METODOLOGIE din 19 iulie 2013

Notă …
Aprobată prin ORDINUL nr. 53/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 30 iulie 2013.

ANEXĂ

Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de transport al energiei electrice

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale Secţiunea 1. Scop

Art. 1. Prezenta metodologie stabileşte modalitatea de determinare a veniturilor reglementate şi de calcul al tarifelor pentru serviciul de transport al energiei electrice.

Art. 2. Venitul reglementat pentru serviciul de transport se determină prin utilizarea unei metode de tip venit plafon.

Art. 3. Aplicarea acestui tip de reglementare stimulativă asigură:

1. a) o alocare echitabilă a câştigurilor rezultate prin creşterea eficienţei în activitatea de transport peste ţintele stabilite de autoritatea competentă, între operatorul de transport şi de sistem şi clienţii serviciului de transport;

2. b) cadrul pentru funcţionarea eficientă a companiei de transport;

3. c) prevenirea obţinerii de către operatorul de transport şi de sistem a oricăror avantaje posibile cauzate de poziţia de monopol;

4. d) promovarea investiţiilor eficiente în reţeaua electrică de transport;

5. e) promovarea unor practici de mentenanţă şi exploatare eficiente;

6. f) folosirea eficientă a infrastructurii existente;

7. g) îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciului de transport;

8. h) viabilitatea financiară a companiei de transport;

9. i) informarea publică şi transparentă privind procesul de reglementare.

Secţiunea 2. Domeniu de aplicare

Art. 4. Metodologia este utilizată de operatorul de transport şi de sistem pentru calculul veniturilor reglementate şi al tarifelor de transport din cadrul unei perioade de reglementare.

Art. 5. Tarifele de transport se aplică tuturor clienţilor serviciului de transport.

Secţiunea 3. Definiţii şi abrevieri

Art. 6. Termenii din prezenta metodologie au semnificaţiile următoare:

CAPITOLUL II

Reguli şi principii

Art. 7. (1) Venitul pentru serviciul de transport aferent fiecărei perioade tarifare a unei perioade de reglementare se determină anterior începerii acestei perioade.

(2) În cadrul unei perioade de reglementare se efectuează corecţii ale venitului liniarizat pentru fiecare perioadă tarifară.

Art. 8. (1) Toate datele necesare determinării veniturilor sunt transmise de OTS, exprimate în termeni reali, respectiv în valori monetare aferente perioadei tarifare anterioare începerii perioadei de reglementare.

(2) Efectul inflaţiei asupra costurilor este acoperit prin rata inflaţiei aplicată anual veniturilor liniarizate.

Art. 9. În determinarea venitului reglementat, autoritatea competentă consideră veniturile solicitate de OTS pentru perioada de reglementare p, ţinând seama de:

1. a) standardul de performanţă impus OTS şi de sistem conform legislaţiei în vigoare în România;

2. b) evoluţia cantităţii de energie electrică transportată, prognozată şi justificată la începutul perioadei de reglementare de OTS;

3. c) evoluţia consumului propriu tehnologic reglementat în reţeaua electrică de transport;

4. d) planul de investiţii şi de dezvoltare a reţelei de transport;

5. e) rata reglementată a rentabilităţii, aplicată bazei reglementate a activelor reţelei electrice de transport;

6. f) evoluţia tarifelor, exprimată printr-un trend liniar pe parcursul unei perioade de reglementare;

7. g) taxele stabilite de autorităţile centrale sau locale;

8. h) asigurarea viabilităţii financiare a OTS.

   Art. 10. OTS ţine evidenţa separată a tuturor contribuţiilor financiare primite anual. Valoarea acestor contribuţii este transmisă anual la autoritatea competentă, conform machetelor de monitorizare a activităţii OTS.

   Art. 11. OTS este obligat să organizeze:

   1. a) evidenţa contabilă separată pentru fiecare activitate reglementată;

   2. b) evidenţa contabilă separată pentru activităţile nereglementate.

Art. 12. (1) OTS alocă costurile comune între serviciul de transport reglementat şi celelalte servicii reglementate/nereglementate, folosind o metodă de alocare a costurilor care respectă principiile cauzalităţii economice.

(2) Costurile alocate conform alin. (1) se utilizează pentru calculul veniturilor propuse de OTS pentru serviciul de transport.

Art. 13. (1) OTS furnizează explicaţii detaliate privind:

1. a) modul de alocare a costurilor;

2. b) motivul alegerii metodei utilizate;

3. c) cuantificarea factorilor utilizaţi în alocare.

(2) Autoritatea competentă controlează corectitudinea alocării costurilor în vederea evitării subvenţiilor încrucişate între serviciul reglementat de transport şi alte servicii prestate de OTS.

Art. 14. În scopul aprobării tarifelor de transport, OTS clasifică şi alocă veniturile solicitate între serviciul reglementat de transport şi alte servicii prestate de OTS, utilizând chei de alocare determinate similar cu prevederile art.12 referitoare la costuri.

Art. 15. (1) La calculul tarifelor de transport, orice cost/venit asociat activităţii de transport este considerat o singură dată.

(2) În cazul în care se constată că un cost a fost remunerat de mai multe ori, acesta va fi recuperat prin scădere din venitul reglementat al perioadei tarifare următoare constatării.

Art. 16. Tarifele de transport sunt aprobate anual de autoritatea competentă pentru OTS şi intră în vigoare la începutul fiecărei perioade tarifare.

Art. 17. (1) Stabilirea unor noi tarife în cursul unei perioade tarifare a perioadei de reglementare este posibilă numai în cazuri excepţionale, dovedite de OTS cu documente justificative.

1. (2) În situaţia de la alin. (1) autoritatea competentă poate considera un factor care corectează diferenţele de venit înregistrate pentru perioada de întârziere; factorul de corecţie este inclus în tarifele aprobate pe o perioadă definită de autoritatea competentă.

   Art. 18. În cazul în care rata inflaţiei (RI) depăşeşte 5 % trimestrial, OTS poate solicita creşterea trimestrială a tarifelor.

   Art. 19. Procesul de stabilire a tarifelor pentru perioadele tarifare t ale unei perioade de reglementare p, cuprinde următoarele faze:

   1. a) Faza I  stabilirea venitului de referinţă în conformitate cu art. 20.

   2. b) Faza II  stabilirea venitului ţintă iniţial pentru perioadele tarifare t, în conformitate cu art. 21 şi art. 22, ţinând seama de:

      •  prognoza costurilor justificate, determinată în conformitate cu art. 23-art. 27, art. 33 – art. 35;

      •  prognoza bazei reglementate a activelor, determinată în conformitate cu art. 36- art. 39;

        – prognoza costurilor cu amortizarea, determinată în conformitate cu art. 29-art. 32;

      •  prognoza ratei reglementate a rentabilităţii, determinată în conformitate cu art. 51, aceeaşi pentru toate perioadele tarifare t;

      •  rentabilitatea bazei reglementate a activelor, determinată în conformitate cu art. 50;

      •  factorul de eficienţă (Xiniţial,eficienţă) stabilit în conformitate cu art. 22;

   3. c) Faza III  profilarea veniturilor, determinarea factorului de liniarizare (Xfinal,liniar) şi a veniturilor liniarizate în conformitate cu art. 60 şi art. 61;

   4. d) Faza IV  determinarea venitului reglementat în conformitate cu art. 62;

   5. e) Faza V  stabilirea tarifului mediu de transport, în conformitate cu art. 80, alocarea pe noduri ale reţelei electrice a costurilor serviciului de transport şi stabilirea tarifelor zonale de transport în conformitate cu prevederile din ANEXA 1.

CAPITOLUL III

Calculul venitului reglementat şi al tarifului mediu de transport Secţiunea 1. Stabilirea venitului de referinţă

Art. 20. Venitul de referinţă (Vreferinţă) al perioadei de reglementare p reprezintă venitul determinat pentru ultima perioadă tarifară a perioadei de reglementare p-1, utilizat la determinarea veniturilor liniarizate în conformitate cu prevederile art. 61.

Secţiunea 2. Stabilirea venitului-ţintă iniţial şi a factorului de eficienţă Xiniţial,eficienţă

Art. 21. Venitul-ţintă iniţial al activităţii de transport aferent perioadei tarifare t include rentabilitatea bazei reglementate a activelor şi următoarele costuri justificate ale OTS recunoscute de autoritatea competentă:

1. a) costurile de operare şi mentenanţă, controlabile şi necontrolabile;

2. b) costurile cu amortizarea reglementată a activelor existente şi a activelor puse în/scoase din funcţiune, înregistrate în contabilitate în perioada tarifară t, în conformitate cu Art. 30 alin. (2) şi (3);

3. c) costurile de achiziţie a energiei electrice aferente consumului propriu tehnologic;

4. d) costurile necesare eliminării congestiilor prin redispecerizare;

5. e) costurile datorate transportului de energie electrică între OTS-uri.

Art. 22. (1) Venitul-ţintă iniţial Vţintă,iniţial,tpentru orice perioadă tarifară t a perioadei de reglementare p se calculează cu formula:

Vţintă,iniţial,t=CCreferintă (1–Xiniţial,eficienţă)t+CNCt+ AMt +CPTt+CONt +TIt +KVp +RBARt – Vt(AA)

(lei) (1) unde:

CCreferinţă– costurile de operare şi mentenanţă controlabile luate în calcul ca punct de referinţă a perioadei de reglementare p, în conformitate cu art. 25 şi art. 26;

CNCtcosturile necontrolabile de operare şi mentenanţă a reţelei electrice de transport, recunoscute de autoritatea competentă pentru perioada tarifară t;

AMtsuma dintre amortizarea anuală reglementată aferentă activelor ce compun BARt-1şi cea aferentă activelor prognozate a fi puse în/scoase din funcţiune la jumătatea perioadei tarifare t, calculate folosindu-se metoda liniară, cu aplicarea duratelor de amortizare legale;

CPTtcosturile de achiziţie a energiei electrice aferente consumului propriu tehnologic, recunoscute de autoritatea competentă pentru perioada tarifară t;

CONtcosturile necesare eliminării congestiilor, reglementate de autoritatea competentă pentru perioada tarifară t;

TItcosturile datorate transportului de energie electrică între OTS-uri, recunoscute de autoritatea competentă, pentru perioada tarifară t;

KVpcorecţia venitului-ţintă iniţial din prima perioadă tarifară a perioadei de reglementare p, ca urmare a erorilor de prognoză a activelor intrate în/ieşite din BAR în perioada de reglementare p-1/p-2 precum şi a câştigurilor de eficienţă peste ţintele stabilite pentru perioada de reglementare anterioară;

RBARtrentabilitatea bazei reglementate a activelor, în termeni reali, aplicabilă perioadei tarifare t, calculată înainte de impozitare (definită la secţiunea10);

Xiniţial,eficienţăfactorul de eficienţă ce se aplică costurilor controlabile, stabilit de autoritatea competentă pe baza unei comparaţii internaţionale cu companii de transport similare. Factorul Xiniţial,eficienţăare o valoare unică pentru toate perioadele tarifare t; Vt(AA) venituri obţinute din alte activităţi ce utilizează resursele recunoscute pentru desfăşurarea activităţii de transport aferente perioadei tarifare t.

(2) Factorul de corecţie a venitului-ţintă iniţial KVpdin prima perioada tarifară a perioadei de reglementare p, asociat planului de investiţii Ip-1 şi Ip-2 (mijloacelor fixe aferente) prognozat de OTS şi aprobat de autoritatea competentă pentru perioada de reglementare p-1/p-2 şi câştigurilor de eficienţă se calculează cu formula:

KVp= Vp(Ip-1) – Vp(Ep-1) ± Vp (KVp-2) (lei) (2) unde:

Vp(Ip-1) – corecţia ce se aplică în prima perioadă tarifară a perioadei de reglementare p, datorată diferenţei între planul de investiţii aprobat şi cel estimat a fi realizat în perioada de reglementare p-1. La determinarea factorului de corecţie a venitului KVppentru ultima perioadă tarifară a perioadei de reglementare p-1, volumul mijloacelor fixe puse în funcţiune se estimează pe baza realizărilor pe primele 8 luni şi a estimărilor pe următoarele 4 luni; se calculează potrivit prevederilor art. 74;

Vp(Ep-1) – corecţia ce se aplică în prima perioadă tarifară a perioadei de reglementare p, datorată câştigurilor de eficienţă peste ţintele stabilite pentru perioada de reglementare p- 1; se calculează potrivit prevederilor art. 25;

Vp (KVp-2) corecţia de venit ce se aplică în prima perioadă tarifară a perioadei de reglementare p, datorată diferenţei între planul de investiţii estimat şi cel realizat pe ultimele 4 luni din ultima perioadă tarifară a perioadei de reglementare p-2, precum şi câştigurilor de eficienţă peste ţintele stabilite pentru perioada de reglementare p-2;

(3) Veniturile obţinute din alte activităţi ce utilizează resursele recunoscute pentru desfăşurarea activităţii de transport aferente perioadei tarifare t – Vt(AA) cuprind: venituri din alocarea capacităţii de transport pe liniile de interconexiune în condiţiile de la alin. (4), (5) şi (6), venituri din tranzite ţări perimetrice potrivit prevederilor art. 35 alin. (2), venituri din energia electrică reactivă, venituri din alte prestaţii, alte venituri de exploatare (cu excepţia veniturilor obţinute din dezmembrări nevalorificate, a celor înregistrate în contabilitate la nivelul cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe realizate din contribuţii financiare, a celor provenite din valorificarea bunurilor aparţinând domeniului public al statului şi a celor rezultate din anularea provizioanelor pentru creanţe încasate şi pentru pierderi din creanţe).

1. (4) Veniturile care se realizeazează din alocarea capacităţii de transport pe liniile de interconexiune se utilizează cu prioritate în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (6) al Regulamentului (CE) nr. 714/2009.

   Aceste venituri constituie sursa de finanţare a investiţiilor pentru creşterea capacităţii de interconexiune cu sistemele vecine, care fac parte din planul de investiţii aprobat de autoritatea competentă pentru perioada de reglementare p.

2. (5) Veniturile neutilizate în scopurile menţionate la alin. (4) se includ în veniturile obţinute din alte activităţi ce utilizează resursele recunoscute pentru desfăşurarea activităţii de transport aferente perioadei tarifare t – Vt(AA), până la o sumă maximă aprobată de autoritatea competentă. Această sumă se determină ca diferenţă dintre veniturile din alocarea capacităţii de interconexiune prognozate a fi realizate şi valoarea planificată a investiţiilor pentru creşterea capacităţii de interconexiune cu sistemele vecine din planul de investiţii aprobat de autoritatea competentă, aferente fiecarei perioade tarifare t a perioadei de reglementare p.

3. (6) Veniturile rămase după aplicarea prevederilor alin. (5) sunt plasate de către OTS într- un cont intern separat al acestuia, până în momentul în care pot fi cheltuite în conformitate cu prevederile alin. (4).

   Secţiunea 3. Costurile de operare şi mentenanţă

   Art. 23. Costurile de operare şi mentenanţă reprezintă costuri fixe, diferenţiate în costuri controlabile (CC) şi costuri necontrolabile (CNC).

   Art. 24. Costurile de operare şi mentenanţă controlabile cuprind:

   1. a) costuri cu materii prime şi materiale consumabile;

   2. b) alte costuri cu materiale;

   3. c) costuri cu utilităţile – apa, energia electrică (cu excepţia celei aferente acoperirii CPT), încălzirea, telecomunicaţiile etc;

   4. d) costuri cu lucrări de întreţinere şi reparaţii executate de terţi;

   5. e) costuri cu locaţii de gestiune şi chirii;

   6. f) costuri cu prime de asigurare;

   7. g) costuri cu studii şi cercetări;

   8. h) costuri cu alte servicii executate cu terţi (inclusiv cursuri pentru perfecţionarea personalului, colaboratori, comisioane şi onorarii, protocol, reclamă şi publicitate, deplasări, detaşări şi transferuri, cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii);

   9. i) costuri cu salariile personalului şi alte cheltuieli legate de personal (salarii, diurne, prime, tichete de masă);

   10. j) costuri cu despăgubiri plătite de OTS terţilor pentru efectuarea lucrărilor de mentenanţă, stabilite prin acordul părţilor în conformitate cu art. 12 alin. (9) al Legii.

Art. 25. (1) În ultima perioadă tarifară a unei perioade de reglementare p-1, autoritatea competentă analizează nivelul costurilor de operare şi mentenanţă controlabile realizat în fiecare perioadă tarifară a perioadei de reglementare.

1. (2) La calculul venitului reglementat pentru prima perioadă tarifară a unei perioade de reglementare p, autoritatea competentă determină suma aferentă câştigurilor de eficienţă peste ţintele stabilite pentru perioada de reglementare p-1 şi alocă clienţilor serviciului de transport 50 % din surplus (mecanism de împărţire a câştigurilor). Această sumă se scade din venitul ţintă iniţial aferent primei perioade tarifare a perioadei de reglementare.

2. (3) În condiţiile precizate la alin. (2), câştigul de eficienţă care rezultă prin reducerea costurilor de operare şi mentenanţă controlabile realizate într-o perioadă tarifară t faţă de costurile de operare şi mentenanţă controlabile stabilite anterior de autoritatea competentă pentru perioada tarifară t datorită scăderii consumului de energie electrică cu mai mult de 3 % faţă de prognoza de consum, se reduce proporţional cu reducerea consumului de energie electrică.

3. (4) În vederea aplicării prevederilor de la alin. (3), OTS aduce în prealabil la cunoştinţa autorităţii competente reducerea costurilor de operare şi mentenanţă controlabile ca urmare a scăderii consumului de energie electrică cu mai mult de 3 % faţă de prognoza de consum.

   Art. 26. (1) Costurile de operare şi mentenanţă controlabile luate în calcul ca punct de referinţă a perioadei de reglementare p sunt egale cu media costurilor de operare şi mentenanţă anuale realizate în perioada de reglementare p-1, exprimată în termeni reali ai ultimei perioade tarifare a perioadei de reglementare p-1, la care se adaugă jumătate din diferenţa dintre:

   1. a) costurile de operare şi mentenanţă controlabile stabilite anterior de autoritatea

      competentă pentru ultima perioadă tarifară a perioadei de reglementare p-1; şi

   2. b) media costurilor de operare şi mentenanţă anuale realizate în perioada de reglementare p-1.

(2) Prevederile alineatului (1) nu se aplică în cazul în care media costurilor de operare şi mentenanţă anuale realizate în perioada de reglementare p-1 este mai mare decât costurile de operare şi mentenanţă controlabile stabilite anterior de autoritatea competentă pentru ultima perioadă tarifară a perioadei de reglementare p-1. În acest caz, ca punct de referinţă al perioadei de reglementare p, se consideră costurile de operare şi mentenanţă controlabile stabilite anterior de autoritatea competentă pentru ultima perioadă tarifară a perioadei de reglementare p-1.

Art. 27. Următoarele costuri de operare şi mentenanţă sunt considerate necontrolabile:

1. a) costuri rezultate din plata impozitelor, redevenţelor, taxelor şi vărsămintelor asimilate, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare sau de către autorităţile locale;

2. b) costuri reglementate privind cheltuieli speciale;

3. c) contribuţii la fondul de sănătate, la fonduri speciale, altele de aceeaşi natură, aferente fondului de salarii, exclusiv sistemele / fondurile alternative de pensii sau sănătate, în limita valorilor stabilite prin legislaţia în vigoare;

4. d) costuri extraordinare determinate de forţa majoră;

5. e) costuri cu salarii compensatorii, conform legislaţiei în vigoare;

6. f) costuri cu despăgubirile plătite de OTS terţilor pentru efectuarea lucrărilor de mentenanţă, stabilite prin hotărâre judecătorească, în cazul în care părţile nu se înţeleg;

7. g) costuri cu pierderi din creanţe stabilite prin hotărâre judecătorească.

Art. 28. Următoarele costuri nu se includ în determinarea venitului-ţintă iniţial:

1. a) costuri aferente contribuţiilor gratuite;

2. b) costuri aferente racordării noilor clienţi ai serviciului de transport;

3. c) costuri cu amenzi şi penalităţi aplicate OTS;

4. d) cota-parte din costurile cu alte activităţi desfăşurate de operatorul de transport, pentru care este utilizată reţeaua electrică de transport şi/sau salariaţii implicaţi în prestarea serviciului de transport;

5. e) costuri cu despăgubiri plătite clienţilor pentru nerespectarea termenelor stabilite prin standardul de performanţă pentru serviciul de transport al energiei electrice sau pentru deteriorarea receptoarelor electrice din culpa OTS.

Secţiunea 4. Costurile cu amortizarea

Art. 29. Toate activele imobilizate se amortizează, cu excepţia imobilizărilor corporale nepuse în funcţiune.

Art. 30. (1) Costurile cu amortizarea anuală a activelor cuprinse în venitul-ţintă iniţial conform art. 22 trebuie să fie identice cu costurile cu amortizarea anuală considerate la determinarea bazei reglementate a activelor prognozate conform art. 38.

1. (2) Costurile cu amortizarea anuală a activelor existente la începutul primei perioade de reglementare sunt stabilite considerând o metodă liniară de amortizare pe o durată de viaţă de 25 de ani; valoarea astfel determinată se ia în considerare la stabilirea BAR în fiecare perioadă tarifară pe durata celor 25 de ani.

2. (3) Costurile cu amortizarea anuală a activelor noi înregistrate în contabilitate ca mijloace fixe în cadrul unei perioade tarifare se calculează folosind metoda liniară, cu aplicarea duratelor normale de viaţă reglementate, stabilite conform unei proceduri elaborate de OTS şi aprobate de autoritatea competentă.

Art. 31. Amortizarea aferentă activelor primite cu titlu gratuit, achiziţionate din fonduri nerambursabile, inclusiv cele obţinute din aplicarea tarifelor de racordare noilor utilizatori, precum şi cea aferentă activelor realizate din veniturile obţinute de OTS din alocarea capacităţii de interconexiune, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (4), nu se include în costurile justificate ce stau la baza stabilirii tarifului de transport.

Art. 32. Cheltuielile speciale determinate de cauze extraordinare sau evenimente aleatorii (care nu se realizează repetitiv) pot fi amânate şi amortizate pe perioada pe care aceste cheltuieli îşi produc efectele.

Secţiunea 5. Costurile de achiziţie a energiei electrice aferente consumului propriu tehnologic Art. 33. (1) Pentru fiecare perioadă de reglementare, cantitatea de energie electrică reglementată

pentru acoperirea consumului propriu tehnologic şi preţul mediu de achiziţie al energiei

electrice de la producători, respectiv costul energiei electrice pentru acoperirea

consumului propriu tehnologic (CPT), se estimează de OTS şi se aprobă de autoritatea competentă.

Secţiunea 6. Costurile necesare eliminării congestiilor prin redispecerizare

Art. 34. (1) Cantitatea de energie electrică necesară eliminării congestiilor prin redispecerizare, numărul de ore în care se manifestă congestiile pe diferite secţiuni ale reţelei electrice şi capacitatea de transport corespunzătore secţiunilor de reţea ale SEN se determină de OTS pentru regimurile caracteristice de funcţionare şi se transmit la autoritatea competentă, la data de 1 aprilie, în ultima perioadă tarifară a perioadei de reglementare p-1 pentru fiecare perioadă tarifară t a perioadei de reglementare p şi la data de 1 mai în fiecare perioadă tarifară t-1 pentru fiecare perioadă tarifară t.

1. (2) Determinarea regimurilor caracteristice de funcţionare aferente fiecărei perioade tarifare se efectuează pe baza unei proceduri elaborate de OTS utilizând următoarele:

   1. a) energia electrică anuală prognozată a fi produsă în fiecare centrală electrică pe baza informaţiilor primite de la producători şi/sau înregistrărilor statistice din perioadele anterioare;

   2. b) diferite scenarii de funcţionare a centralelor electrice existente şi noi faţă de rezultatele de simulare a funcţionării centralelor electrice, luând în considerare diferite ipoteze, cum ar fi, dar nu limitat la:

      •  restricţii în alimentarea cu combustibil a centralelor electrice;

      •  regimul hidrologic, reducerea debitelor pe Dunăre şi pe râurile interioare;

      •  secetă, temperaturi ridicate pe durate mai mari de două săptămâni etc.

        La stabilirea acestor scenarii se au în vedere şi situaţiile de funcţionare pe piaţa de electricitate care au existat în perioada de reglementare anterioară şi care au condus la apariţia congestiilor de reţea;

   3. c) evoluţia configuraţiei reţelelor electrice de transport în conformitate cu studiile de planificare a funcţionării SEN, elaborate de OTS şi transmise autorităţii competente. La determinarea regimurilor caracteristice de funcţionare aferente fiecărei perioade tarifare nu se iau în considerare retragerile din exploatare a elementelor reţelelor electrice de transport; OTS ia măsurile necesare, astfel încât să se evite apariţia congestiilor de reţea pe durata retehnologizărilor sau a operării şi mentenanţei;

   4. d) stabilirea programului anual de retrageri din exploatare şi a perioadelor pe care se consideră retragerile respective ale reţelelor electrice de transport ţine seama de programul de opriri ale grupurilor generatoare şi ale reţelelor electrice de distribuţie, convenite cu producătorii şi cu operatorii de distribuţie.

2. (3) Pentru a doua perioadă de reglementare şi următoarele, costurile reglementate necesare eliminării congestiilor prin redispecerizare (CON) apărute ca o consecinţă a funcţionării pieţei de energie electrică se estimează pentru fiecare perioadă tarifară de OTS, ţinând seama de prevederile alin. (1) şi (2) şi de costul unitar mediu al eliminării congestiilor, rezultat pe piaţa de echilibrare în perioada tarifară anterioară perioadei de reglementare p.

3. (4) La data de 20 decembrie a fiecărei perioade tarifare, OTS transmite la autoritatea competentă programul anual de retrageri din exploatare pentru perioada tarifară următoare, însoţit de lucrările necesare pentru evitarea apariţiei congestiilor de reţea datorate retehnologizărilor sau mentenanţei reţelelor electrice de transport. Dacă în cursul perioadei tarifare apar situaţii care necesită modificarea programului anual de retrageri din exploatare, OTS transmite la autoritatea competentă, în curs de două săptămâni de la apariţia modificării, cauza acesteia şi participantul la piaţă care a determinat modificarea.

Autoritatea competentă analizează şi poate aproba includerea unor costuri suplimentare celor reglementate pentru acoperirea congestiilor.

Secţiunea 7. Costurile şi veniturile aferente transportului de energie electrică între OTS-uri Art. 35. (1) Costurile OTS datorate transportului de energie electrică între OTS-uri (TI) pentru

perioada tarifară t, se propun de OTS, în conformitate cu Mecanismul de compensare a

efectelor utilizării reţelelor electrice de transport pentru tranzite de energie electrică între Operatorii de Transport şi de Sistem şi se aprobă de autoritatea competentă.

1. (2) Veniturile care se realizează din tranzitele din ţările perimetrice se obţin prin perceperea tarifului reglementat de tranzit pentru prestarea serviciului de tranzit al energiei electrice din/spre ţările perimetrice prin Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN), potrivit mecanismului de compensare menţionat la alin. (1) în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 şi ale Regulamentului (UE) nr. 838/2010.

2. (3) Tariful reglementat de tranzit din/spre ţările perimetrice menţionat la alin. (2) se determină de ENTSO-E şi se justifică de OTS.

Secţiunea 8. Baza reglementată a activelor

Art. 36. (1) Baza reglementată a activelor (BAR) include valoarea netă a activelor corporale şi necorporale corespunzătoare patrimoniului privat al companiei şi valoarea netă a activelor aparţinând domeniului public al statului finanţate integral din surse proprii, rezultate în urma investiţiilor eficiente.

1. (2) Activele incluse în BAR trebuie să fie cele utilizate de OTS în prestarea serviciului de transport. Pentru activele comune serviciului de transport şi serviciului de sistem sau altor servicii, OTS prezintă cheia de alocare între acestea, pe bază de justificări, utilizând o cheie de alocare determinată similar cu prevederile de la art. 12 referitoare la costuri. Dacă activele utilizate în prestarea serviciului de transport sunt utilizate şi pentru alte activităţi, valoarea inclusă în BAR este ajustată cu gradul de utilizare al activelor pentru serviciul de transport.

2. (3) Autoritatea competentă controlează volumul activelor incluse în BAR, astfel încât să nu existe costuri determinate de decizii incorecte sau de o structură a activelor care nu mai corespunde condiţiilor economice, dar şi să se asigure viabilitatea financiară a OTS.

3. (4) Baza reglementată a activelor nu include: valoarea investiţiilor financiare în alte activităţi în afara serviciului de transport, valoarea investiţiilor realizate din contribuţii financiare, valoarea investiţiilor având ca sursă de finanţare veniturile obţinute din alocarea capacităţii de interconexiune, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (4) şi valoarea amortizărilor corespunzătoare acestora.

   Art. 37. (1) Pentru calculul bazei reglementate a activelor aferente activităţii de transport existente la începutul perioadei de reglementare p, autoritatea competentă ia în considerare următoarele:

   1. a) valoarea activelor corporale şi necorporale amortizabile, corespunzătoare patrimoniului privat al companiei de transport şi valoarea activelor aparţinând domeniului public al statului finanţată integral din surse proprii, din bilanţul contabil de la data de 30 iunie a ultimei perioade tarifare a perioadei de reglementare p-1;

   2. b) amortizarea anuală aferentă activelor considerate la lit. a).

1. (2) În ultima perioadă tarifară a fiecărei perioade de reglementare, OTS poate solicita autorităţii competente recunoaşterea reevaluării activelor pe baza studiilor de reevaluare efectuate conform legislaţiei primare.

2. (3) Valoarea acceptată a activelor patrimoniului privat al OTS şi a bunurilor aparţinând domeniului public al statului finanţate integral din surse proprii OTS, la sfârşitul unei perioade de reglementare, inclusiv cea determinată de reevaluarea unor grupe de active, nu va depăşi valoarea cumulată a ratei inflaţiei pe perioada respectivă de reglementare, aplicată la valoarea BARpla data de 1 iulie a primei perioade tarifare a perioadei de reglementare p, conform prevederilor art. 39.

   Art. 38. Baza medie reglementată a activelor (BARmed,t) pentru toate perioadele tarifare t se stabileşte cu formula:

   unde:

   BARmed,tBARt1BARt/ 2

   (lei) (3)

   BARt-1reprezintă baza reglementată a activelor la sfârşitul perioadei tarifare t–1; BARtbaza reglementată a activelor la sfârşitul perioadei tarifare t:

   unde:

   BARtBARt1IAtEAtAMt

   (lei) (4)

   IAtintrările de active puse în funcţiune şi recunoscute de autoritatea competentă în cursul perioadei tarifare t;

   EAtieşirile de active scoase din funcţiune sau valoarea rămasă de amortizat a activelor casate, vândute, cedate în cursul perioadei tarifare t;

   AMtsuma dintre amortizarea anuală aferentă activelor ce compun BARt-1şi cea aferentă activelor puse în /scoase din funcţiune în perioada tarifară t:

   • – la jumătatea perioadei tarifare t, pentru valorile prognozate,

   • – în luna perioadei tarifare t în care mijloacele fixe au fost înregistrate/scoase în/din contabilitate, pentru valorile realizate, calculate folosindu-se metoda liniară, cu aplicarea duratelor de amortizare reglementate.

   Art. 39. La trecerea de la o perioadă de reglementare la alta, valoarea BARpconsiderată la Art. 37 alin. (3), estimată a fi realizată la data de 30 iunie a ultimei perioade tarifare a perioadei de reglementare p–1, se stabileşte cu formula (5) (unde k reprezintă numărul de ani ai perioadei de reglementare) şi include:

   1. a) valoarea BARp-1la data de 1 iulie a primei perioade tarifare a perioadei de reglementare p-1;

   2. b) valorile intrărilor, ieşirilor de active realizate în perioadele tarifare ale perioadei de reglementare p-1 şi ale amortizărilor corespunzătoare, considerând rata inflaţiei aferentă perioadelor tarifare rămase până la sfârşitul perioadei de reglementare;

   3. c) valoarea procentuală realizată a ratei inflaţiei pentru perioadele tarifare realizate, respectiv estimată pentru ultima perioadă tarifară a perioadei de reglementare p-1.

BAR

BAR



(1RI ) �k1 IA EA AM k

1RI IA

EA

AM

p p1

k

t1

t t t t1 

t

it1

i k k k



(lei) (5)

Secţiunea 9. Investiţii

Art. 40. (1) OTS are obligaţia de a înainta autorităţii competente spre aprobare la data de 1 octombrie a ultimei perioade tarifare a perioadei de reglementare p-1, planul anual de

investiţii pe surse de finanţare, pentru fiecare perioadă tarifară a perioadei de reglementare p.

1. (2) Planul de investiţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

   1. a) cel puţin 80 % din obiectivele de investiţii planificate sunt cele cuprinse în planul de dezvoltare a RET pe 10 ani aprobat de autoritatea competentă,

   2. b) durata medie de amortizare aferentă mijloacelor fixe prognozate a fi puse în funcţiune într-un an t, determinată ca raport între valoarea totală de inventar şi valoarea amortizării anuale cumulate a acestora să fie mai mare de 20 ani,

   3. c) amortizarea anuală cumulată a mijloacelor fixe cu durată normală de funcţionare mai mică de 10 ani, să nu depăşească 20 % din valoarea anuală cumulată a amortizării mijloacelor fixe prognozate a fi puse în funcţiune în anul t.

2. (3) Planul de investiţii de la alin. (1) se fundamentează cel puţin prin:

   • – planul de dezvoltare a reţelei de transport pe 10 ani aprobat de autoritatea competentă,

   • – studiile de fezabilitate pentru proiectele programate a se realiza în primii 3 ani ai perioadei de reglementare şi

   • – fundamentarea proiectului realizată în cadrul companiei, pentru proiectele programate a se realiza în ultimii 2 ani ai perioadei de reglementare.

3. (4) Fundamentarea planului de investiţii conţine evaluarea fiecărui proiect, pe baza costurilor specifice ale elementelor de reţea relevante.

4. (5) Fiecare proiect de investiţie şi valoarea acestuia se justifică în funcţie de scopul urmărit, cum ar fi:

   • – înlocuirea mijloacelor fixe uzate, cu durată de viaţă depăşită;

   • – reducerea consumului propriu tehnologic;

   • – îmbunătăţirea calităţii serviciului de transport;

   • – creşterea capacităţii de trasport a reţelei electrice;

   • – creşterea capacităţilor de interconexiune etc;

   cu ierarhizarea proiectelor în funcţie de rezultatul estimat.

5. (6) Lucrările planificate a fi realizate în perioada de reglementare p-1 care nu au fost realizate integral, se includ în planul de investiţii aferent perioadei de reglementare p.

6. (7) Elaborarea planului de dezvoltare a RET pe 10 ani şi a planului de investiţii se realizează pe baza unei proceduri interne de planificare şi gestiune a investiţiilor, propuse de OTS şi avizate de autoritatea competentă ţinând seama de prevederile alin. (2), (3), (4) şi (5).

Art. 41. (1) Autoritatea competentă poate limita valoarea planului de investiţii precum şi costurile aferente amortizării, astfel încât să nu fie depăşite limitele de creştere a tarifelor, prevăzute la art. 94.

1. (2) În cazul unei documentaţii complete transmise de OTS, dacă autoritatea competentă nu înştiinţează OTS, până la data de 1 februarie a aceleiaşi perioade tarifare, că respinge planul menţionat la alin. (1), acesta se consideră ca fiind aprobat şi inclus în BAR.

2. (3) Autoritatea competentă are dreptul să nu aprobe investiţiile propuse de OTS spre aprobare, dacă acestea nu pot fi probate ca eficiente.

Art. 42. În accepţiunea prezentei metodologii, prin investiţie realizată se înţelege acea investiţie finalizată şi inclusă în lista de mijloace fixe a companiei, pentru care se înregistrează amortizare.

Art. 43. (1) Autoritatea competentă are dreptul de a analiza în orice moment orice investiţie anterior aprobată, din punct de vedere al oportunităţii şi eficienţei acesteia şi de a nu include în BAR mijloacele fixe rezultate din investiţii realizate care nu pot fi probate ca eficiente.

(2) Aprobarea şi monitorizarea investiţiilor în reţeaua electrică de transport se realizează de autoritatea competentă pe baza unor criterii obiective şi transparente.

Art. 44. (1) Autoritatea competentă verifică dacă nerealizarea investiţiilor este un rezultat al supradimensionării proiectelor de investiţii sau al renunţării deliberate la realizarea unora dintre acestea.

(2) În cazul renunţării deliberate, autoritatea competentă reduce veniturile reglementate aferente primei perioade tarifare a perioadei de reglementare următoare constatării cu valoarea cheltuielilor de capital realizate într-un mod incorect/speculativ.

Art. 45. (1) Realizarea unor investiţii suplimentare faţă de cele incluse în planul de investiţii aprobat de autoritatea competentă pentru perioada de reglementare p-1 sau realizarea unor investiţii la o valoare mai mare decît cea aprobată în cadrul planului, precum şi nerealizarea unor obiective investiţionale, trebuie justificată de OTS şi aprobată în prealabil de autoritatea competentă.

(2) Orice creştere a valorii planificate a unei lucrări de investiţii faţă de valoarea aprobată din planul de investiţii se fundamentează de către OTS în conformitate cu prevederile de la art. 40 alin. (3), (4) şi (5) şi reprezintă lucrare suplimentară faţă de planul aprobat.

(3) Activele înregistrate ca mijloace fixe ca urmare a investiţiilor realizate suplimentar cu aprobarea autorităţii competente, datorită unor condiţii excepţionale faţă de planul aprobat în cadrul unei perioade de reglementare p-1, se introduc în BAR în perioada de reglementare p-1 dacă în cadrul perioadei de reglementare p-1 a fost înregistrată o economie valorică (reprezentând diferenţa dintre valoarea de plan şi valoarea de realizare a unui obiectiv de investiţii) şi numai în limita acesteia, sau se introduc în BAR la începutul perioadei de reglementare p, cu valoarea rămasă de amortizat, dacă în cadrul perioadei de reglementare p-1 nu a fost realizată o economie valorică.

Art. 46. (1) Lucrările realizate suplimentar faţă de planul de investiţii aferent perioadei de reglementare p-1, cu aprobarea prealabilă a autorităţii competente, se introduc în planul de investiţii pentru perioada de reglementare p şi se fundamentează în conformitate cu prevederile de la art. 40 alin.(3), (4) şi (5).

(2) Lucrările realizate suplimentar faţă de planul de investiţii aferent perioadei de reglementare p-1, pentru care nu a fost solicitată aprobarea prealabilă prevăzută la art. 45 sau respinse de autoritatea competentă, nu sunt remunerate.

Art. 47. (1) Până la data de 1 august a fiecărei perioade tarifare t, OTS transmite planul anual de investiţii aferent perioadei tarifare t, detaliat pe lucrări de investiţii/mijloace fixe, data PIF, sursa de finanţare, cu încadrarea în valoarea anuală aprobată.

(2) Orice propunere de modificare a planului menţionat la alin. (1) se transmite spre aprobare la autoritatea competentă, până la data de 1 ianuarie a fiecărei perioade tarifare t, cu respectarea valorii totale aprobate anterior.

Art. 48. (1) Planul de investiţii este defalcat de OTS pe cele 3 categorii precizate la alin. (2).

(2) OTS ierarhizează proiectele de investiţii după cum urmează:

1. a) proiecte esenţiale, în sensul proiectelor de investiţii care au ca scop crearea de active imobilizate esenţiale, destinate să asigure siguranţa în functionare a reţelei de transport şi a SEN, eliminarea congestiilor sistematice, precum şi asigurarea capacităţii reţelei de transport de a face faţă pe termen mediu fluxurilor de energie ce trebuie transportate prin SEN sau sistemele vecine, cu respectarea condiţiilor de siguranţă şi continuitate stabilite de normele tehnice în vigoare. Pot fi proiecte esenţiale următoarele:

   1. 1. noi linii de interconexiune sau elemente interne de reţea electrică de transport care contribuie semnificativ la creşterea capacităţii de interconexiune cu sistemele vecine

   2. 2. noi linii sau staţii care contribuie esenţial la realizarea scopurilor enunţate mai sus

   3. 3. creşterea capacităţii liniilor/staţiilor existente care sunt supraîncărcate sau care nu mai asigură condiţii de siguranţă/continuitate datorită evoluţiei sau involuţiei producţiei/consumului în zonă

   4. 4. instalaţii pentru compensarea factorului de putere

   5. 5. investiţii care intră în componenţa proiectelor incluse în lista proiectelor de interes comun, stabilită în baza Regulamentului (UE) nr. 347/2013

   6. 6. protecţia infrastructurii critice cu grad de criticitate mare – doar proiecte destinate evitării producerii unor evenimente iminente şi care pot avea consecinţe la nivelul siguranţei ansamblului SEN, consecinţe catastrofice sau care pot conduce la pierderi de vieţi omeneşti.

2. b) proiecte necesare în sensul proiectelor de investiţii care au ca scop crearea de active imobilizate necesare, destinate modernizării reţelei electrice de transport, reducerii consumului propriu tehnologic, asigurării calităţii şi performanţei serviciului de transport conform normelor şi standardelor aplicabile. Pot fi proiecte necesare următoarele:

   1. 1. proiecte care au ca scop sau conduc la creşterea capacităţii de transport fără a include realizarea de linii sau staţii electrice noi.

   2. 2. retehnologizarea şi modernizarea liniilor/staţiilor existente care au parametri tehnici necorespunzători în conformitate cu normele în vigoare (de exemplu: întreruptoare care au puteri de scurtcircuit depăşite datorită dezvoltării reţelei electrice de transport, înlocuirea echipamentelor existente amortizate ai căror parametri tehnici nu mai corespund cu normativele în vigoare şi care nu mai asigură respectarea indicatorilor de performanţă şi calitate a serviciului de transport);

   3. 3. înlocuirea echipamentelor pentru respectarea condiţiilor de mediu;

   4. 4. protecţia infrastructurii critice cu grad de criticitate mare şi mediu – proiecte destinate evitării producerii unor evenimente care nu prezintă risc iminent de producere, dar pot avea consecinţe semnificative.

3. c) proiecte justificabile în sensul proiectelor de investiţii care au ca scop crearea de active imobilizate ce pot fi justificate prin cheltuielile generate în raport cu beneficiul pe care îl aduc clienţilor. Pot fi proiecte justificabile următoarele:

   1. 1. înlocuirea echipamentelor existente distruse, deteriorate sau depăşite moral, pentru care nu există piese de schimb şi pentru care nu mai pot fi executate lucrări de mentenanţă corespunzătoare;

   2. 2. modificarea liniilor electrice prin creşterea nivelului de tensiune;

   3. 3. înlocuirea conductoarelor/transformatoarelor pentru reducerea CPT;

   4. 4. dublarea circuitelor sau a transformatoarelor pentru îmbunătăţirea siguranţei în funcţionare sau pentru reducerea CPT.

   5. 5. protecţia infrastructurii critice cu grad de criticitate redus.

Art. 49. Dacă anumite active existente sunt utilizate de mai multe activităţi ale OTS, atunci acesta precizează distinct veniturile anuale rezultate din utilizarea acestor active, precum şi costurile anuale aferente altor activităţi în afara celei de transport.

Secţiunea 10. Rentabilitatea bazei reglementate a activelor

Art. 50. Rentabilitatea bazei reglementate a activelor (RBARt) pentru fiecare perioadă tarifară t a perioadei de reglementare p se obţine prin aplicarea ratei reglementate a rentabilităţii la baza medie reglementată a activelor, corespunzătoare perioadei tarifare respective, conform formulei:

unde :

RBAR t

RRR BAR med,t

(lei) (6)

RRR reprezintă rata reglementată a rentabilităţii, în termeni reali, înainte de impozitare;

BARmed,tbaza medie reglementată a activelor pentru perioada tarifară t .

Art. 51. Rata reglementată a rentabilităţii (RRR), în valori reale, se obţine pe baza costului mediu ponderat al capitalului înainte de impozitare, conform formulei:

unde:

RRR CCP Kp /1 T CCI Ki

(%) (7)

CCP reprezintă costul capitalului propriu în termeni reali, calculat după impozitare, recunoscut de autoritatea competentă. Calculul costului capitalului propriu se efectuează conform formulei:

unde:

CCPRf e(RmRf )

(%) (8)

Rf reprezintă rata rentabilităţii investiţiilor considerate fără risc (de exemplu, dobânda la obligaţiunile de stat/bonuri de trezorerie);

evaloarea riscului unei investiţii;

Rm valoarea aşteptată a rentabilităţii unui portofoliu de acţiuni pe piaţa de capital; (Rm – Rf)  prima riscului de piaţă;

e(Rm– Rf) – prima riscului de piaţă în valoare procentuală;

CCI costul capitalului împrumutat în valori reale, calculat înainte de impozitare, recunoscut de autoritatea competentă (%);

Kp ponderea capitalului propriu în total capital, estimată de autoritatea competentă la

finele perioadei tarifare;

Ki ponderea capitalului împrumutat în total capital, estimată de autoritatea competentă la finele perioadei tarifare;

T rata impozitului pe profit.

Art. 52. Structura capitalului se bazează pe pasivul bilanţului OTS din perioada de reglementare p-1. OTS are dreptul să propună şi autoritatea competentă are dreptul să aprobe o structură de capital pentru perioada de reglementare p, determinată în urma unui proces de prognoză şi corelat cu planul de investiţii, astfel încât să rezulte o rentabilitate rezonabilă a bazei reglementate de active.

Art. 53. Costul capitalului împrumutat pe termen lung se bazează pe dobânda curentă la un împrumut eficient şi bine gestionat de pe o piaţă de capital naţională şi/sau internaţională relevantă.

Art. 54. În cazul în care costul real al capitalului împrumutat depăşeşte nivelul dobânzii curente pe o piaţă internă sau externă de capital, autoritatea competentă solicită informaţii suplimentare asupra motivelor apariţiei acestei diferenţe. Dacă OTS furnizează documente incomplete sau insuficiente, autoritatea competentă stabileşte costul capitalului împrumutat.

Art. 55. Autoritatea competentă poate decide calcularea costului capitalului împrumutat, însumând rata investiţiilor fără risc cu prima de risc specifică companiei (prima de risc a împrumuturilor sau întinderea creditelor).

Art. 56. Structura capitalului împrumutat folosit în activitatea de transport se raportează la autoritatea competentă.

Art. 57. (1) Valoarea RRR este propusă de OTS, analizată şi aprobată de autoritatea competentă pentru fiecare perioadă de reglementare.

1. (2) Pe parcursul ultimei perioade tarifare a unei perioade de reglementare, autoritatea competentă iniţiază un proces de consultare pentru stabilirea structurii capitalului ce este luată în calcul la stabilirea ratei reglementate a rentabilităţii. OTS poate să propună şi autoritatea competentă poate să decidă o structură a capitalului, ţinând cont şi de structura standard a unor societăţi internaţionale cu activităţi similare, precum şi de condiţiile şi riscul pieţei interne de electricitate.

2. (3) Pentru mijloacele fixe rezultate în urma investiţiilor din categoria celor precizate în Anexa II, punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 347/2013, în condiţiile art. 13 al aceluiaşi regulament, autoritatea competentă poate lua în considerare o creştere cu 0,5 % a ratei reglementate a rentabilităţii faţă de valoarea aprobată conform alin. (1).

   Secţiunea 11. Profilarea veniturilor – determinarea factorului de liniarizare Xfinal,liniar şi a veniturilor liniarizate

   Art. 58. Între perioadele tarifare t ale unei perioade de reglementare p este posibil să apară diferenţe mari între valorile venitului-ţintă iniţial, din cauza unor diferenţe mari între planurile anuale de investiţii. Aceste diferenţe se diminuează utilizând o metodă de liniarizare a veniturilor prin considerarea unui singur factor Xfinal,liniarpe întreaga perioadă de reglementare, aplicabil venitului de referinţă.

   Art. 59. La determinarea factorului Xfinal,liniar, autoritatea competentă ia în considerare:

   1. a) îmbunătăţirea prognozată a productivităţii OTS (Xiniţial,eficienţă);

   2. b) prognoza costurilor anuale;

   3. c) planul de investiţii (mijloacele fixe aferente) aprobat de autoritatea competentă şi baza reglementată a activelor;

   4. d) cerinţa de liniarizare a veniturilor.

Art. 60. Valoarea unică a factorului de liniarizare (Xfinal,liniar) se determină astfel încât valoarea netă actualizată a fluxului de venituri liniarizate (Vliniarizat,t) pe întreaga perioadă de reglementare să fie egală cu valoarea actualizată a venitului ţintă iniţial (Vţintăiniţial,t) pe aceeaşi perioadă de reglementare.

Calculul valorii nete actualizate a fluxului de venituri liniarizate utilizează rata reglementată a rentabilităţii (RRR) ca factor de actualizare:

k

  1   (1X

)tV

k

  1   V 



t1(1RRR)t

unde:

final,liniar

referinta 



t1(1RRR)t

ţintă initial,t 





(lei) (9)

k – reprezintă numărul de perioade tarifare t din perioada de reglementare p.

Art. 61. Factorul de liniarizare Xfinal,liniardeterminat pe baza formulei (9) se utilizează la calculul veniturilor liniarizate, în termeni reali, conform formulei:

Vliniarizat,t=Vreferinţă (1–Xfinal,liniar)t (lei) (10)

Secţiunea 12. Calculul venitului reglementat . Formula de reglementare de tip venit plafon Art. 62. Venitul reglementat (Vreglementat,t) al serviciului de transport pentru fiecare perioadă

tarifară t se calculează cu formula de mai jos:

V 1 X

t V 

1 RI KV

KV

(lei) (11)

reglementat ,t

unde:

final ,liniar

refer int ă

t

1

t t ,c

t , s

t – perioadă tarifară din cadrul perioadei de reglementare p

RIt– valoarea procentuală a ratei inflaţiei – realizate pentru perioadele tarifare anterioare perioadei tarifare t şi prognozate în perioada tarifară t–1 pentru perioada tarifară t; valorile ratei inflaţiei sunt furnizate de instituţiile abilitate;

X final ,liniar

– variaţia procentuală de la o perioadă tarifară la următoarea a venitului

liniarizat;

Vreferinţă – venitul determinat pentru perioada tarifară anterioară perioadei de reglementare

p, conform definiţiei de la secţiunea 3;

(1 X final ,liniar /100)t Vreferintã

– venitul liniarizat aferent perioadei tarifare t;

KVt,c– suma algebrică a corecţiilor venitului liniarizat din orice perioadă tarifară t a perioadei de reglementare p, rezultate ca urmare a erorilor de prognoză a cantităţilor de energie electrică transportată, a KRET, a costurilor de achiziţie a CPT, a costurilor necesare eliminării congestiilor, a costurilor datorate transportului de energie electrică între OTS-uri, a costurilor de operare şi mentenanţă necontrolabile şi a veniturilor din alte activităţi, faţă de valorile realizate/estimate în perioadele tarifare t–2 şi t–1;

KVt,s– corecţie a venitului liniarizat din orice perioadă tarifară t, a perioadei de reglementare p, reprezentând premierile/penalizările pentru realizarea/nerealizarea indicatorilor de performanţă a serviciului de transport peste/sub cei aprobaţi de autoritatea competentă pentru perioadele tarifare t–2 şi t–1; la determinarea acestei corecţii se au în vedere prevederile art.95 lit.b) şi c).

Secţiunea 13. Factorii de corecţie a venitului

Art. 63. Pentru calculul veniturilor liniarizate ale perioadei de reglementare p şi pentru aprobarea anuală a tarifelor corespunzătoare perioadei tarifare t a perioadei de reglementare p, OTS furnizează autorităţii competente, până cel mai târziu la data de:

1. a) 1 august a fiecarei perioade tarifare t a perioadei de reglementare p-1, datele necesare calculului venitului liniarizat al perioadei de reglementare p, aferente valorilor investiţiilor realizate în ultima perioadă tarifară a perioadei de reglementare p-2, respectiv în perioada tarifară t-1,

2. b) 1 aprilie a ultimei perioade tarifare a perioadei de reglementare p-1, datele estimate a fi realizate privind investiţiile (mijloacele fixe) aferente acestei perioade tarifare (8 luni valori realizate şi 4 luni valori estimate), necesare calculului venitului liniarizat al perioadei de reglementare p,

3. c) 1 august a perioadei tarifare t-1 a perioadei de reglementare p, datele necesare corecţiei venitului liniarizat al perioadei tarifare t, aferente valorilor realizate în perioada tarifară t-2,

4. d) 1 aprilie a fiecărei perioade tarifare t-1 a perioadei de reglementare p, datele necesare corecţiei venitului liniarizat al perioadei tarifare t, aferente valorilor estimate a fi realizate în perioada tarifară t-1.

Art. 64. (1) Factorul de corecţie a venitului liniarizat (KVt,c) din perioada tarifară t, perioada de reglementare p, rezultat ca urmare a erorilor de estimare/prognoză a valorilor pentru perioada tarifară t–2/t-1 faţă de valorile realizate/estimate în perioada tarifară t–2/t–1 şi propuse de OTS conform Art. 63, se calculează cu formula:

KVt,c= Vt(Qt-1) Vt(CPTt-1) Vt(CONt-1) Vt(CNCt-1) Vt(TIt-1) Vt(AAt-1) Vt (KVt-2)

(lei) (12)

unde:

Vt(Qt-1) – factor de corecţie a venitului, aplicat în perioada tarifară t, datorat diferenţei între cantitatea de energie electrică transportată şi KRETprognozate şi cele estimate a fi realizate în perioada tarifară t–1; se calculează potrivit prevederilor art. 65;

Vt(CPTt-1) factor de corecţie a venitului, aplicat în perioada tarifară t, datorat diferenţei între valorile prognozate pentru cantitatea de energie electrică şi preţul mediu de achiziţie a energiei electrice pentru acoperirea consumului propriu tehnologic ţinând seama de cpt reglementat, şi cele estimate a fi realizate în perioada tarifară t–1; se calculează potrivit prevederilor art.66;

Vt(CONt-1) factor de corecţie a venitului, aplicat în perioada tarifară t, datorat diferenţei între valorile reglementate şi cele estimate a fi realizate pe piaţa de echilibrare în perioada tarifară t-1 ale costului eliminării congestiilor; costul eliminării congestiilor se calculează potrivit prevederilor art. 67;

Vt(CNCt-1) factor de corecţie a venitului, aplicat în perioada tarifară t, ,datorat diferenţei între valorile prognozate ale costurile necontrolabile de operare şi mentenanţă şi cele estimate a fi realizate în perioada tarifară t-1; se calculează potrivit prevederilor art.68;

Vt(TIt-1) factor de corecţie a venitului, aplicat în perioada tarifară t, datorat diferenţei între valorile prognozate şi cele estimate a fi realizate ale obligaţiilor de plată rezultate ca urmare a transportului de energie electrică între OTS-uri (TI) în perioada tarifară t-1; se calculează potrivit prevederilor art.69;

Vt(AAt-1) factor de corecţie a venitului, aplicat în perioada tarifară t, datorat diferenţei între valorile prognozate şi cele estimate a fi realizate ale veniturilor obţinute din alte activităţi ce utilizează resursele recunoscute pentru desfăşurarea activităţii de transport aferente perioadei tarifare t-1; se calculează potrivit prevederilor art.70;

Vt(KVt-2) factor de corecţie a venitului, aplicat în perioada tarifară t, datorat diferenţei între valorile estimate a fi realizate şi valorile realizate ale elementelor ce compun KVt-2; se calculează potrivit prevederilor art.71.

1. (2) În situaţia în care valoarea semestrială a KVt,cdepăşeşte 10 % din venitul corespunzător unei perioade tarifare t, OTS informează, pe bază de documente justificative, autoritatea competentă, care analizează şi decide corecţia tarifului de transport în cursul perioadei tarifare t–1. Datele aferente se transmit la autoritatea competentă până la data de 31 ianuarie a perioadei tarifare t-1.

2. (3) Aplicarea factorilor de corecţie a venitului ţine seama de valoarea procentuală a RI şi a RTS.

3. (4) Modificarea valorilor anuale ale veniturilor liniarizate datorită aplicării factorilor de corecţie nu implică recalcularea factorului Xfinal,liniar.

   Art. 65. (1) Pentru calculul factorului de corecţie Vt(Qt-1) a venitului şi a tarifului aplicat în oricare perioadă tarifară t, se utilizează:

   1. a) datele realizate pe primele 8 luni din perioada tarifară t–1;

   2. b) datele estimate pentru ultimele 4 luni din perioada tarifară t–1, considerând coeficientul de creştere a cantităţii de energie electrică realizate conform lit. a) faţă de cantitatea de energie electrică realizată în primele 8 luni ale perioadei tarifare t–2;

   3. c) tariful de transport realizat pe primele 8 luni din perioada tarifară t–1 şi tariful de transport reglementat pentru ultimele 4 luni din perioada tarifară t–1.

1. (2) Corecţia venitului aferent perioadei tarifare t, datorată modificării cantităţii de energie electrică transportată Vt(Qt-1) în perioada tarifară t-1, se efectuează conform formulei (13).

2. (3) Diferenţele de cantităţi Qt-1sunt transformate în diferenţe de venituri Vt(Q t-1), luându-se în calcul tarifele TTt-1corespunzătoare perioadei tarifare t–1 în care aceste diferenţe s-au realizat. Aceste diferenţe sunt corectate cu RTS aferentă perioadei tarifare t–1, conform formulei:

   unde:

   Vt(Qt-1) = (Qt-1TTt-1) (1+RTSt-1) (lei) (13)

   Qt-1 = Qprognozat,t-1 / KRET prognozat, t-1 Q estimat a fi realizat, t-1 / K RET estimat a fi realizat, t-1

   TTt-1tariful mediu de transport estimat a fi realizat în perioada tarifară t–1, determinat pe baza valorilor realizate pe primele 8 luni şi a valorilor reglementate pe următoarele 4 luni ale perioadei tarifare t–1.

3. (4) Diferenţele de venituri obţinute conform prevederilor anterioare se utilizează pentru modificarea venitului reglementat aferent perioadei tarifare t, astfel:

   • – Qprognozat,t-1Q estimatafirealizat,t-1determină o ajustare în minus a venitului reglementat aferent perioadei tarifare t;

   • – Qprognozat,t-1Q estimatafirealizat,t-1determină o ajustare în plus a venitului reglementat aferent perioadei tarifare t.

4. (5) Corecţia venitului aferent perioadei tarifare t, datorată modificării cantităţii de energie electrică transportată Vt(Qt-1) se realizează numai în cazul unei variaţii a cantităţii de energie electrică transportată mai mare sau egală cu ± 3 % faţă de energia electrică transportată prognozată.

5. (6) La determinarea corecţiei prevăzute la alin. (5) se ţine seama de reducerea costurilor de operare şi mentenanţă în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (3).

Art. 66. (1) Componenta corecţiei de venit Vt(CPTt-1) datorată erorilor de prognoză a costului CPT, respectiv a cantităţii şi a preţului mediu de achiziţie a energiei electrice pentru acoperirea CPT şi a dezechilibrelor CPT din perioada tarifară t-1, se aplică în perioada tarifară t şi se calculează cu formula:

Vt(CPTt-1) = (CPTt-1) (1+RTSt–1) (lei) (14)

unde:

(CPTt-1) = (CPTprognozat,t-1) – (CPT estimatafirealizat,t-1) reprezintă diferenţa între costul prognozat la începutul perioadei de reglementare şi cel estimat a fi realizat în perioada tarifară t–1, considerând cpt reglementat.

1. (2) Factorul de corecţie anual al veniturilor liniarizate Vt(CPTt-1) ţine seama de:

   1. a) diferenţele de cantităţi de CPT realizate datorită modificării cantităţilor de energie electrică transportată, în limita cpt reglementat faţă de cele aprobate la începutul perioadei de reglementare;

   2. b) diferenţele dintre preţul mediu de achiziţie a CPT realizat şi cel aprobat de autoritatea competentă la începutul perioadei de reglementare; la determinarea preţului mediu de achiziţie a CPT realizat, dezechilibrele CPT se recunosc în limita a ± 10 % din cantitatea anuală de energie electrică pentru acoperirea CPT.

2. (3) Începând cu a doua perioadă de reglementare, valoarea realizată a CPT (MWh) recunoscută de autoritatea competentă este egală cu minimul dintre:

   • – produsul dintre cantitatea de energie electrică transportată Q realizată şi cpt (%) reglementat;

   • – produsul dintre cantitatea de energie electrică transportată Q realizată şi cpt (%) realizat în perioada tarifară t-1;

   • – CPT realizat de OTS, cu considerarea prevederilor alin. (4).

3. (4) Începând cu cea de a doua perioadă de reglementare, câştigurile rezultate prin diminuarea cu peste 10 % a cpt reglementat sunt lăsate la dispoziţia OTS. Costurile suplimentare rezultate prin creşterea cantităţii CPT datorată depăşirii cpt reglementat sau a valorii realizate în perioada tarifară anterioară nu se recunosc în cadrul corecţiilor de venit.

4. (5) Preţul mediu de achiziţie a energiei electrice pentru asigurarea CPT recunoscut de autoritatea competentă pentru perioada tarifară t este cel realizat în condiţiile alin. (2) litera b), fără a depăşi preţul mediu ponderat calculat cu luarea în considerare a preţului mediu stabilit pe Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale în proporţie de 80 % şi a celui stabilit pe Piaţa Pentru Ziua Următoare în proporţie de 20 %, realizate în perioada tarifară t;

5. (6) Dacă preţul mediu de achiziţie a energiei electrice pentru asigurarea CPT realizat în perioada tarifară t conform prevederilor alin. (2) litera b) este mai mic decât preţul mediu ponderat calculat conform alineatului (5), câştigul valoric de eficienţă rezultat din diferenţa de preţ este alocat clienţilor în proporţie de 50 %, numai în cazul încadrării în cpt reglementat .

Art. 67. Componenta corecţiei de venit Vt(CONt-1) datorată erorilor de prognoză a costului necesar eliminării congestiilor din perioada tarifară t-1 se aplică în perioada tarifară t şi se calculează cu formula:

Vt(CONt-1) = (CONt-1)(1+RTSt-1) (lei) (15)

unde:

(CONt-1) = (CONreglementat,prognozat,t-1) – (CON estimat a fi realizat,t-1) reprezintă diferenţa între costul reglementat al congestiilor aprobat de autoritatea competentă la începutul perioadei de reglementare şi cel estimat a fi realizat cu considerarea Art. 34 alin. (4).

Art. 68. Componenta corecţiei de venit Vt(CNCt-1) datorată diferenţei între valorile prognozate ale costurile necontrolabile de operare şi mentenanţă şi cele estimate a fi realizate în perioada tarifară t-1 se aplică în perioada tarifară t şi se calculează cu formula:

Vt(CNCt-1) = ( CNCt-1) (1+RTSt–1) (lei) (16)

unde:

( CNCt-1) = (CNCprognozat,t-1) – (CNC estimatafirealizat,t-1) reprezintă diferenţa între costul prognozat la începutul perioadei de reglementare şi cel estimat a fi realizat în perioada tarifară t–1.

Art. 69. Componenta corecţiei de venit Vt(TIt-1) datorată erorilor de prognoză a costului datorat transportului de energie electrică între OTS-uri, inclusiv cel datorat tranzitelor din ţările perimetrice, în perioada tarifară t–1, se aplică în perioada tarifară t şi se calculează cu formula:

unde:

Vt(TIt-1) = (TIt-1)  (1+RTSt-1) (lei) (17)

(TIt-1) = (TIprognozat,t-1) – (TI estimatafirealizat,t-1) reprezintă diferenţa între costul prognozat la începutul perioadei de reglementare şi cel estimat a fi realizat, datorat transportului de energie electrică între OTS-uri, inclusiv tranzitelor din ţările perimetrice, în perioada tarifară t-1.

Art. 70. (1) Componenta corecţiei de venit Vt(AAt-1) datorată diferenţei dintre valorile prognozate şi cele estimate a fi realizate ale veniturilor obţinute din alte activităţi, în perioada tarifară t–1, se aplică în perioada tarifară t şi se calculează cu formula:

Vt(AAt-1) = (AAt-1)  (1+RTSt–1) (lei) (18)

unde:

(AAt-1)= (AAprognozat,t-1) – (AA estimatafirealizat,t-1) reprezintă diferenţa dintre venitul prognozat la începutul perioadei de reglementare şi cel estimat a fi realizat, datorat veniturilor obţinute din alte activităţi, în perioada tarifară t–1.

(2) Componenta corecţiei de venit LVt(AAt-1) nu include diferenţa dintre veniturile realizate din alocarea capacităţii de interconexiune şi valoarea investiţiilor realizate pentru creşterea capacităţii de interconexiune cu sistemele vecine în perioada tarifară t-1.

Art. 71. Componenta corecţiei de venit Vt (KVt-2) datorată diferenţei dintre valorile estimate a fi realizate şi valorile realizate ale elementelor ce compun KVt-2, în perioada tarifară t–2, se aplică în perioada tarifară t şi se calculează cu formula:

Vt(KVt-2) = (KVt-2) (1+RTSt–2) (1+RTSt–1) (lei) (19)

unde:

(KVt-2) = (KVestimatafirealizat,t-2) (KVrealizat,t-2) reprezintă diferenţa între factorul de corecţie estimat aferent perioadei tarifare t–2 şi cel realizat, aplicat în perioada tarifară t.

Art. 72. Corecţiile venitului datorate modificării cantităţii de energie electrică transportată, a costului aferent consumului propriu tehnologic, a costului necesar eliminării congestiilor, a costului datorat transportului de energie electrică între OTS-uri, a costurilor de operare şi mentenanţă necontrolabile, a venitului din alte activităţi şi a elementelor ce compun KVt-2,se iau în considerare la determinarea venitului reglementat conform formulei de la art. 62.

Art. 73. (1) Diferenţele de venituri Vp(Ip-1), Vp(Ep-1) şi Vp(KVp-2) rezultate din nerealizarea în perioadele de reglementare p–1 şi p–2 a mijloacelor fixe corespunzătoare punerilor în funcţiune ale investiţiilor aprobate/estimate de autoritatea competentă, precum şi din nerealizarea în perioadele de reglementare p-1 şi p-2 a câştigurilor de eficienţă peste ţintele stabilite de autoritatea competentă, se aplică venitului ţintă iniţial al primei perioade tarifare a perioadei de reglementare p.

(2) Determinarea diferenţelor de venituri de la alin. (1) ţine seama de valoarea procentuală realizată a RTS pentru perioadele tarifare realizate, respectiv prognozată pentru ultima perioadă tarifară a perioadei de reglementare p-1.

k

Art. 74. (1) Valoarea corecţiei de venit Vp(Ip-1) se calculează conform formulei:

Vp(I

p1

) 

RRRp1

BARmed, prognoza, pt 1,t

BARmed,estimaat firealiza,tp1,t

k

1RTSp1,i

k



t 1

( AM

t1

prognozat, p1,t

•  AM

  estimata fi realizat, p1,t

  k

  )

  it

  1RTS

  p1,i 

  it

  (lei) (20)

  unde:

  k – numărul de ani ai perioadei de reglementare p–1; RRRp-1rata reglementată a rentabilităţii;

  BARmed , prognozat , p 1,t BARmed ,estimat a fi realizat , p 1,t

  • – diferenţa valorică dintre baza reglementată

    a activelor prognozată ce conţine punerile în funcţiune prognozate la începutul perioadei de reglementare p–1 a fi realizate în perioada tarifară t şi baza reglementată a activelor realizată/estimată a fi realizată ce conţine mijloacele fixe înregistrate ca urmare a punerile în funcţiune a investiţiilor realizate/estimate a fi realizate în perioada tarifară t a perioadei de reglementare p–1;

    AM prognozat, p1,t AM estimat a fi realizat, p1,t

  • – diferenţa dintre valoarea reglementată a

  amortizării prognozate la începutul perioadei de reglementare p-1 pentru perioada tarifară t şi valoarea reglementată a amortizării realizată/estimată a fi realizată în perioada tarifară t, a perioadei de reglementare p–1.

  Art. 75. Corecţia venitului ţintă iniţial Vp(KVp2) ce se aplică în perioada de reglementare p,

  datorată diferenţei dintre programul de puneri în funcţiune şi amortizările corespunzătoare ale mijloacelor fixe estimate şi cele realizate pe ultimele 4 luni din ultima perioadă tarifară l a perioadei de reglementare p–2, se calculează conform formulei:

  Vp

  (kVp2

  ) RRRp2

  BARmed,estima,tp2,l

  BARmed,realiz, p2,l

  1RTSp2,l

  k

  t1

  1RTSp1,t

  ( AM

  estimat, p2,l

•  AM

realiz, p2,l

) 1 RTS

p2,l

k

t 1

1 RTS

p1,t

(lei) (21)

Art. 76. Corecţia aferentă diferenţei dintre veniturile realizate din alocarea capacităţii de interconexiune şi valoarea investiţiilor realizate în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (4) pentru creşterea capacităţii de interconexiune cu sistemele vecine în perioada de reglementare p-1 se determină în ultima perioadă tarifară a perioadei de reglementare p-1 şi se aplică venitului ţintă iniţial aferent primei perioade tarifare a perioadei de reglementare p.

Art. 77. La calculul venitului reglementat sau la corecţia venitului liniarizat, veniturile / costurile cauzate de investiţii financiare în alte activităţi în afara serviciului de transport nu se recunosc.

Art. 78. În cazul în care corecţia venitului este negativă, OTS ia măsurile necesare pentru desfăşurarea normală a activităţii privind serviciul de transport; eventualele costuri cauzate de aceste măsuri nu se recunosc la calculul venitului reglementat.

Art. 79. (1) Autoritatea competentă corectează veniturile reglementate, cu anunţarea prealabilă a OTS, numai dacă se constată că:

1. a) determinarea venitului reglementat s-a efectuat pe baza unor informaţii false sau eronate furnizate de OTS;

2. b) există o eroare în determinarea venitului reglementat;

3. c) există o schimbare substanţială în privinţa structurii proprietăţii activelor OTS care, în opinia autorităţii competente, poate conduce la o schimbare semnificativă a necesarului de venituri ale OTS.

(2) În cazul corectării de la alin (1), autoritatea competentă calculează un nou venit reglementat, ce este aplicat pe perioada de reglementare rămasă, inclusiv corecţiile necesare aferente perioadelor tarifare anterioare constatării situaţiilor de la alin. (1).

Secţiunea 14. Calculul tarifului mediu de transport

Art. 80. Tariful mediu de transport al energiei electrice TTtpentru perioada tarifară t se calculează cu formula:

TTt = Vreglementat,t / ( Qt / KRET,t) (lei/MWh) (22) unde:

Vreglementat,t– reprezintă venitul reglementat în perioada tarifară t;

Qtcantitatea de energie electrică transportată prognozată la începutul perioadei de reglementare p pentru perioada tarifară t;

KRET,tcoeficientul de utilizare a reţelei electrice de transport, prognozat la începutul perioadei de reglementare p pentru perioada tarifară t.

Art. 81. OTS are responsabilitatea alocării costurilor şi a calculului tarifelor zonale de transport.

Art. 82. Alocarea pe noduri ale reţelei electrice a costurilor serviciului de transport şi stabilirea tarifelor zonale de transport se realizează în conformitate cu prevederile Anexei 1 care face parte integrantă din prezenta metodologie.

Art. 83. Autoritatea competentă are responsabilitatea controlului alocării costurilor şi al calculului tarifelor zonale de transport, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.

Secţiunea 15. Cerinţe privind transmiterea datelor

Art. 84. Informaţiile transmise de OTS la autoritatea competentă se bazează pe proceduri interne pentru înregistrarea şi păstrarea datelor şi vor fi însoţite de explicitarea ipotezelor ce stau la baza obţinerii datelor transmise.

Aceste informaţii sunt în conformitate cu:

1. a) legislaţia contabilă în vigoare în România;

2. b) regulile şi practicile contabile interne ale OTS;

3. c) orice instrucţiune de reglementare pe care autoritatea competentă o realizează în vederea aplicării reglementărilor şi care sunt prioritare în cadrul raportărilor OTS către autoritatea competentă.

   Art. 85. OTS transmite la autoritatea competentă până la 1 aprilie a perioadei tarifare anterioare începerii unei perioade de reglementare, următoarele informaţii:

   1. a) Pentru fiecare perioadă tarifară a perioadei de reglementare, informaţiile cuprinse în Anexele care fac parte integrantă din prezenta metodologie:

      1. 1) date generale – anexa 2;

      2. 2) bilanţul contabil – anexa 3;

      3. 3) prognoza costurilor de operare şi mentenanţă, incluzând reducerea costurilor datorată creşterii impuse de eficienţă – anexa 4 şi 11;

      4. 4) estimarea şi justificarea evoluţiei veniturilor, inclusiv cele rezultate din alocarea capacităţii de transport, din alte prestaţii, alte venituri de exploatare, chirii etc – anexele 4 şi 4.1;

      5. 5) prognoza cheltuielilor financiare – anexa 4;

      6. 6) prognoza cantităţilor şi costurilor pentru: CPT, congestii, dezechilibre CPT etc. – anexele 4 şi 9;

      7. 7) situaţia activelor corporale şi necorporale (valoarea netă la data de 1 iulie a primului an din perioada de reglementare şi durata de viaţă rămasă) – anexa 5;

      8. 8) planul anual de investiţii pe surse de finanţare cu detalierea costului estimat al surselor de finanţare şi graficul de eşalonare a investiţiilor – anexele 6 şi 6.1;

      9. 9) amortizarea reglementată a activelor existente şi noi – anexele 7, 7.1 şi 7.2;

      10. 10) datele tehnice referitoare la infrastructura reţelei electrice de transport – anexa 8;

      11. 11) prognoza energiei electrice transportate şi a energiei electrice livrate în reţelele electrice din centralele electrice – anexa 9;

      12. 12) alocarea pe noduri a tarifului de transport pentru prima perioadă tarifară a perioadei de reglementare – anexa 10; prin exceptie aceste date se transmit la data de 1 mai.

      13. 13) descrierea şi justificarea metodelor folosite pentru alocarea costurilor între activităţile OTS;

1. b) Pentru perioada tarifară anterioară perioadei de reglementare:

1. 1) situaţiile financiare contabile disponibile, întocmite distinct pentru fiecare din activităţile licenţiate, astfel încât să rezulte veniturile, cheltuielile, activele, pasivele, rezervele şi provizioanele asociate, împărţite pe activităţi;

2. 2) cheltuielile financiare realizate pe perioada anterioară de reglementare;

3. 3) bugetul de venituri şi cheltuieli şi rectificările acestuia;

4. 4) costurile de operare şi mentenanţă (8 luni realizat şi 4 luni estimat);

5. 5) profitul reglementat, profitul supus impozitării şi fluxul financiar din ultimele 12 luni calendaristice;

6. 6) raportul auditorului;

7. 7) configuraţia instalaţiilor tehnice relevante (configuraţia reţelei);

8. 8) o scrisoare de consimţământ semnată de conducătorul companiei de transport, privind posibila publicare a datelor transmise sau specificarea acelor date care au caracter de secret de serviciu conform legislaţiei în vigoare;

9. 9) solicitarea de aprobare a tarifelor pentru primul an al perioadei de reglementare;

10. 10) indicatorii de performanţă şi calitate ai serviciilor de transport şi de sistem, în conformitate cu codul tehnic al reţelei electrice de transport, precum şi cu standardul de performanţă elaborate de autoritatea competentă.

    Art. 86. Autoritatea competentă poate solicita sau efectua independent verificări şi/sau auditare pentru oricare din informaţiile pe care le-a solicitat, sau care i-au fost furnizate conform art. 85.

    Art. 87. Autoritatea competentă poate solicita OTS să transmită informaţii suplimentare pentru a-i permite să îşi îndeplinească obligaţiile într-o manieră şi până la un termen pe care autoritatea competentă le consideră conforme cu prevederile prezentei metodologii.

    Art. 88. Autoritatea competentă actualizează machetele de monitorizare lunară a activităţii OTS, ori de câte ori este necesar datorită noilor reglementări privind evoluţia pieţei sau din raţiuni de transparenţă.

    Art. 89. În cazul în care OTS nu îşi îndeplineşte obligaţiile de a furniza informaţiile către autoritatea competentă sau în cazul în care autoritatea competentă constată o lipsă de documente sau de probe şi/sau o neconcordanţă între informaţiile furnizate, autoritatea competentă informează în scris, în termen de maxim 30 zile, OTS. OTS are obligaţia rezolvării sesizărilor precizate de autoritatea competentă, în termen de maxim 30 zile de la primirea înştiinţării.

    Art. 90. În cazul în care OTS nu îşi îndeplineşte obligaţiile de a furniza autorităţii competente informaţiile necesare aprobării tarifelor, acesta trebuie să ofere o justificare, inclusiv motivele pentru neconformare. Întârzierea transmiterii nu poate depăşi cu 30 de zile data primirii înştiinţării iniţiale.

    Art. 91. Valorile efective ale tarifelor de transport se stabilesc de către autoritatea competentă pentru fiecare perioadă tarifară. După fiecare perioadă de reglementare, autoritatea competentă iniţiază un proces de consultare publică privind realizările OTS, precum şi propunerile pentru perioada următoare.

    Art. 92. (1) Pentru aprobarea anuală a tarifelor corespunzătoare perioadei tarifare t, OTS furnizează autorităţii competente datele solicitate conform art. 63, inclusiv, până la data de 1 mai a perioadei tarifare t -1, alocarea pe noduri ale reţelei electrice a costului serviciului de transport, a componentelor marginale ale CPT şi congestiilor.

    1. (2) În perioada 15 mai  30 mai au loc consultări la autoritatea competentă cu OTS, în scopul revizuirii venitului reglementat şi al stabilirii tarifelor de transport pentru următoarea perioadă tarifară t pe baza raportărilor anuale efectuate de OTS la data de 1 august/1 aprilie a fiecărui an.

       Art. 93. Tarifele aferente serviciului de transport pentru următoarea perioadă tarifară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, anual, până la de data de 30 iunie.

       Secţiunea 16. Dispoziţii tranzitorii şi finale

       Art. 94. (1) Prin aplicarea prevederilor prezentei metodologii, creşterea tarifelor de transport de la un an la altul este limitata, în termeni reali, la 7 % pentru tariful mediu şi la 10 % pentru tarifele zonale.

       1. (2) În cazul în care limitarea creşterii tarifelor conform alin. (1) nu permite OTS obţinerea integrală a veniturilor reglementate, diferenţa se recuperează în anul/anii următor/următori, în limita plafonului stabilit de creştere a veniturilor, conform unei proceduri specifice emise de autoritatea competentă.

          Art. 95. Începând cu cea de-a doua perioadă de reglementare, caracteristicile unei perioade de reglementare sunt:

          1. a) considerarea de către reglementator, la calculul factorului Xiniţial,eficienţăfie a unei creşteri de eficienţă egale cu 80 % din media aritmetică a valorilor realizate/estimate în termeni reali pentru perioadele tarifare ale perioadei de reglementare anterioare, dar nu mai mic de 1%, fie o creştere de eficienţă superioară, stabilită de autoritatea competentă pe baza unei comparaţii internaţionale cu companii de transport similare, caz în care comparaţia va fi adusă la cunoştinţa OTS;

          2. b) introducerea în formula de evaluare a veniturilor anuale a unui factor de corecţie kVt,sprivind respectarea nivelului minim de calitate impus; autoritatea competentă va defini un mecanism de stimulare în ceea ce priveşte calitatea activităţii de transport şi de determinare a factorului kVt,sîn cadrul celei de a treia perioade de reglementare;

          3. c) nivelul anual al volumului de venituri, respectiv premierile/penalizările asociate depăşirii/nerespectării indicatorilor de performanţă şi de calitate ai serviciului de transport, nu va depăşi 2,5 % din valoarea venitului reglementat, inclusiv corecţiile de venit, corespunzătoare unei perioade tarifare;

          4. d) autoritatea competentă analizează şi decide oportunitatea modificării structurii tarifului de transport şi a modului de alocare pe noduri a componentelor costului serviciului de transport şi introducerea serviciului de măsurare ca activitate separată de cea de transport.

       Art. 96. OTS este obligat să prezinte autorităţii competente spre avizare procedurile prevăzute la art. 30 alin. (3), art. 34 alin. (2) şi art. 40 alin. (7), în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei metodologii.

       ANEXA 1

       Stabilirea tarifelor zonale de transport

       Secţiunea 1. Alocarea pe noduri ale reţelei electrice de transport a costurilor serviciului de transport şi stabilirea tarifelor zonale de transport

       1. 1. (1) Tarifele de transport sunt diferite pe zone tarifare diferite, în funcţie de impactul pe care îl are introducerea sau extragerea energiei electrice în/din nodurile reţelei electrice. Acest impact se exprimă prin costul marginal nodal al transportului.

          (2) În oricare nod al reţelei electrice, costul marginal pe termen scurt reprezintă suma dintre costul marginal datorat consumului propriu tehnologic CMCPT din reţeaua electrică de transport şi costul marginal datorat congestiilor din reţeaua electrică de transport CMCON.

    2. (3) Suma costurilor marginale de la alin. (2) nu recuperează integral costul total al transportului. Acest cost se obţine prin considerarea unei componente de cost mediu calculată ca diferenţă între venitul reglementat, stabilit conform art. 62, şi venitul asigurat prin costurile marginale CMCPT şi CMCON. Costul mediu se alocă uniform pe nodurile reţelei electrice.

1. 2. (1) Costurile marginale şi cantităţile de energie electrică introduse în sau extrase din nodurile reţelei electrice de transport în decursul unui an calendaristic se determină pe baza unui număr de 24  48 de regimuri caracteristice de funcţionare a SEN.

   1. (2) Regimurile caracteristice şi perioadele de timp corespunzătoare se determină pe baza unei proceduri operaţionale elaborate de OTS şi avizate de autoritatea competentă, ţinând seama de următoarele elemente prognozate la începutul perioadei de reglementare:

      1. a) energia electrică anuală prognozată a fi produsă în fiecare centrală electrică pe baza informaţiilor primite de la producători şi/sau a înregistrărilor statistice din perioadele anterioare, în conformitate cu planurile de dezvoltare a reţelei electrice de transport şi planificarea operaţională a SEN;

      2. b) perioadele de reparaţie planificată a centralei nucleare;

      3. c) perioadele de funcţionare a centralelor de termoficare;

      4. d) funcţionarea CHE pe sezoane cu hidraulicitate diferită;

      5. e) palierele caracteristice ale curbei de sarcină (vârf de sarcină şi gol de sarcină) în zilele lucrătoare şi de sărbătoare;

      6. f) factorii de putere înregistraţi în anul anterior anului de referinţă, în staţiile electrice de 110 kV din reţeaua electrică de distribuţie;

      7. g) consumul de energie şi de putere electrică activă şi reactivă pe staţiile de 110 kV din reţeaua electrică de distribuţie;

      8. h) importul, exportul şi tranzitul de energie electrică.

   2. (3) Începând cu a doua perioadă de reglementare, autoritatea competentă poate modifica criteriile de determinare a regimurilor caracteristice, în urma unui proces de consultare transparent.

2. 3. (1) În fiecare regim caracteristic se identifică:

   1. a) noduri producătoare (G) sunt nodurile reţelei electrice în care se introduce energie electrică (soldul producţie-consum este pozitiv);

   2. b) noduri consumatoare (L) sunt nodurile reţelei electrice din care se extrage energie electrică (soldul producţie-consum este negativ).

      1. (2) Caracterul de nod producător sau consumator se poate schimba de la un regim caracteristic la altul, oricare din nodurile reţelei electrice putând fi atât producător cât şi consumator.

      2. (3) Nodurile reţelei electrice de transport se grupează pe zone tarifare, astfel:

         1. a) zonele de introducere a energiei electrice în reţea reprezintă grupări de noduri producătoare;

         2. b) zonele de extragere a energiei electrice din reţea reprezintă grupări de noduri consumatoare.

      3. (4) Criteriile de grupare a nodurilor pe zone de introducere/extragere a energiei electrice în/din reţea sunt următoarele:

         1. a) nivelul costurilor marginale datorate consumului propriu tehnologic de energie electrică este într-o marjă de variaţie de  20 % faţă de costul marginal mediu zonal aferent CPT, pentru minim 70 % din numărul de noduri din zona tarifară;

         2. b) secţiunile caracteristice de reţea includ integral una sau mai multe zone tarifare.

      4. (5) Criteriul de grupare a nodurilor pe zone de extragere a energiei electrice din reţea ţine seama şi de delimitările relevante (de exemplu, judeţe) ale reţelelor de distribuţie.

      CPTj

      4.(1) Costul marginal orar (CMrCPTi) / (CMr) al consumului propriu tehnologic din

      nodul producător (i) / nodul consumator (j), în regimul caracteristic (r), se determină ca produsul dintre variaţia incrementală a consumului propriu tehnologic de energie electrică în raport cu energia electrică introdusă în nodul (i) / extrasă din nodul (j) şi costul marginal al achiziţiei energiei electrice de la producători.

      (2) Costul marginal nodal aferent consumului propriu tehnologic se determină prin utilizarea unui software adecvat, realizat de o terţă parte şi transmis la autoritatea competentă spre informare.

      5.(1) Costul marginal orar (CMrCONi) / (CMrCONj) al eliminării congestiilor din nodul producător (i) / nodul consumator (j), în regimul caracteristic (r), se determină ca raport între variaţia incrementală a costului producţiei şi variaţia incrementală a energiei electrice introduse în nodul (i) / extrase din nodul (j).

      1. (2) Costul marginal nodal aferent eliminării congestiilor se determină prin utilizarea unui software adecvat, realizat de o terţă parte şi transmis la autoritatea competentă spre informare.

      2. (3) În cadrul fiecărei zone delimitate de secţiunea de reţea restricţionată (s), costul marginal la variaţia incrementală a energiei electrice introduse în nodul (i) se consideră egal în valoare absolută, dar de semn schimbat, cu costul marginal la variaţia incrementală a energiei electrice extrase din nodul (j).

      Secţiunea 2. Calculul tarifelor zonale de transport

      1.Pe baza costurilor marginale nodale (CMrCPTi) / (CMrCPTj) aferente consumului propriu tehnologic din reţeaua electrică de transport, corespunzătoare fiecărui regim caracteristic (r), se determină costurile marginale medii anuale (CMCPTi), (CMCPTj) pentru nodurile

      E

      Gi

      (zonele) producătoare (i) şi pentru nodurile (zonele) consumatoare (j) ale reţelei, conform formulelor:

      CM

      r CPTi

      r( 1 

      y i )

      CM CPTi

      r 

      r

      CPTj

      r( 1 

      E

      Gi

      Lj

      y i )

      (lei/MWh) (1)

      

      (lei/MWh) (2)

      CM CPTj 

      CM rE r

      r

      

      r

      unde:

      E Lj

      r

      CMCPTişi CMCPTjreprezintă costul marginal mediu anual al CPT din nodul producător (i), respectiv din nodul consumator (j) ;

      ErGienergia electrică introdusă în nodul producător (i) în regimul caracteristic (r);

      ErLjenergia electrică extrasă din nodul consumator (j) în regimul caracteristic (r);

      yicoeficient de reducere a energiei introduse în nodul producător (i) cu energia electrică achiziţionată pentru acoperirea consumului propriu tehnologic din reţeaua electrică de transport.

      2.(1) Pe baza costurilor marginale nodale (CMrCONi) / (CMrCONj) aferente eliminării, pe secţiunea de reţea (s), care delimitează zonele (l) şi (m), a congestiilor corespunzătoare fiecărui regim caracteristic (r), se determină costurile marginale medii anuale (CMCON,i), (CMCON,j) pentru nodurile (zonele) producătoare (i) şi pentru nodurile (zonele) consumatoare (j) ale reţelei, conform formulelor:

      

      jzona (l)

      CM

      E

      r r

      CONj Lj

      

      CM l CON , j    r      

      (lei/MWh) (3)

      E

      r Lj

      r

      CM

      E

      r r

      CONj Lj

      E r

      CM m CON , j    r       

      Lj

      jzona (m) (lei/MWh) (4)

      r

      

      

      E

      Gi

      CM m CON ,i r

      r CONi

      CM

      r

      r  (1 yi)

      izona (m) (lei/MWh) (5)

      EGi(1 yi)

      r

      CM

      E

      r CONi

      r(1 yi)

      izona (l)

      Gi

      CM lCON ,i

               r            

      (lei/MWh) (6)

      E

      Gi

      r(1 yi)

      r

      unde:

      CMl

      , CMm

      , CMl

      , CMm

      reprezintă costul marginal mediu anual al

      CON,i

      CON,i

      CON,j

      CON,j

      eliminării congestiilor, din nodul producător (i), respectiv nodul consumator (j) aparţinând zonelor (l) / (m) delimitate de secţiunea (s);

      i nodurile producătoare din zona (l ) sau (m);

      j nodurile consumatoare din zona (l ) sau ( m);

      (l ) şi (m) perechile de zone delimitate de fiecare secţiune de reţea (s).

      (2) Costul marginal nodal mediu anual (CMCONi), (CMCONj) aferent congestiilor se determină ca sumă a costurilor marginale nodale medii anuale pe toate secţiunile de reţea (s).

      3.(1) Costul marginal nodal total al transportului (CMTotal) reprezintă suma dintre costul marginal al consumului propriu tehnologic CMCPTşi costul marginal al congestiilor CMCONpentru nodurile (zonele) producătoare (i) şi nodurile (zonele) consumatoare (j) ale reţelei de transport conform formulei:

      CMTotal,i = CMCPT,i +CMCON,i ; CMTotal,j = CMCPT,j +CMCON,j (lei/MWh) (7)

      (2) Costul transportului aferent costurilor marginale nodale totale (CCM,Total) se determină ca sumă a produselor între costurile marginale nodale totale (CMTotal,i), (CMTotal,j) şi energiile EGi,ELjintroduse în / extrase din nodurile (zonele) producătoare

      (i) / nodurile (zonele) consumatoare (j) ale reţelei, conform formulei:

      CCM ,Total

      

      i

      CMTotal ,i EGi (1 yi ) 

      j

      CMTotal , j ELj

      (lei) (8)

3. 4. Componenta tarifară nodală de cost mediu (Cmed) se defineşte astfel:

   E

   Gi

   C V reglementa

   t C CM ,Total

   (lei/MWh) (9)

   unde:

   med

   

   i E Lj

   *( 1 y ) *

   i j

   Vreglementatreprezintă venitul reglementat calculat în conformitate cu Art. 62 din metodologie

   EGi*,ELj*reprezintă energiile introduse în / extrase din nodurile (zonele) producătoare (i)

   / nodurile (zonele) consumatoare (j) ale reţelei, cu excepţia importului/exportului.

4. 5. Tariful zonal de transport (tGi) de introducere a energiei electrice în nodul producător (i) se determină ca sumă între costul marginal CMCPTişi CMCONidin nodul producător (i) şi componenta de cost mediu Cmed:

   tGi = CMCPTi + CMCONi+ Cmed(lei/MWh) (10)

5. 6. Tariful zonal de transport (tLj) de extragere a energiei electrice din nodul consumator (j) se determină ca sumă între costul marginal CMCPTjşi CMCONjdin nodul consumator (j) şi componenta de cost mediu Cmed:

tLj = CMCPTj + CMCONj+ Cmed(lei/MWh) (11)

35

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește