METODOLOGIE din 6 octombrie 2011

de aplicare a prevederilor privind inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar



Inspectorii vor ţine cont în activitatea de inspecţie că, deşi vor fi evaluate separat, ariile tematice/domeniile inspectate formează un sistem care reflectă ansamblul activităţii unităţilor de învăţământ. Inspectorii trebuie să emită aprecieri şi nu simple descrieri a ceea ce se întâmplă în unităţile de învăţământ.Pentru Fişa de observare a lecţiei (anexa nr. 5 la regulament), inspectorii vor folosi o scală cu 4 nivele de performanţă, acordând pentru fiecare lecţie asistată/observată unul dintre cele 4 calificative: foarte bine (FB); bine (B); acceptabil (A); slab (S).Descriptorii de performanţă pentru ariile tematice/domeniile inspectate descriu nivelurile de calitate bine (B), acceptabil (A), slab (S), fiind incluse pentru a fi un ghid pentru inspectori şi şcoli, facilitând interpretarea criteriilor şi acordarea calificativelor generale pe arie tematică/domeniu.Echipa de inspectori acordă calificative generale pentru fiecare arie tematică/domeniu inspectat – bine (B), acceptabil (A), slab (S) -, precum şi pentru fiecare disciplină de studiu inspectată – bine (B), acceptabil (A), slab (S).În acordarea calificativelor generale pentru fiecare disciplină de studiu se vor avea în vedere atât calificativele acordate în urma activităţii de asistenţă/observare a lecţiei, cât şi raportarea la criteriile şi descriptorii de performanţă precizate/precizaţi pentru ariile tematice/domeniile incluse în cadrul prezentei metodologii. În mod special, în acordarea calificativelor generale pentru fiecare disciplină de studiu se vor avea în vedere criteriile şi descriptorii de performanţă pentru ariile tematice/domeniile:– activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învăţare, evaluare, reglare/remediere, diferenţiere a demersului educaţional);– nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţare raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare).Ariile tematice/Domeniile inspectate, sursele de informare consultate şi criteriile folosite de inspectori atunci când realizează o inspecţie şcolară generală sunt următoarele:1. Managementul şcolar, managementul asigurării calităţii, dezvoltarea instituţională, eficienţa atragerii şi folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informaţionale), respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelorScopurileEvaluarea eficacităţii managementului conducerii unităţii de învăţământ şi a responsabililor/coordonatorilor corespunzători diferitelor niveluri din structura de management. Evaluarea capacităţii instituţiei de educaţie de a-şi administra eficient resursele umane şi materiale. Evaluarea măsurii în care unitatea şcolară are cunoştinţă de legislaţia în vigoare în ceea ce priveşte drepturile elevilor şi eficacitatea cu care o aplică.Sursele de informare consultatea) cel mai recent raport extern asupra unităţii de învăţământ; … b) documentele manageriale, Raportul anual de evaluare (RAE); … c) procesele-verbale de la şedinţele consiliului profesoral şi ale consiliului de administraţie; … d) schemele orare ale unităţilor de învăţământ şi orarul cadrelor didactice; … e) politicile şi procedurile; … f) graficul activităţilor extracurriculare; … g) fişele posturilor; … h) informaţii statistice cerute de inspector; … i) bugetul instituţiei de educaţie şi planul financiar; … j) discuţii cu personalul de la diferite niveluri din cadrul structurii manageriale; … k) discuţii cu elevii şi cu personalul; … l) regulamentul de ordine interioară; … m) reglementările care privesc situaţia copiilor; … n) dosarele cu actele şi documentele elevilor; … o) sancţiuni aplicate elevilor; … p) codul de conduită sau normele care reglementează relaţiile dintre cadrele didactice şi elevi şi dintre personalul didactic auxiliar şi administrativ şi elevi; … q) măsurile pe care le-a luat instituţia de educaţie pentru sănătatea şi siguranţa elevilor, de exemplu, în laboratoare, pe terenul sau în sala de sport; … r) reglementări privind însoţirea elevilor în timpul vizitelor în afara instituţiei de educaţie; … s) orice alte reglementări şi proceduri care se referă la protecţia copilului; … t) proceduri şi reglementări care se referă la cazarea elevilor; … u) discuţii cu părinţii şi cu reprezentanţii organizaţiilor care sprijină unitatea de învăţământ. … CriteriileDirecţia de dezvoltare a unităţii de învăţământ preuniversitar este bine stabilită?(I) Inspectorii vor analiza scopurile, politicile, procedurile şi planurile de dezvoltare (PDI/PAS) ale instituţiei de educaţie pentru a stabili dacă direcţia de dezvoltare este bună.(II) Se va aprecia dacă personalul şi comunitatea şcolară înţeleg planurile de dezvoltare (PDI/PAS) ale instituţiei de educaţie şi le pun în practică.(III) Inspectorii vor evalua dacă directorul şi ceilalţi manageri asigură o conducere corespunzătoare.Sunt elaborate politicile şi procedurile astfel încât instituţia de educaţie să îşi atingă scopurile?(I) Inspectorii vor aprecia dacă au fost stabilite politici şi proceduri corespunzătoare.(II) Se va acorda atenţie modului în care politicile şi procedurile au fost formulate, arătându-se cine a fost implicat şi cât timp.(III) Inspectorii vor aprecia dacă politicile şi procedurile sunt înţelese de comunitatea şcolară şi dacă sunt puse în practică aşa cum trebuie.Sunt folosite eficient resursele instituţiei de educaţie (bani, personal, materiale, echipamente)?(I) Inspectorii vor analiza bugetul unităţii de învăţământ pentru a constata dacă este cheltuit cum trebuie şi dacă se exercită un control eficace.(II) Evaluarea are în vedere modul de folosire a resurselor, căutând răspunsuri la următoarele întrebări:Are unitatea de învăţământ suficient personal didactic calificat?Există suficient personal nedidactic?Pregătirea personalului didactic asigură realizarea unei activităţi eficiente?Are unitatea de învăţământ suficiente spaţii de cazare şi masă la standarde corespunzătoare?Are unitatea de învăţământ suficiente resurse educaţionale pentru a-şi realiza curriculumul?Are unitatea şcolară reglementări şi proceduri adecvate pentru protecţia copilului?(I) Inspectorii vor evalua dacă unitatea şcolară are proceduri bune şi dacă sunt puse în practică în mod corespunzător.(II) Inspectorii se vor informa asupra unor cazuri de abuzuri asupra copiilor şi vor evalua modul în care au fost rezolvate.(III) Vor fi evaluate relaţiile pe care le are unitatea şcolară cu serviciile locale care răspund de copii.Are unitatea şcolară proceduri şi reglementări corespunzătoare în ceea ce priveşte protecţia muncii?(I) Se va face o evaluare a normelor de siguranţă din laboratoare şi a echipamentului care asigură protecţia elevilor.(II) Vor fi evaluate calitatea şi eficacitatea măsurilor care se iau în caz de urgenţă.(III) Inspectorii vor verifica dacă elevii şi personalul cunosc normele de protecţie a muncii.Sunt condiţiile de cazare corespunzătoare?(I) Vor fi apreciate condiţiile de cazare şi de masă.(II) Inspectorii vor aprecia dacă personalul are grijă de elevi.(III) Se va aprecia dacă elevii se simt protejaţi şi sunt în siguranţă.DescriptoriBineEchipa managerială a unităţii de învăţământ stabileşte politicile de dezvoltare în acord cu strategiile educaţionale generale, selectează cele mai potrivite metode de aplicare a acestora şi defineşte clar modalităţile de aplicare.Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ utilizează eficient resursele financiare pentru menţinerea şi dezvoltarea resurselor materiale şi umane.Deciziile consiliului de administraţie sunt în acord cu obiectivele strategice ale unităţii de învăţământ şi cu legislaţia generală şi specifică în vigoare.Directorul se interesează permanent de trasarea şi menţinerea unei direcţii bune de dezvoltare, cooperează în mod eficient cu consiliul de administraţie şi cu personalul didactic, acceptând un dialog constructiv.Echipa managerială a instituţiei de educaţie monitorizează accesul la formarea continuă a resurselor umane, este interesată permanent de formarea continuă a profesorilor, încurajează folosirea unor metode adecvate şi iniţiativele ce vizează ajustarea curriculumului.Managerii unităţii de învăţământ monitorizează soluţionarea punctelor slabe identificate şi menţionate de către comisia de asigurare şi evaluare a calităţii în raportul specific, raportându-se la standardele naţionale de acreditare.Echipa managerială supervizează starea clădirilor, inclusiv cantina, şi sprijină biblioteca/CDI în achiziţionarea fondului de carte, asigurându-se că toate acestea permit elevilor o învăţare eficientă.Echipa managerială a unităţii de învăţământ consultă în permanenţă comunitatea locală şi părinţii şi anticipează soluţii pentru a satisface în mare măsură aşteptările acestora.Resursele financiare, materiale şi umane sunt subordonate procesului de învăţare, asigurând accesul egal la educaţie de calitate şi încurajând performanţele elevilor.Responsabilii de catedre/comisii/compartimente lucrează conform obiectivelor stabilite în PDI/PAS şi raportează periodic îndeplinirea acestora. Managerii de la toate nivelurile au un stil de muncă eficient şi îşi conduc bine echipele.Nu sunt înregistrate reclamaţii şi sesizări nesoluţionate la adresa echipei manageriale.Şcoala respectă legislaţia şi regulamentele privind curriculumul, evaluarea, finanţarea, drepturile elevilor şi protecţia acestora.Şcoala are sisteme şi proceduri de monitorizare şi evaluare a modului în care sunt respectate cerinţele legale, în special cele ce privesc protecţia muncii. Aceste aspecte sunt în atenţia conducerii şcolii, căreia îi revine responsabilitatea de a le analiza şi de a le revizui.Şcoala are politici, proceduri şi regulamente adecvate referitoare la protecţia muncii. Legile şi regulamentele sunt expuse în locuri vizibile. Şcoala se asigură că personalul şi elevii cunosc aceste legi şi regulamente.AcceptabilŞcoala îşi defineşte propriile scopuri şi politici, dar metodele de realizare a acestora nu sunt clar stabilite. Planurile de dezvoltare sunt stabilite, dar monitorizarea implementării cu succes a acestora este intermitentă şi superficială.Echipa managerială cooperează cu consiliul de administraţie şi cu personalul didactic şi creează relaţii de muncă satisfăcătoare.Directorul utilizează resursele financiare în conformitate cu cerinţele legale. El sprijină formarea continuă a profesorilor, dar nu există un plan general şi lasă pe seama fiecăruia perfecţionarea profesională.Echipa managerială are o viziune satisfăcătoare asupra a ceea ce se întâmplă în şcoală şi sprijină personalul didactic şi personalul didactic auxiliar, fără a-l conduce însă ca echipă spre atingerea scopurilor. Şcoala este curată şi este într-o stare satisfăcătoare.Directorul cooperează în mod formal cu părinţii şi cu reprezentanţii comunităţii locale.Şcoala respectă legislaţia şi regulamentele la un nivel satisfăcător. Ea are sisteme corespunzătoare de monitorizare şi evaluare a procedurilor. Acestea sunt discutate din când în când în consiliul şcolii şi sunt revizuite ocazional.Regulamentele sunt expuse în locuri nu prea vizibile şi se face prea puţin pentru aducerea lor la cunoştinţa elevilor şi a personalului.Protecţia elevilor este asigurată satisfăcător.SlabŞcoala nu îşi stabileşte propriile politici şi scopuri, directorul manifestă un interes scăzut în ceea ce priveşte dezvoltarea unităţii de învăţământ şi nu implică consiliul de administraţie în luarea deciziilor.Directorul nu respectă legile şi regulamentele şi nu utilizează în mod corespunzător resursele financiare.Directorul nu sprijină formarea continuă a profesorilor şi în anumite cazuri chiar o obstrucţionează.Starea clădirilor este neglijată, fapt care duce la deteriorarea condiţiilor de lucru. Echipa managerială nu este interesată de sporirea fondului de carte al bibliotecii/CDI. Directorul nu cooperează bine cu părinţii şi cu reprezentanţii comunităţii locale şi uneori este chiar în conflict cu ei.Şcoala nu respectă legile şi regulamentele. Ea foloseşte sisteme şi proceduri neverificate pentru a constata dacă au fost îndeplinite condiţiile legale. Elevii sunt expuşi la riscuri în privinţa sănătăţii. Cazarea şi masa sunt necorespunzătoare.Conducerea nu acordă atenţie suficientă stării în care se află şcoala şi pericolelor la care sunt expuşi elevii şi personalul.Personalul care se ocupă cu curăţenia nu îşi face datoria.2. Modul de aplicare a curriculumului naţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare locală şi calitatea activităţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliarScopurileSe va verifica respectarea prevederilor legale referitoare la aplicarea la nivelul unităţii de învăţământ a curriculumului naţional. Se va evalua calitatea curriculumului aplicat în unitatea de învăţământ, dacă acesta respectă curriculumul naţional, calitatea şi diversitatea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare locală, precum şi calitatea, diversitatea şi eficienţa activităţilor extracurriculare. De asemenea, se va evalua dacă numărul şi calitatea celorlalte activităţi care sprijină curriculumul sunt corespunzătoare.Sursele de informare consultate:a) curriculumul unităţii de învăţământ raportat la curriculumul naţional; … b) documentele curriculare ale cadrelor didactice; … c) planul managerial al unităţii de învăţământ; … d) planificările şi proiectele didactice pentru fiecare disciplină; … e) dosarele catedrelor şi comisiilor metodice; … f) strategiile de evaluare; … g) documente referitoare la activităţile extracurriculare; … h) portofoliile educaţionale ale elevilor. … CriteriileEste curriculumul unităţii de învăţământ în concordanţă cu cel naţional?(I) Inspectorii vor analiza criteriile folosite de instituţia de educaţie la stabilirea curriculumului.(II) Se va verifica dacă sunt respectate planurile-cadru în vigoare, avându-se în vedere inclusiv prevederile referitoare la relaţia dintre disciplinele de trunchi comun (disciplinele obligatorii) şi disciplinele din cadrul curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare locală (disciplinele opţionale).(III) Se va analiza curriculumul la decizia şcolii/în dezvoltare locală pentru a se vedea dacă au fost consultaţi părinţii, membrii comunităţii locale şi profesorii. Se va aprecia dacă curriculumul contribuie la dezvoltarea personală a elevilor.Este planificarea curriculumului bine structurată şi eficace?(I) Se vor avea în vedere procesul de planificare (cine este implicat, când şi în ce măsură), precum şi calitatea planificării.(II) Inspectorii vor evalua în ce măsură curriculumul la decizia şcolii/în dezvoltare locală furnizat elevilor care au diferite vârste, aptitudini, deprinderi, capacităţi intelectuale şi interese este potrivit şi dacă este permanent revăzut pentru a asigura atingerea standardelor de către elevi.(III) De asemenea, va fi apreciat modul în care curriculumul la decizia şcolii/în dezvoltare locală furnizat ţine cont de experienţa anterioară a elevilor.Sunt testele şi evaluările în concordantă cu curriculumul instituţiei de educaţie şi sunt ele folosite pentru a înlesni planificarea curriculumului?(I) Este necesar să se analizeze modul în care se realizează evaluarea.(II) Inspectorii vor sta de vorbă cu profesorii şi elevii şi vor analiza strategiile de evaluare. Pe baza analizei unui set de evaluări, inspectorii vor aprecia dacă modul în care se realizează evaluarea este corespunzător unui învăţământ centrat pe competenţe.(III) Inspectorii vor analiza portofoliile educaţionale ale elevilor.Are unitatea de învăţământ o ofertă de activităţi, proiecte sau programe extracurriculare adecvată nevoilor propriilor elevi?(I) Inspectorii vor aprecia calitatea ofertei de activităţi, proiecte sau programe extracurriculare.(II) Inspectorii vor determina măsura în care această ofertă corespunde nevoilor elevilor, este complementară şi îmbunătăţeşte oferta curriculară realizată prin curriculum naţional.DescriptoriBineŞcoala furnizează elevilor un curriculum echilibrat, armonizând oferta pentru disciplinele obligatorii şi disciplinele din cadrul curriculumului la decizia şcolii (CDŞ)/în dezvoltare locală (CDL) – disciplinele opţionale -, la nivelul tuturor ariilor curriculare.Şcoala stabileşte CDŞ/CDL prin consultarea reprezentanţilor comunităţii, părinţilor şi elevilor.CDŞ/CDL este bine elaborat în concordanţă cu vârsta elevilor şi cu atingerea standardelor educaţionale de către aceştia, precum şi cu asigurarea de şanse egale în educaţie.Şcoala foloseşte schemele orare astfel încât curriculumul este implementat eficient, curriculumul este evaluat şi dezvoltat permanent pentru a se asigura că sunt luate în considerare nevoile tuturor grupurilor de interese şi că se răspunde punctual şi eficient tuturor nevoilor de învăţare identificate în instituţia de educaţie.Cadrele didactice îşi elaborează documentele de proiectare, evaluare, reglare/remediere/dezvoltare corect şi eficient şi lucrează în concordanţă cu cerinţele curriculumului.Şcoala organizează activităţi extracurriculare eficiente al căror conţinut este complementar şi îmbunătăţeşte oferta curriculară realizată prin curriculumul naţional.Profesorii îşi elaborează planificări de calitate, corespunzătoare unui curriculum bazat pe competenţe şi în concordanţă cu reglementările în vigoare.AcceptabilŞcoala furnizează elevilor un curriculum echilibrat, armonizând oferta pentru disciplinele obligatorii şi disciplinele din cadrul CDŞ/CDL (disciplinele opţionale).CDŞ/CDL se bazează pe resursele umane şi materiale ale instituţiei de educaţie, deşi consultarea reprezentanţilor părinţilor şi ai comunităţii locale este limitată.Elaborarea CDŞ/CDL ia în considerare experienţa anterioară a unităţii de învăţământ. Schemele orare sunt satisfăcătoare şi implementează curriculumul stabilit. Curriculumul este evaluat în mod ocazional ca proces şi există o planificare deficientă pe termen lung.Unele cadre didactice nu au planificări adecvate.Există activităţi extracurriculare, dar contribuţia acestora la dezvoltarea ofertei curriculare nu este complet exploatată.SlabCurriculumul unităţii de învăţământ nu este echilibrat, nu ia în considerare cerinţele, dorinţele, aspiraţiile sau capacităţile elevilor.Prevederile planurilor-cadru în vigoare nu sunt respectate integral.Reprezentanţii părinţilor şi ai comunităţii locale sunt consultaţi doar sporadic. CDŞ/CDL este stabilit mai mult ca răspuns la cerinţele profesorilor fără să implice celelalte părţi.CDŞ/CDL este elaborat aleatoriu.Schemele orare sunt stabilite luând în considerare norma profesorilor şi sunt mai mult în concordanţă cu interesele acestora decât cu ale elevilor.Planificările profesorilor sunt slabe şi strategiile şi obiectivele pe care ei le adoptă eşuează în a satisface exigenţele curriculumului naţional.Curriculumul nu furnizează o educaţie satisfăcătoare pentru elevi şi nu este îmbunătăţit cu o gamă largă de activităţi extracurriculare.3. Activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învăţare-evaluare, reglare/remediere, diferenţiere a demersului educaţional)ScopurileSe evaluează activitatea de specialitate a personalului didactic în unitatea de învăţământ. De asemenea va fi evaluată eficienţa muncii fiecărui cadru didactic. Se va evalua calitatea activităţii didactice referitoare la procesul de predare-învăţare-evaluare pentru fiecare disciplină în parte.Sursele de informare consultate:a) documente: strategii şi planuri, planificări, proiecte ale unităţilor de învăţare, instrumente specifice de proiectare şi evaluare din portofoliul profesorului, proceduri specifice de reglare/remediere/dezvoltare a demersului didactic, tipologia auxiliarelor curriculare originale create de profesori, caietele de notiţe ale elevilor, caietele de teme ale elevilor, evaluări, teste, cataloagele, dovezi ale progresului făcut de elevi (dosare, caiete), lucrări ale elevilor/proiecte expuse în instituţia de educaţie; … b) discuţii cu directorii, şefii de catedră, profesorii, elevii şi părinţii; … c) observarea lecţiei; … d) portofoliile educaţionale ale elevilor. … CriteriileEste corespunzător proiectul unităţii de învăţare elaborat de cadrele didactice?(I) Inspectorii vor observa dacă profesorul respectă programa şcolară, planificarea calendaristică, demersul didactic proiectat şi dacă îşi ia măsuri pentru a se asigura că elevii lucrează ceea ce a planificat, respectiv dacă profesorul se asigură de înţelegerea şi operarea cu noile cunoştinţe. De exemplu, specificitatea şi gradul de adecvare al obiectivelor/ competenţelor la nivelul claselor/grupelor şi relaţia lor cu cerinţele curriculare.(II) Inspectorii vor evalua planificarea resurselor folosite în cadrul lecţiei, inclusiv resursele TIC, strategiile folosite etc.Stăpâneşte cadrul didactic disciplina pe care o predă?Inspectorii vor avea la dispoziţie informaţii privind calificarea, experienţa şi cursurile de formare urmate de cadrul didactic. Prin analiza proiectării didactice, a conţinutului acesteia şi a calităţii răspunsurilor date de elevi, inspectorii vor evalua pregătirea profesională a cadrelor didactice.Folosesc cadrele didactice strategii didactice corespunzătoare?Inspectorii vor evalua eficacitatea strategiilor didactice, a metodelor, stilurilor şi creativităţii profesorului. De asemenea, va fi evaluat modul în care profesorul pune întrebări, explică şi organizează elevii. Creativitatea profesorului este un aspect care îi va ajuta pe inspectori să facă deosebirea dintre o predare bună şi una obişnuită.Folosesc cadrele didactice resursele în mod corespunzător?(I) Inspectorii vor analiza proiectele didactice elaborate de profesor. Inspectorii vor evalua calitatea şi eficacitatea cu care sunt folosite diferitele categorii de resurse educaţionale pentru a spori cunoaşterea, înţelegerea şi deprinderile elevilor. Resursele includ nu doar cărţi, material didactic şi echipamente, ci şi timpul şi cadrul/locul în care se desfăşoară lecţia. Se va urmări modul de integrare a TIC (lecţii AEL, utilizarea de platforme educaţionale, alte resurse de tip internet) în activitatea didactică curentă.(II) Este important să se aibă în vedere modul în care profesorul organizează cadrul/locul în care se desfăşoară lecţia şi în ce măsură acest lucru îi ajută/stânjeneşte pe elevi în procesul de învăţare.(III) De asemenea, va fi evaluat modul în care foloseşte profesorul timpul avut la dispoziţie.Este managementul clasei corespunzător?(I) Inspectorii vor evalua modul în care conduce profesorul activitatea. De asemenea, va fi evaluată relaţia profesor-elevi, în special în ceea ce priveşte stimularea creativităţii şi motivarea elevilor.(II) Inspectorii vor analiza modul în care au fost împărţiţi elevii în grupuri, în funcţie de capacităţi.(III) Inspectorii vor evalua în ce măsură strategiile folosite de profesor şi relaţiile de lucru stabilite de el contribuie la dezvoltarea personală a elevilor. De exemplu, se va aprecia dacă li se acordă elevilor responsabilităţi.Îi evaluează cadrul didactic pe elevi în aşa fel încât să stimuleze învăţarea eficientă?(I) Se vor face aprecieri asupra evaluării formative şi sumative, precum şi asupra modului în care aceasta a fost folosită în sprijinul lecţiei.(II) Inspectorii vor aprecia cât de corect îi evaluează profesorul pe elevi şi cum foloseşte informaţiile pe care le are pentru a le da o muncă cu un grad de dificultate adecvat.(III) Inspectorii vor analiza şi vor face aprecieri referitoare la portofoliile educaţionale ale elevilor.(IV) Va fi apreciat modul în care profesorul planifică sprijinul pentru elevii care au un ritm mai lent sau pentru cei care au dificultăţi de învăţare.(V) Se va acorda atenţie modului în care profesorul foloseşte autoevaluarea şi interevaluarea realizate de către elevi ca mijloc pentru îmbunătăţirea învăţării.Care este impactul cursurilor de formare la care au participat profesorii asupra ameliorării demersului didactic?(I) Inspectorii vor asista la lecţii ale cadrelor didactice care au participat în anul şcolar precedent la cursuri/programe de formare continuă.(II) Inspectorii vor formula constatări, aprecieri şi recomandări referitoare la formarea continuă a cadrelor didactice inspectate, apreciind eficienţa acestor activităţi şi nevoile viitoare de formare.Ce fel de teme pentru acasă propune profesorul?Inspectorii vor analiza tema pentru acasă pentru a constata dacă este stimulativă şi dacă înlesneşte procesul de învăţare.Are profesorul vreun mijloc de evaluare a reuşitei lecţiei?Inspectorii vor analiza proiectele didactice ale profesorilor pentru a constata dacă există strategii şi metode pentru evaluarea lecţiei. De asemenea, inspectorii discută cu profesorul pentru a afla cum a intenţionat acesta să măsoare eficienţa lecţiei şi ce va întreprinde în urma aflării rezultatelor.DescriptoriBineProfesorii au documente de planificare şi proiectare/evaluare/reglare/remediere/dezvoltare corect întocmite şi funcţionale, în concordanţă cu curriculumul naţional şi local, adaptând creativ programele şcolare astfel încât să contribuie în mare măsură la dezvoltarea personală a elevilor şi la succesul lor în învăţare.Profesorii planifică, organizează, desfăşoară şi evaluează activităţi diferenţiate de învăţare în care valorifică eficient nivelul diferit de cunoaştere şi înţelegere la care se află elevii.Profesorii utilizează strategii didactice moderne care îmbină eficient o mare varietate de metode, forme de activitate (individuală, pe grupe, frontală), mijloace didactice centrate pe nevoile şi interesele specifice ale elevilor şi integrează eficient resursele TIC în activităţile cu elevii.Elevii apreciază modul în care profesorii organizează lecţiile şi există o foarte bună şi eficientă comunicare profesor – elev.Sunt utilizate forme şi metode diferite de evaluare, notarea este ritmică, obiectivă şi furnizează informaţii despre modul în care elevii îşi îmbogăţesc învăţarea şi îşi dezvoltă competenţele specifice (capacităţile şi abilităţile – în cazul învăţământului primar şi preprimar). Temele pentru acasă sunt bine concepute, contribuie la învăţare, sunt evaluate şi permit dezvoltarea creativităţii şi competenţelor elevilor.AcceptabilProfesorii au documente de planificare ce conţin cerinţele curriculumului local şi naţional.Strategiile didactice folosite sunt satisfăcătoare şi în concordanţă cu cerinţele fiecărei discipline, resursele TIC sunt utilizate în mod formal şi/sau foarte rar.Profesorii notează elevii sistematic, deşi ei furnizează rareori comentarii detaliate, care să îi ajute pe elevi în îmbunătăţirea activităţii.Orele se desfăşoară în mod corespunzător, în condiţii bune.Temele pentru acasă sunt bine elaborate şi notate, dar rareori sunt creative.SlabProfesorii îşi planifică şi proiectează sporadic activităţile didactice, iar atunci când fac acest lucru nu îndeplinesc cerinţele curriculumului naţional şi local.Strategiile de predare folosite nu sunt în concordanţă cu cerinţele disciplinelor sau ale resurselor disponibile, iar resursele TIC nu sunt utilizate.Nu se dau teme sau dacă se face acest lucru, nu sunt folositoare.Evaluarea şi notarea elevilor nu sunt sistematice.Managementul clasei este slab şi comportamentul necorespunzător al elevilor nu este corectat.4. Nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţare raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare)ScopurileInspectorii vor evalua ce ştiu, ce înţeleg şi ce pot face elevii în diferite situaţii de învăţare formale sau nonformale. Se va evalua nivelul performanţelor realizate de elevi raportat la standardele educaţionale naţionale şi se vor prezenta rapoarte complete asupra tuturor disciplinelor care sunt inspectate.Sursele de informare consultate:a) rezultatele elevilor la examene şi teste; … b) rezultatele elevilor la clasă conform evaluării interne; … c) discuţii cu elevii; … d) caietele de teme şi de notiţe ale elevilor; … e) interviuri formale şi informale cu elevii (eşantion corect stabilit); … f) discuţii cu profesorii; … g) lucrări ale elevilor; … h) rezultatele la concursuri şi activităţi extracurriculare; … i) portofoliile educaţionale ale elevilor; … j) date colectate prin observarea lecţiilor. … CriteriileCât de mult se apropie performanţele elevilor de standardele educaţionale corespunzătoare pentru vârsta lor la disciplinele curriculare? Cât de bine se prezintă elevii la examenele şi testele naţionale şi internaţionale? Există diferenţe majore între rezultatele obţinute la evaluările interne şi externe? (acelaşi elev la diferite discipline)(I) Inspectorii vor stabili gradul de atingere a standardelor de către elevi, analizând întregul spectru de date amintite mai sus. O mare importanţă o vor avea discuţiile cu elevii, întâlnirile cu grupe mici de elevi şi care pot oferi informaţii complementare datelor statistice.(II) Inspectorii vor stabili cât de bine citesc şi scriu elevii în limba română şi în limba maternă, precum şi măsura în care acestea îi ajută sau le creează un handicap la studiul celorlalte discipline.(III) Inspectorii vor evalua răspunsurile verbale date de elevi, capacitatea lor de a formula idei, de a pune întrebări, de a răspunde la întrebări şi de a discuta diferite subiecte. Inspectorii vor evalua deprinderea elevilor de a asculta, de a citi şi de a extrage ceea ce este important din ceea ce au auzit şi modul în care folosesc informaţiile selectate în construirea noilor cunoştinţe şi în soluţionarea situaţiilor-problemă contextuale.(IV) Inspectorii vor evalua modul în care operează elevii cu cifrele, dacă au deprinderi de calcul şi de gândire logică.(V) Inspectorii vor evalua cunoştinţele elevilor despre natură şi societate, despre impactul omului asupra mediului, despre cele mai importante elemente ale cunoaşterii din domeniul ştiinţific, social, artistic şi tehnic. De asemenea, inspectorii vor aprecia competenţele practic-aplicative ale elevilor, în mod particular, dacă aceştia aplică ceea ce au învăţat pentru a rezolva exerciţii şi probleme specifice fiecărei discipline de studiu.(VI) Inspectorii vor evalua în ce măsură elevii cu aptitudini foarte diferite ajung la nivele corespunzătoare de performanţă.(VII) Inspectorii vor evalua şi vor face comentarii asupra progresului făcut de elevi pe termen scurt, de exemplu, în timpul observării unei lecţii; pe termen lung (pe parcursul mai multor lecţii sau pe parcursul unui semestru).DescriptoriBineElevii demonstrează un nivel înalt al utilizării cunoştinţelor, deprinderilor şi aptitudinilor în situaţii de învăţare diverse, cu grad înalt de complexitate, ei reuşesc să realizeze cu uşurinţă şi siguranţă conexiuni interdisciplinare, formulează întrebări, identifică probleme sau situaţii-problemă contextuale pe care le analizează din perspective diferite şi le soluţionează aplicând eficient cele învăţate.Elevii demonstrează şi exersează, în situaţii diverse de învăţare, competenţele generale stabilite în programele şcolare la toate disciplinele de studiu.Elevii citesc şi scriu bine în limba română şi în limba maternă, având deprinderi bune care le înlesnesc studiul celorlalte discipline.Ei au aptitudini bine definite în ceea ce priveşte ascultarea şi capacităţi în ceea ce priveşte exprimarea unor idei şi capacitatea de analiză, sinteză şi esenţializare.Elevii au deprinderi, talente şi abilităţi pe care le folosesc eficient în cursul procesului de învăţare.Ei sunt în stare să folosească eficient ceea ce au achiziţionat în cursul lecţiilor anterioare şi progresează corespunzător.Elevii răspund bine la activităţile individuale de grup şi frontale propuse de cadrele didactice, la sarcinile de lucru propuse în cadrul metodelor activ-participative, pot ordona şi prelucra informaţii, investiga, cerceta şi elabora proiecte.Elevii au rezultate bune la examenele şi testele naţionale, precum şi la competiţiile naţionale şi internaţionale.AcceptabilElevii citesc şi scriu la un standard corespunzător în limba română şi în limba maternă şi au deprinderi acceptabile care îi ajută să lucreze corespunzător la celelalte discipline.Ei au deprinderea de a asculta şi de a răspunde la întrebări şi au capacitatea de a pune întrebări şi de a exprima idei la un nivel superficial.Ei au nevoie de o îndrumare continuă pentru a fi capabili să îşi folosească deprinderile în ceea ce priveşte achiziţionarea de cunoştinţe noi.Elevii au cunoştinţe din domeniul curriculumului naţional, dar au dificultăţi în a le integra într-un corp coerent de cunoştinţe şi operează de puţine ori cu ele.Majoritatea elevilor pot folosi ceea ce au achiziţionat în timpul lecţiilor anterioare la un nivel satisfăcător.Progresul pe care îl fac nu e deosebit, învăţarea este preponderent bazată pe memorizare, răspund la un nivel satisfăcător la sarcinile de învăţare implicate de activităţile individuale de grup şi frontale şi la metodele activ-participative.Elevii au rezultate satisfăcătoare la examenele şi testele naţionale şi la competiţiile naţionale.SlabElevii pot cu greu să scrie şi să citească în limba română şi în limba maternă şi înţeleg cu dificultate ceea ce scriu şi citesc. Ei nu au deprinderea de a asculta atent şi concentrat şi nu sunt interesaţi să răspundă la întrebări.Atunci când răspund, aceştia nu dovedesc cunoştinţe corespunzătoare. Elevii nu au deprinderea de a folosi eficient noile cunoştinţe. Ei au o înţelegere superficială a lucrurilor pe care le învaţă şi nu sunt capabili să le integreze într-un corp coerent de cunoştinţe. Mulţi dintre ei nu ating un nivel acceptabil de performanţă.Elevii au rezultate slabe la examenele şi testele naţionale şi la competiţiile naţionale.5. Modul în care unitatea de învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia acestora în învăţare (consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată), respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanseScopurileSe va evalua dacă unitatea de învăţământ acordă elevilor sprijin şi îndrumare corespunzătoare şi dacă face ceea ce este necesar pentru dezvoltarea lor personală. O atenţie deosebită este acordată procedurilor şi sistemelor prin intermediul cărora unitatea de învăţământ oferă elevilor sprijin şi consiliere. Se stabileşte dacă progresele pe care le realizează elevii sunt monitorizate şi dacă unitatea de învăţământ furnizează consiliere în domeniul carierei pentru elevi pe tot parcursul şcolarităţii şi în special în anii terminali. Inspectorii evaluează dacă instituţia de educaţie oferă sprijin elevilor pentru ca aceştia să devină mai încrezători în ei înşişi şi să fie conştienţi de ceea ce li se întâmplă, ajutându-i să se maturizeze ca adulţi echilibraţi şi buni cetăţeni. De asemenea, inspectorii verifică în ce măsură sunt cunoscute, aplicate şi respectate principiile educaţiei inclusive şi dacă egalitatea de şanse funcţionează în mod real.Sursele de informare consultate:a) planurile operaţionale şi procedurile specifice unităţii de învăţământ; … b) regulamentul de ordine interioară; … c) documente ale comisiei de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar de la nivelul unităţii de învăţământ; … d) situaţia elevilor după absolvire; … e) discuţii cu profesorii şi elevii; … f) activităţile care se desfăşoară cu clasa şi în instituţia de educaţie, care ar putea furniza indicii dacă aceasta le acordă elevilor responsabilităţi şi le dă ocazia să ia decizii; … g) documente care să ateste existenţa consiliului elevilor sau a oricărei alte forme de reprezentare a elevilor în conducerea instituţiei de educaţie; … h) orice documente de uz intern, cum ar fi: codul de conduită a elevilor, indicaţii pentru personal asupra modului în care să trateze elevii etc.; … i) documente care să ateste modul în care percep părinţii instituţia de educaţie; … j) documente care să ateste consultarea elevilor cu privire la modul în care curriculumul înlesneşte sau nu dezvoltarea personală a elevilor; … k) documente care să ateste existenţa resurselor extracurriculare care să fie folosite pentru lărgirea experienţei elevilor, înţelegerea şi stimularea dezvoltării lor ca persoane. … CriteriileExistă reglementări care ajută la menţinerea ordinii în unitatea de învăţământ, la conservarea patrimoniului acesteia şi care le dau elevilor sentimentul de deplină siguranţă?(I) Inspectorii vor evalua reglementările instituţiei de educaţie care se referă la relaţiile dintre elevi şi dintre elevi şi personal. Inspectorii vor stabili dacă unitatea de învăţământ a elaborat Planul operaţional minimal privind reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar şi vor evalua realizarea obiectivelor propuse în cadrul acestui document. Inspectorii vor aprecia dacă elevii se simt în siguranţă în instituţia de educaţie pe toată durata programului şcolar.(II) Inspectorii vor aprecia atmosfera din unitatea de învăţământ pentru a putea să îşi dea seama dacă aceasta este propice sau nu desfăşurării activităţilor educaţionale, dacă există o atmosferă care îi ajută pe elevi să capete încredere în ei înşişi şi în personal. De exemplu, ce măsuri ia instituţia de educaţie dacă unii elevi sunt deranjaţi de alţii.(III) Inspectorii vor aprecia dacă relaţiile dintre personal şi elevi sunt bune şi dacă elevii pot obţine sprijin atunci când au nevoie.Prin politicile, strategia şi planurile operaţionale proprii furnizează unitatea de învăţământ consultanţă elevilor, le acordă posibilitatea de a lua decizii şi îi sprijină atunci când îşi hotărăsc viitorul?(I) Evaluarea va avea în vedere politicile şi strategiile prin care instituţia de educaţie asigură sprijin şi consiliere pentru elevi şi părinţi, de exemplu: consiliere şi orientare şcolară şi profesională.(II) Inspectorii vor evalua condiţiile asigurate elevilor pentru a învăţa cum să ia decizii şi cum să aleagă între mai multe opţiuni.Se preocupă unitatea de învăţământ să îi ajute pe elevi să cultive acele valori şi atitudini benefice pentru societate?(I) Inspectorii vor evalua modul în care unitatea de învăţământ formează şi dezvoltă spiritul civic al elevilor.(II) Inspectorii vor evalua modul în care elevii sunt ajutaţi să se ghideze după un cod etic care are în vedere propriile lor drepturi, precum şi drepturile celorlalţi.(III) Inspectorii vor evalua modul în care instituţia de educaţie îi învaţă pe elevi să se poarte civilizat, să se raporteze unul la celălalt ca membri egali ai comunităţii şi să contribuie la binele celorlalţi. Se vor avea în vedere existenţa şi evaluarea participării elevilor în cadrul unor programe, proiecte, activităţi de tipul serviciilor în beneficiul comunităţii sau diferite activităţi de voluntariat.(IV) Inspectorii stabilesc dacă unitatea de învăţământ ia în consideraţie aspectele menţionate mai sus şi dacă relaţiile dintre personal şi elevi sunt corecte.Li se acordă elevilor responsabilităţi?(I) Inspectorii vor evalua măsura în care unitatea de învăţământ are politici, practici şi structuri destinate să îi ajute pe elevi să îşi asume anumite responsabilităţi. De exemplu, dacă elevii mai mari îi ajută pe cei mai mici decât ei sau dacă elevii îi ajută pe profesori, asumându-şi responsabilitatea pentru anumite aspecte din viaţa unităţii de învăţământ.(II) Inspectorii vor observa dacă elevii joacă vreun rol în viaţa unităţii de învăţământ, de exemplu, în ocazii oficiale. Inspectorii vor evalua dacă elevilor li se oferă posibilitatea de a-şi asuma responsabilitatea în ceea ce priveşte studiul şi colaborarea cu alţi elevi.Are unitatea de învăţământ un program de activităţi extracurriculare? Este acesta particularizat conform specificului instituţiei de educaţie, intereselor şi nevoilor elevilor?(I) Inspectorii vor urmări activităţile extracurriculare programate şi procentul de elevi care participă la ele. De o mare importanţă este calitatea experienţelor trăite şi măsura în care ele contribuie la dezvoltarea personală a elevilor. De exemplu, inspectorii vor evalua în ce măsură activitatea unităţii de învăţământ se desfăşoară astfel încât să îi ajute pe elevi să îşi însuşească ideile de corectitudine şi respect, atât pentru învingători, cât şi pentru învinşi, atunci când elevii sunt angrenaţi în diverse competiţii (sport, concursuri).(II) Inspectorii vor evalua valoarea formativă a unor activităţi extracurriculare, precum vizitele la muzee, teatre etc.DescriptoriBineÎn şcoală există un cod de conduită pentru întregul personal şi pentru elevi, cod de conduită care îi încurajează să adopte un comportament civilizat în toate împrejurările.Curriculumul cuprinde elemente care sprijină dezvoltarea personală a elevilor şi care reflectă nevoile, interesele şi dorinţele elevilor, părinţilor şi comunităţii.Activitatea comisiei de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar de la nivelul unităţii de învăţământ este corespunzătoare. Obiectivele propuse în cadrul Planului operaţional minimal privind reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar sunt realizate.Unitatea de învăţământ are un dosar personal al fiecărui elev şi îl completează ritmic cu informaţii relevante pentru dezvoltarea personală a acestuia.După absolvire instituţia de educaţie are o bază de date completă care conţine informaţii despre evoluţia şcolară a absolvenţilor, precum şi despre integrarea lor socială.Strategiile educaţionale facilitează un nivel înalt de implicare a elevilor în ceea ce reprezintă o contribuţie pozitivă la dezvoltarea personală. Unitatea de învăţământ consiliază şi comunică eficient cu elevii şi părinţii.AcceptabilÎn unitatea de învăţământ există un cod de conduită pentru profesori şi elevi.Curriculumul cuprinde câteva elemente care înlesnesc dezvoltarea personală a elevilor.Activitatea comisiei de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar de la nivelul unităţii de învăţământ este satisfăcătoare. Obiectivele propuse în cadrul Planului operaţional minimal privind reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar sunt atinse doar parţial.Instituţia de educaţie are dosare personale ale elevilor, le ţine la zi, dar nu prea le foloseşte.Integrarea socială a elevilor nu este urmărită regulat. Strategiile educaţionale folosite în cadrul activităţilor curriculare şi extracurriculare sunt corespunzătoare, dar nu îi ajută pe elevi să îşi asume răspunderea.Elevilor li se oferă consiliere, dar ea este formală.SlabÎn şcoală există un cod de conduită pentru profesori şi elevi, dar multe cazuri de indisciplină rămân nerezolvate.Curriculumul nu ţine cont de nevoile elevilor, se pune accent pe predarea frontală şi elevilor nu li se acordă şansa de a-şi asuma responsabilităţi în cadrul lecţiilor şi al altor domenii.Nu există o comisie de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar sau activitatea acestei comisii de la nivelul unităţii de învăţământ este pur formală. Obiectivele propuse în cadrul Planului operaţional minimal privind reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar nu sunt realizate.Instituţia de educaţie neglijează urmărirea modului în care evoluează elevii.6. Relaţiile unităţii de învăţământ cu părinţii şi cu comunitatea localăScopurileAprecierea modului în care instituţia de educaţie încurajează părinţii să se implice în educaţia copiilor şi modul în care ea utilizează contribuţiile părinţilor. Evaluarea modului în care se realizează schimbul de informaţii între părinţi şi unitatea de învăţământ. Se va aprecia în ce măsură răspund părinţii la cerinţele instituţiei de educaţie.Se va evalua în ce măsură răspunde unitatea de învăţământ la nevoile comunităţii locale şi modul în care foloseşte ea resursele oferite de comunitatea locală.Sursele de informare consultate:a) planul managerial al unităţii de învăţământ preuniversitar; … b) documentele instituţiei de educaţie care se referă la relaţiile cu părinţii; … c) informaţii recente furnizate de comitetul de părinţi; … d) carnetele de note ale elevilor; … e) orice documente care se referă la contactele avute de profesori cu părinţii; … f) măsurile disciplinare luate împotriva anumitor elevi; … g) materialele informative trimise de unitatea de învăţământ preuniversitar părinţilor; … h) discuţii cu directorul şi cu alte persoane implicate în relaţia cu părinţii; … i) discuţii cu părinţii, inclusiv cu părinţii care sunt membri ai consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ; … j) orice informaţie privind legăturile instituţiei de educaţie cu comunitatea; … k) CDŞ/CDL, pentru a sesiza orice aspect care priveşte legătura acestora cu comunitatea locală; … l) orice alte documente, cum ar fi: fotografii, articole din ziare care dovedesc legăturile cu comunitatea; … m) interviuri cu reprezentanţi ai comunităţii locale şi discuţii cu reprezentantul/reprezentanţii primarului şi reprezentantul/ reprezentanţii consiliului local care sunt membri ai consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ. … CriteriileCât de eficient comunică unitatea de învăţământ preuniversitar cu părinţii?(I) Inspectorii vor trebui să afle cât de frecvent comunică instituţia de educaţie cu părinţii şi în ce formă.(II) Informaţii despre acest aspect vor fi colectate atât de la părinţi, cât şi din evidenţele unităţii de învăţământ. Inspectorii vor aprecia calitatea informaţiei şi modul în care aceasta îi ajută pe părinţi să contribuie eficient la educaţia propriilor copii.(III) Se va acorda atenţie modului în care răspunde instituţia de educaţie la reclamaţiile şi sugestiile venite din partea părinţilor.(IV) Inspectorii vor evalua calitatea rapoartelor trimise de instituţia de educaţie părinţilor, în care se fac referiri la progresul copiilor şi la standardele pe care le-au atins.Sunt părinţii implicaţi în managementul unităţii de învăţământ?(I) Inspectorii vor evalua eficienţa acţiunilor comitetelor de părinţi şi gradul de implicare a reprezentanţilor părinţilor care sunt membri ai consiliului de administraţie în managementul unităţii de învăţământ.(II) Evaluarea măsurii în care activitatea părinţilor contribuie la educaţia copiilor.(III) Se va aprecia dacă documentele comitetelor de părinţi reflectă interesul real al acestora faţă de problemele unităţii de învăţământ.(IV) Se va evalua contribuţia părinţilor la sporirea resurselor unităţii de învăţământ.Furnizează instituţia de educaţie programe de educaţie pentru părinţi?Se va avea în vedere sprijinul pe care instituţia de educaţie îl acordă părinţilor. Inspectorul va evalua dacă instituţia de educaţie îi ajută pe părinţi să înţeleagă ce fac copiii în timpul activităţilor educaţionale. Aceasta ar putea însemna, de exemplu: şedinţe cu părinţii la care se discută probleme de curriculum.Ce face instituţia de educaţie pentru a îmbunătăţi legăturile cu comunitatea?(I) Vor fi evaluate planurile instituţiei de educaţie în ceea ce priveşte implicarea comunităţii locale în munca ei şi cât de bine au fost îndeplinite aceste planuri.(II) Se va acorda atenţie eforturilor pe care instituţia de educaţie le face pentru a ajuta comunitatea locală, de exemplu: participarea elevilor la programe, proiecte, activităţi de tipul serviciilor în beneficiul comunităţii sau diferite activităţi de voluntariat cu caracter social.(III) Metodele folosite de instituţia de educaţie pentru a implica membrii comunităţii locale în munca ei prin participarea la activităţile diferitor comitete. Se va aprecia gradul de implicare a reprezentanţilor primarului şi consiliul local, membri ai consiliului de administraţie, în managementul unităţii de învăţământ.Foloseşte instituţia de educaţie în folosul elevilor serviciile oferite de comunitatea locală?(I) Inspectorii vor observa în ce măsură serviciile locale, cum ar fi poliţia, pompierii, oficiul de muncă şi protecţie socială etc., sunt folosite pentru a-i ajuta pe elevi să înţeleagă mai bine comunitatea în care trăiesc. Va fi evaluat nivelul implicării acestor servicii în lărgirea experienţei educaţionale a elevilor şi a activităţii curriculare.(II) Se va evalua modul în care unitatea de învăţământ foloseşte legăturile cu aceste servicii pentru ca elevii să primească sfaturi privind cariera pe care o vor urma după terminarea instituţiei de educaţie.(III) Inspectorii vor avea în vedere cât de eficient foloseşte unitatea de învăţământ mass-media pentru a-şi face publicitate şi pentru a obţine sprijin.Cum foloseşte unitatea de învăţământ legăturile ei cu diverse organizaţii locale pentru a completa educaţia elevilor?(I) Inspectorii vor evalua ajutoarele financiare obţinute de instituţia de educaţie.(II) Se va evalua modul în care instituţia de educaţie a obţinut resurse din partea comunităţii locale şi dacă le-a folosit în interesul elevilor.(III) Inspectorii vor observa în ce măsură alţi membri ai comunităţii locale decât cei reprezentaţi în consiliul de administraţie sunt implicaţi în conducerea şi administrarea unităţii de învăţământ.Foloseşte unitatea de învăţământ spre beneficiul elevilor facilităţile pe care i le pune la dispoziţie comunitatea locală?(I) Va fi evaluat modul în care foloseşte unitatea de învăţământ muzeele, teatrele, bibliotecile etc. care există pe plan local.(II) Se va evalua modul în care elevii reflectă activităţile din comunitatea locală în activităţile şi lucrările şcolare realizate, de exemplu, elaborând lucrări despre activitatea economică, socială sau culturală locală.Cât de mult îi încurajează unitatea de învăţământ pe elevi să respecte mediul?Se va evalua modul în care se realizează educaţia pentru mediu.În ce măsură serveşte instituţia de educaţie nevoilor comunităţii locale?(I) Inspectorii vor evalua în ce măsură instituţia de educaţie a avut în vedere nevoile locale. De exemplu, dacă există legături cu comunitatea care să îi îngăduie elevului să sesizeze ce şanse i se oferă pentru propria carieră şi propriul parcurs profesional după ce va absolvi cursurile unităţii de învăţământ.(II) Se va aprecia dacă facilităţile unităţii de învăţământ sunt puse la dispoziţia comunităţii locale. De exemplu, dacă cei implicaţi în diverse activităţi pe plan local pot utiliza facilităţile oferite de unitatea de învăţământ.(III) Inspectorii vor analiza şi vor evalua activităţile desfăşurate de unitatea de învăţământ şi comunitate în beneficiul elevilor.DescriptoriBineŞcoala asigură o comunicare coerentă şi eficientă cu părinţii. Şcoala răspunde prompt şi transparent sugestiilor şi propunerilor părinţilor; îi încurajează să îşi aducă contribuţia la oferta curriculară (spre exemplu, la alegerea CDŞ) şi la planurile de dezvoltare a unităţii de învăţământ.Părinţii primesc în mod regulat rapoarte scrise care vizează progresul/dificultăţile elevilor în activităţile şcolare.Părinţii sunt organizaţi în comitete/asociaţii şi identifică resursele financiare necesare modernizării bazei materiale şi/sau activităţilor extracurriculare.Unitatea de învăţământ a selectat strategii clare de colaborare cu comunitatea locală şi a definit clar metodele de aplicare a acestora.CDŞ/CDL şi activităţile extracurriculare se armonizează cu aşteptările de natură economică, socială, culturală ale comunităţii locale.Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ ia decizii în acord cu nevoile şi aspiraţiile beneficiarilor secundari şi terţiari ai educaţiei. Instituţia de educaţie îşi proiectează oferta educaţională în acord cu oportunităţile oferite de comunitate.Unitatea de învăţământ se implică în parteneriate cu instituţiile şi organizaţiile locale (publice sau private, guvernamentale sau neguvernamentale).Nu sunt înregistrate reclamaţii şi sesizări ale comunităţii nesoluţionate.Activitatea reprezentanţilor părinţilor şi ai autorităţilor locale în consiliul de administraţie este eficientă şi responsabilă.AcceptabilŞcoala menţine un nivel acceptabil de comunicare cu părinţii. Există rapoarte scrise despre fiecare elev, care sunt trimise părinţilor, dar acestea nu sunt suficient de detaliate şi nu permit părinţilor să sesizeze care sunt nevoile copiilor.Informaţiile despre activităţile şcolii sunt furnizate fără să se ţină cont dacă sunt utile sau nu.Părinţii sunt consiliaţi, dar adesea ei sunt cei care au iniţiativa dacă vor să afle care sunt rezultatele copiilor, precum şi potenţialul acestora.Şcoala admite parteneriatul cu familia, dar acesta nu este la fel de eficient ca în cazul unei şcoli bune. În general, şcoala este receptivă la sugestiile şi propunerile părinţilor. Şcoala nu foloseşte în mod sistematic resursele materiale, financiare şi umane oferite de către părinţi.Şcoala are prevăzute în planul managerial câteva referinţe la parteneriatul cu comunitatea locală. Ea discută curriculumul local cu reprezentanţii comunităţii locale. Şcoala face eforturi satisfăcătoare de a strânge fonduri în scopul de a-şi spori resursele, deşi fondurile nu sunt îndestulătoare. Ea uzează de instituţiile culturale în mod satisfăcător pentru a îmbunătăţi educaţia elevilor şi apelează din când în când la serviciile din cadrul comunităţii pentru acordarea de consiliere elevilor. Niciuna dintre aceste activităţi nu este planificată în mod sistematic. Informaţiile privind oportunităţile ce vizează cariera sunt bune, dar contactele locale nu sunt exploatate în totalitate.Activitatea reprezentanţilor părinţilor şi ai autorităţilor locale în consiliul de administraţie este puţin eficientă şi responsabilă.SlabUnitatea de învăţământ comunică rar cu părinţii. Şcoala trimite sporadic părinţilor rapoarte asupra activităţii şi progresului elevilor.Ea nu reuşeşte să stabilească un parteneriat cu familia şi nu consideră ca fiind important acest lucru.Sugestiile şi propunerile părinţilor sunt adesea neglijate. Şcoala face puţin pentru a obţine sprijin material, financiar şi uman din partea părinţilor.Planul managerial nu conţine referinţe clare privitoare la parteneriatul cu comunitatea locală. Curriculumul şcolar nu reflectă contextul social şi economic al zonei în care este situată unitatea de învăţământ.Elevilor nu le sunt furnizate informaţii decât sporadic sau deloc în privinţa oportunităţilor ce vizează cariera la nivel local.Activitatea şcolii nu este promovată în comunitate şi nu se manifestă interes pentru colectarea de fonduri din sponsorizări.Şcoala nu se foloseşte decât sporadic de serviciile locale pentru a cultiva experienţa educaţională a elevilor.Activitatea reprezentanţilor părinţilor şi ai autorităţilor locale în consiliul de administraţie este pur formală sau inexistentă.7. Atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează unitatea de învăţământScopurileEvaluarea atitudinii elevilor faţă de învăţătură, faţă de comunitatea şcolară şi faţă de tot ceea ce le furnizează instituţia de educaţie, pentru a decide dacă ei contribuie pozitiv la procesul de învăţare.Sursele de informare consultate:a) statistici privind frecvenţa, comportamentul şi notele elevilor; … b) rezultatele la testările stabilite de unitatea şcoală, la testele naţionale şi la concursuri; … c) participarea elevilor la activităţile facultative; … d) discuţii cu profesorii, elevii, părinţii şi personalul instituţiei de educaţie; … e) observarea comportamentului elevilor în clasă şi în afara clasei, atitudinea lor faţă de învăţătură şi relaţiile dintre ei. … CriteriileCare este atitudinea elevilor faţă de învăţătură?(I) Inspectorii vor aprecia interesul elevilor faţă de activităţile în care sunt angrenaţi şi cât de mult îşi doresc să progreseze.(II) Se va aprecia dacă elevii sunt mulţumiţi de curriculum şi de modul în care le este furnizat acesta. De exemplu, prin discuţii cu elevii.(III) Inspectorii vor aprecia cât de mult se implică elevii în timpul activităţilor, dacă doresc să îşi asume responsabilităţi în ceea ce priveşte învăţătura şi dacă manifestă curiozitate faţă de lucrurile noi care le sunt prezentate.(IV) Se va aprecia dorinţa elevilor de a-şi lărgi orizontul cunoaşterii prin perseverenţă şi concentrare.(V) Vor fi cercetate şi evaluate motivele pentru care elevilor le place sau nu le place şcoala.(VI) Inspectorii vor evalua rezultatele elevilor şi capacitatea lor de a folosi metode şi tehnici de învăţare, de exemplu, căutarea, ordonarea şi prelucrarea informaţiilor, cercetarea, rezolvarea de probleme şi elaborarea de proiecte.Cum se comportă elevii?(I) Va fi evaluat comportamentul elevilor în clasă şi în instituţia de educaţie.(II) Inspectorii vor aprecia respectul arătat profesorilor şi colegilor.(III) Inspectorii vor aprecia dacă comportamentul elevilor îi ajută în procesul de învăţare.Ce fel de etos are instituţia de educaţie şi cum contribuie elevii la păstrarea lui?(I) Se va aprecia modul în care reacţionează elevii la ceea ce le oferă instituţia de educaţie şi felul în care ei contribuie la atmosfera din şcoală.(II) Va fi apreciată contribuţia elevilor la crearea unui climat pozitiv de învăţare în unitatea de învăţământ şi grija pe care o arată pentru echipamente, materiale, mobilier. De exemplu, mâzgălirea pereţilor instituţiei de educaţie şi alte pagube produse de elevi vor fi avute în vedere de inspectori.DescriptoriBineElevii sunt interesaţi de activităţile organizate de profesori şi se implică cu responsabilitate şi plăcere în realizarea sarcinilor. Ei se străduiesc să răspundă corect şi de multe ori reuşesc; le cer colegilor şi profesorilor sugestii, caută informaţii, îşi fac temele în mod regulat şi sunt capabili să realizeze proiecte individual sau în echipă. Elevii participă activ la cursuri şi se străduiesc să progreseze.Ei participă în număr mare la activităţile extracurriculare şi cu anumite ocazii ei înşişi organizează astfel de activităţi.Consiliul elevilor este activ şi desfăşoară activităţi, programe şi proiecte implicând un număr mare de elevi.Elevii se comportă civilizat, protejează resursele instituţiei de educaţie şi îşi amenajează clasele. Ei îşi îndeplinesc responsabilităţile.AcceptabilElevii au o atitudine corespunzătoare faţă de învăţătură şi răspund în mod satisfăcător cerinţelor profesorilor.Ei sunt interesaţi de activitatea din şcoală, deşi fac destul de puţin din ceea ce li se cere să facă.Elevii răspund acceptabil la întrebările profesorilor, dar nu dau semne de curiozitate şi nu îşi pun întrebări.Elevii manifestă un interes scăzut şi au doar rareori iniţiative.Când aleg disciplinele opţionale se bazează pe sfatul celor din jur şi nu pe propria judecată.La activităţile extracurriculare participă un număr mic de elevi (mai puţin de 50%).Consiliul elevilor propune activităţi, programe şi proiecte, fără a reuşi să implice un număr mare de elevi.În general, comportamentul lor este corect. Ei sunt disciplinaţi şi respectă regulamentele şcolare.SlabElevii nu manifestă interes în legătură cu propria educaţie.Ei nu sunt interesaţi de propria dezvoltare şi nu participă la luarea deciziilor, cum ar fi alegerea disciplinelor opţionale.La activităţile extracurriculare participă foarte puţini elevi.Consiliul elevilor are doar o prezenţă formală, fără a propune activităţi, programe şi proiecte educaţionale.Elevii au un comportament violent unul faţă de celălalt, nu îi respectă pe profesori şi părinţi, distrug mobilierul unităţii de învăţământ şi scriu pe pereţi.Atmosfera din şcoală este încordată.–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește