METODOLOGIE din 29 decembrie 2005

cercetărilor statistice lunare şi anuale referitoare la producţia de lapte şi produse lactate (IND L), modulul industrie alimentara



1. Cadrul general1.1. Obiectivele cercetării statisticeScopul cercetărilor statistice "Producţia de lapte" este obţinerea lunară şi anuală de date privind producţia de lapte şi produse lactate.Cercetările statistice acoperă toate societăţile comerciale care proceseaza lapte. Datele colectate se referă la cantităţile şi calitatea laptelui brut intrat şi ieşit din unităţi, precum şi la produsele lactate obţinute, proaspete şi transformate.În cadrul cercetării statistice anuale, laptele brut ieşit din unităţi se urmăreşte pe toate tipurile de lapte (de vacă, oaie, capra şi bivolita), laptele de consum este structurat în funcţie de modul de tratare şi de conţinutul de grasime, iar branzeturile sunt prezentate atât după "genul" de lapte din care sunt produse cat şi în funcţie de conţinutul de umiditate fără a se lua în considerare grasimile.1.2. Cadrul legalPotrivit precizărilor Directivei Consiliului nr. 96/16/CE privind cercetările statistice privind producţia de lapte şi produse lactate din data de 19 martie 1996 şi ale Directivei Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2003/107/CE de amendare a Directivei Consiliului nr. 96/16/CE , din data de 5 decembrie 2003, prin noţiunea de „lapte” se înţelege laptele de vacă, oaie, capra şi bivolita.1.3. Concepte şi definiţii de bazaDefiniţiile de mai jos vizează clarificarea conceptelor utilizate în cadrul cercetării statistice, în scopul facilitării completării chestionarului de către repondenti.Lapte brut (crud): lapte produs prin secretia glandelor mamare ale uneia sau mai multor vaci, oi, capre sau bivolite, care nu a fost încălzit la o temperatura mai mare de 40°C şi nu a fost supus unui tratament cu efect similar.Smantana: smantana procesata disponibilă pentru livrare în afară unităţilor (consum uman, materie prima pentru fabricarea ciocolatei, inghetatei, etc.); ca şi în cazul altor produse, nu include producţia intermediara destinată fabricării altor produse lactate în cadrul unităţii (indiferent de procentul de grasime conţinut, mai mic sau mai mare de 29%).Lapte de consum: lapte integral, lapte semi-degresat şi lapte degresat care nu conţin aditivi. Aici este inclus şi laptele aditivat cu vitamine.Lapte integral: lapte care nu a fost supus unui tratament termic sau unui tratament autorizat cu efect echivalent într-o unitate de prelucrare a laptelui şi al cărui conţinut în grasime este fie cel natural, de cel puţin 3,5%, fie a fost adus la valoarea lui de cel puţin 3,5%.Lapte semi-degresat: lapte care a fost supus cel puţin unui tratament termic sau unui tratament autorizat cu efect echivalent într-o unitate de prelucrare a laptelui şi al cărui conţinut în grasime a fost adus la valoarea de minimum 1,5% şi maximum 1,8%.Lapte degresat: lapte care a fost supus cel puţin unui tratament termic sau unui tratament autorizat cu efect echivalent într-o unitate de prelucrare a laptelui şi al cărui conţinut în grasime a fost adus la o valoare de maximum 0,3%.Lapte pasteurizat lapte care a fost obţinut printr-un proces de tratare la temperatura înaltă în timp scurt (cel puţin 71,7°C timp de 15 secunde, sau orice alta combinaţie echivalenta) sau printr-un proces de pasteurizare în cadrul căruia se utilizează diferite combinatii de timp şi temperatura pentru a se obţine un efect similar.Lapte sterilizat: lapte care a fost încălzit şi sterilizat în ambalaje sau recipiente sigilate ermetic, al căror sigiliu trebuie să se menţină intact; în eventualitatea unei eşalonări aleatoare, să se fi conservat astfel încât sa nu se observe nici o deteriorare după 15 zile de păstrare într-un recipient închis la o temperatura de 30°C.Lapte uperizat: lapte UHT care trebuie produs prin aplicarea unui flux continuu de căldură, la o temperatura înaltă, pe o perioadă scurta de timp (nu mai puţin de 135°C timp de nu mai puţin de 1 secunda).Lapte acidulat: produse lactate cu un pH între 3,8 şi 5,6. Face referire la iaurturi, iaurturi de baut, iaurturi preparate, lapte tratat termic; aici sunt incluse şi produsele pe baza sau care conţin bifidus.Băuturi pe bază de lapte: alte produse lichide care conţin produse lactate în proporţie de cel puţin 50%, inclusiv produsele pe bază de zer. Aici sunt incluse laptele cu ciocolata, zara cu aditivi sau aromatizata etc.Alte produse proaspete: se referă la produse lactate proaspete care nu sunt prevăzute în altă parte, în special deserturi pe bază de lapte (jeleuri de lapte, tarte cu crema, deserturi din smantana, spume etc.) şi inghetata (sau alte produse similare) produse în întreprinderile care declara aceste activităţi. Aici sunt incluse şi deserturile conservate precum şi produsele proaspete de ferma colectate din exploatatiile agricole şi comercializate fără alta prelucrare în afară ambalarii.Zara: produs rezidual (poate fi chiar acid sau acidulat) rezultat în urma transformarii laptelui sau a smantanii în unt (prin amestecarea continua şi separarea grasimilor solide).Zara cu aditivi trebuie inclusă la băuturile pe bază de lapte.Lapte concentrat: produs obţinut prin eliminarea parţială a apei, exclusiv din lapte integral, semi-degresat sau degresat. Aici se include şi laptele evaporat (tratat termic) şi laptele concentrat indulcit cu zahăr precum şi laptele concentrat folosit pentru producerea "pepitelor de ciocolata", produsele uscate din lapte, zahăr şi pasta de cacao în următoarele procente:– Grasime din lapte: peste 6,5% (procent de masa), dar sub 11 % (procent de masa);– Cacao: peste 6,5% (procent de masa), dar sub 15% (procent de masa);– Zaharoza (inclusiv zahărul invertit calculat cu zaharoza): peste 50% (procent de masa), dar sub 60% (procent de masa);– Materie uscata negrasa din lapte: peste 17% (procent de masa), dar sub 30%;– Apa: peste 0,5% (procent de masa), dar sub 3,5% (procent de masa).Produse lactate sub forma de praf: produse obţinute prin eliminarea apei din smantana, lapte integral, lapte semi-degresat, lapte degresat, zara şi lapte acidulat; aici sunt incluşi şi aditivii pentru materiile prime folosiţi înainte ca produsul să fie transformat în praf, precum şi laptele praf produs în unităţi şi inclus în alimentele sub forma de praf pentru sugari şi în hrana pentru animale:– smantana praf: lapte praf cu conţinut în grasime ≥ 42%;– lapte praf integral:: lapte praf cu conţinut în grasime ≥ 26% şi <42%;– lapte praf parţial degresat: lapte praf cu conţinut în grasime ≥ 1,5 % şi <26%;– lapte praf degresat:: lapte praf cu conţinut <1,5%.Unt: produs al cărui conţinut în grasime este de minimum 80% şi maximum 90%, al cărui conţinut de apa este de maximum 16% şi al cărui conţinut maxim de materie negrasa din lapte este de 2%; aici este inclus şi untul care conţine cantităţi mici de ierburi, condimente, substanţe aromatice etc., cu condiţia ca produsul sa păstreze caracteristicile untului.Unt topit: untul topit are un conţinut în grasime de peste 85%. În plus faţă de untul topit propriu-zis, termenul acoperă şi alte tipuri de unt deshidratat cunoscute sub diverse denumiri generice, cum ar fi: "unt deshidratat", "unt anhidru", "ulei de unt", "grasime butirica" (grasime din lapte) şi "unt concentrat".Ulei de unt: produs care poate fi obţinut din lapte, smantana sau unt prin procese în cadrul cărora se elimina apa şi materia uscata negrasa, având un conţinut minim de grasime de 99,3% şi un conţinut de apa de maximum 0,5%.Unt cu conţinut redus de grasime: produs similar untului, cu conţinut în grasime de până la 80% (excluzandu-se toate celelalte grăsimi).Grăsimi obţinute din produse vegetale şi/sau animale: produse sub forma de emulsii solide şi maleabile, în principal emulsii de tip ulei-în-apa, derivate din grăsimi solide şi/sau lichide vegetale şi/sau animale adecvate consumului uman, cu conţinut în grasime între 10% şi 80%.Branzeturi; produse proaspete sau maturate, solide sau semi-solide, obţinute prin coagularea laptelui, a laptelui degresat, a laptelui parţial degresat, a smantanii, separat sau în combinatii, prin acţiunea cheagului sau a altor agenţi de coagulare şi prin drenarea parţială a zerului rezultat în urma unei asemenea coagulari. Aici se includ:– branzeturi moi: branzeturi în care, în general, MFFB după maturare este de cel puţin 68%;– branzeturi semi- moi: branzeturi cu MFFB 62-68%;– branzeturi semi-dure: branzeturi cu MFFB 55-62%;– branzeturi dure: branzeturi cu MFFB 47-55%;– branzeturi foarte dure: branzeturi în care, în general, MFFB după maturare este de cel mult 47%;– branzeturi proaspete: produse obţinute din lapte acru din care s-a îndepărtat cea mai mare parte a zerului (de exemplu printr-un proces de drenare sau presare). Aici este inclusă şi branza de vacă (alta decât cea sub forma de praf) care conţine până la 30% procent de masa zahăr sau adaos de fructe.MFFB reprezintă conţinutul de umiditate fără a se lua în considerare grasimile şi se calculează potrivit următoarei formule:MFFB = greutatea conţinutului de apa / (greutatea totală – greutatea conţinutului în grasime) x 100.Branzeturi topite: produs obţinut prin macinarea, amestecarea, topirea şi emulsionarea sub acţiunea caldurii şi cu ajutorul agenţilor emulsificatori a uneia sau a mai multor varietati de branza, cu sau fără adăugarea de componente ale laptelui şi/sau altor produse alimentare.Cazeina: este principalul constituent proteic al laptelui. Se obţine din laptele degresat, prin precipitare (covasire), în general cu acizi sau cheag. Produsul acoperă diferitele tipuri de cazeina, care diferă în funcţie de metoda de covasire utilizata; de exemplu cazeina acida şi cazeina cheag (paracazeina).Cazeinati (saruri ale cazeinei): cuprind sarurile de sodiu şi de amoniu cunoscute sub numele de "cazeine solubile"; aceste saruri sunt în mod normal folosite la prepararea alimentelor concentrate şi a produselor farmaceutice. Cazeinatul de calciu se utilizează la prepararea alimentelor sau drept clei, în funcţie de caracteristicile sale.Zer: produs secundar obţinut în procesul de fabricare a branzei sau a cazeinei, în stare lichidă, zerul conţine constituenti naturali (în medie 4,8% lactoza, 0,8% proteine şi 0,2% grăsimi procent de masa) care rămân după ce cazeina şi majoritatea grasimilor sunt indepartate din lapte. Aici este inclus şi zerul utilizat în unităţi de prelucrarea sau producerea furajelor.2. Descrierea cercetării statistice2.1. Sfera de cuprindere (populaţia statistica de referinţa)Cercetarea statistica se adresează unitatiior care achiziţionează lapte integral sau, în unele cazuri, produse lactate, direct de la exploatatiile agricole, de la centrele de colectare sau din import, în vederea procesarii.Unitatea de observare este întreprinderea – unitate legal constituită, care dispune de autonomie decizionala, are personalitate juridică, tine evidenta proprie, întocmeşte bilanţ contabil complet şi este organizată sa producă în unul sau mai multe locuri, unul sau mai multe produse industriale.Cercetarea statistica este exhaustiva şi se adresează tuturor întreprinderilor din întreaga ţara care au activitatea principala sau secundară. "Fabricarea produselor lactate şi a branzeturilor", clasa 1551 conform clasificarii CAEN Rev.1. Aceste unităţi cumpara lapte integral sau, în unele cazuri, produse lactate, direct de la exploatatiile agricole, de la unităţi sau centre de colectare ori din import , în vederea transformarii acestora în produse lactate.2.2. Principalele variabile studiate şi chestionarele cercetării statisticeCercetările statistice din domeniu sunt de doua tipuri, în funcţie de periodicitate şi complexitate: IND L – lunar şi IND L – anual.Cercetarea statistica IND L – lunar studiază: cantitatea, conţinutul mediu în grasime şi conţinutul mediu în proteine pentru produsele:– "Lapte brut ": lapte de vacă, lapte de oaie, lapte de capra, lapte de biviolita, smantana colectata de la exploatatiile agricole, smantana donata sau cumpărată de la alte unităţi, alte materii prime donate sau cumpărate de la alte unităţi, alte materii prime importate;– "Produse obţinute": lapte de consum, smantana de consum, lapte acidulat, lapte concentrat lapte praf integral, semidegresat şi smantana praf, lapte praf degresat, unt, branzeturi total, branzeturi topite, urda.Cercetarea statistica IND L – anual studiază aceleaşi variabile pentru produsele incluse în IND L – lunar la care se adauga produsele:~ "Lapte brut: alt lapte donat sau cumpărat de la alte unităţi;– "Produse obţinute": băuturi pe bază de lapte, alte produse proaspete, zara, zara praf, alte produse sub forma de praf, unt topit şi ulei de unt, alte produse lactate cu grasime galbena, lapte batut, cazeina şi cazeinati, zer, lactoza, lactatbumina.În ambele chestionare, laptele brut intrat în unităţi este urmărit pe surse de provenienţă: exploatatie, alta unitate sau centru de colectare, import.Datele despre materiile prime transferate altor unităţi sunt culese pentru a putea calcula cantitatea disponibilă neta de lapte transformat în produse lactate.Chestionareie marcheaza foarte clar diferenţele dintre materiile prime şi produsele obţinute. De fapt, laptele sau smantana pot fi şi materie prima şi produs obţinut.Fiecare dintre aceste produse trebuie clasificat conform utilizării lui: materie prima, dacă este destinat pentru producerea altor produse şi produs obţinut, dacă este destinat consumului.Referitor la branzeturi, care pot fi obţinute din mai multe categorii de lapte (după animalele de la care provine) s-a considerat îndeajuns a se urmări lunar cantitatea totală produsă, din care cantitatea produsă din lapte de vacă.Cantităţile trebuie completate în funcţie de tipul de produs, în hl sau în kg, fără zecimale.Conţinutul mediu de grasime sau proteine se completează în procente cu doua zecimale.Tipul de chestionar utilizat este chestionarul pe suport de hârtie.Periodicitatea este lunară pentru cercetarea statistica IND L – lunar, respectiv anuală pentru cercetarea statistica IND L – anual.2.3. Clasificari şi nomenclatoare utilizateCercetarea statistica "Producţia de lapte şi produse lactate" necesita utilizarea următoarelor clasificari şi nomenclatoare:– CAEN Rev.1 – Clasificarea Activităţilor din Economia Naţionala – utilizata pentru codificarea activităţilor principale sau secundare ale unităţilor cercetate la nivel de clasa;– SIRUTA – Nomenclatorul localităţilor din România – utilizat pentru codificarea localităţii de adresa a unităţilor cercetate;– Nomenclatorul formelor de proprietate – utilizat pentru codificarea tipului de proprietate a unităţilor cercetate.2.4. Metode şi algoritmi de calcul ai principalilor indicatoriStabilirea conţinutului mediu de grasime al laptelui de vacă brutLa nivel naţionalConţinutul mediu de grasime aferent cantităţilor lunare şi/sau anuale de lapte de vacă brut prelucrat se calculează ca o medie aritmetica ponderată a conţinutului mediu de grasime cu cantităţile de lapte brut corespunzătoare raportate de fiecare unitate:              n              f2Σc(i)xq(i)             i=1    C(mg) = ––––-               n               Σq(i)              i=1    C(mg) = conţinutul mediu de grasime al laptelui de vacă brut prelucrat pe    total ţara    q(i) = cantitatea de lapte de vacă brut colectata şi/sau prelucrata de    unitatea                                                  ___    i, în perioada de referinţa (luna sau an); iŞ 1,n    c(i) = conţinutul mediu de grasime al laptelui de vacă brut prelucrat de                                                           ___    unitatea i, în perioada de referinţa (luna sau an); iŞ 1,nLa nivel de unitate de observareÎn situaţia în care cantităţi diferite de lapte au conţinut de grasime diferit, conţinutul mediu de grasime aferent cantităţii lunare de lapte de vacă brut prelucrat de unitate se calculează ca o medie aritmetica ponderată a conţinutului de grasime cu cantitatea de lapte brut de vacă corespunzătoare:              c(1) x q(1) + c(1) x q(1) + … c(m) x q(m)    C(mgu) = ––––––––––––––-                       q(1) + q(2) +…+ q(m)    C(mgu) = conţinutul mediu de grasime al laptelui de vacă brut prelucrat    de unitate în perioada de referinţa    q(i) = cantitatea de lapte de vacă brut colectata de unitate, la                     ___    preluarea i, i Ş 1,m;    C(i) = conţinutul de grasime al laptelui de vacă brut corespunzător                                 ___    cantităţii q(i) de lapte; iŞ 1,mConţinutul mediu de grasime aferent cantităţilor de lapte de vacă brut prelucrat anual de către unitate se calculează ca o medie aritmetica ponderată a conţinutului mediu de grasime corespunzător cu cantităţile de lapte brut raportate lunar de fiecare unitate:                     C(mgu1) x Q(1) + C(mgu2) x Q(2) + … C(mgu12) x Q(12)    C[(mgu)(an)] = –––––––––––––––––––                       Q(1) + Q(2) +…+ Q(12)    C[(mgu)(an)] = conţinutul mediu de grasime al laptelui de vacă brut    colectat şi/sau prelucrat de unitate în anul de referinţa;    Q(i) = cantitatea de lapte de vacă brut colectata de unitate în                ____    luna i; i Ş 1,12;    C(mgui) = conţinutul mediu de grasime al laptelui de vacă brut                                                        ____    colectat şi/sau prelucrat de unitate În luna i; i Ş 1,12În scopul evitării duplicarii (dublei înregistrări), este foarte importanţa separarea laptelui provenit de la exploataţii (ferme) de cel cumpărat sau obţinut de la alte unităţi sau centre de colectare. Aceste doua surse de provenienţă sunt evidentiate distinct în chestionare.3. Esantionul cercetării statisticeCercetarea statistica este exhaustiva şi se adresează tuturor unităţilor (agenţilor economici) care desfăşoară o activitate principala sau secundară "Fabricarea produselor lactate şi a branzeturilor".4. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor4.1. Metoda da înregistrareCercetările statistice utilizează chestionare imprimate ce vor fi completate de către întreprinderi prin auto-înregistrare.4.2. Perioada de referinţa şi de înregistrarePentru IND L – lunar, perioada de referinţa este luna calendaristică precedenta, iar datele se colectează de la unităţile raportoare până pe data de 12 a lunii.Pentru IND L – anual, perioada de referinţa este anul calendaristic precedent, iar datele se colectează de la unităţile raportoare până pe data de 1 martie a anului.4.3 Personalul cercetării statisticeChestionarele statistice sunt distribuite şi colectate către/de la unităţile raportoare de către personalul specializat al Direcţiilor Teritoriale de Statistica.Responsabilul teritorial al cercetării statistice asigura transmiterea chestionarelor statistice la sediul central al INS, în vederea prelucrării automate a datelor.La nivel central INS, echipa responsabilă de cercetarea statistica asigura corectitudinea procedurilor de prelucrare, analiza şi validare a rezultatelor finale.4.4. Prelucrarea datelorDatele recepţionate de la unităţi se verifica la nivelul direcţiilor teritoriale de statistica, asigurându-se, în principal, următoarele:– Completitudinea şi corectitudinea datelor completate;– Explicaţii clare în caz de non răspuns.La nivel INS, sistemul de prelucrare este baza de date ORACLE, care asigura următoarele funcţiuni: introducere date, validare, centralizare rezultate.Confidenţialitatea datelor este asigurata pe tot parcursul procesului de colectare şi de verificarea a acestora.5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetării statistice5.1. Principalii indicatori rezultaţiIndicatorii cantitativi rezultaţi în urma prelucrării datelor sunt:– Producţia de lapte;– Producţia de produse lactate diferenţiată pe categorii şi sortimente, astfel:● produse proaspete, din care:– lapte de baut care este structurat pe trei categorii de baza, în funcţie de conţinutul de grasime, şi anume: lapte integral, lapte semi-degresat şi lapte degresat, cat şi în funcţie de modul de procesare, şi anume: lapte pasteurizat lapte sterilizat şi lapte uperizat;– smantana, lapte acidulat (iaurturi, iaurturi de baut şi altele) şi alte produse proaspete, lapte degresat, cat şi în funcţie de modul de procesare, şi anume: lapte pasteurizat, lapte sterilizat şi lapte uperizat;– smantana, lapte acidulat (iaurturi, iaurturi de baut şi altele) şi alte produse proaspete,● produse prelucrate, din care:– produse lactate sub forma de praf;– unt şi alte produse cu grasime galbena;– branzeturi la care producţia anuală este structurată atât după categoria de lapte, cat şi pe categorii de branzeturi (moi, semi-moi, semi-dure, dure, foarte dure şi branza proaspăta);– branza topita şi lapte batut.5.2. Forme de prezentare a rezultatelorRezultatele obţinute din cercetările statistice sunt prezentate pe total ţara şi pe regiuni de dezvoltare.Lunar, rezultatele se transmit la Eurostat în fisiere format standard GESMES.Anual, rezultatele cercetării statistice se regăsesc în publicaţia "Producţia fizica industriala de carne, lapte şi produse lactate". De asemenea, aceste rezultate se transmit şi la Eurostat.6. LimităriÎn procesul de colectarea a datelor de la unităţile raportoare au existat situaţii în care s-a semnalat lipsa de precizie în măsurarea şi completarea datelor privind conţinutul în grasime al laptelui de vacă, de către producători.––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește