de selectare a soluţiilor de amenajare/reamenajare a cursurilor de apă pe baza analizei de decizie multicriterială
+
Capitolul IPrevederi generale +
Articolul 1(1) Prezenta metodologie are scopul de a pune la dispoziţie prevederi tehnice specifice pentru proiectarea construcţiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă, ţinându-se seama de obiectivul de atingere a stării bune a apelor de suprafaţă sau, pentru corpurile de apă artificiale şi puternic modificate, un potenţial ecologic bun şi o stare chimică bună. În acelaşi timp aduce contribuţii la îmbunătăţirea execuţiei şi exploatării construcţiilor hidrotehnice în albii în vederea respectării principiilor dezvoltării durabile. … (2) Conţinutul prezentei metodologii cuprinde o succesiune de prevederi generale pentru mai buna înţelegere şi pregătire a adoptării soluţiilor de amenajare, şi respectiv, constructive ale lucrărilor hidrotehnice în albiile râurilor, precum şi prezentarea metodei de selectare a soluţiilor pe baza analizei de decizie multicriterială, împreună cu o aplicaţie pe un caz reprezentativ, prezentat în anexa nr. 3 la normativul tehnic. … +
Articolul 2(1) Prezenta metodologie se adresează în mod special proiectanţilor şi decidenţilor în activitatea de proiectare, execuţie şi exploatare a construcţiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă, dar îşi dovedeşte utilitatea şi în gestionarea ecosistemelor cursurilor de apă, ca premisă a proiectării şi funcţionării corecte a amenajărilor hidrotehnice în albii. … (2) Gestionarea ecosistemelor cursurilor de apă pe termen lung integrează ansamblul restricţiilor legate de menţinerea funcţionării ecologice a hidrosistemelor cu asigurarea necesităţilor raţional stabilite ale populaţiei. … +
Articolul 3(1) Prezenta metodologie de analiză pe baza deciziei multicriteriale este obligatorie pentru lucrările de amenajare a cursurilor de apă care respectă cumulativ condiţiile: … a) lungimea proiectată a tronsonului de râu amenajat să fie mai mare de 100 m; şi … b) lungimea de râu artificializată după amenajare să depăşească 20% din tronsonul analizat, conform cu definirea porţiunii artificializate prezentate la subpct. 2.1 din anexa nr. 2 la normativul tehnic. … (2) Pentru lucrările proiectate de amenajare a albiilor care nu se încadrează în prevederile alin. (1), analiza de selectare a variantei va cuprinde: … a) o analiză comparativă a indicilor globali de impact de mediu a variantelor, împreună cu analiza comparativă a fiecărui factor al indicilor globali, conform prevederilor pct. 5 din anexa nr. 2 la normativul tehnic; … b) analize tehnico-economice în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii; … c) selectarea variantei de amenajare se propune de proiectant şi se aprobă de către decidentul principal, responsabil legal de aprobarea investiţiei, pe baza unei analize comparative a valorilor indicilor de impact şi componentelor acestora, precum şi a valorilor indicatorilor economici. … +
Articolul 4Cursurile de apă şi luncile acestora integrează următoarele funcţii importante în vederea conservării ecosistemelor acvatice şi pentru asigurarea necesităţilor populaţiei:a) funcţia de habitat pentru peşti, cărora le oferă condiţii optime de reproducere; … b) funcţia de habitat pentru păsări, mamifere, amfibieni, reptile şi o foarte diversă faună de nevertebrate; … c) funcţia de stocare a apei şi de reţinere a sedimentelor; … d) funcţia de autoepurare a apei prin stocarea şi reciclarea nutrienţilor şi transformarea poluanţilor organici şi anorganici; … e) funcţia de biodiversitate – pădurile de luncă de esenţe tari sunt foarte productive; … f) funcţia economico-socială: sursă de apă, cale de transport, materiale de construcţii, turism, recreere şi educaţie; … g) funcţia de cale de scurgere a apelor mari. … +
Articolul 5(1) Prezenta metodologie se aplică la proiectarea lucrărilor de amenajare a cursurilor de apă în situaţia: … a) construcţiilor hidrotehnice noi; … b) construcţiilor care modifică parametrii nominali ai amenajării hidrotehnice şi la care se preconizează, ulterior modificării, schimbarea sensibilă a condiţiilor de echilibru ecologic al cursurilor de apă; … c) construcţiilor pentru intervenţii la lucrări existente în vederea refacerii, prin adoptarea unor soluţii modificate, cu efecte asupra mediului, faţă de soluţiile proiectate şi realizate iniţial. … (2) Proiectul elaborat în faza "studiu de fezabilitate" pentru variantele de amenajare studiate va conţine un capitol distinct pentru tratarea selectării variantei de amenajare pe baza analizei de decizie multicriterială sau, în cazul lucrărilor de mică întindere, pe baza analizei precizate în art. 3 alin. (2). … +
Capitolul IISelectarea soluţiilor de amenajare/reamenajare a cursurilor de apă utilizând metode de decizie multicriterială +
Articolul 6(1) Selectarea soluţiilor de amenajare/reamenajare a cursurilor de apă pe baza analizei de decizie multicriterială reprezintă o metodă euristică de decizie multicriterială simplificată, derivată din metoda ELECTRE, care aduce variantele proiectate la o unitate de măsură convenţional comună, denumită punctaj. … (2) În principiu, această metodă constă în însumarea unor note acordate variantelor analizate pe fiecare criteriu, ponderate cu importanţa criteriilor, pe baza cărora se selectează varianta cu cel mai mare punctaj, respectiv varianta optimă pe ansamblul criteriilor. … +
Articolul 7Variantele prezentate au în vedere satisfacerea unui număr cât mai mare de exigenţe, iar alegerea soluţiilor trebuie să se facă analizându-se minimum două variante, la care se adaugă varianta zero – fără realizarea proiectului, potrivit prevederilor anexei nr. 2 cap. A din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008. +
Secţiunea 1Stabilirea criteriilor şi subcriteriilor +
Articolul 8(1) Criteriile şi subcriteriile alese sunt diferite, şi anume cele relativ importante, pentru care se anticipează diferenţe mari între variantele de amenajare avute în vedere, în funcţie de: … a) tipul de mediu şi caracteristicile sale dominante: naturale, antropice, în zone urbane sau rurale, poluat ori nepoluat etc.; … b) tipul proiectului şi, deci, al formelor de impact dominante: poluare, ocupare de terenuri, defrişări etc. … (2) Criteriile alese, care coincid cu categoriile de elemente ale mediului, cu pondere şi detaliere în funcţie de situaţie, sunt de următoarele tipuri: economie generală, economie locală, protecţia ecosistemelor, starea geofizică, situaţia socială. … (3) În particular, se pot introduce criterii/subcriterii cu importanţă locală, cum sunt: ocuparea terenurilor, strămutările de populaţie, afectarea unor rezerve geologice, afectarea peisajului, dezagremente – chiar şi temporare – pentru populaţie etc. … +
Articolul 9Se limitează alegerea la 5-8 criterii, pentru stăpânirea de către decidenţi a procesului de analiză, la care se adaugă criteriul fictiv "zero", mai puţin important decât toate celelalte şi care se elimină automat, evitându-se eventuala eliminare a unui criteriu ales. +
Articolul 10Pentru amenajări hidrotehnice ale cursurilor de apă de tipul regularizărilor de albii se propun următoarele criterii şi subcriterii:I. economic:a) costul de investiţie şi cheltuielile actualizate de întreţinere şi exploatare pe o perioadă de analiză suficientă de ani, minimum 15-30 de ani; … b) indicatorii de analiză economică şi financiară utilizaţi în documentaţiile studiilor de fezabilitate, conform Hotărârii Guvernului nr. 28/2008. În acest sens este reprezentativ pentru analiză indicatorul beneficiu/cost care, pentru lucrări de apărare împotriva inundaţiilor sau alte efecte negative ale scurgerii pe cursuri de apă – eroziuni de maluri, adâncirea albiei etc. -, se traduce prin pagubele evitate actualizate, raportate la cheltuielile totale actualizate; … c) costurile conexe: diminuarea veniturilor din turism, pescuit, sport, recreere; … d) costul efectelor secundare: eroziuni, prăbuşiri de maluri (afectarea gospodăriilor, terenurilor, recoltelor etc.); … II. social:a) estetică, peisaj; … b) recreere, turism, sport; … c) calitatea apei utilizate de riverani; … d) protecţia la ape mari a riveranilor; … e) regimul populaţiei în zona riverană, respectiv restricţii, circulaţie, stres, inclusiv la execuţia lucrărilor; … III. ecologic:a) indicele impactului global datorat soluţiilor de amenajare – IGSA – care ţine seama de: caracteristicile tronsonului de albie, clasa de importanţă a râului sau "rangul fluvial", intensitatea agresiunii de artificializare prin modificarea morfologiei râului, timp; … b) indicele impactului global datorat soluţiilor constructive – IGSC; … c) gradul de afectare al ecosistemelor existente, respectiv prezervare, conservare, transformare, distrugere; … IV. respectarea restricţiilor:a) conformitatea cu Planul de amenajare a bazinului hidrografic şi cu Planul de management al bazinului hidrografic; … b) aprobarea zonelor "acceptate" ca inundabile la ape mari; … c) interdicţia depăşirii exigenţelor minimale aferente ariilor protejate; … d) interdicţia afectării unor servicii publice pentru alimentări cu apă, canalizări, depozite de deşeuri menajere etc.; … e) interdicţia afectării sau limitarea severă în intensitate şi durată a unor activităţi economice de importanţă strategică naţională care se desfăşoară în zonă. … +
Secţiunea a 2-aIerarhizarea şi stabilirea ponderii criteriilor +
Articolul 11Ierarhizarea şi stabilirea ponderii criteriilor se fac prin parcurgerea următoarelor etape de analiză:a) decidentul/analistul compară criteriile alese ci (i = 1, 2, 3…m) pe perechi – făcând abstracţie de restul criteriilor – şi acordă 2 puncte celui considerat – inerent subiectiv – mai important în cazul particular analizat, înscriindu-le pe coloana acestuia, respectiv coloana pe care se face adunarea punctelor. În mod firesc, în căsuţa simetrică faţă de diagonala principală se va înscrie cifra "0"; … b) rezultatele obţinute de fiecare decident se înscriu într-o matrice. Un astfel de exemplu este prevăzut în fig. 1; … Fig. 1 Matricea rezultatelor comparării criteriilor
Figura 1 – se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 12 (a se vedea imaginea asociată).c) fiecare criteriu Ci va obţine un punctaj ti, cu menţiunea că aşa-numitul "criteriu zero", în exemplul dat C(6), va avea t(6) = 0; … d) punctajul total al criteriilor va fi T = Σ t(i) = m^2 – m; … e) ponderea unui criteriu va fi p(i) = t(i)/T, astfel că Σ p(i) = 1. În exemplul din matricea prezentată rezultă următoarele ponderi: p(1) = p(2) = 7/30 = 0,233; p(3) = 0,133; p(4) = 0,1; p(5) = 0,4. … +
Articolul 12Matricea rezultatelor obţinute din compararea criteriilor poate fi obţinută din completările făcute independent de mai mulţi decidenţi, prin calculul ponderilor finale obţinute ca medie a ponderilor de către toţi decidenţii. Media poate fi ponderată în funcţie de competenţa şi/sau răspunderea decidenţilor, stabilite a priori. +
Secţiunea a 3-aStabilirea variantelor +
Articolul 13(1) Pentru amenajările hidrotehnice ale cursurilor de apă, variantele de proiect sau variantele de condiţii de exploatare V(j), cu (j = 1, 2, …n), se stabilesc modalităţi semnificativ diferite din punctul de vedere al impactului asupra mediului pe aceleaşi criterii şi în aceleaşi condiţii ca cele prezentate în analiza comparativă prin metoda matriceală. … (2) În cazul analizelor de decizie privind oportunitatea proiectului, una dintre variante va fi "varianta zero". … (3) Din motive similare cu cele arătate anterior, se recomandă ca numărul variantelor n să fie de maximum 6, analiza mai multor variante urmând să se facă doar în cazuri speciale. … +
Secţiunea a 4-aNotarea variantelor pe criterii +
Articolul 14Acordarea notelor pentru "n" variante pe cele "m-1" criterii, rămase după eliminarea "criteriului zero", se face succesiv pe criterii, în două etape: note primare şi note normalizate. +
Articolul 15Notele primare [N(i,j)]^* se acordă pentru fiecare variantă V(j) şi pentru un criteriu C(i), prin una dintre următoarele proceduri:a) dacă variantele pot fi caracterizate de o mărime cuantificabilă M(i,j), direct proporţională cu avantajele efectelor, de exemplu producţia de energie, debit suplimentar faţă de debitul minim în regim natural, producţia piscicolă estimată, locuri de muncă asigurate etc., notele primare sunt: … M(i,j) [N(i,j)]^* = ───────── n Σ M(0i,j) j=1b) dacă variantele pot fi caracterizate de o mărime cuantificabilă M(i,j), invers proporţională cu avantajele efectelor asupra mediului, de exemplu, debit maxim cu o anumită asigurare rezultat din atenuarea viiturilor în lac, suprafeţe de teren ocupate, locuinţe dezafectate, lungimea tronsonului de albie între captare şi secţiunea de restituţie a debitelor turbinate în centrale electrice etc., notele primare sunt: … 1 ────── M(i,j) [N(i,j)]^* = ───────── n 1 Σ ────── j=1 M(i,j)c) dacă variantele nu pot fi caracterizate de o mărime cuantificabilă, notele primare se acordă prin apreciere, după una dintre următoarele proceduri: … c1) prin acordarea de note de la 1 la 10, astfel:– dacă efectele tuturor variantelor sunt benefice, respectiv avantajoase pentru mediu, sau dacă efectele tuturor variantelor sunt defavorabile, respectiv dezavantajoase pentru mediu, variantele cele mai avantajoase vor primi notele cele mai mari;– dacă efectele variantelor sunt fie benefice, fie defavorabile, cele avantajoase vor primi note de la 6 la 10, cele dezavantajoase, de la 0 la 4, iar cele neutre vor primi nota 5;c2) dacă un criteriu C(i) coincide cu un element ori un grup de elemente ale mediului din matricea de evaluare a impactului, nota primară poate fi suma valorilor de calcul ale efectelor din coloane sau submatricea corespunzătoare;c3) dacă se consideră oportun, notele primare se pot determina prin procedura indicată pentru determinarea ponderii criteriilor conform secţiunii a 2-a, în care în locul criteriilor Ci se vor trece variantele V(j). Valorile notelor primare [N(i,j)]^* vor fi egale cu cele corespunzătoare ponderii criteriilor p(i) din cazul menţionat. +
Articolul 16(1) Notele normalizate N(i, j) pentru un criteriu se definesc prin transformarea notelor primare, astfel ca suma acestora pentru cele n variante să fie aceeaşi, de exemplu, egală cu 1, ceea ce se realizează cu relaţia: … [N(i,j)]^* N(i,j) = ─────── n Σ [N(i,j)]^* j=1 prin care se verifică automat condiţia: n Σ N(i,j) = 1 j=1(2) Pentru procedurile de acordare a notelor primare indicate la art. 15 alin. (1) lit. a), b) şi c3), condiţia se realizează implicit, notele primare fiind identice cu notele normalizate. … +
Secţiunea a 5-aCalculul punctajelor +
Articolul 17După încheierea notării tuturor variantelor pe toate criteriile, se realizează următoarele operaţiuni:a) se calculează punctajele ponderate: … [N(i,j)]p = N(i,j)●p(i)b) se însumează punctajele ponderate pentru fiecare variantă V(j), pe ansamblul criteriilor C(i), rezultând punctajul total pe o variantă: … m-1 N(j) = Σ N(i,j)●p(i) j=1Acest punctaj caracterizează, în mod relativ, variantele analizate, pe ansamblul criteriilor adoptate;c) pentru evidenţierea mai pregnantă a diferenţelor dintre variante este util să se calculeze şi punctajul total relativ pe fiecare variantă, care va fi: … N(j) [N(j)](R) = ─────── n Σ N(j) j=1d) calculul se organizează tabelar, conform modelului prezentat în tabelul nr. 1. … Tabelul nr. 1╔═════════════╦══════════════════╗–╦══════════════════╗–╦══════════════════╗║ │ ║ V(1) ║ ║ V(1) ║ ║ V(1) ║║ │ ╠──────┬───────────╣–╠──────┬───────────╣–╠──────┬───────────╣║ C(i) │ p(i) ║N(i,1)│N(i,1)●p(i)║…║N(i,j)│N(i,j)●p(i)║…║N(i,n)│N(i,n)●p(i)║║ │ ║ │ ║ ║ │ ║ ║ │ ║║ │ ║ │ ║ ║ │ ║ ║ │ ║╠══════┼══════╬══════╬═══════════╣–╠══════╬═══════════╣–╠══════╬═══════════╣║ C(1) │ p(1) ║ │ ║…║ │ ║…║ │ ║║──────┼──────╬──────┼───────────║–╠──────┼───────────║–╠──────┼───────────║║ C(2) │ p(2) ║ │ ║ ║ │ ║ ║ │ ║║──────┴──────╩──────┴───────────║–╩──────┴───────────║–╩──────┴───────────║| | | | | | | | | | || | | | | | | | | | |║──────┴──────╦──────┴───────────║–║──────┴───────────║–║──────┴───────────║║C(m-1)│p(m-1)║ │ ║…║ │ ║…║ │ ║╠══════┼══════╬══════╬═══════════╣–╠══════╬═══════════╣–╠══════╬═══════════╣║TOTAL │ – ║ – │ N(1) ║…║ – │ N(j) ║…║ – │ N(n) ║╚═════════════╩══════════════════╝–╚══════════════════╝–╚══════════════════╝ +
Secţiunea a 6-aLuarea deciziilor +
Articolul 18În selectarea variantei pe baza analizei de decizie multicriterială prezentate vor fi avute în vedere următoarele recomandări:a) varianta cu cel mai mare punctaj total este preferabilă; … b) diferenţe mai mici de 0,10 între punctajele totale relative nu sunt considerate decisive, avându-se în vedere numeroasele aprecieri subiective care intră în proces, dificultatea obiectivă a prognozelor privind evoluţia efectelor construcţiilor hidrotehnice asupra mediului şi relativitatea unor informaţii primare; … c) dificultăţile de alegere a variantei în situaţia de la lit. b) se rezolvă având la dispoziţie următoarele posibilităţi alternative: … – se obţin detalieri sau studii suplimentare;– se introduc criterii suplimentare;– se alege una dintre variantele din ecartul de 10 diferenţă de punctaj acordată variantelor prin note normalizate, pe criterii de preferinţă ale decidentului principal. +
Articolul 19Pentru a micşora gradul de subiectivism în calculul punctajelor, se recomandă aplicarea metodologiei de decizie multicriterială de către mai mulţi decidenţi, care să noteze independent efectele, chiar dacă aspectele formale sunt conduse de acelaşi operator.–––
