METODOLOGIE din 30 ianuarie 2003

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 16/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 115 din 24 februarie 2003
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Actiuni suferite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTTIP OPERATIUNEACT NORMATIV
ActulABROGAT DEORDIN 25 04/02/2009
CAP. 2MODIFICAT DEORDIN 401 09/06/2006
CAP. 3MODIFICAT DEORDIN 401 09/06/2006
ANEXA 2MODIFICAT DEORDIN 401 09/06/2006
ANEXA 3MODIFICAT DEORDIN 401 09/06/2006
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
CAP. 1REFERIRE INDIRECTA LALEGE 400 17/06/2002 ART. 1
CAP. 1REFERIRE INDIRECTA LAOUG 139 17/10/2002 ART. 11
CAP. 1REFERIRE INDIRECTA LAOUG 139 17/10/2002 ART. 12
CAP. 1REFERIRE LALEGE 75 16/01/2002
CAP. 1REFERIRE INDIRECTA LALEGE 545 17/10/2001
CAP. 1REFERIRE INDIRECTA LAOUG 102 27/06/2001 ART. 2
CAP. 1REFERIRE LAOG (R) 96 27/08/1998
CAP. 1REFERIRE LAOG (R) 96 27/08/1998 ART. 23
CAP. 1REFERIRE LAOG (R) 96 27/08/1998 ART. 24
CAP. 1REFERIRE INDIRECTA LAOG 90 26/08/1998 ART. 1
CAP. 1REFERIRE INDIRECTA LALEGE 54 02/03/1998 ART. 19
CAP. 1REFERIRE INDIRECTA LAOUG 1 23/01/1998
CAP. 1REFERIRE LALEGE 26 24/04/1996
CAP. 1REFERIRE LALEGE 26 24/04/1996 ART. 54
CAP. 1REFERIRE LALEGE 26 24/04/1996 ART. 61
CAP. 1REFERIRE LACODUL SILVIC 24/04/1996
CAP. 1REFERIRE LALEGE (R) 18 19/02/1991
CAP. 1REFERIRE LALEGE (R) 18 19/02/1991 ART. 92
CAP. 2REFERIRE LALEGE (R) 18 19/02/1991
CAP. 3REFERIRE LALEGE 75 16/01/2002
CAP. 3REFERIRE LAOG (R) 96 27/08/1998 ART. 23
CAP. 3REFERIRE LALEGE (R) 18 19/02/1991 ART. 92
CAP. 3REFERIRE LALEGE (R) 18 19/02/1991 ANEXA 2
CAP. 6REFERIRE LALEGE (R) 18 19/02/1991 ART. 93
Acte care fac referire la acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulABROGAT DEORDIN 25 04/02/2009
ActulREFERIT DEHG 1009 01/09/2005
ActulREFERIT DEHG 1010 01/09/2005
ActulAPROBAT DEORDIN 58 30/01/2003
ActulCONTINUT DEORDIN 58 30/01/2003
CAP. 2MODIFICAT DEORDIN 401 09/06/2006
CAP. 3MODIFICAT DEORDIN 401 09/06/2006
ANEXA 2MODIFICAT DEORDIN 401 09/06/2006
ANEXA 3MODIFICAT DEORDIN 401 09/06/2006

de calcul al taxei, garanţiei, contravalorii terenului, chiriei, contravalorii pierderii de creştere şi al celorlalte obligaţii financiare pentru scoaterea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional



 + 
Capitolul 1Dispoziţii generale1. Prezenta metodologie reglementează modul de calcul al obligaţiilor băneşti care revin titularilor aprobărilor de scoatere definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, în conformitate cu prevederile Legii nr. 26/1996 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 75/2002.2. Reducerea suprafeţei fondului forestier proprietate publică este interzisă, cu excepţia suprafeţelor destinate obiectivelor şi lucrărilor prevăzute la art. 54 din Legea nr. 26/1996.3. Reducerea suprafeţei pădurilor din fondul forestier proprietate publică este interzisă, cu excepţia suprafeţelor destinate obiectivelor şi lucrărilor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 75/2002.4. Reducerea suprafeţei pădurilor din fondul forestier proprietate privată este interzisă, cu excepţia obiectivelor şi lucrărilor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a), b), c), şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 75/2002.5. Reducerea suprafeţei pădurilor în scopul executării de către deţinătorii sau proprietarii legali ai acestora de lucrări necesare gospodăririi fondului forestier constituie schimbare a categoriei de folosinţă silvică, se aproba de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura şi este scutită de plată oricăror taxe, conform prevederilor art. 61 din Legea nr. 26/1996 şi ale art. 92 alin. (6) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare.6. Pentru alte situaţii prevăzute de lege, care nu se încadrează în cazurile precizate la pct. 2, 3 şi 4, scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional nu poate fi admisă decât cu compensarea anticipata a acestora cu alte terenuri apte a fi împădurite şi echivalente ca suprafaţa şi bonitate.7. Ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional este reglementată de art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 75/2002.
 + 
Capitolul 2Scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, fără compensarea echivalenta ca suprafaţa şi bonitate a acestoraA. Taxa pentru scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional1. Taxa se determina prin aplicarea taxei procentuale prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 18/1991, republicată, asupra valorii masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii.Pentru calculul acestei taxe se foloseşte formula:T(x) = S x V(EXP) x P(ML) x T(p),în care:S = suprafaţa terenului scos definitiv din fondul forestier naţional,exprimată în hectare, cu patru zecimale;V(EXP) = volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii,exprimat în mc/ha, prevăzut în anexa nr. 1 la prezentametodologie şi stabilit în funcţie de specia principala de bazacorespunzătoare condiţiilor stationale şi de clasa de producţiea acesteia;P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior,exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătoruluiautorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, ţinândseama de preţul de piaţa, corectat cu coeficientul prevăzut înanexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principalede baza corespunzătoare condiţiilor stationale;T(p) = taxa procentuală stabilită conform prevederilor anexei nr. 2 laLegea nr. 18/1991, republicată.În cazul ocupării definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional, care au, conform prevederilor amenajamentelor silvice, alta categorie de folosinţă decât "padure", specia principala de baza şi clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite în funcţie de specia principala din tipul natural fundamental de padure corespunzător tipului de staţiune forestieră.În cazul ocupării definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional, care sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, se va considera ca specie principala de baza, în funcţie de etajul fitoclimatic în care este localizat terenul, una dintre următoarele specii la clasa a V-a de producţie şi având consistenta arboretului de 0,4:a) mesteacan – în etajul forestier montan [FM(1) – FM(3)];b) carpen – în etajul forestier deluros [FD(1) – FD(4)];c) salcie – în etajul forestier de campie, silvostepa şi stepa (CF, SS).2. Taxa prevăzută la pct. 1 nu se datorează pentru terenurile din fondul forestier naţional care se ocupa cu obiectivele sau lucrările prevăzute la art. 92 alin. (6) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare.B. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţionalContravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional se determina cu ajutorul următoarei formule:V(T) = S x Cr x n x P(ML) x (1 + N),în care:V(T) = valoarea terenului, exprimată în lei;S = suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestiernaţional, exprimată în hectare, cu patru zecimale;Cr = creşterea medie la exploatabilitate, exprimată în mc/ha, aferentăspeciei principale de baza corespunzătoare condiţiilor stationaleşi la clasa de producţie a acesteia, conform anexei nr. 4 la prezentametodologie. În cazul terenurilor din fondul forestier naţional careau alta folosinţă decât "padure" sau sunt înregistrate înamenajamentele silvice ca neproductive, specia principala de baza şiclasa de producţie a acesteia vor fi stabilite conform prevederilorcuprinse la lit. A;P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, exprimatîn lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătoruluiautorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, ţinândseama de preţul de piaţa, corectat cu coeficientul prevăzut înanexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principalede baza corespunzătoare condiţiilor stationale;n = numărul de ani necesari de la înfiinţarea unui arboret şi până larecoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acestindicator are următoarele valori:– 10 ani pentru speciile repede crescatoare: salcii şi plopi;– 30 de ani pentru speciile de cvercinee;– 20 de ani pentru celelalte specii;N = coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 3la prezenta metodologie, atribuite terenului în cauza.C. Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatiiAceasta contravaloare se calculează cu ajutorul formulei:D(VML) = S x P(ML) x [V(EXP) -V(A)] x N(1),în care:D(VML) = contravaloarea pierderii de creştere, respectiv diferenţa dintrevaloarea masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii şivaloarea masei lemnoase la data ocupării terenului din fondulforestier naţional, exprimată în lei;S = suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestiernaţional, exprimată în hectare, cu patru zecimale;P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior,exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătoruluiautorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, ţinândseama de preţul de piaţa, corectat cu coeficientul prevăzut înanexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principalemajoritare din compozitia arboretului existent;V(EXP) = volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii,exprimat în mc/ha, conform anexei nr. 1 la prezenta metodologie,pentru specia principala majoritara din compozitia arboretuluiexistent şi clasa de producţie corespunzătoare acesteia;V(A) = volumul actual al masei lemnoase, exprimat în mc/ha, egal cuvolumul preluat din amenajamentul silvic, la care se adaugacreşterea corespunzătoare numărului de ani scursi de la dataamenajării şi din care se scade volumul extras în aceeaşi perioadă;N(1) = coeficientul egal cu nota acordată pentru criteriul prevăzut lanr. crt. 1 din anexa nr. 3 la prezenta metodologie (tipul funcţionalal arboretului existent pe terenul scos definitiv din fondulforestier).D. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a scoaterii terenului din fondul forestier naţionalAceasta valoare se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz şi corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.
 + 
Capitolul 3Scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, cu compensarea echivalenta ca suprafaţa şi bonitate a acestoraA. Taxa pentru scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional1. Pentru terenurile din fondul forestier naţional, pe care se realizează lucrările sau obiectivele prevăzute la art. 23 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 75/2002, taxa este egala cu valoarea masei lemnoase la exploatabilitate pentru specia principala de baza corespunzătoare staţiunii.Pentru calculul acestei taxe se foloseşte formula:T X = S x V(EXP) x P(ML),în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. A.2. Pentru alte situaţii prevăzute de lege privind terenurile pe care se realizează lucrări şi obiective care nu sunt prevăzute la art. 23 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 75/2002, taxa se determina prin aplicarea taxei procentuale prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 18/1991, republicată, asupra valorii masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii.Pentru calculul acestei taxe se foloseşte formula:T(X) = S x V(EXP) x P(ML) x T(p),în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. A.3. Taxa prevăzută la pct. 1 şi 2 nu se datorează pentru terenurile din fondul forestier naţional care se ocupa cu obiectivele sau lucrările prevăzute la art. 92 alin. (6) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare.4. În situaţia în care se realizează compensări parţiale (permise numai în cazul obiectivelor pentru care este admisă reducerea suprafeţei fondului forestier naţional), taxa se va calcula astfel:– pentru terenurile din fondul forestier naţional compensate cu terenuri echivalente ca suprafaţa şi bonitate, se va achită taxa calculată potrivit prevederilor pct. 1;– pentru diferenţa de terenuri, taxa este calculată potrivit prevederilor cap. II lit. A.B. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional şi a celor care se preiau în compensare echivalenta ca suprafaţa şi bonitate1. Atât contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional, cat şi a celor care se preiau în compensare se determina cu ajutorul următoarei formule:V(T) = S x Cr x n x P(ML) x (1 + N),în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. B.Calculul contravalorii celor două categorii de terenuri se face în scopul stabilirii şi asigurării echivalentei acestora.În situaţia în care se realizează compensări parţiale (permise numai în cazul obiectivelor pentru care este admisă reducerea suprafeţei fondului forestier naţional), titularul aprobării va achită diferenţa dintre contravalorile celor două categorii de terenuri.2. Terenurile care se preiau în fondul forestier proprietate publică trebuie să fie limitrofe acestuia şi echivalente ca suprafaţa şi bonitate, respectiv ca valoare [V(T)], cu cele care se scot definitiv.3. Stabilirea speciei principale de baza şi a clasei de producţie a acesteia pentru terenurile care se preiau în compensarea fondului forestier naţional şi care nu sunt cartate stational din punct de vedere silvic se face pe bază de studii pedostationale.4. Terenurile neproductive pentru speciile forestiere principale nu pot face obiectul preluării în compensarea celor scoase definitiv din fondul forestier naţional.C. Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatiiAceasta contravaloare se calculează cu ajutorul formulei:D(VML) = S x P(ML) x [V(EXP)-V(A)] x N(1),în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. C.D. Cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv pe terenurile preluate în compensare, calculate în conformitate cu metodologia cuprinsă în anexa nr. 2 la prezentul ordin.E. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a scoaterii terenului din fondul forestier naţionalSe determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz şi corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.
 + 
Capitolul 4Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, cu defrişare de vegetaţie forestierăA. Garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţionalPentru ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional garanţia este egala cu cheltuielile necesare pentru readucerea terenului în condiţii apte de impadurire (evacuarea construcţiilor sau instalaţiilor amplasate, refacerea calităţii şi fertilitatii solului la parametrii iniţiali etc.). Aceste cheltuieli vor fi stabilite prin devize elaborate de către beneficiarii terenurilor, în funcţie de obiectivele care se vor amplasa pe terenurile în cauza, conform proiectelor de execuţie. Devizele vor fi verificate şi însuşite de direcţiile silvice, respectiv de către ceilalţi deţinători sau proprietari ai terenurilor din fondul forestier naţional care se ocupa temporar. Grosimea şi calitatea stratului fertil se stabilesc pe bază de măsurători în teren şi prelevări în prezenta personalului delegat de administratorul terenului, pe cheltuiala solicitantului ocupării temporare, atât înainte de predarea către beneficiar, cat şi cu ocazia reprimirii terenului ocupat temporar.B. Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional1. Chiria anuală se determina folosindu-se formula:CH(A) = S x Cr x P(ML) x (1 + N),în care:CH(A) = chiria anuală, exprimată în lei;S = suprafaţa terenului care se ocupa temporar în fondul forestiernaţional, exprimată în hectare, cu patru zecimale;Cr = creşterea medie la exploatabilitate, exprimată în mc /ha, aferentăspeciei principale de baza corespunzătoare condiţiilor stationale şila clasa de producţie a acesteia, conform anexei nr. 4 la prezentametodologie. În cazul terenurilor din fondul forestier naţional careau alta folosinţă decât "padure" sau sunt înregistrate înamenajamentele silvice ca neproductive, specia principala de baza şiclasa de producţie a acesteia vor fi stabilite conform prevederilorcuprinse în cap. II lit. A;P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, exprimatîn lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătoruluiautorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, lapropunerea Regiei Naţionale a Pădurilor, pe baza datelor din ultimaraportare statistica, şi publicat în Monitorul Oficial al României,Partea I, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2 laprezenta metodologie, aferent speciei principale de bazacorespunzătoare condiţiilor stationale;N = coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta metodologie, atribuite terenului în cauza.2. Chiria se calculează şi se încasează anticipat ocupării terenurilor. În cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier naţional pe o perioadă de mai mulţi ani, chiria se calculează şi se încasează anticipat pentru fiecare an. În cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier naţional pe o perioadă mai mica de un an, chiria calculată cu formula prevăzută la pct. 1 se diminuează proporţional.C. Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatiiAceasta contravaloare se determina potrivit prevederilor cap. II lit. C.D. Cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, calculate în conformitate cu metodologia cuprinsă în anexa nr. 2 la prezentul ordinE. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a ocupării temporare a terenurilor din fondul forestier naţionalSe determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz şi corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.
 + 
Capitolul 5Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, fără defrişare de vegetaţie forestierăA. Garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţionalSe determina potrivit prevederilor cuprinse la cap. IV lit. A.B. Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţionalSe determina potrivit prevederilor cuprinse la cap. IV lit. B.C. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a ocupării terenurilor din fondul forestier naţionalSe determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz şi corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.
 + 
Capitolul 6Repartizarea sumelor de bani datorate de beneficiarii scoaterilor definitive sau temporare ale terenurilor din fondul forestier naţionalA. Pentru scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, titularii aprobărilor sunt obligaţi sa achite, înainte de ocuparea terenurilor, sumelor datorate, astfel:1. în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, fond aflat la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura:– taxa pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decât producţia forestieră, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. A şi cap. III lit. A pct. 1 şi 2, care se achită anticipat depunerii documentaţiei. Documentaţia conţine obligatoriu copia documentului de plată;2. în Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, aflat la dispoziţia Regiei Naţionale a Pădurilor, pentru terenurile scoase din fondul forestier proprietate publică a statului:– contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. B şi cap. III lit. B pct. 2;– contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. C şi cap. III lit. C;3. la Regia Naţionala a Pădurilor, pentru terenurile scoase din fondul forestier proprietate publică a statului:– cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la încheierea stării de masiv, determinate potrivit prevederilor cap. III lit. D;– valoarea obiectivelor dezafectate, determinata conform prevederilor cap. II lit. D şi cap. III lit. E;4. în contul proprietarului de teren, pentru terenurile forestiere care nu fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului:– contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier, în cazul în care acesta nu a fost compensat cu un alt teren echivalent;– contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii;– contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la încheierea stării de masiv, determinate potrivit prevederilor cap. III lit. D;– valoarea obiectivelor dezafectate, determinata conform prevederilor cap. II lit. D şi cap. III lit. E.B. Pentru ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, titularii aprobărilor sunt obligaţi sa achite, înainte de ocuparea terenurilor, sumele datorate, astfel:1. în Fondul de ameliorare a fondului funciar, fond aflat la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura:– garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. A şi cap. V lit. A, care se achită anticipat depunerii documentaţiei. Documentaţia conţine obligatoriu copia documentului de plată. După îndeplinirea integrală, de către beneficiarii care au ocupat temporar terenuri din fondul forestier naţional, a îndatoririlor legale care le revin, respectiv achitarea obligaţiilor băneşti şi readucerea terenurilor la starea iniţială sau în condiţii apte pentru a fi împădurite, după caz, la termenul prevăzut în aprobarea legală, şi după reprimirea terenurilor de către deţinătorii sau proprietarii acestora, garanţia se restituie titularului aprobării, conform prevederilor art. 93 din Legea nr. 18/1991, republicată;2. în fondul extrabugetar pentru construirea de drumuri forestiere, fond gestionat de Regia Naţionala a Pădurilor, pentru terenurile ocupate temporar din fondul forestier proprietate publică a statului:– chiria anuală pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. B şi cap. V lit. B;– contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. C;3. la Regia Naţionala a Pădurilor, pentru terenurile ocupate din fondul forestier proprietate publică a statului:– cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la încheierea stării de masiv, determinate potrivit prevederilor cap. IV lit. D;– valoarea obiectivelor dezafectate, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. E şi cap. V lit. C;4. în contul proprietarului terenului forestier, pentru terenurile forestiere care nu fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului:– chiria anuală pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier;– contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii;– contravaloarea cheltuielilor de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la încheierea stării de masiv;– valoarea obiectivelor dezafectate.C. În cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului, aflat în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor, determinarea valorilor prevăzute în prezenta metodologie se face de către ocolul silvic. Verificarea şi aprobarea valorilor se realizează de conducerea direcţiei silvice, respectiv de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice pentru ocoalele silvice din subordinea acestuia.D. În cazul terenurilor din fondul forestier care nu sunt proprietate publică a statului, calculul taxei pentru scoaterea definitivă, calculul garanţiei pentru ocuparea temporară a acestora şi calculul cheltuielilor de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la încheierea stării de masiv se verifica şi se aproba de specialiştii din inspectoratul teritorial de regim silvic şi cinegetic.Obligaţiile băneşti aferente terenurilor care nu fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului se calculează, contra cost, la cererea proprietarilor, de către unităţi silvice autorizate.E. Masa lemnoasă prevăzută a fi defrisata de pe terenurile din fondul forestier naţional, pentru care exista aprobarea de a fi ocupate definitiv sau temporar, constituie produse accidentale, se precompteaza şi se valorifica de Regia Naţionala a Pădurilor, respectiv de proprietarii terenurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
 + 
Capitolul 7Dispoziţii tranzitorii şi finaleA. Pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii referitoare la întocmirea documentaţiilor tehnice, promovarea, analiza şi aprobarea acestora, precum şi pentru punerea în aplicare a aprobărilor emise se vor aplica următoarele măsuri:1. încheierea proceselor-verbale privind predarea-primirea terenurilor care fac obiectul aprobărilor de ocupare definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional se va face numai după plata anticipata şi integrală de către beneficiarii aprobărilor a taxei prevăzute de lege, respectiv a garanţiei, în Fondul de ameliorare a fondului funciar, fond aflat la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, precum şi a celorlalte obligaţii băneşti care revin titularilor aprobărilor;2. în cazul în care în intervalul dintre data la care este întocmită documentaţia şi data la care se face predarea terenului către beneficiar intervin modificări ale preţului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, care sta la baza determinării indicatorului P(ML), se vor recalcula toate obligaţiile băneşti care revin beneficiarilor respectivi;3. documentaţiile având ca obiect terenuri din fondul forestier proprietate publică a statului, aprobate până la intrarea în vigoare a prezentei metodologii şi pentru care nu s-au încheiat procesele-verbale privind predarea-primirea terenurilor, sau cele aflate în curs de verificare la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor ori la inspectoratele de regim silvic şi cinegetic vor fi analizate şi aprobate în forma în care au fost promovate, cu calculul obligaţiilor băneşti conform vechii metodologii, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale necesare, urmând ca, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei metodologii, direcţiile silvice sa recalculeze, în mod obligatoriu, toate obligaţiile băneşti datorate de beneficiari. Ocoalele silvice predau terenurile cu încheierea proceselor-verbale de predare-primire a acestora, numai după achitarea de către titularii aprobărilor a diferenţelor băneşti rezultate din recalculari. În termen de 5 zile acestea vor transmite Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor copie de pe documentul de plată prin care titularii aprobărilor au făcut dovada achitării diferenţelor;4. începând cu data intrării în vigoare a prezentei metodologii este interzisă promovarea oricărei documentaţii tehnice care cuprinde calcule neconforme cu prevederile acesteia.B. Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta metodologie.
 + 
Anexa 1la metodologie–––––VOLUMULmasei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatiipe clase de producţie pentru principalelespecii forestiere*)– mc/ha –

Nr. SPECIA CLASELE DE PRODUCŢIE
crt.
I II III IV V
1. Molid 1.039 859 668 507 350
2. Brad 986 838 672 508 386
3. Pin silvestru 695 531 360 209 96
4. Pin negru 553 427 283 190 93
5. Larice 953 796 602 395 252
6. Fag din samanta 813 652 492 355 259
7. Mesteacan 352 294 195 141 94
8. Gorun din samanta 768 600 453 335 232
9. Gorun din lastari 533 448 343 238 164
10. Stejar din samanta 875 733 584 447 346
11. Stejar din lastari 565 462 375 283 201
12. Cer din samanta 516 405 321 255 183
13. Garnita din samanta 498 418 332 250 193
14. Stejar brumariu 334 292 208 113 81
15. Stejar pufos 261 188 141 99 65
16. Carpen din samanta 334 291 217 145 108
17. Tei din samanta 518 449 356 256 163
18. Salcam din plantaţii 495 331 192 116 48
19. Salcam din lastari 333 224 128 63 34
20. Plop alb şi negru 529 405 272 155 92
21. Salcie din renis (şi plantaţie) 534 391 295 172 107
22. Salcie din lastari 360 289 209 153 73
23. Salcie din sulinari 360 289 209 153 73
24. Anin 483 415 325 233 163
25. Plop selecţionat 629 407 310 207 114

–––––Notă *) Volumele sunt stabilite conform "Biometriei arborilor şi arboretelor din România", editia 1972, la varstele exploatabilităţii, prevăzute în Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor. Aceste volume vor putea fi revizuite în cazul modificării vârstei exploatabilitatii şi a tabelelor de producţie pentru arboreturi. + 
Anexa 2––-la metodologie–––––DEFALCAREApe specii şi pe grupe de specii a coeficientului de corectiea preţului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior,stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorităţii publicecentrale care răspunde de silvicultura, la propunereaRegiei Naţionale a Pădurilor, şi publicat înMonitorul Oficial al României, Partea 1

Nr.
crt.

Specia sau grupa de specii

Coeficientul care se
aplica preţului mediu
al unui metru cub de
masa lemnoasă pe
picior
1. Rasinoase 0,95
2. Fag 1,00
3. Cvercinee, frasin 1,65
4. Diverse specii tari 0,75
5. Diverse specii moi 0,70

NOTĂ:Indicatorul P(ML) pentru speciile sau grupele de specii înscrise în coloana 1 se determina prin înmulţirea coeficientului din coloana 2 cu preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, stabilit periodic prin ordin al ministrului responsabi de domeniul silviculturii, ţinând seama de preţul de piaţa. + 
Anexa 3––-la metodologie–––––CRITERIIpe baza cărora se determina coeficienţii N şi N(1),utilizaţi la calculul contravalorii terenurilor [V(T)],al chiriei [CH(A)] şi, respectiv, al contravaloriipierderii de creştere determinate de exploatarea maseilemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii [D(VML)]

Nr.
crt.
CRITERII

NOTA
ACORDATĂ
0 1 2
1.

Categorii de arboreturi pe tipuri functionale
Arboreturile la care sunt interzise orice fel de intervenţii
pentru extragerea de masa lemnoasă sau de alte produse
nelemnoase (tipul funcţional T(I) parcuri naţionale,
rezervaţii naturale şi ştiinţifice, monumente ale naturii).
Arboreturile la care nu este permisă sau nu este posibila
decât executarea taierilor de igiena sau a lucrărilor speciale
de conservare [tipul funcţional T(II)].
Arboreturile la care sunt permise tratamente intensive, ca
cele de codru gradinarit sau cvasigradinarit [tipul
funcţional T(III)].
Arboreturile la care sunt permise tratamente cu perioada de
regenerare normală sau mai mare, dar cu restrictii în
executarea taierilor [tipul funcţional T(IV)].
Arboreturile cu funcţii de producţie şi de protecţie la
care nu sunt restrictii privind tratamentele aplicate [tipul
funcţional T(V) şi T(VT)].
NOTĂ: pentru terenurile fără vegetaţie forestieră nota va fi 0
3,0

2,5

2,0

1,5

1,0

2.

3.

Amplasarea terenului faţă de localităţi
A. Teren în intravilan şi până la 2 km de la limita
perimetrului construibil:
– municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau
turistice
– municipii-reşedinţa de judeţ
– municipii
– oraşe
– sate reşedinţa de comuna
– sate

B. Teren în extravilan
1. Între 2 şi 5 km de la limita perimetrului construibil:
– municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau
turistice
– municipii-reşedinţa de judeţ
– municipii
– oraşe
– sate reşedinţa de comuna
– sate

2. Între 5 şi 10 km de la limita perimetrului construibil:
– municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau
turistice
– municipii-reşedinţa de judeţ
– municipii
– oraşe
– sate reşedinţa de comuna
– sate

3. Peste 10 km de la limita perimetrului construibil
– municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau
turistice
– municipii-reşedinţa de judeţ
– municipii
– oraşe
– sate reşedinţa de comuna
– sate
NOTĂ: se ia în considerare distanta fasa de localitatea de cea
mai mare categorie
Amplasarea terenului faţă de reţelele de transport
A. Transport rutier (terenul este amplasat la o distanta de
cel mult 1 km faţă de calea de transport:
– autostrăzi şi drumuri naţionale europene
– alte drumuri naţionale
– drumuri judeţene
– drumuri comunale
– drumuri forestiere, industriale şi alte asemenea
NOTĂ: Se ia în considerare numai accesul la drumul de cea mai
mare categorie.

B. Transport feroviar (în cazul în care terenul se afla la o
distanta de cel mult 5 km faţă de statie)
C. Transport fluvial (în cazul în care terenul se afla la o
distanta de cei mult 5 km faţă de port)
D. Transport maritim (în cazul în care terenul se afla la o
distanta de cel mult 5 km faţă de port)

12
8
6
4
2
1

10
6
4
2
1
0

9

5
3
1
0
0

8
4
2
0
0
0

3,0
0,8
0,6
0,4
0,2

0,5

0,5

0,5

4.

Alte utilităţi
Reţele de apa-canal până la 500 m
Reţele de distribuţie a energiei electrice până la 500 m
Reţele de distribuţie a gazelor naturale până la 1000 m
0,5
0,5
0,5
5.

Ponderea suprafeţei fondului forestier naţional din judeţul în
raza căruia se afla terenul, în suprafaţa totală a judeţului:
până la 10%
10-20%
20-30%
30-40%
peste 40%
2,0
1,5
1,0
0,5
0,0

NOTĂ:– Coeficientul N se determina ca suma a notelor acordate pentru îndeplinirea tuturor criteriilor menţionate în coloana 1.– Coeficientul N(1) reprezintă nota acordată numai pentru îndeplinirea criteriilor cuprinse la nr. crt. 1 (categorii de arboreturi pe tipuri functionale). + 
Anexa 4––-la metodologie–––––CREŞTEREAmedie anuală la exploatabilitate a arboretuluitotal pentru principalele specii forestiere*)– mc/an/ha –

Nr. SPECIA PRINCIPALA CLASELE DE PRODUCŢIE
crt.
I II III IV V
0 1 2 3 4 5 6
1. Molid 13,8 12,2 10,5 8,1 5,7
2. Brad 12,7 10,8 9,4 7,8 5,9
3. Pin silvestru 12,1 9,4 7,4 5,2 3,0
4. Pin negru 10,9 8,6 6,6 4,6 2,8
5. Fag 11,0 9,1 7,6 6,0 4,4
6. Mesteacan 9,4 7,9 6,4 4,8 3,2
7. Gorun din samanta 7,5 7,0 5,5 4,7 3,3
8. Gorun din lastari 8,6 7,2 5,7 4,4 3,1
9. Stejar din samanta 10,6 8,8 7,6 6,2 4,7
10. Stejar din lastari 9,2 7,5 5,9 4,9 3,9
11. Tei 12,7 10,8 9,1 7,2 5,2
12. Cer 8,8 7,8 6,3 4,9 3,9
13. Garnita 6,8 5,9 5,2 4,4 3,5
14. Carpen 10,2 8,8 7,5 5,9 4,6
15. Salcam (plantaţii) 18,7 14,7 10,3 6,4 3,3
16. Salcam (lastari) 16,5 13,2 9,3 5,7 3,1
17. Plop alb şi negru 19,5 15,0 11,6 7,8 4,8
18. Salcie din samanta 27,5 23,9 19,2 14,2 9,5
19. Salcie din sulinari 20,8 18,9 16,5 12,4 8,2
20. Plop selecţionat 30,1 23,7 18,0 13,0 8,2
21. Larice**) 10,5 8,9 7,5 5,7 3,6

–––––Notă *) Conform "Biometriei arborilor şi arboretelor din România", editia 1972.Notă **) Arboret principal.–––––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x