Notă …
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 148 din 20 februarie 2020, publicată în Monitorul oficial, Partea I, nr. 156 din 26 februarie 2020.I.Domeniul de aplicare. Definiții +
Articolul 1Domeniul de aplicare, în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (4) și ale pct. 26 din anexa nr. 1 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, îl reprezintă lucrările de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă de suprafață ale căror debite constituie resursele de apă utilizate pentru: alimentarea cu apă a localităților și a operatorilor economici, producerea de energie electrică, piscicultură în bazine piscicole, irigații, navigație. +
Articolul 2Semnificația termenilor tehnici folosiți în metodologia pentru determinarea debitului ecologic este cea din practica hidrologică și în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, astfel:a)debitul mediu lunar – volumul de apă care se scurge, în medie, printr-o secțiune dată a unui râu în cursul unei luni (j) din anul (i) (Q^med ∙ lunar_i,j ); … b)debitul mediu lunar multianual – volumul de apă care se scurge, în medie, printr-o secțiune dată a unui râu în cursul unei luni pe o perioadă multianuală (Q^mlm_j ); … c)debitul mediu multianual – volumul de apă care se scurge, în medie, printr-o secțiune dată a unui râu pe o perioadă multianuală (Q_mma); … d)debitul ecologic – astfel cum acesta este definit la pct. 25 din anexa nr. 1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Toate valorile prevăzute la lit. a)-d) se referă la regimul natural de curgere; … e)debitul de servitute – astfel cum acesta este definit la pct. 26 din anexa nr. 1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; … f)amenajări cu biefuri conjugate – spațiu caracteristic al unei lucrări hidrotehnice, cuprins între două regimuri diferite de mișcare a apei, amplasate unul în avalul celuilalt; … g)debitul în aval – volumul de apă care curge printr-o secțiune în unitatea de timp, aval de secțiunea de barare; … h)uvraje de tranzitare a debitelor – lucrări de construcții destinate trecerii debitelor de apă. … … II.Principii de calcul +
Articolul 3Determinarea debitului ecologic se bazează pe următoarele principii:a)debitul ecologic trebuie să asigure o gamă completă de variabilitate naturală în regimul hidrologic pentru a proteja ecosistemul acvatic; … b)debitul ecologic trebuie să fie dinamic, să fie variabil în timp și spațiu, să aibă valori multiple („ecohidrograf“); … c)debitul ecologic reprezintă suport pentru atingerea și menținerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă, conform prevederilor art. 2^1 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, cu luarea în considerare a prevederilor art. 2^4 al aceleiași legi; … d)debitul ecologic trebuie să susțină cerințele ecologice de apă ale comunităților/habitatelor și speciilor din zonele protejate; … e)debitul ecologic trebuie să asigure atingerea și menținerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă subterană, stabilite conform art. 2^1 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; … f)debitele ecologice trebuie să poată asigura habitate pentru iernare, hrănire și reproducere pentru fauna acvatică, integrând nevoile celorlalte categorii de organisme biologice: nevertebrate bentonice, fitobentos, fitoplancton și macrofite acvatice; … g)la determinarea debitului ecologic se vor considera datele într-o secțiune de calcul aval de lucrările de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă, din ultimii 30 de ani în regim natural, debitul ecologic urmând a se asigura în respectiva secțiune. … +
Articolul 4Debitul ecologic are valori distincte, unice pentru fiecare lună, indiferent de an, determinate astfel încât să reprezinte suport pentru asigurarea condițiilor optime în vederea atingerii și menținerii obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă. Pentru facilitarea asigurării acestor debite aval de lucrările de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă, valorile se vor grupa pe perioade cu regim hidrologic de ape mici, medii și mari. +
Articolul 5(1)Debitele ecologice vor fi asigurate în aval de lucrările de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă, în funcție de condițiile hidrologice. Regulamentele de exploatare aferente acestor tipuri de lucrări vor fi revizuite în vederea asigurării în aval a debitelor ecologice.(2)Debitul ecologic se poate asigura prin oricare dintre uvrajele de evacuare a debitelor cu care este echipată lucrarea de barare, inclusiv prin construcțiile care asigură migrarea faunei acvatice dacă acestea sunt prevăzute. Pentru calculul debitelor de servitute se vor lua în considerare și debitele tranzitate prin sistemele de asigurare a continuității longitudinale. +
Articolul 6La aplicarea prevederilor prezentei hotărâri se va ține cont de următoarele aspecte:a)metoda de determinare și de calcul al debitelor ecologice este o metodă hidrologică cu elemente de habitat necesar faunei acvatice realizată pe baza gradului actual de cunoaștere a legăturii dintre habitatul acvatic și organismele biologice. În funcție de elementele noi disponibile privind impactul presiunilor hidromorfologice asupra elementelor de calitate biologice, a celor mai bune tehnici disponibile privind practicile constructive pe cursurile de apă și a experienței dobândite în urma implementării și monitorizării debitelor de servitute, aceasta se va actualiza în consecință; … b)în cazul amenajărilor cu biefuri conjugate, debitul ecologic este asigurat implicit prin regimul de exploatare, determinarea acestuia realizându-se în aval de ultima secțiune de barare; … c)în cazul cel mai defavorabil, când debitul afluent în acumulare sau debitul în secțiunea lucrărilor de barare sau de captare a apei scade sub valoarea 0,5 Q_ecologic calculat pentru perioada de ape mici, în aval se va asigura un debit cel puțin egal cu debitul afluent (Q_afluent); … d)pe sectoarele de curs de apă cu regim de curgere nepermanent care nu au acumulări în amonte, pe perioadele de secare nu se asigură debit ecologic; … e)pentru corpurile de apă puternic modificate se ține cont, în etapa de implementare a măsurii de asigurare a debitului ecologic, de abordarea diferită datorată particularităților acestora, exceptând de la evacuarea debitelor ecologice lucrările de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă care nu sunt prevăzute cu instalații pentru evacuarea debitelor de servitute și pentru care realizarea acestor instalații ar genera costuri disproporționate, cu respectarea prevederilor din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; … f)în cazul lucrărilor de reparații efectuate de fiecare deținător/administrator al lucrărilor de barare existente amplasate pe cursurile de apă, debitul ecologic va fi asimilat cu debitul afluent în acumulare; … g)se vor respecta prevederile acordurilor sau convențiilor internaționale pentru lucrările care fac obiectul acestora. … +
Articolul 7Debitele ecologice se calculează într-o secțiune transversală, pe un curs de apă, aval de o lucrare de barare sau de captare a apei, atât pentru corpurile de apă naturale, cât și pentru corpurile de apă puternic modificate, utilizând regimul natural de curgere. +
Articolul 8(1)Determinarea debitului ecologic se realizează în cadrul studiilor hidrologice, de către instituții publice sau private atestate de autoritatea centrală din domeniul gospodării apelor, potrivit prevederilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.(2)Studiile hidrologice se expertizează de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale „Apele Române“, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările și completările ulterioare. +
Articolul 9Valorile debitelor de servitute evacuate în aval de secțiunile de barare sau de captare a apei vor fi disponibile pe pagina de internet a titularului autorizației de gospodărire a apelor și transmise lunar către autoritatea competentă de gospodărire a apelor care a emis autorizația de gospodărire a apelor. +
Articolul 10(1)Cerințele de asigurare a debitului ecologic, în condițiile prevăzute de art. 2^4 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, nefezabilitatea tehnică sau disproporționalitatea costurilor se vor justifica în cadrul unor studii tehnico-economice.(2)Studiile tehnico-economice prevăzute la alin. (1) se realizează de către fiecare titular al autorizației de gospodărire a apelor în termenul prevăzut la art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2017 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 243/2018.(3)Justificarea nefezabilității tehnice și a disproporționalității costurilor pentru asigurarea debitului ecologic se va realiza potrivit cerințelor prevăzute în anexa nr. 1a – Cadrul general și cerințe privind analiza de disproporționalitate și nefezabilitatea tehnică, care face parte integrantă din prezenta anexă.(4)Valorile prag privind efectul semnificativ negativ asupra folosințelor de apă, ca cerințe privind analiza de disproporționalitate, prevăzute în anexa nr. 1a, sunt definite în cap. 6 pct. 6.3 din Planul național de management actualizat aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea, care este cuprinsă în teritoriul României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 859/2016. Pentru producătorii de energie electrică prin hidrocentrale, valorile prag privind efectul semnificativ negativ reprezintă pierderea producției de energie cu mai mult de 2%/an la nivelul unei singure hidrocentrale sau cu mai mult de 5%/an pentru amenajarea hidroenergetică în ansamblul ei.(5)În situația în care, în urma studiilor tehnico-economice efectuate, rezultă costuri disproporționate pentru implementarea soluției constructive tehnic fezabil, atunci lucrările de barare sau captare a apei prevăzute la art. 1, pentru care este justificată nefezabilitatea tehnică sau disproporționalitatea costurilor, sunt exceptate de la aplicarea prezentei hotărâri, păstrându-se condițiile inițiale de reglementare. … III.Metodologia pentru determinarea debitului ecologic … +
Articolul 11Corpuri de apă cu regim hidrologic natural(1)Cazul râurilor monitorizate hidrometric1.Localizarea secțiunii de râu unde se va calcula debitul ecologic … 2.Identificarea stației hidrometrice reprezentative (de referință) pentru secțiunea de calcul … 3.Determinarea debitelor medii lunare multianuale pentru fiecare lună calendaristică (Q^mlm_j ) și a debitului mediu multianual (Q_mma) în regim natural în secțiunea de calcul, valorificând întreg volumul de date și informații disponibile (pentru o perioadă caracteristică de 30 de ani):a)debitul mediu lunar multianual pentru luna j:
n = număr de ani,iar Q^med.lunar_i,j reprezintă debitul mediu lunar din anul i și luna j; … b)debitul mediu multianual:
unde: (Q^med.lunar_i ) reprezintă debitul mediu anual din anul i și se obține cu relația:
… … 4.Calculul debitului ecologic (Q_eco) pentru fiecare lună a anului în funcție de debitul mediu lunar multianual (notat mai departe prin Q^mlm_j ) al lunii curente din secțiunea de calcul după cum urmează:În cazul în care
cu ß_1 = 0,25-0,35 pentru tipologiile de munte, 0,25-0,35 pentru tipologiile de deal, respectiv 0,20-0,30 pentru tipologiile de câmpie.În cazul în care
cuß_2 = 0,25-0,35 pentru tipologiile de munte, 0,25-0,35 pentru tipologiile de deal și 0,25-0,30 pentru tipologiile de câmpie.Tipologiile sunt definite conform Planului național de management în vigoare aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României. Alegerea coeficienților ß_1 și ß_2 din domeniile de variație mai sus-menționate se face în funcție de:– condițiile locale aferente bazinului de recepție corespunzător secțiunii de calcul prin utilizarea debitelor medii lunare înregistrate în regim natural sau reconstituit de scurgere care reprezintă rezultatul influenței caracteristicilor fizico-geografice și climatice asupra bazinului de recepție analizat; … – amplasarea într-o zonă protejată prin selectarea valorilor maxime ale acestor coeficienți, fiind considerate zone care necesită un nivel mai ridicat de protecție; … – tipul ecologic al cursului de apă, caracteristicile ecosistemului, activitățile biologice și perioada în care acestea se desfășoară. … … 5.Calculul celor 3 valori caracteristice ale regimului hidrologic pentru ape mici, medii și mari se va stabili pe baza distribuției valorilor lunare de debite ecologice determinate anterior, astfel: debitul ecologic de ape mici se calculează utilizând valoarea maximă dintre debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95% și cea mai mică valoare dintre debitele ecologice lunare; pentru debitul ecologic de ape medii se utilizează mediana celor 12 valori ale debitelor ecologice lunare; debitul ecologic de ape mari se calculează utilizând valoarea medie a celor mai mari 4 valori ale debitelor ecologice lunare. … 6.Calculul regimului hidrologic prognozat se realizează în funcție de prognoza hidrologică lunară elaborată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor prin înmulțirea debitului mediu lunar multianual al lunilor I-XII cu coeficientul modul corespunzător limitei inferioare clasei de prognoză (1 pentru clasa de prognoză > 