METODOLOGIE din 29 august 2001

de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de capacitate 2002



 + 
Capitolul 1Dispoziţii generale + 
Articolul 1Potrivit prevederilor art. 22 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, studiile gimnaziale se încheie cu susţinerea unui examen naţional de capacitate, structurat pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care va fi publicată până la data începerii anului şcolar, la Limba şi literatura română, Matematica şi la o proba din Istoria românilor sau Geografia României. Elevii aparţinând minorităţilor naţionale, care frecventează cursurile gimnaziale în limba maternă, susţin şi o proba la limba şi literatura maternă.Potrivit art. 38 din aceeaşi lege, în învăţământul de arta şi în învăţământul sportiv examenul de capacitate include şi o proba practica, specifică domeniului artistic sau sportiv studiat. + 
Articolul 2La examenul naţional de capacitate se pot prezenta elevii care au promovat clasa a VIII-a de gimnaziu din seria curenta şi din seriile anterioare, precum şi cei care nu au promovat examenul de capacitate, indiferent de vârsta candidatului. + 
Articolul 3Examenul naţional de capacitate se susţine anual în doua sesiuni.În caz de nepromovare a examenului naţional de capacitate, acesta poate fi susţinut în oricare dintre sesiunile ulterioare.Candidaţii proveniţi din învăţământul de stat pot susţine examenul naţional de capacitate, fără taxa, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, potrivit legii. + 
Articolul 4Elevilor care promovează examenul naţional de capacitate li se acordă certificat de capacitate. Celor care nu promovează examenul naţional de capacitate li se eliberează, la cerere, copie de pe foaia matricola. + 
Articolul 5Coordonarea pe plan naţional a acţiunilor privind organizarea examenului naţional de capacitate este asigurata de Comisia naţionala de capacitate, care se constituie anual prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării şi funcţionează în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se constituie comisii judeţene de capacitate, respectiv a municipiului Bucureşti, comisii de examen în centrele de examen şi comisii de corectare în centrele de corectare, în conformitate cu prezenta metodologie. + 
Capitolul 2Organizarea examenului naţional de capacitate + 
Articolul 6Comisia naţionala de capacitate organizează şi coordonează desfăşurarea examenului naţional de capacitate. Comisiile judeţene de capacitate, respectiv a municipiului Bucureşti, asigura aplicarea riguroasă a prezentei metodologii, organizează şi coordonează desfăşurarea examenului naţional de capacitate în fiecare judeţ.Comisiile de examen se constituie şi funcţionează în fiecare centru de examen, iar comisiile de corectare în fiecare centru zonal de corectare şi sunt coordonate de către un preşedinte desemnat de către inspectoratul şcolar judeţean. + 
Articolul 7Comisia naţionala de capacitate se compune din:

Componenta nominală a acestei comisii se aproba anual prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. + 
Articolul 8Comisia naţionala de capacitate are următoarele atribuţii:– publică, la începutul anului şcolar, Regulamentul de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de capacitate şi programele de examen valabile pentru disciplinele la care se susţin probe;– instruieste preşedinţii comisiilor judeţene de examen, respectiv a municipiului Bucureşti;– elaborează formularele-tip pentru centralizarea rezultatelor examenului naţional de capacitate şi le distribuie în teritoriu prin intermediul comisiilor judeţene de examen, respectiv a municipiului Bucureşti;– coordonează elaborarea subiectelor pentru probele scrise şi a baremelor de corectare şi de notare, ţinând seama şi de propunerile profesorilor şi inspectorilor din ţara;– coordonează multiplicarea subiectelor în funcţie de numărul centrelor de examen;– decide, în cazuri deosebite, folosirea subiectelor de rezerva;– asigura traducerea subiectelor pentru proba de matematica în limbile minorităţilor naţionale, la sediul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, şi oferă membrilor comisiilor din centrele de examen consultanţa în ceea ce priveşte traducerea;– controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de capacitate;– analizează desfăşurarea şi rezultatele examenului naţional de capacitate pe baza rapoartelor elaborate de comisiile judeţene de capacitate, respectiv a municipiului Bucureşti, şi prezintă concluziile conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării;– propune ministrului educaţiei şi cercetării eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de capacitate;– poate decide recorectarea unor lucrări în perioada desfăşurării examenului sau ulterior;– decide corectarea prin sondaj a unor lucrări pentru a verifica dacă evaluarile au fost corecte.Comisia naţionala de capacitate nu se ocupa de soluţionarea contestaţiilor referitoare la probele de examen. + 
Articolul 9Comisia naţionala de capacitate poate delega, pe o perioadă limitată, reprezentanţi pe lângă comisiile judeţene de capacitate, respectiv a municipiului Bucureşti. În acest context delegatul Comisiei naţionale de capacitate are următoarele atribuţii:– controlează modul în care îşi desfăşoară activitatea comisia judeteana de capacitate şi comisia judeteana de contestaţii;– inspecteaza centrele de examen şi de corectare, verificand modul de cunoaştere şi de respectare a regulamentului de organizare şi desfăşurare a examenului;– consiliaza comisiile judeţene de capacitate, comisiile din centrele de examen şi din centrele de corectare în privinta organizării şi desfăşurării examenului naţional de capacitate;– propune comisiei judeţene de capacitate, respectiv a municipiului Bucureşti, atunci când constata abateri de la regulament, schimbări în componenta comisiilor (supraveghetori, corectori, secretari, examinatori, vicepreşedinţi, presedinti);– în cazul în care constata disfunctii serioase în organizarea examenului, reprezentantul Comisiei naţionale de capacitate poate propune, conform Statutului personalului didactic, sanctionari ale cadrelor didactice în cauza, interzicerea participării acestora ca membri în comisiile pentru examenele naţionale de capacitate sau poate propune suspendarea dreptului de a se organiza centru de examen în unitatea şcolară respectiva, în anul şcolar următor;– analizează şi interpretează toate datele obţinute şi informează în scris Comisia naţionala de capacitate. + 
Articolul 10Comisiile judeţene de capacitate, respectiv a municipiului Bucureşti, se compun din:

În judeţele în care se susţin probe în limbile minorităţilor naţionale, din comisia de capacitate va face parte, în calitate de secretar, şi inspectorul care coordonează învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale.Componenta nominală a acestor comisii se aproba anual prin decizie a inspectorilor şcolari generali judeţeni, respectiv ai municipiului Bucureşti. + 
Articolul 11Comisiile judeţene de capacitate, respectiv a municipiului Bucureşti, au următoarele atribuţii:– organizează şi răspund de desfăşurarea examenului naţional de capacitate pe întregul teritoriu al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;– iau măsuri de asigurare a fondurilor financiare necesare în vederea organizării şi desfăşurării examenului naţional de capacitate, pentru dotarea centrelor de examen şi de corectare, după caz, cu un număr suficient de table, cu copiatoare, calculator, telefon etc.;– se adresează inspectoratelor judeţene de sănătate pentru a asigura prezenta personalului medical în fiecare centru în care se susţin probe în cadrul examenului naţional de capacitate;– se adresează organelor Ministerului de Interne, de poliţie şi jandarmerie la nivel judeţean pentru a asigura prezenta politistilor sau a jandarmilor la transportul lucrărilor scrise de la centrele de examen la cele de corectare şi invers, pentru securitatea subiectelor şi a lucrărilor scrise, pentru păstrarea ordinii publice la centrele de examen şi de corectare;– stabilesc numărul centrelor de corectare pe judeţ, respectiv pe municipiul Bucureşti;– nominalizeaza până la data de 1 mai 2002 centrele în care se organizează susţinerea probelor la examenul naţional de capacitate, denumite în continuare centre de examen, centrele zonale de corectare, precum şi unităţile şcolare arondate acestora;– numesc comisiile din centrele de examen, precum şi comisiile din centrele zonale de corectare;– instruiesc preşedinţii comisiilor din centrele de examen şi din centrele zonale de corectare;– iau măsuri de asigurare a transportului elevilor la centrele de examen;– confectioneaza doua tipuri de ştampile inscriptionate după cum urmează:a) ştampila pentru centrele de examen: "Capacitate 2002 – C.E."; … b) ştampila pentru centrele zonale de corectare: "Capacitate 2002 – C.Z.C."; … – preiau de la Comisia naţionala de capacitate – Serviciul naţional de evaluare şi examinare, pe bază de delegaţie nominală, prin intermediul preşedintelui comisiei judeţene de capacitate, respectiv a municipiului Bucureşti, şi al unuia dintre secretarii acesteia, plicurile cu subiecte, plicurile cu bareme de corectare şi notare pentru probele scrise pentru fiecare centru de examen şi plicurile cu baremele de corectare şi notare pentru fiecare centru de corectare;– păstrează în deplina siguranţa plicurile cu subiecte şi bareme de corectare şi de notare; transmit comisiilor de examen din centrele de examen plicurile cu subiecte şi plicurile cu bareme de corectare şi notare cu cel mult 24 ore înaintea sustinerii fiecărei probe scrise; transmit comisiilor de corectare din centrele zonale de corectare plicurile cu bareme de corectare şi notare în dimineata fiecărei probe scrise;– efectuează, dacă este cazul, schimbări ale preşedinţilor şi/sau membrilor comisiilor de examen din centrele de examen şi din centrele zonale de corectare;– distribuie în teritoriu formularele-tip elaborate de Comisia naţionala de capacitate, în care se consemnează rezultatele examenului naţional de capacitate;– sesizează imediat Comisia naţionala de capacitate despre orice situaţie care impune anularea unor subiecte şi solicita subiecte de rezerva;– controlează modul de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de capacitate în centrele de examen şi în centrele zonale de corectare din teritoriu;– pot decide recorectarea unor lucrări în perioada desfăşurării examenului sau ulterior şi informează Comisia naţionala de capacitate despre rezultatele acestor recorectari;– organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de examen la centrele de corectare şi înapoi şi răspund de asigurarea securităţii lucrărilor scrise din momentul preluării lor de la comisia din centrul de examen/centrul de corectare şi până la predarea lor către comisia din centrul de corectare/centrul de examen;– organizează comisii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de rezolvare a contestaţiilor;– centralizează rezultatele cerute prin formulare-tip;– transmit Serviciului naţional de evaluare şi examinare rezultatele examenului naţional de capacitate, imediat după afişarea acestora (înainte şi după contestaţii), cuprinzând următoarele: numărul de candidaţi înscrişi, numărul de candidaţi prezenţi şi numărul de candidaţi promovati;– analizează modul de desfăşurare a examenului naţional de capacitate, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile din centrele de examen;– elaborează şi transmit Comisiei naţionale de capacitate, în termen de 7 zile de la încheierea sesiunii respective a examenului naţional de capacitate, raportul cu privire la rezultatele acestuia şi propun eventuale modificări ale Regulamentului de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de capacitate. + 
Articolul 12Comisiile pentru examenul de capacitate din centrele în care se susţin probele de examen se compun din:

Pentru centrele zonale de corectare, stabilite la nivel judeţean, se păstrează aceeaşi structura, cu excepţia membrilor, care se înlocuiesc cu:– profesori corectori (calificaţi) pentru fiecare disciplina de examen, aleşi din alte unităţi de învăţământ decât cele arondate centrului de examen. Numărul profesorilor corectori din fiecare centru de corectare va fi stabilit în funcţie de numărul de lucrări care trebuie corectate în centrul respectiv, dar nu mai puţin de 100 de lucrări pentru un corector. De regula, vor fi numiţi pentru fiecare echipa de corectare câte un profesor care preda la şcoala generală şi unul care preda la liceu.În legătură cu centrele zonale de corectare se fac următoarele precizări:– preşedinţii centrelor zonale de corectare sunt aleşi prin tragere la sorţi de către comisia judeteana de capacitate din rândul inspectorilor şcolari sau directorilor/profesorilor de liceu;– în funcţie de numărul elevilor arondati la centrul special de corectare, pot fi numiţi mai mulţi vicepreşedinţi (un vicepreşedinte care va îndeplini şi funcţiile secretarului, la minimum 150 de elevi).Comisiile din centrele de examen şi din centrele zonale de corectare vor fi alcătuite din cadre didactice cu prestanta, autoritate profesională (pe cat posibil cu gradul I sau II). Nu vor fi numite în comisiile de examen şi nu vor primi nici o alta atribuţie legată de examen persoanele care au rude în rândul candidaţilor. În acest sens preşedintele comisiei de examen din centrele de examen/corectare va strânge declaraţii de la fiecare membru al comisiei. De asemenea, nu vor primi nici o alta atribuţie persoanele care au desfăşurat activităţi necorespunzătoare în sesiunile anterioare de examen (nu au supravegheat desfăşurarea corecta a examenelor, au apreciat lucrările sub/peste nivelul real etc.).Componenta nominală a comisiilor de examen se stabileşte din lista propusă de consiliile de administraţie ale şcolilor şi aprobată de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. Propunerile şcolilor se înaintează inspectoratului şcolar cu 30 de zile înaintea începerii examenului naţional de capacitate.Tragerea la sorţi are loc în şedinţa publică cu cel mult 48 de ore înaintea începerii examenului naţional de capacitate, urmând ca inspectorul şcolar general sa emita decizii scrise. Stabilirea supraveghetorilor se face prin tragere la sorţi şi se realizează în dimineata fiecărei zile de examen.Preşedinţii şi vicepreşedinţii se întrunesc pentru instruire cu cel puţin 24 de ore înainte de începerea primei probe de examen. Membrii comisiilor de examen, respectiv ai centrelor zonale de corectura, sunt instruiti în dimineata fiecărei probe. + 
Articolul 13Organizarea centrelor de examen se face după cum urmează:a) în mediul urban elevii vor fi grupati pe centre de examen, astfel încât într-un centru sa nu fie mai puţin de 100 de elevi; numărul de elevi pe centru va fi decis ţinându-se seama de desfăşurarea în condiţii optime a examenului naţional de capacitate; … b) în mediul rural unităţile şcolare cu mai puţin de 100 de absolvenţi ai clasei a VIII-a vor fi arondate, împreună cu altele, la centre (municipii, oraşe, comune), în funcţie de distanta pe care aceştia o au de parcurs. În acest caz o atenţie deosebită trebuie acordată problemei transportului elevilor; … c) în mediu rural, în cazuri excepţionale se pot organiza şi centre de examen cu mai puţin de 100 de candidaţi, cu aprobarea Comisiei naţionale de capacitate. … În centrele de corectare se organizează subcomisii de corectare şi notare, astfel încât numărul elevilor dintr-o subcomisie sa nu fie mai mic de 100. + 
Articolul 14Comisiile din centrele de examen au următoarele atribuţii:– organizează şi răspund de desfăşurarea examenului naţional de capacitate în centrele respective;– primesc cererile de înscriere şi verifica autenticitatea actelor şi respectarea condiţiilor de participare la examen;– preiau de la comisiile judeţene de capacitate, cu cel mult 24 de ore înaintea sustinerii fiecărei probe scrise, prin intermediul preşedinţilor, însoţiţi de un membru din comisie, plicurile cu subiecte şi plicurile cu bareme de corectare şi notare şi le păstrează în condiţii de securitate deplina în casa de fier sau în dulapuri metalice, care se sigileaza. Iau măsuri ca accesul la subiecte să se poată face doar în prezenta a cel puţin două persoane simultan şi răspund de păstrarea secretului şi siguranţei subiectelor până în momentul distribuirii lor în clasa. Întocmesc procese-verbale cuprinzând numărul şi starea plicurilor de fiecare data când se deschid dulapurile în care se afla acestea;– organizează desfăşurarea probelor scrise, conform graficului elaborat de Comisia naţionala de capacitate;– întocmesc lista cuprinzând absolvenţii care participa la examen, îi repartizează pe sali în ordine alfabetica, ţinând seama de opţiunea pentru proba de istorie sau de geografie, de limba în care se susţin probele, şi afişează listele la avizierul centrului de examen şi pe uşile salilor de examen, cu 24 de ore înainte de începerea examenului naţional de capacitate;– stabilesc prin tragere la sorţi repartizarea pe sali a supraveghetorilor şi instruiesc cadrele didactice care asigura supravegherea în sălile în care se susţin probele scrise;– multiplica subiectele de examen în prezenta profesorilor de specialitate, sigiland apoi originalul pentru păstrarea secretului;– afişează baremele de corectare şi notare la încheierea fiecărei probe scrise;– sesizează imediat comisia judeteana de capacitate despre orice situaţie care impune anularea unor subiecte şi solicita subiecte de rezerva;– elaborează şi transmit comisiei judeţene de capacitate, respectiv a municipiului Bucureşti, în termen de doua zile de la încheierea examenului, rapoartele privind organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de capacitate şi formularele-tip privind rezultatele obţinute;– controlează şi îndrumă activitatea tuturor cadrelor didactice din centrele de examen, care au sarcini privind organizarea şi desfăşurarea probelor;– prin intermediul preşedintelui şi vicepreşedintelui asigura transportul în deplina siguranţa şi predarea pe bază de proces-verbal a lucrărilor scrise la centrele zonale de corectare;– primesc cu proces-verbal, prin intermediul preşedintelui şi vicepreşedintelui, lucrările scrise corectate, borderourile şi cataloagele de la centrele zonale de corectare; asigura transportul acestora în deplina siguranţa la centrele de examen;– afişează listele cuprinzând rezultatele finale, după primirea lucrărilor scrise corectate de către centrele de corectare;– primesc eventualele contestaţii pentru probele scrise;– analizează prima etapa de contestaţii în cadrul centrului de examen;– transmit către comisia judeteana de contestaţii, în deplina siguranţa, lucrările scrise ale căror note au fost contestate de către candidaţi/părinţi;– afişează listele cuprinzând rezultatele definitive după primirea de la comisia judeteana de contestaţii a lucrărilor scrise recorectate;– întocmesc extrase din catalog, cuprinzând rezultatele la examen, şi le transmit şcolilor arondate centrului de examen;– predau spre arhivare, cu proces-verbal, secretarului şcolii la care se susţine examenul, toate documentele examenului de capacitate. + 
Articolul 15Comisiile din centrele zonale de corectare au următoarele atribuţii:– desemnează, prin decizie a preşedintelui centrului zonal de corectare, câte un profesor pentru fiecare disciplina şi pentru fiecare centru de examen arondat, care se va deplasa în ziua probei scrise la centrul respectiv pentru verificarea corectitudinii transmiterii subiectelor către elevi;– preiau de la comisiile judeţene de capacitate în dimineata fiecărei probe scrise, prin intermediul preşedinţilor, însoţiţi de un membru al comisiei, plicurile conţinând baremele de corectare şi notare şi le păstrează în condiţii de securitate deplina în casa de fier sau în dulapuri metalice, care se sigileaza. Iau măsuri ca accesul la plicurile conţinând baremele să se poată face doar în prezenta a cel puţin două persoane simultan şi răspund de păstrarea secretului şi siguranţei acestora;– primesc pe bază de proces-verbal semnat de preşedinte şi vicepreşedinţi lucrările scrise aduse de la centrele de examen de către preşedintele şi vicepreşedintele acestuia spre a fi corectate;– asigura securitatea lucrărilor scrise, pe perioada în care se afla în centrul de corectare, din momentul preluării şi până la predarea lor spre a fi transportate la centrele de examen;– corecteaza lucrările respectând baremul de corectare şi notare;– calculează şi înscriu pe lucrări şi în cataloage notele şi mediile (profesorii înscriu notele pe lucrări şi semnează, iar preşedintele calculează mediile şi semnează);– calculează mediile generale şi le înscriu în cataloage;– predau prin intermediul preşedintelui şi vicepreşedinţilor, pe bază de proces-verbal, lucrările scrise corectate, borderourile şi cataloagele de examen către preşedintele şi vicepreşedintele din centrul de examen, spre a fi duse înapoi la centrele de examen. + 
Articolul 16Cadrele didactice şi personalul tehnico-administrativ implicat în organizarea examenului naţional de capacitate au obligaţia de a respecta cu stricteţe metodologia privind organizarea şi desfăşurarea acestuia; persoanele care se abat de la normele stabilite vor fi înlocuite imediat şi sancţionate conform reglementărilor în vigoare. + 
Capitolul 3Înscrierea candidaţilor pentru susţinerea examenului naţional de capacitate + 
Articolul 17La examenul naţional de capacitate se pot înscrie elevii care au absolvit clasa a VIII-a de gimnaziu din seria curenta şi din seriile anterioare, precum şi cei care nu au promovat examenul de capacitate, indiferent de vârsta candidatului.Candidaţii din seriile anterioare se înscriu, de regula, la centrul de examen de care aparţine şcoala absolvită. În cazul schimbării domiciliului sau în alte situaţii candidaţii se înscriu la centrele stabilite de inspectoratul şcolar judeţean.Elevii români care au studiat în străinătate se pot înscrie la susţinerea examenului de capacitate numai după promovarea examenelor de diferenţa (sau echivalare) stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.Candidaţii care au studiat în străinătate se vor înscrie în centrele de examen stabilite de inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.Candidaţii proveniţi din învăţământul particular vor susţine cu taxa examenul de capacitate în centrele de examen stabilite de inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti. + 
Articolul 18Înscrierea pentru examenul naţional de capacitate se face numai la secretariatul centrului de examen, pe baza următoarelor acte:– cerere-tip de înscriere;– actul de identitate (respectiv certificatul de naştere pentru absolvenţii care nu au act de identitate) în original şi în copie;– foaia matricola pentru clasele I-VIII. + 
Capitolul 4Conţinutul examenului naţional de capacitate + 
Articolul 19Probele la care se va susţine examenul naţional de capacitate sunt următoarele:● Limba şi literatura română – proba scrisă, din materia claselor V-VIII;● Matematica – proba scrisă, din materia claselor V- VIII.Candidaţii aparţinând minorităţilor naţionale, care au studiat matematica în limba maternă, primesc subiectele traduse în limba respectiva;● Istoria românilor sau Geografia României – proba scrisă din materia clasei a VIII-a.Candidaţii aparţinând minorităţilor naţionale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă, susţin şi o proba la:● Limba şi literatura maternă – proba scrisă, din materia claselor V-VIII.Absolvenţii învăţământului gimnazial de arta şi sportiv susţin şi:● Proba practica specifică domeniului artistic sau sportiv studiat, care se susţine în timpul celui de-al doilea semestru al clasei a VIII-a. Rezultatele obţinute la această probă se consemnează în certificatul de capacitate, dar nu intră în calculul mediei finale a examenului de capacitate (vezi anexa la prezenta metodologie). + 
Articolul 20Aprecierea probelor scrise se face cu note de la 10 la 1; nota minima de promovare la fiecare proba scrisă sau practica este 5. + 
Capitolul 5Elaborarea subiectelor de examen + 
Articolul 21Subiectele probelor de examen şi baremele de corectare şi notare sunt elaborate în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ţinându-se seama de următoarele criterii:a) să fie formulate clar, precis şi în stricta concordanta cu programele de examen în vigoare pentru examenul naţional de capacitate 2002; … b) să permită efectuarea acestora în doua ore; … c) să aibă un grad mediu de dificultate. …  + 
Capitolul 6Organizarea salilor de examen, accesul şi repartizarea în sali a elevilor, a supraveghetorilor, desfăşurarea, corectarea şi notarea probelor + 
Articolul 22Organizarea salilor de examen, accesul şi repartizarea în sali a supraveghetorilor şi a elevilor se fac după cum urmează:A. Organizarea salilor de concursSălile desemnate pentru susţinerea probelor vor fi adaptate activităţilor legate de examen prin:a) dotarea corespunzătoare; … b) eliminarea oricăror materiale didactice care ar putea influenţa elevii în elaborarea lucrărilor; … c) afişarea pe usa fiecărei sali a listei nominale alfabetice cuprinzând elevii repartizaţi în sala respectiva; … d) afişarea pe usa fiecărei sali a prevederilor din regulament, care îi informează pe elevi ca pătrunderea în sali cu materiale ajutatoare, frauda sau tentativa de frauda atrag eliminarea din examen. … B. Repartizarea pe sali a supraveghetorilora) Repartizarea pe sali a cadrelor didactice care supraveghează se face de către preşedintele comisiei, prin tragere la sorţi – câte doua pentru fiecare sala -, cu o ora înainte de începerea fiecărei probe, luându-se măsuri sa nu rămână aceleaşi formaţii de supraveghere pentru aceleaşi sali la probe diferite, iar cadrele didactice sa nu fie de specialitatea probei la care supraveghează. … b) Supraveghetorii intră în sali după ce au primit din partea secretarului comisiei listele cuprinzând candidaţii, procesul-verbal de predare a lucrărilor scrise, hârtie tipizata şi hârtie stampilata pentru ciorne. … C. Accesul şi repartizarea în sali a elevilora) Accesul elevilor în sali este permis pe baza actului de identitate (a certificatului de naştere, în cazul în care elevul nu are act de identitate), până cel târziu cu o jumătate de ora înaintea începerii probei. Elevii care nu au asupra lor actul de identitate ori certificatul de naştere sunt primiţi în sala dacă sunt recunoscuţi de un cadru didactic, sub rezerva prezentării documentului a doua zi. … b) Se interzice intrarea în sali cu manuale şcolare, materiale scrise sau cu alte materiale care ar putea fi folosite pentru rezolvarea subiectelor, cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare cu exteriorul. Nerespectarea acestor dispoziţii atrage eliminarea din sala a candidatului de către preşedintele comisiei de examen. … NOTĂ:Se interzice atât candidaţilor, cat şi profesorilor supraveghetori pătrunderea în sala de examen cu telefoane mobile.c) Candidaţii se asaza câte unul în fiecare banca, în ordine alfabetica, conform listelor afişate. Fiecare elev primeşte o coala tipizata pentru examen, pe care îşi scrie cu majuscule numele, iniţială tatălui şi toate prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe coltul care urmează să fie lipit. … d) Înainte de începerea probei scrise profesorii supraveghetori vor explica elevilor modul de desfăşurare a probei şi modul de completare a datelor personale de pe foaia tipizata. Se va insista asupra faptului ca rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe foaia tipizata şi ca soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia xeroxata cu subiecte nu se iau în considerare. … e) Coltul colii tipizate va fi lipit numai după ce supraveghetorii din sali au verificat identitatea candidaţilor, precum şi completarea corecta a tuturor datelor prevăzute. Pentru lipirea coltului lucrării se va folosi acelaşi tip de etichete pentru toate centrele de examen din judeţ. Preşedintele sau vicepreşedintele centrului de examen va trece prin fiecare sala de examen pentru a semna coltul lipit al fiecărei lucrări, iar secretarul comisiei va pune ştampila "Capacitate 2002 – C.E." peste semnatura autorizata. Aceste operaţiuni se vor încheia înaintea iesirii primului elev din sali. … Înscrierea numelui candidaţilor pe foile tipizate, în afară rubricii care se sigileaza, şi a oricărui alt semn distinctiv care ar permite identificarea lucrării atrage anularea acesteia.f) Pentru ciorne candidaţii vor primi atâtea coli albe, stampilate cu ştampila "Capacitate 2002 – C.E.", câte le sunt necesare. …  + 
Articolul 23Desfăşurarea probelor de examen va avea loc după cum urmează:a) în prezenta preşedintelui şi vicepreşedintelui comisiei de examen, a reprezentantului comisiei zonale de corectare desemnat pentru specialitatea la care se susţine proba se verifica integritatea plicului cu subiecte primit de la comisia de capacitate judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. După comunicarea de către Comisia naţionala de capacitate a numărului variantei de examen se deschide plicul, se extrage varianta de examen, apoi plicul se resigileaza, se semnează de către toţi membrii comisiei şi se păstrează în condiţii de perfecta securitate în fiset metalic. După extragere se multiplica subiectele în număr egal cu numărul salilor de concurs sau cu numărul candidaţilor, copiile se introduc în plicuri care se sigileaza, apoi sunt distribuite în sali de către preşedintele/vicepreşedintele comisiei de examen. La deschiderea plicurilor, pentru fiecare proba de examen se încheie proces-verbal semnat de toţi cei prezenţi; … b) reprezentantul comisiei de corectare, desemnat pentru specialitatea la care se desfăşoară proba, rămâne în sala în care s-a efectuat multiplicarea până la terminarea distribuirii plicurilor în toate sălile de examen; … c) supraveghetorii de sali primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte sau vicepreşedinte, verifica integritatea acestora, le deschid şi transcriu subiectele pe tabla sau distribuie subiectele multiplicate fiecărui candidat; … d) preşedintele sau vicepreşedintele, însoţit de profesorul specialist pentru disciplina la care se susţine proba, verifica în toate sălile de examen exactitatea transcrierii subiectelor pe tabla sau completitudinea subiectelor multiplicate pentru fiecare elev; … e) din momentul deschiderii plicului cu subiecte nici un elev nu mai poate intră în sala şi nici un elev nu poate părăsi sala decât dacă preda lucrarea scrisă şi semnează pentru predarea acesteia. Elevii care nu se afla în sala în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba respectiva. În cazuri excepţionale, dacă un candidat se simte rau şi solicita părăsirea temporară a sălii, el va fi însoţit de către unul dintre profesorii care supraveghează până la înapoierea în sala de examen. … Nici un membru al comisiei de examen sau de corectare nu poate părăsi centrul de examen şi nu poate comunică în afară şcolii conţinutul subiectelor până la ieşirea primului candidat din examen;f) pentru elaborarea lucrării scrise elevii vor folosi numai cerneala sau pasta de culoare albastra, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor vor folosi numai creion negru. Se interzice folosirea în timpul probelor scrise a minicalculatoarelor, a riglelor de calcul, a altor mijloace de calcul sau a dictionarelor ori a hartilor etc. Nu se va folosi alta hârtie decât cea distribuita elevilor de către supraveghetori şi care va purta ştampila "Capacitate 2002 – C.E.". Fiecare elev primeşte atâtea coli de hârtie câte îi sunt necesare; … g) în cazul în care unii elevi, din diferite motive (corecturi numeroase, greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere etc.), doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, vor primi alte coli tipizate. Colile folosite iniţial se anulează pe loc, menţionându-se pe ele "anulat" şi se semnează de către cei doi supraveghetori; … h) în timpul desfăşurării probelor scrise supraveghetorii de sali nu dau candidaţilor nici o indicaţie, nu rezolva subiectul de examen, nu discuta între ei. Unul dintre supraveghetori sta în partea din faţa a clasei, iar celălalt în partea din spate a sălii. Încălcarea prevederilor de mai sus poate duce la înlocuirea profesorilor supraveghetori şi, după caz, la sancţionarea lor. … În timpul desfăşurării probelor scrise supraveghetorii de sali răspund de asigurarea ordinii şi liniştii în sala de clasa, de respectarea de către candidaţi a tuturor prevederilor cuprinse în Regulamentul de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de capacitate. Supraveghetorii verifica dacă elevii au patruns în sala cu materiale interzise menţionate la lit. f) sau cu alte materiale care le-ar permite ori facilita rezolvarea subiectelor de examen. De asemenea, supraveghetorii nu permit candidaţilor sa comunice în nici un fel între ei şi sesizează preşedintele comisiei asupra oricărei încălcări a regulamentului.Eventualele tentative de frauda, orice alte nereguli în desfăşurarea examenului, semnalate de elevi profesorilor supraveghetori, precum şi cele sesizate de supraveghetori vor fi comunicate imediat preşedintelui comisiei care este obligat sa verifice şi sa ia măsurile ce se impun;i) în timpul desfăşurării probelor scrise, în sălile de examen au voie să între numai preşedintele şi vicepreşedintele comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ai comisiei centrului de examen, precum şi reprezentanţii Comisiei naţionale de capacitate şi ai comisiei judeţene de capacitate, împuterniciţi cu delegaţie; … j) pe măsura ce îşi încheie lucrările, elevii le predau supraveghetorilor. La expirarea timpului acordat elevii predau lucrările în faza în care se afla, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Ultimii trei elevi rămân în sala până la predarea ultimei lucrări; … k) la predarea lucrărilor supraveghetorii bareaza spaţiile nescrise, verifica numărul total de pagini scrise şi îl trec în listele nominale pe care le semnează elevii, precum şi în rubrica specială prevăzută în acest scop pe prima pagina a lucrării. Ciornele şi lucrările anulate se strang separat. Subiectele efectuate pe ciorne sau pe foaia xeroxata cu subiecte nu se iau în considerare; … l) supraveghetorii predau lucrările scrise, sub semnatura, preşedintelui sau vicepreşedintelui, care verifica dacă numărul lucrărilor corespunde cu numărul semnaturilor de pe lista şi dacă numărul paginilor scrise coincide cu cel transcris în rubrica specială de pe prima pagina a lucrării; … m) preşedintele şi vicepreşedintele comisiei centrului de examen transporta lucrările şi le predau, pe bază de proces-verbal, preşedintelui sau vicepreşedintelui centrului zonal de corectare. În acelaşi timp sunt aduse în plic închis şi cataloagele de examen tipizate, în dublu exemplar, completate cu numele candidaţilor din centrul de examen respectiv; … n) după încheierea fiecărei probe scrise comisia din centrul de examen afişează baremele de corectare şi notare. …  + 
Articolul 24Desfăşurarea activităţii în centrele zonale de corectare va avea loc după cum urmează:a) preşedintele şi vicepreşedinţii primesc, pe bază de proces-verbal de predare-primire, lucrările scrise aduse de la fiecare centru de examen de către preşedintele şi vicepreşedintele acestuia spre a fi corectate; … b) lucrările de la aceeaşi proba de examen şi aceeaşi disciplina sunt amestecate de preşedinte şi vicepreşedinţi, sunt numerotate de la 1 la n şi grupate în seturi; … c) seturile de lucrări se introduc în plicuri (dosare) numerotate, cu menţionarea numărului de lucrări din fiecare plic. Pe fiecare lucrare se înscriu numărul de ordine al plicului (dosarului) şi numărul de ordine al lucrării. Plicurile cu lucrările numerotate sunt predate cu proces-verbal de preşedinte sau vicepreşedinte profesorilor desemnaţi sa corecteze şi sa noteze lucrările. Fiecare lucrare este corectată de doi profesori corectori, desemnaţi de preşedintele comisiei. De regula, unul dintre corectori este profesor la şcoala generală, iar celălalt la liceu. Corectarea şi notarea lucrărilor scrise se efectuează de către cei doi profesori corectori în sali separate, stabilite de către preşedintele comisiei. În fiecare sala de corectare se vor afla cel puţin trei profesori corectori. Pe perioada corectării, în sălile de corectare au voie să între, pe lângă corectori, doar preşedintele şi vicepreşedintele comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ai comisiei centrului de corectare, precum şi reprezentanţii Comisiei naţionale de capacitate şi ai comisiei judeţene de capacitate, împuterniciţi cu delegaţie; … d) fiecare lucrare se corecteaza şi se apreciază independent de fiecare dintre profesorii examinatori din comisie cu note de la 10 la 1, respectându-se cu stricteţe baremele de corectare şi notare transmise de Comisia naţionala de capacitate. Fiecare corector înregistrează în borderouri punctajele şi notele acordate pentru fiecare lucrare; … e) zilnic, după terminarea programului de corectare, seturile de lucrări şi borderourile individuale de notare se predau cu proces-verbal preşedintelui sau vicepreşedintelui pentru a fi păstrate în casa de fier sau în dulapuri metalice, închise şi sigilate. Cheia şi sigiliul vor fi păstrate separat de preşedinte şi de unul dintre vicepreşedinţi; … f) după încheierea de către ambii corectori a acţiunii de corectare şi notare borderourile întocmite conform baremului de corectare şi notare şi semnate de fiecare profesor examinator sunt predate preşedintelui comisiei o dată cu lucrările corectate. După ce preşedintele comisiei verifica sa nu existe diferenţe mai mari de un punct între notele acordate de cei doi profesori examinatori notele obţinute se înscriu pe fiecare lucrare cu cerneala roşie de către fiecare profesor corector. Media finala se înscrie pe lucrare de preşedintele comisiei, după ce a verificat dacă aceasta reprezintă media aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, între notele acordate de cei doi corectori, şi semnează alături de aceştia; … g) în cazul în care preşedintele comisiei constata ca între notele acordate unei lucrări de către cei doi profesori examinatori exista o diferenţa de cel puţin un punct, o repartizează pentru recorectare şi notare unui alt profesor de specialitate. Recorectarea se va face în prezenta profesorilor care au acordat iniţial notele. Nota acordată la recorectare este nota care se înscrie pe lucrare şi va fi semnată de către cei trei profesori şi de preşedintele comisiei. Aceste situaţii care necesita o a treia corectare vor fi consemnate într-un proces-verbal, semnat de cei menţionaţi anterior; … h) cataloagele de examen tipizate, completate cu numele candidaţilor, pe centre de examen, în doua exemplare identice, de către secretarii comisiei de examen, se numeroteaza, se stampileaza şi după înscrierea notelor pentru toate probele de examen se semnează de toţi membrii comisiei pe fiecare pagina; … i) după ce toate lucrările au fost corectate acestea se deschid în prezenta profesorilor corectori, a preşedintelui şi vicepreşedintelui comisiei. Notele finale se înregistrează imediat în cataloagele de examen cu cerneala sau cu pasta albastra de către secretarul comisiei. Vicepreşedintele comisiei verifica corectitudinea transcrierii notelor de pe lucrări în catalog. Eventualele corecturi de transcriere a notelor finale în cataloagele de examen se fac numai cu cerneala sau cu pasta roşie de către preşedintele comisiei, care le semnează şi stampileaza; … j) după încheierea corectării tuturor lucrărilor scrise cataloagele de examen semnate şi toate lucrările scrise corectate se predau de către preşedintele şi vicepreşedintele comisiei din centrul zonal de corectare preşedintelui şi vicepreşedintelui din fiecare centru de examen, pentru a fi transportate la centrele de examen respective. …  + 
Capitolul 7Stabilirea şi comunicarea rezultatelor finale + 
Articolul 25Un candidat este considerat admis dacă obţine cel puţin nota 5 la fiecare proba. Media generală se calculează după încheierea tuturor probelor, pentru fiecare candidat care a obţinut minimum nota 5 la fiecare proba de examen. Media generală se calculează ca medie aritmetica, cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele obţinute la cele trei probe (respectiv patru probe pentru candidaţii care susţin şi proba scrisă la limba şi literatura maternă). + 
Articolul 26Tabelul nominal cuprinzând notele şi media obţinute de fiecare elev se va afişa la fiecare centru de examen. În dreptul fiecărui candidat se va scrie şi rezultatul final: "admis", "respins", "neprezentat", "eliminat din examen". Un candidat este considerat neprezentat dacă nu a fost prezent la cel puţin una dintre probele de examen. + 
Capitolul 8Depunerea şi rezolvarea contestaţiilor + 
Articolul 27Eventualele contestaţii cu privire la rezultatul probelor de examen se depun în ziua prevăzută de graficul de desfăşurare a examenului naţional de capacitate, între orele 9,00 şi 18,00.Contestaţiile se înregistrează la secretariatele centrelor de examen.Candidaţii pot contesta numai notele la propriile lucrări.Contestaţiile depuse se analizează în doua etape distincte:– la comisia de examen din centrul de examen, unde nota nu poate fi modificată;– la comisia de contestaţii judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. + 
Articolul 28În prima etapa preşedintele comisiei din centrul de examen primeşte contestaţiile şi le repartizează profesorilor de specialitate. Profesorii de specialitate sunt desemnaţi de preşedintele centrului zonal de corectare la care a fost arondat centrul de examen, pentru a participa la prima etapa de contestaţii din centrul de examen respectiv. Profesorii corectori revad toate lucrările în cauza, urmărind corectitudinea aplicării baremelor de corectare şi de notare şi exactitatea calculelor efectuate pentru stabilirea notei, comparandu-le cu borderourile de corectare preluate de la preşedintele centrului zonal în copie autentificată de acesta.La convorbirea cu candidaţii pot asista şi părinţii, fără dreptul de a interveni în discuţii. În cazul în care nu exista diferenţe mai mari de 0,50 puncte între nota acordată pe lucrare şi cea de la recorectare, concluziile sunt comunicate candidaţilor, cu argumentatia necesară care să dovedească netemeinicia contestaţiei. Candidatul consemnează pe cerere dacă îşi menţine sau îşi retrage contestaţia.În cazul în care se constata o diferenţa de cel puţin 0,50 puncte între nota iniţială şi nota de la recorectare sau în cazul în care candidaţii îşi menţin contestaţiile, chiar dacă se apreciază ca lucrările au fost corect notate, lucrările candidaţilor în cauza se inchid pentru a deveni secrete atât în ceea ce priveşte numele candidatului, centrul de examen, cat şi notele acordate, se aplică ştampila "Capacitate 2002 – C.E." şi se înaintează prin delegat comisiilor de contestaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Totodată se transmite un borderou în care se menţionează numărul de ordine al lucrărilor, proba de examen şi numărul de pagini al fiecărei lucrări.De secretizarea lucrărilor contestate şi de securitatea transmiterii lor la comisia de contestaţii judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, răspunde preşedintele comisiei din centrul de examen. + 
Articolul 29Comisiile de contestaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, au următoarea componenta:preşedinte – inspectorul şcolar general;secretari – inspectori şcolari;membri – câte doi profesori pentru fiecare proba de examen şi pentru maximum 100 de lucrări contestate.Criteriul pentru selecţionarea profesorilor corectori va fi competenţa profesională deosebită (gradul I şi II), probitatea morala şi faptul că nu au făcut parte în sesiunea respectiva din comisiile de corectare. În fiecare an membrii comisiei de contestaţii vor fi alţi profesori decât cei din anul anterior.Comisiile de contestaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, recorecteaza lucrările primite şi acorda note lucrărilor contestate, conform baremelor de corectare şi notare.Nota acordată iniţial se modifica, prin creştere sau prin descrestere, dacă între nota iniţială şi nota acordată de comisia de contestaţii se va constata o diferenţa de cel puţin 0,50 puncte, până la nota 9,50. Dacă diferenţa dintre cele doua note este mai mica de 0,50 puncte, nota iniţială rămâne neschimbata pentru notele de până la 9,50. Pentru lucrările corectate cu note de cel puţin 9,50 se acordă nota de la recorectare.Nota acordată după contestaţii rămâne definitivă după validarea ei de către preşedintele comisiei de contestaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. În situaţia în care se constata diferenţe de notare mai mari de 1,50 puncte în plus sau în minus, preşedintele comisiei de contestaţii analizează situaţia şi dispune sancţionarea celor vinovaţi. Contestaţiile la aceste sancţiuni se pot face la Comisia naţionala de capacitate, în termen de 7 zile de la comunicarea sancţiunii.Hotărârile comisiei de contestaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de către membrii comisiei şi de preşedinte.Lucrările scrise, baremele de notare şi borderourile se restituie comisiilor din centrele de examen împreună cu o copie de pe procesul-verbal.Comisiile din centrele de examen operează în cataloage schimbările ce se impun, recalculează, după caz, media generală şi rectifica în mod corespunzător rezultatul. Modificările se trec cu cerneala roşie şi sunt semnate de preşedintele centrului de examen.Rezultatele la contestaţii se comunică candidaţilor prin afişare la avizierul centrului de examen, conform graficului anuntat. + 
Capitolul 9Dispoziţii finale + 
Articolul 30Comisiile de examen din centrele de examen, din centrele zonale de corectare, precum şi comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, au obligaţia sa informeze imediat şi pe orice cale Comisia naţionala de capacitate cu privire la situaţiile deosebite care apar în organizarea şi desfăşurarea examenului de capacitate. + 
Articolul 31Lucrările scrise, copiile de pe borderourile cu note, autentificate de preşedinţii centrelor zonale de corectare, precum şi celelalte documente întocmite pentru examenul de capacitate se păstrează în arhiva centrului de examen până la sfârşitul anului şcolar următor, iar cataloagele de examen, permanent. Borderourile originale se predau prin intermediul preşedintelui şi vicepreşedinţilor, pe bază de proces-verbal, directorului unităţii de învăţământ în care s-a organizat centrul zonal de corectare şi se păstrează până la sfârşitul anului şcolar următor.Plicurile care se deschid în centrele de examen vor purta semnăturile preşedintelui, vicepreşedintelui şi ale membrilor comisiei, ora şi data deschiderii; ele vor fi stampilate şi se vor păstra timp de un an în arhiva centrului de examen. + 
Articolul 32Certificatele de capacitate se completează cu datele din cataloagele de examen numai de către secretarii centrelor de examen şi vor fi semnate de preşedintele comisiei centrului de examen în termen de cel mult 15 zile de la încheierea examenului naţional de capacitate. În cazuri excepţionale certificatele pot fi semnate de preşedintele comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.Pentru eliberarea foilor matricole absolvenţii se vor adresa secretariatelor şcolilor la care au absolvit clasa a VIII-a. + 
Articolul 33Respectarea întocmai a Regulamentului de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de capacitate este obligatorie pentru toate persoanele implicate în organizarea examenului. + 
Articolul 34Orice abatere comisă şi dovedită cu probe se sancţionează după cum urmează:a) candidaţii surprinsi copiind sau având asupra lor materiale care ar putea fi folosite pentru copiat în timpul desfăşurării probelor sau comitand alte fraude menite să le favorizeze rezolvarea subiectelor sunt eliminati din examen pentru sesiunea respectiva. Tentativa de frauda se pedepseşte în acelaşi mod; … b) cadrele didactice angajate în organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de capacitate, care comit fapte cu caracter infractional (furnizează soluţiile problemelor, înlocuiesc lucrări, falsifica lucrări, modifica nejustificat note, facilitează acţiuni sau intentii de frauda ale elevilor etc.) sau care manifesta neglijenţa în îndeplinirea raspunderilor vor fi sancţionate în conformitate cu prevederile Statului personalului didactic sau, după caz, ale Codului penal. …  + 
Articolul 35În perioada de corectare a lucrărilor sau ulterior Comisia naţionala de capacitate poate desemna la nivel central sau la nivelul fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, o comisie de recorectare prin sondaj a unui număr de lucrări din fiecare disciplina de examen, urmărindu-se astfel corectitudinea respectării baremelor de corectare şi notare. Aceasta nu modifica nota obţinută de candidaţi. Raportul privind rezultatul acestor recorectari, cuprinzând şi măsuri disciplinare, va fi trimis de Comisia naţionala de capacitate către inspectoratul şcolar, care are obligaţia de a aplica prevederile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. + 
Articolul 36Până la data de 1 noiembrie inspectoratele şcolare vor alcătui un raport special despre examenele naţionale de capacitate din anul în curs, care va fi trimis în copie şi la Ministerul Educaţiei Naţionale. Un exemplar al raportului anual va fi trimis fiecărei unităţi şcolare din judeţ.Raportul va cuprinde informaţii despre monitorizarea desfăşurării acestor examene, inclusiv date despre esantioanele de lucrări recorectate pe baza deciziei comisiei naţionale sau judeţene de capacitate. Comisia judeteana de capacitate va decide recorectarea de lucrări la cel puţin trei discipline de examen, pentru examenul de bacalaureat, şi la cel puţin o disciplina pentru examenul de capacitate. Numărul minim de lucrări recorectate la o disciplina va fi de 50, iar criteriile de selectare a lucrărilor vor fi stabilite de inspectoratul şcolar. Inspectorii şcolari de specialitate vor coordona corectarea esantioanelor şi vor prezenta în scris inspectorului general concluziile acestei recorectari. În urma recorectarii inspectorul şcolar general poate decide, în situaţii bine justificate, aplicarea de sancţiuni, conform Statutului personalului didactic şi prezentei metodologii. Raportul anual va cuprinde informaţii despre sancţiunile aplicate şi numele persoanelor sancţionate, inclusiv despre personalul didactic căruia comisia judeteana de capacitate a decis sa îi retragă dreptul de a participa la examenele naţionale de capacitate. + 
Articolul 37Comisiile de capacitate vor asigura condiţii de egalizare a sanselor pentru candidaţii cu deficiente, prin adaptarea procedurilor de examinare la subiectele de concurs unice, în funcţie de particularităţile individuale şi de cele specifice deficientei respective.Exemple de asemenea adaptari sunt:● asigurarea posibilităţii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille pentru elevii nevăzători, respectiv a limbajului mimico-gesticular pentru elevii cu deficiente de auz (inclusiv posibilitatea asigurării, după caz, a unui interpret autorizat);● mărirea cu 1-2 ore a timpului destinat efectuării lucrării scrise pentru candidaţii cu deficiente fizice (motorii) sau vizuale;● asigurarea scrisului cu caractere mărite pentru candidaţii ambliopi;● transmiterea prin dictare, pentru elevii cu anumite deficiente, a informaţiilor corespunzătoare subiectelor de examen afişate/prezentate vizual;● realizarea probei scrise prin dictarea conţinutului acesteia de către candidatul cu deficiente către un profesor asistent, de alta specialitate decât cea la care se desfăşoară proba respectiva.În situaţia în care unitatea şcolară la care este înscris candidatul nu poate asigură realizarea adaptarilor menţionate, inspectoratul şcolar poate aproba înscrierea candidatului la un centru organizat pentru absolvenţii învăţământului special sau poate decide organizarea unei subcomisii speciale cu acest specific.Candidaţii cu deficiente pot beneficia de prevederile alineatului anterior în baza certificatului de persoana cu handicap sau a unei adeverinte medicale. Comisia naţionala de capacitate poate aproba şi alte proceduri de sustinere a examenului de capacitate pentru candidaţii cu deficiente/handicap, la propunerea comisiilor judeţene de capacitate. + 
Articolul 38În situaţii excepţionale, pentru elevii imobilizati la pat temporar sau definitiv, comisiile judeţene de capacitate pot organiza, la cererea candidatului şi cu avizul Comisiei naţionale de capacitate, susţinerea probelor la locul imobilizarii, simultan cu toţi candidaţii din ţara. Organizarea acestor probe se face la cererea candidatului şi în baza unui document medical care să ateste imposibilitatea deplasarii lui. + 
Anexa ––-la metodologie–––––ORGANIZAREA EXAMENULUI NAŢIONAL DE CAPACITATEpentru şcolile cu program integrat de arta şi sportiv + 
Articolul 1Pentru şcolile cu program integrat de arta şi sportiv comisiile pentru examenul naţional de capacitate la disciplinele de specialitate vor fi alcătuite din profesori din unitatea şcolară respectiva, specializaţi în ramurile studiate de elevi.Componenta nominală a comisiei de examinare pentru proba practica este propusă de unitatea de învăţământ, cu avizul inspectorului şcolar de specialitate, şi se aproba de către inspectoratul şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, cu 3 zile înaintea începerii probei.Comisia de examinare pentru proba practica se compune din:– preşedinte (directorul şcolii);– câte doi membri pentru fiecare specialitate;– secretar (secretarul şcolii). + 
Articolul 2Comisia de examinare pentru proba practica are următoarele atribuţii:– întocmeşte graficul privind organizarea şi desfăşurarea probei şi îl afişează cu doua zile înainte de începerea probei (programarea candidaţilor în ordine alfabetica, pe zile, ore, clase, specialităţi);– pregăteşte documentaţia şi asigura condiţiile normale de desfăşurare a probei;– organizează şi efectuează examinarea şi notarea candidaţilor;– afişează rezultatele după încheierea probelor. + 
Articolul 3Conţinutul probelor de examen se stabileşte de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. + 
Articolul 4Fiecare profesor examinator apreciază răspunsul candidaţilor cu note de la 10 la 1. Diferenţa între notele acordate de cei doi examinatori nu poate fi mai mare de un punct. Preşedintele comisiei de examinare mediază situaţiile în care diferenţa de notare este mai mare de un punct, iar hotărârea sa este definitivă.Fiecare profesor înscrie în catalog nota acordată, iar preşedintele înscrie nota finala.Cataloagele de examen tipizate se completează în doua exemplare identice, se noteaza şi se stampileaza pe fiecare pagina. + 
Articolul 5Probele practice nu sunt publice. + 
Articolul 6La proba practica nu se admit contestaţii.––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește