, fiind vorba de o obligațiune de regres.Pct. 466. – Prescripția acțiunii de îmbogățire fără cauză justă curge din ziua pierderii acțiunii cambiale. +
Capitolul XIVDISPOZIȚII GENERALE–––-În temeiul art. 95 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Plata unei cambii, a cărei scadență este într-o zi de sărbătoare legală, nu poate fi cerută decât în prima zi lucrătoare ce urmează. Tot astfel toate celelalte acte privitoare la cambie, în special prezentarea spre acceptare și protestul, nu pot fi făcute decât într-o zi lucrătoare.Când unul din aceste acte trebuie să fie făcut într-un anumit termen, a cărui ultimă zi este o zi de sărbătoare legală, acest termen este prelungit până la prima zi lucrătoare, ce urmează. Zilele de sărbătoare legală intermediare intră în calculul termenului."Pct. 467. -Banca Națională a României și instituțiile de credit stabilesc și comunică oficial programul lor în zilele lucrătoare în care se efectuează prezentarea la plată, precum și orice alte operațiuni cu cambii.––––Alin. 1 al pct. 467 a fost modificat de pct. 41 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.În cazul în care termenul prevăzut de Legea asupra cambiei și biletului la ordin privind diferitele operațiuni cu cambii sau acte privitoare la acestea are ca ultimă zi o zi de sărbătoare legală, acesta se prelungește până la prima zi lucrătoare care urmează.Toate actele privitoare la cambie, în special prezentarea spre acceptare și protestul, pot fi făcute numai într-o zi lucrătoare.Zilele de sărbătoare legală sunt cuprinse în calculul termenelor legale prevăzute de Legea asupra cambiei și biletului la ordin privind diferitele operațiuni cu astfel de titluri.În temeiul art. 96 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"În termenele legale sau convenționale nu se socotește ziua de la care ele încep să curgă."Pct. 468. – Termenele legale sau convenționale se calculează începând cu ziua următoare zilei din care ele încep să curgă.În temeiul art. 97 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Nu sunt admise termene de grație, nici legale, nici judecătorești."Pct. 469. – Prin termen de grație se înțelege un termen de executare scurt, pe care judecătorul îl poate acorda, în mod excepțional, debitorului aflat în întârziere, spre a evita astfel pronunțarea rezoluției contractului.Pct. 470. – În raporturile cambiale, debitorului nu-i pot fi acordate termene de grație de nici un fel, nici pe cale legală, nici pe cale judecătorească.–––-În temeiul art. 98 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, modificat prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată prin Legea nr. 83/1994:"Prin cuvântul domiciliu, în sensul prezentei legi, se înțelege locul unde persoana obligată, la care se referă, își are locuința sau sediul, iar prin cuvintele loc de plată se înțelege localitatea respectivă."Pct. 471. – Potrivit dreptului civil domiciliul este un loc (adresa exactă) în care o persoană fizică își are, în mod obișnuit locuința statornică sau principală sau o persoană juridică își are sediul principal, fiind luat ca atare în evidența organelor administrative ale statului și în care se prezumă că această persoană poate fi întotdeauna găsită.Pct. 472. – Prin "loc de plată" în Legea asupra cambiei și biletului la ordin se înțelege întreg teritoriul localității respective. Banca Națională a României și instituțiile de credit vor înțelege prin expresia "loc de plată" localitatea și adresa exactă unde s-a stabilit să se efectueze plata cambiei.Pct. 472 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 99 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Subscrierea prin punere de deget nu este socotită semnătură, afară numai dacă înscrisul este făcut în forma autentică sau notarială."Pct. 473. – O cambie poate fi semnată în orice calitate prin punerea de deget numai dacă titlul astfel semnat este autentificat la notariat. +
Capitolul XVCESIUNEA CREANȚEI DIN VÂNZAREA DE MĂRFURI FAȚĂ DE TRAS–––-În temeiul art. 100 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, modificat prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată și modificată prin Legea nr. 83/1994:"În cambia-trasă care nu trebuie să fie prezentată la acceptare, cum și în orice altă cambie-trasă în cazul în care nu a fost acceptată, trăgătorul poate, în limitele sumei prevăzute în cambie, să cedeze printr-o clauză inserată în cuprinsul cambiei creanța sa derivând din vânzarea de mărfuri pe care o are față de tras.Clauza trebuie să cuprindă, sub sancțiune de nulitate data și numărul facturii referitoare la vânzarea de mărfuri.În cazul unei cambii emisă la ordinul trăgătorului însuși, clauza de cesiune poate fi inserată în primul gir.Cesiunea nu poate fi făcută de trăgător decât în favoarea unei instituții de credit, însă va folosi tuturor giratarilor succesivi. Prin expresia instituție de credit se înțelege persoanele juridice prevăzute de legislația privind activitatea bancară și de credit."––––Art. 100 din Legea nr. 58/1934 a fost modificat conform art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmelor „societăți bancare” și „societăți de credit” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 474. – În cazul în care trăgătorul este creditorul trasului, pentru prețul unor mărfuri vândute către acesta, trăgătorul poate sconta această cambie, mai înainte sau chiar fără a fi acceptată, cesionând instituției de credit care i-a acordat un asemenea credit de scont, acțiunea de drept comun în contra trasului pentru plata prețului.Pct. 474 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 475. – Pentru a se putea exercita, de către posesorul care a intrat în posesia unei asemenea cambii prin operațiunea de cesionare a creanței de către trăgător, acțiunea în contra trasului (care, atâta timp cât nu a acceptat, nu este obligat cambial și nici chiar obligat de drept comun, deoarece în marea majoritate a cazurilor el nu se află în raporturi juridice directe cu posesorul), este necesar ca, în cuprinsul cambiei, să se insereze clauza expresă de cesiune a creanței trăgătorului pentru preț, menționându-se data și numărul facturii referitoare la vânzarea mărfurilor respective.Pct. 476. – Lipsa din cuprinsul clauzei de cesiune a numărului și datei facturii referitoare la vânzarea de mărfuri atrage nulitatea acestei clauze, dar nu și a cambiei în sine.Pct. 477. – În cazul cambiei trase la ordinul trăgătorului însuși, clauza de cesiune se poate înscrie pe titlu la primul gir. Ea nu poate fi inserată decât de trăgătorul-girant, printr-un gir ulterior girului acestuia.Pct. 478. – Cesiunea creanței derivând din vânzarea de mărfuri nu poate fi făcută de trăgător decât în favoarea unei instituții de credit. Ea va fi însă în folosul giratarilor succesivi.Pct. 478 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 101 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Cesiunea dobândește efect față de terți prin notificarea făcută trasului, notificare ce se poate face și prin scrisoare recomandată, cu recipisa de întoarcere; notificarea trebuie să cuprindă mențiunile exacte pentru identificarea cambiei.Prezentarea cambiei făcută trasului, rezultând din protestul de neacceptare, ține loc de notificare."Pct. 479. – Pentru ca cesiunea prețului care rezultă din vânzarea mărfurilor respective să poată fi operantă, atât în ceea ce-l privește pe tras cât și față de terți, cesiunea dobândește efect prin raport cu trasul și cu terții din momentul notificării clauzei de cesiune către tras.Pct. 480. – Notificarea trebuie să cuprindă mențiuni exacte care să poată duce la identificarea cambiei.Pct. 481. – Notificarea se va face de către oricare din posesorii cambiei prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire din partea destinatarului, confirmare care poate servi drept dovadă trasului la nevoie.Pct. 482. – Notificarea poate fi înlocuită prin protestul de neacceptare, în cazul în care posesorul a prezentat trasului cambia la acceptare și acesta a refuzat acceptarea sa. Un asemenea protest satisface suficient necesitatea notificării cesiunii.În temeiul art. 102 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Trasul, după notificarea cesiunii nu poate plăti decât posesorului cambiei.Acesta nu poate valorifica față de tras drepturile derivând din cesiune, decât dacă a dresat protestul de neplată contra acestuia și nu au trecut 5 zile de la comunicarea făcută trăgătorului a somației de executare, conform art. 61, sau de la citare în acțiunea cambială ori de la admiterea creanței cambiale la pasivul falimentului trăgătorului, când acesta a fost declarat în stare de faliment.Exercitarea acțiunii contra trasului nu împiedică executarea în același timp a acțiunii cambiale contra trăgătorului și a celorlalți obligați.Posesorul cambiei nu-și va putea valorifica drepturile derivând din cesiune, la falimentul trasului, decât după facerea notificării cerută de alin. I al acestui articol."Pct. 483. – După primirea notificării cesiunii, trasul nu mai poate plăti prețul mărfurilor decât posesorului cambiei. Orice plată făcută vânzătorului trăgător sau oricărei alte persoane nu eliberează pe trasul acceptant de obligațiile cambiale pe care le are în legătură cu cambia respectivă.Pct. 484. – Pentru a putea exercita acțiunea sa directă contra trasului pentru plata prețului conform facturii menționate în clauza de cesiune, posesorul cambiei are obligația de a dresa mai întâi protestul de neplată contra trasului.Pct. 485. – După dresarea acestui protest, posesorul este dator să procedeze la executarea sau acționarea trăgătorului pentru plata cambiei. Dacă, în termen de cinci zile de la comunicarea făcută trăgătorului, sau de la somația de executare, sau de la citarea în acțiunea cambială intentată, trăgătorul nu plătește valoarea cambiei protestate, posesorul acesteia va putea da curs acțiunii sale contra trasului pentru plata valorii cambiei, în limitele sumei prevăzute în factură.Pct. 486. – Dacă trăgătorul a fost declarat în stare de faliment, acțiunea pe baza clauzei de cesiune în contra trasului se poate intenta de asemenea în termen de cinci zile de la admiterea creanței cambiale la pasivul falimentului trăgătorului.Pct. 487. – Exercitarea acțiunii contra trasului nu împiedică exercitarea în același timp a acțiunii sau execuției cambiale contra trăgătorului și a celorlalți obligați.Pct. 488. – În caz de faliment din partea trasului, posesorul cambiei nu-și va putea valorifica drepturile derivând din clauza de cesiune la masa falimentului acestuia decât după notificarea către tras a clauzei de cesiune.În temeiul art. 103 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Oricine cesionează o creanță în condițiile prevăzute de art. 100, știind că în momentul cesiunii nu există, în total sau în parte, creanța cedată, se va pedepsi cu amendă de la 5.000 – 100.000 lei și închisoare până la 6 luni, afară de cazul când faptul constituie un delict sancționat cu o pedeapsă mai mare, în care caz se va aplica această pedeapsă."Pct. 489. – Fapta trăgătorului de a afirma fals, printr-o clauză de cesiune, că este creditorul trasului pentru prețul mărfurilor specificate în factură, afirmație pe baza căreia acesta obține un credit de scont, constituie un fapt penal grav și de aceea Banca Națională a României și instituțiile de credit vor acționa cu maximă prudență și vor lua măsurile necesare pentru reducerea riscului de săvârșire a unor astfel de fapte de către clienții lor.Pct. 489 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”. +
Partea a II-aBILETUL LA ORDIN +
Capitolul IDESPRE EMITEREA ȘI FORMA BILETULUI LA ORDINPct. 490. – BILETUL LA ORDIN este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură în procesul creării sale două persoane: subscriitorul sau emitentul și beneficiarul. Titlul este creat de subscriitor sau emitent în calitate de debitor, care se obligă să plătească o sumă de bani fixată, la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane, denumită beneficiar, care are calitatea de creditor.Pct. 491. – În ceea ce privește emiterea și forma biletului la ordin, Banca Națională a României și instituțiile de credit vor respecta dispozițiile pct. 11 – 14, pct. 16 și pct. 17 privind cambia din prezentele norme-cadru.În aplicarea acestor dispoziții se va avea în vedere că biletul la ordin este emis și subscris de debitorul din raportul fundamental.Biletul la ordin trebuie să îndeplinească condițiile de formă și de fond obligatorii descrise de prezentele norme-cadru.––––Pct. 491 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 492. – Biletul la ordin trebuie să fie un act autentic în situația în care trăgătorul nu știe carte.Pct. 493. – Banca Națională a României și instituțiile de credit vor accepta în operațiunile lor numai bilete la ordin redactate în limba română.Banca Națională a României și instituțiile de credit pot accepta și bilete la ordin redactate într-o limbă străină luând măsurile necesare pentru reducerea riscurilor care ar putea apărea în urma operațiunilor efectuate cu aceste titluri.Pct. 493 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 494. – Biletele la ordin trebuie să fie completate în întregime cu cerneală sau pix de culoare albastră ori neagră sau prin dactilografiere. Mențiunile manuscrise vor fi completate cu majuscule, numai pentru suma în litere fiind posibilă înscrierea cu litere mici.––––Pct. 494 a fost modificat de pct. 42 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 495. – Standardul de conținut obligatoriu al biletului la ordin este cel prezentat în anexa nr. 2.La completarea biletului la ordin vor fi respectate cerințele din prezenta normă și modelul prezentat în anexa nr. 3 la aceasta, fără a depăși limitele spațiilor destinate fiecărei mențiuni înscrise pe biletul la ordin.––––Alin. 2 al pct. 495 a fost introdus de pct. 43 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 496. – Biletul la ordin este un titlu formal care, pentru a fi valabil, trebuie să satisfacă anumite condiții exprimate în formule consacrate de redactare a textului, care exprimă clauze cu valoare juridică strictă. În toate redactările biletul la ordin trebuie să cuprindă mențiunile obligatorii prevăzute de lege care să satisfacă cerințele suficientei informații care decurge din titlu, precum și cerințele certitudinii reflectării obligațiilor asumate de către părți prin titlul respectiv.Pct. 497. – În textul biletului la ordin se pot face și alte mențiuni decât cele obligatorii care prin titlul respectiv să stipuleze clauze facultative răspunzând unor necesități specifice din practica comercială și financiară.Mențiunile facultative fac obiectul înțelegerii dintre persoanele care își pun semnătura pe titlu (denumiți semnatari).În temeiul art. 104 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Biletul la ordin cuprinde:1)denumirea de bilet la ordin trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu; … 2)promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată; … 3)arătarea scadenței; … 4)arătarea locului unde plata trebuie făcută; … 5)numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută; … 6)arătarea datei și a locului emiterii; … 7)semnătura emitentului." … Pct. 498. – Creatorul biletului la ordin (emitentul sau subscriitorul) trebuie să introducă în textul titlului denumirea de "bilet la ordin". În ceea ce privește denumirea de bilet la ordin, ca element obligatoriu al acestui titlu, Banca Națională a României și instituțiile de credit vor aplica pentru biletul la ordin dispozițiile pct. 11 – 14 din prezentele norme-cadru.––––Pct. 498 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 499. – În cazul emiterii unui bilet la ordin, emitentul (subscriitorul) debitor se obligă în mod necondiționat să plătească o sumă de bani.Pct. 500. – În ceea ce privește promisiunea de plată, Banca Națională a României și instituțiile de credit vor aplica dispozițiile pct. 15 – 17, pct. 19 și pct. 20 din prezentele norme-cadru.––––Pct. 500 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 501. – Promisiunea de plată neputând comporta nici condiție suspensivă, nici condiție rezolutorie, ceea ce ar putea afecta încrederea purtătorului în calitatea biletului la ordin, Banca Națională a României și instituțiile de credit nu vor accepta decât bilete la ordin cuprinzând formulele: "voi plăti ……." sau "mă oblig să plătesc ………".Pct. 501 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 502. – În ceea ce privește scadența, Banca Națională a României și instituțiile de credit vor aplica dispozițiile pct. 26 din prezentele norme-cadru.––––Pct. 502 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 503. – Banca Națională a României și instituțiile de credit nu vor accepta în operațiunile lor decât bilete la ordin care au indicată scadența pe fața titlului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 105 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin.Pct. 503 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 504. – În ceea ce privește locul plății, Banca Națională a României și instituțiile de credit vor aplica dispozițiile pct. 27 și pct. 28 din prezentele norme-cadru.––––Pct. 504 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 505. – În ceea ce privește numele beneficiarului sau purtătorului biletului la ordin, Banca Națională a României și instituțiile de credit vor aplica dispozițiile pct. 29 și pct. 73 din prezentele norme-cadru.Pct. 505 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 506. – În ceea ce privește data și locul emiterii biletului la ordin, Banca Națională a României și instituțiile de credit vor aplica dispozițiile pct. 30 – 33 din prezentele norme-cadru.––––Pct. 506 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 507. – În ceea ce privește semnătura emitentului biletului la ordin, Banca Națională a României și instituțiile de credit vor aplica dispozițiile pct. 34 – 37 din prezentele norme-cadru.Pct. 507 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.În temeiul art. 105 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Titlul căruia îi lipsește vreuna din condițiunile arătate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează.Biletul la ordin a cărui scadență nu este arătată este socotit plătibil la vedere.În lipsa unei arătări speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de plată și în același timp loc al domiciliului emitentului.Biletul la ordin care nu arată locul unde a fost emis se socotește semnat în locul arătat lângă numele emitentului."Pct. 508. – Banca Națională a României și instituțiile de credit nu vor accepta în cadrul operațiunilor lor biletele la ordin cărora le lipsesc una sau mai multe din mențiunile obligatorii stipulate de lege ca trebuind să fie cuprinse într-un astfel de titlu. Această reglementare a activității va fi general valabilă cu excepția următoarelor cazuri:a)în situația în care indicarea scadenței nu se face în mod expres pe titlu, se va considera biletul la ordin ca fiind plătibil la vedere; … b)în situația în care indicarea locului de plată nu se face în mod expres pe titlu, se va considera, ca loc de plată al biletului la ordin, locul emiterii titlului, care este în același timp și loc al domiciliului emitentului. Pentru interpretarea noțiunii de domiciliu vor fi avute în vedere reglementările prezentelor norme-cadru referitoare la art. 4 și art. 98 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin; … c)în situația în care în biletul la ordin nu se arată locul unde a fost emis, se consideră ca loc al emiterii locul indicat lângă numele emitentului. … Pct. 508 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 509. – Datorită caracterului formal al biletului la ordin, dacă titlului îi lipsește vreuna din condițiile obligatorii menționate în art. 104 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin, titlul este nul.–––-În temeiul art. 105^1 din Legea nr. 58/1934, cu modificările și completările ulterioare:Biletul la ordin care întrunește condițiile prevăzute în art. 104 și 105 poate fi prezentat la plată prin trunchiere, în condițiile stabilite pentru cambie la art. 46^1-46^3, cu excepția condiției referitoare la acceptare prevăzute la art. 46^1 alin. 3, producând toate efectele pe care legea le recunoaște biletului la ordin original.–––-Art. 105^1 din Legea nr. 58/1934 a fost introdus conform pct. 43 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.–––-În temeiul art. 106 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Sunt aplicabile biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, dispozițiunile relative la cambie, privind: girul (art. 13 – 23); scadența (art. 36 – 40); plata (art. 41 – 46); acțiunea sau executarea cambială (art. 47) și regresul în caz de neplată (art. 48 – 55 și 57 – 65); protestul (art. 66 – 73); plata prin intervențiune (art. 74 și 78 – 82); copiile (art. 83 și 86); alterările (art. 88); prescripțiunea (art. 94); zilele de sărbătoare legală, calendarul termenelor și inadmisibilitatea termenului de grație (art. 95 – 98); subscrierea prin punere de deget (art. 99); acțiunea decurgând din îmbogățirea fără cauză (art. 65); anularea și înlocuirea titlului (art. 89 – 93).Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispozițiunile privind cambia plătită de un al treilea sau într-o localitate alta decât aceea a domiciliului trasului (art. 4 și 30), stipulațiunea de dobândă (art. 5), deosebirile în indicarea sumei de plată (art. 6), efectele unei semnături pusă în condițiunile arătate la art. 7, efectele semnăturii unei persoane care lucrează fără împuternicire sau depășind împuternicirea (art. 10) și cambia în alb (art. 12).Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispozițiunile privitoare la aval (art. 33 – 35), în cazul prevăzut de ultimul alineat al art. 34, dacă avalul nu arată pentru cine a fost dat, el se socotește dat pentru emitent."Pct. 510. – În ceea ce privește biletul la ordin, Banca Națională a României și instituțiile de credit vor aplica, având în vedere specificul acestui titlu, dispozițiile prezentelor norme cuprinse în pct. 43-50 și pct. 177-179 privind cambia plătită de un al treilea sau într-o altă localitate decât aceea a domiciliului trasului, pct. 51-53 privind dobânda, pct. 54-57 privind indicarea sumei de plată, pct. 58-59 privind efectele unor semnături, pct. 60 privind semnătura, pct. 61 și 62 privind falsul reprezentant, pct. 63-66 privind emiterea de titluri prin mandatar, pct. 70-79 privind cambia în alb, pct. 80-147 privind girul, pct. 187-220 privind avalul, pct. 221-228 privind scadența, pct. 237-264 privind plata, pct. 245-254^2 și pct. 264^1 privind prezentarea la plată în original, pct. 264^2-264^11 privind prezentarea la plată prin trunchiere, pct. 265-268 privind acțiunea sau executarea cambială, pct. 269-300 și pct. 302-342 privind regresul în caz de neplată, pct. 343-373 privind protestul, pct. 374-378 și pct. 396-412 privind plata prin intervenție, pct. 413-416 și pct. 424-426 privind copiile, pct. 430-435 privind alterările, pct. 467-470 privind zilele de sărbătoare legală, calendarul termenelor și inadmisibilitatea termenului de grație, pct. 473 privind subscrierea prin punere de deget, pct. 338-342 privind acțiunea decurgând din îmbogățirea fără cauză justă, pct. 436-453 privind anularea sau înlocuirea titlului și pct. 454-466 privind prescripția.–––-Pct. 510 a fost modificat de pct. 44 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.Pct. 511. – În cazul în care în formula de avalizare nu este indicată persoana pentru care a fost dat avalul, acesta se consideră a fi fost dat pentru emitentul biletului la ordin respectiv.În temeiul art. 107 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:"Emitentul unui bilet la ordin este ținut în același mod ca acceptantul unei cambii.Biletele la ordin plătibile la un anume timp de la vedere trebuie prezentate spre viză emitentului în termenele fixate la art. 26. Termenul de la vedere curge de la data vizei subscrise de emitent pe biletul la ordin. Refuzul emitentului de a pune viza datată se constată prin protest (art. 28), a cărui dată servește ca punct de plecare pentru termenul de la vedere."Pct. 512. – Obligația emitentului unui bilet la ordin este similară cu aceea a trasului acceptant al unei cambii, în sensul că în situația în care trasul acceptă, el devine obligatul principal al cambiei și, în conformitate cu art. 31 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin, el se obligă a plăti cambia la scadență, iar în caz de neplată posesorul are o acțiune directă împotriva sa, pentru tot ceea ce poate fi cerut în temeiul art. 53 și art. 54 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin. În cazul biletului la ordin, emitentul se obligă personal a plăti la scadență suma din titlu și tot ceea ce poate fi cerut în temeiul art. 53 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin. Posesorul biletului la ordin are o acțiune directă împotriva emitentului, acesta fiind chiar din momentul emiterii titlului principalul obligat prin titlul respectiv.Pct. 513. – Datorită faptului că și biletului la ordin i se aplică toate dispozițiile privitoare la scadența cambiei, în cazul biletului la ordin plătibil la un anumit timp de la vedere, acesta trebuie prezentat emitentului spre avizare pentru a da posibilitatea curgerii termenului de un an de la data emiterii titlului, termen prevăzut în art. 26 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin. Termenul de plată va curge în acest caz de la data vizei pusă de emitent. Viza pusă de emitent presupune înscrierea semnăturii acestuia pe fața titlului sub mențiunea VĂZUT, cu ocazia prezentării titlului de către beneficiar la emitent. Dacă emitentul refuză să pună viza, posesorul va dresa protest de nedatare în conformitate cu art. 28 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin și pct. 173 din prezentele norme-cadru și în acest caz termenul va curge de la data protestului. +
Partea a III-aDISPOZIȚII FINALEPct. 514. – Banca Națională a României și instituțiile de credit au obligația să arhiveze cambiile și biletele la ordin care au făcut obiectul operațiunilor lor pe o perioadă de cinci ani de la data plății.Pct. 514 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.Pct. 515. – Anexele fac parte integrantă din prezentele norme-cadru și sunt obligatorii pentru instituțiile de credit și Banca Națională a României din punctul de vedere al formei și conținutului.––––Pct. 515 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei „societăți bancare” cu sintagma „instituții de credit”.–––-Pct. 516 a fost abrogat de pct. 45 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008.––––*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamț:Art. IV din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prevede:"Art. IVDispoziții tranzitorii și finale1. Până la data de 9 octombrie 2008 inclusiv, cambiile și biletele la ordin puse în circulație vor fi procesate interbancar, prin structurile casei de compensație, pe suport hârtie, potrivit reglementărilor existente.2. Începând cu data de 10 octombrie 2008, procesarea cambiilor și biletelor la ordin se va efectua astfel:– cambiile și biletele la ordin emise în baza Normei tehnice nr. 5/2008 privind cambia și biletul la ordin se vor procesa electronic, prin trunchiere, în conformitate cu Regulile sistemului SENT sau, în cazul în care operațiunea de trunchiere nu se poate realiza, prin prezentarea acestora la încasare, în original, direct la instituția de credit trasă sau, după caz, la instituția de credit beneficiară, conform procedurilor existente în convențiile încheiate între instituțiile de credit implicate;– cambiile și biletele la ordin emise în baza Normelor tehnice nr. 10/1994 privind cambia și biletul la ordin și a Normelor-cadru nr. 6/1994 privind comerțul făcut de societățile bancare și celelalte societăți de credit, cu cambii și bilete la ordin, pe baza Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată și modificată prin Legea nr. 83/1994, se vor procesa prin prezentarea acestora la încasare, în original, direct la instituția de credit trasă sau, după caz, la instituția de credit beneficiară, conform procedurilor existente în convențiile încheiate între instituțiile de credit implicate, aceste cambii și bilete la ordin rămânând valabile și după data intrării în vigoare a prezentelor norme.2^1. Instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligația să transmită spre plată cambiile și biletele la ordin la vedere recepționate de la clienții lor, până cel târziu în ziua bancară următoare datei recepționării respectivelor instrumente.În cazul prezentării la plată prin trunchiere a cambiilor și biletelor la ordin, în vederea respectării prevederilor art. 41 din Legea nr. 58/1934asupra cambiei și biletului la ordin, cu modificările și completările ulterioare, instituțiile de credit care recepționează cambii și bilete la ordin cu scadență la termen fix, la un anumit termen de la data emiterii sau la un anumit termen de la vedere vor urmări ca ziua scadenței să fie anterioară datei compensării.––––Pct. 2^1 al art. IV din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 a fost introdus de pct. 3 al art. I din NORMA nr. 2 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009.2^2. Instituțiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor sumelor înscrise pe cambii și bilete la ordin au obligația să crediteze conturile clienților lor cu sumele încasate în aceeași zi bancară în care le-au fost creditate conturile sau, în cazul în care cambiile și biletele la ordin au fost refuzate la plată, să comunice în același termen clienților lor acest fapt, inclusiv motivele de refuz.Pct. 2^2 al art. IV din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 a fost introdus de pct. 3 al art. I din NORMA nr. 2 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009.2^3. Până la închiderea casei de compensare pe suport hârtie, situată în municipiul București, operatorul tehnic al casei de compensare pe suport hârtie și al casei de compensare automată are obligația să raporteze săptămânal Băncii Naționale a României – Direcția reglementare și autorizare, în termen de două zile lucrătoare de la încheierea săptămânii pentru care se raportează, situația privind numărul cambiilor și biletelor la ordin procesate în săptămâna respectivă prin casa de compensație pe suport hârtie, defalcat pe tipuri de instrumente de plată de debit, cu indicarea numărului de cambii și bilete la ordin emise în baza Normei tehnice nr. 5/2008privind cambia și biletul la ordin, individual pentru fiecare instituție de credit beneficiară.În situația în care din raportările transmise de operatorul tehnic al casei de compensare pe suport hârtie și al casei de compensare automată se constată cazuri de recurgere repetată la procesarea unor instrumente în formatul prevăzut de Norma tehnică nr. 5/2008privind cambia și biletul la ordin prin intermediul casei de compensare pe suport hârtie, Banca Națională a României poate solicita instituțiilor de credit în cauză justificarea cauzelor care au condus la optarea pentru această modalitate de procesare.Pct. 2^3 al art. IV din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 a fost introdus de pct. 3 al art. I din NORMA nr. 2 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009.2^4. Pentru nerespectarea de către instituțiile de credit a prevederilor prezentei norme, Banca Națională a României poate să aplice sancțiunile prevăzute la art. 408 titlul VI cap. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007.––––Pct. 2^4 al art. IV din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 a fost introdus de pct. 3 al art. I din NORMA nr. 2 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009.3. Normele-cadru ale Băncii Naționale a României nr. 6/1994 privind comerțul făcut de societățile bancare și celelalte societăți de credit, cu cambii și bilete la ordin, pe baza Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată și modificată prin Legea nr. 83/1994, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 bis din 14 iunie 1995, cu modificările aduse prin prezenta normă, vor fi republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.”Guvernatorul Băncii Naționale a României,Mugur Isărescu +
Anexa 1Cambia
––––-Anexa 1 a fost înlocuită cu anexa 1 din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008, conform art. III din același act normativ. +
Anexa 2Biletul la ordin
––––-Anexa 2 a fost înlocuită cu anexa 2 din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008, conform art. III din același act normativ. +
Anexa 3MODEL COMPLETARE CAMBIE ȘI BILET LA ORDIN
––––-Anexa 3 a fost introdusă de art. III din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008, având conținutul anexei 3 din acest act normativ.–––