100%; 0,8 pentru clasa de prognoză 80-100%; 0,5 pentru clasa de prognoză 50-80%; 0,3 pentru clasa de prognoză 30-50% și 0,15 pentru clasa de prognoză <30%).Corelarea debitelor ecologice cu valorile debitelor minime lunare prognozate (Q_min prognozat) se va asigura prin aplicarea unor coeficienți la debitele medii lunare prognozate. Acești coeficienți pot lua valori în intervalul 0,35-0,5, fiind estimați prin analiza raportului între debitul minim lunar (valoare instantanee) și debitul mediu lunar pentru o serie de stații hidrometrice reprezentative cu regim natural de curgere. … 7.Se compară valorile rezultate anterior (Q_min prognozat) cu valorile de debit ecologic stabilite pentru fiecare clasă de regim hidrologic (Q_ape mari, Q_ape medii, Q_ape mici) și se selectează valoarea de debit corespunzătoare situațiilor de ape mari, medii și mici, astfel:– ape mari: Q_min prognozat ≥ Q_ape mari; … – ape medii: Q_ape medii ≤ Q_min prognozat … – ape mici: Q_min prognozat … … 8.Datorită faptului că prognozele de lungă durată au asociat un grad mare de incertitudine, pentru lunile din afara perioadei de înmulțire a speciilor de pești aferente tipologiei de râu corespunzătoare secțiunii de interes debitele ecologice se vor reduce cu o clasă de regim hidrologic, respectiv de la Q_ape mari la Q_ape medii sau de la Q_ape medii la Q_ape mici. … 9.În operativ, în funcție de prognoza lunară (care se află pe site-ul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor http://www.inhga.ro/web/guest/buletin_hidrologic_lunar) se vor utiliza valorile de debite ecologice corespunzătoare regimului de curgere aferent prognozei din zona secțiunii de interes. … 10.În timp real, pentru situațiile în care nu există lac de acumulare/bazin de retenție a apei, dacă valoarea debitului afluent este mai mică decât valoarea debitului ecologic prevăzut conform clasei de prognoză din autorizația de gospodărire a apelor se va modifica valoarea debitului ecologic care trebuie asigurată în aval la nivelul debitului ecologic de ape mici, iar dacă valoarea debitului afluent este mai mică decât valoarea debitului ecologic de ape mici, atunci se va asigura debitul afluent. … (2)Cazul râurilor fără monitorizare hidrometricăÎn cazul în care în secțiunea de calcul sau pe râul respectiv nu se efectuează observații și măsurători hidrometrice sau acestea sunt insuficiente, pentru obținerea unor date concludente se folosesc metode indirecte (analogie hidrologică, relații de sinteză zonale, grafice de variație).Metoda uzuală este transmiterea valorilor debitelor medii lunare multianuale de la stația hidrometrică de bază în secțiunea de calcul, de pe un râu fără monitorizare hidrometrică cu ajutorul coeficientului (K) rezultat din raportul debitelor medii multianuale.K = Qmma (secțiune de calcul)/Qmma (stație hidrometrică),unde:Q_mma (secțiune de calcul) este debitul mediu multianual în secțiunea de calcul;Q_mma (stație hidrometrică) este debitul mediu multianual la stația hidrometrică.Debitul mediu multianual al secțiunii de calcul va fi determinat pe baza relațiilor de sinteză zonale sau prin alte metode indirecte.Formula de calcul este:
Calculul debitului ecologic se efectuează conform procedurilor prevăzute pentru cazul râurilor monitorizate hidrometric, potrivit art. 11 alin. (1). +
Articolul 12Corpuri de apă cu regim hidrologic influențat (cu folosințe de apă)I.Cazul lacurilor de acumulare(1)Determinarea debitului ecologic pe un sector de râu situat în aval de un lac de acumulare se va realiza potrivit art. 11 alin. (1) și (2).(2)Dacă pe râul respectiv, în aval de baraj, există o stație hidrometrică care monitorizează regimul hidrologic, se vor prelua debitele medii lunare reconstituite din ultimii 30 de ani (aduse la regimul natural), care vor fi prelucrate potrivit procedurilor prevăzute la art. 11 alin. (1).(3)Dacă secțiunea de calcul se află în alt amplasament decât cel al stației hidrometrice se va folosi analogia cu aceasta din urmă. În acest sens se va determina debitul mediu multianual al secțiunii cu ajutorul relației de sinteză zonale și se va calcula raportul dintre Qmma (secțiune de calcul)/Qmma (stație hidrometrică).(4)Pentru situația rezultată la alin. (3) se vor transmite valorile debitelor medii lunare de la stația hidrometrică în secțiunea de studiu de pe același râu.(5)În cazul în care stația hidrometrică de bază se abate de la relația zonală, debitul mediu multianual în secțiunea de studiu se va determina proporțional cu cel al stației de bază, prin trasarea unei relații adiacente relației zonale, respectiv o relație proprie a râului în cauză.(6)Dacă în aval de acumularea respectivă nu există stație hidrometrică se va proceda potrivit metodei prevăzute la art. 11 alin. (2). … II.Cazul râurilor cu folosințe consumatoare de apă sau al derivațiilor amonte de secțiunea în care se evaluează debitul ecologic(7)Dacă pe râul respectiv există o stație hidrometrică se folosesc datele corespunzătoare regimului din ultimii 30 de ani de regim natural (reconstituit) și se procedează potrivit prevederilor art. 11 alin. (1).(8)Dacă râul respectiv nu este monitorizat hidrometric se folosește analogia cu un râu învecinat, cu condiții asemănătoare de scurgere, pe care există o stație hidrometrică. În continuare se procedează potrivit prevederilor art. 11 alin. (2). … III.Cazul râurilor cu folosințe de apă sau derivații situate aval de secțiunea în care se evaluează debitul ecologic(9)Calculul debitului ecologic se efectuează conform procedurilor prevăzute pentru corpurile de apă cu regim hidrologic natural, potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) și (2).(10)La fiecare dintre valorile debitelor ecologice (pentru ape mici, medii, mari) obținute se adaugă debitul minim necesar funcționării folosințelor de apă din aval stabilite prin avizele/acordurile de gospodărire a apelor deținute de titularul lacului de acumulare, exceptând asigurarea folosințelor de alimentare cu apă pentru populație, rezultând astfel debitul de servitute, ținând cont în mod prioritar de asigurarea necesarului de apă pentru populație. Aceste valori de debite sunt cele care trebuie asigurate pe râu, în funcție de regimul hidrologic (ape mici, medii, mari) de către titularul autorizației de gospodărire a apelor.(11)În acest context, debitul de servitute calculat pentru o secțiune de pe un râu pe care în aval există alte folosințe de apă va ține seama de necesarul folosințelor din aval. … +
Anexa nr. 1ala anexă
Cadrul general și cerințe privind analiza de disproporționalitate și nefezabilitatea tehnică +
Cadrul generalConceptul de costuri disproporționate și nefezabilitate tehnică este prevăzut de Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei la art. 4.4, 4.5 și 4.7, transpuse prin art. 2^3, 2^4 și 2^7 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd excepțiile de la obiectivele de mediu.Conceptul de costuri disproporționate reprezintă unul dintre elementele-cheie privind abordarea aspectelor economice în cadrul managementului resurselor de apă, reglementat prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Considerațiile din punct de vedere economic pot juca un rol determinant în procesul de justificare a excepțiilor de la obiectivele de mediu ale corpurilor de apă (atingerea stării bune a corpurilor de apă).Termenul „costuri disproporționate“ este folosit în cadrul art. 2^3, 2^4 și 2^7 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare. Interpretarea practică a termenului „costuri disproporționate“ se referă la măsura în care costurile depășesc beneficiile, atât pe cele ce privesc mediul, cât și pe cele sociale și economice. Astfel, în cadrul procesului de analiză economică, măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor de mediu pot fi analizate prin prisma influenței asupra unui sector economic în sine, în calitate de componentă a analizei cost-beneficiu. Astfel, analiza de disproporționalitate poate să fie realizată la nivelul sectoarelor socioeconomice separate, în special în cazul în care costurile implementării măsurilor reprezintă o problemă pentru sectorul economic respectiv în sensul disponibilității acestuia de a suporta acest cost. Justificarea acestei influențe este necesar a fi solid argumentată, pe baza unor analize economice reale și pertinente.Analiza disproporționalității la scara unui sector economic, din cauza unor costuri ridicate de implementare, impune o analiză cantitativă transparentă, reală și pertinentă, care să fie prezentată autorității competente în domeniul gospodăririi apelor, această analiză urmând a sta la baza justificărilor în cazul în care corpul de apă în cauză nu poate atinge obiectivul de mediu din cauza neimplementării unei anumite măsuri. Justificările sunt parte integrantă a actualizărilor planurilor de management la nivelul bazinelor/spațiilor hidrografice care sunt raportate Comisiei Europene.Prevederile legate de excepții de la obiectivele de mediu cuprind și/sau „fezabilitatea tehnică“, în sensul existenței posibilității unei soluții constructive, care poate fi realizată, dar în același timp aceasta este disproporționată din punctul de vedere al costurilor ca urmare a analizei cost-beneficiu.În ceea ce privește interpretarea costurilor disproporționate, aceasta este evidențiată în cadrul ghidurilor elaborate la nivel european în cadrul Strategiei comune de implementare a Directivei-cadru privind apa, respectiv Ghidul nr. 1 WATECO (Analiza economică și mediul), și în Ghidul nr. 20 privind excepțiile de la obiectivele de mediu, documente care stau la baza procesului de implementare a Directivei-cadru privind apa, dar și în cadrul proceselor de analiză și evaluare a planurilor de management ale bazinelor/spațiilor hidrografice.În conformitate cu Ghidul nr. 1 (WATECO) „disproporționalitatea“ se aplică în acele situații în care costul implementării măsurilor este atât de mare încât el depășește beneficiile măsurii respective. Totodată, Ghidul nr. 20 privind excepțiile de la obiectivele de mediu precizează că disproporționalitatea este o decizie luată pe baza unor informații economice, iar o analiză cost-beneficiu a măsurilor este necesară în luarea unei decizii de justificare a excepțiilor.Cerințe privind analiza de disproporționalitateÎn cadrul procesului de elaborare a Planului național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 80/2011, în cadrul procesului de desemnare a corpurilor de apă puternic modificate au fost evaluate efectele semnificativ negative asupra folosințelor/activităților specifice de utilizare a apei, prin stabilirea unor valori prag peste care se stabilește un efect semnificativ în planul folosințelor de apă. În cazul producerii de energie prin centrale hidroelectrice, în urma unui proces de consultare care a avut loc cu factorii interesați, inclusiv S.C. „Hidroelectrica“ – S.A., acesta a fost stabilit ca fiind reducerea producției hidroenergetice (cu mai mult de 2%/an pentru o singură hidrocentrală și cu mai mult de 5%/an pentru amenajarea hidroenergetică a râului în ansamblul ei). Aceste principii și criterii au fost menținute în Planul național de management actualizat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 859/2016.În acest context, analiza de disproporționalitate aferentă valorilor de debit ecologic determinate pe baza metodologiei pentru determinarea debitului ecologic se realizează având în vedere următoarele aspecte:La nivelul fiecărui obiectiv în parte pentru care există soluții tehnic fezabile de asigurare a debitului ecologic, respectiv existența uvrajelor de tranzitare a debitelor, se calculează pierderile care ar rezulta ca urmare a implementării soluției constructive tehnic fezabile.Se vor evidenția procentele pierderilor calculate pe baza producției la fiecare obiectiv într-un an hidrologic mediu comparativ cu valoarea prag indicată, potrivit prevederilor art. 10 din anexă.Datele care stau la baza analizei de disproporționalitate se vor prezenta în mod transparent, acestea fiind necesar a fi realiste, justificabile și cu un grad ridicat de confidență/încredere.În scopul unei justificări solide și obiective în ceea ce privește efectul măsurii de asigurare a debitelor ecologice, analiza de disproporționalitate este necesar a fi realizată la nivelul de unitate economică.Valorile pierderilor determinate la nivel de obiectiv în parte sunt agregate, la nivelul amenajării, în scopul unei justificări în termeni reali a ceea ce înseamnă pierderea rezultată ca urmare a implementării măsurilor de asigurare a debitelor ecologice, raportată la întreaga producție înregistrată la nivel de unitate. +
Cerințe privind nefezabilitatea tehnicăGhidul 20 al Comisiei Europene privind excepțiile de la obiectivele de mediu elaborate în cadrul Strategiei comune de implementare a Directivei-cadru privind apa 2000 face referire la elementele care definesc nefezabilitatea.Astfel, nefezabilitatea tehnică este justificată dacă:– nu este disponibilă nicio soluție tehnică; … – este nevoie de mai mult timp pentru a rezolva problema decât timpul disponibil pentru atingerea obiectivului de mediu pentru corpul de apă; … – nu există informații privind cauza problemei, prin urmare, o soluție nu poate fi identificată. …
