METODOLOGIE din 11 noiembrie 2022

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 17/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL SANATATIIMINISTERUL MUNCII SI SOLIDARITATII SOCIALE
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1128 din 23 noiembrie 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulARE LEGATURA CUORDIN 2692 17/08/2023
ActulACTUALIZEAZA PEMETODOLOGIE 11/11/2022
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Notă
Aprobată prin ORDINUL nr. 3.423/2.128/2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1128 din 23 noiembrie 2022.
 + 
Articolul 1Evaluarea psihologică a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire se poate face în cadrul sistemului de sănătate public sau privat. + 
Articolul 2Evaluarea psihologică se realizează de către un psiholog care deține atestat de liberă practică în treapta profesională specialist sau principal și exercită profesia prin una dintre formele legale prevăzute de Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările și completările ulterioare.(la 25-08-2023,
Articolul 2 a fost modificat de Punctul 2., Articolul I din ORDINUL nr. 2.692 din 17 august 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 25 august 2023
)
 + 
Articolul 3(1)Obiectivele și procedurile utilizate în evaluarea psihologică pentru soluționarea cererii instanței sunt următoarele:a)evaluarea prin mijloace specifice psihologiei clinice a prezenței, intensității și persistenței unor tulburări din spectrul psihopatologic, prin investigarea disfuncțiilor prezente la nivel cognitiv, emoțional, motivațional și comportamental, precum și a modalității în care acestea afectează capacitatea de decizie a persoanei;b)evaluarea gradului/nivelului de dizabilitate psihosocială privind abilitatea de a asimila informații, de a elabora raționamente și judecăți, de a formula o decizie și de a comunica această decizie altor persoane;c)psihologul respectă structura, etapele, procedurile, metodologia și termenele de realizare a evaluării psihologice.(2)Psihologul identifică, obține și utilizează corect datele și informațiile relevante pentru atingerea obiectivelor, folosind mai multe surse. Acesta solicită și analizează documente relevante pentru soluționarea cererii instanței.(3)În realizarea evaluării psihologice, psihologul:a)deține o paletă adecvată de instrumente, metode, tehnici și abordări cantitative și calitative pentru fundamentarea științifică a opiniilor de specialitate privind investigarea psihologică a statusului mental, al competenței (abilitatea de a lua decizii informate) și a voinței proprii;b)utilizează instrumente, probe, teste psihometrice avizate de Colegiul Psihologilor din România, cu caracteristici psihometrice cunoscute pentru populația din care face parte persoana evaluată. Atunci când nu există instrumente care să îndeplinească aceste condiții, psihologii utilizează metode, tehnici, abordări, instrumente care au o fundamentare științifică recunoscută de comunitatea profesională internațională și precizează limitele rezultatelor și interpretărilor derivate din absența acestor informații;c)evaluează prezența simptomelor și manifestărilor clinice specifice unor tulburări severe de ordin psihopatologic, care pot afecta sever capacitatea de decizie a persoanei investigate, precum:(i)prezența ideației delirante;(ii)prezența halucinațiilor auditive și/sau vizuale;(iii)comportamentul dezorganizat;(iv)capacitatea redusă de autoconștientizare (insight) a bolii;(v)disfuncții cognitive severe;(vi)tulburările de percepție și senzorio-motorii;(vii)alte manifestări clinice specifice.d)evaluează, concomitent, statusul mental și, implicit, competențele persoanei investigate. Pentru competență se au în vedere constructe precum:(i)capacitatea de înțelegere, cu referire la abilitatea de a înțelege informațiile legate de actele juridice civile; include abilitatea de a-și aminti și înțelege cuvintele și frazele prezentate recent și de a demonstra această înțelegere prin parafrazarea informației primite;(ii)capacitatea de a aprecia realist, cu referire la abilitatea de a adapta informația primită la „situația personală“ și de a surprinde varianta care ar putea aduce un beneficiu personal;(iii)capacitatea de judecată, cu referire la abilitatea de a evalua diferite alternative în legătură cu dispunerea de bunuri și întocmirea unui act juridic civil, prin intermediul integrării, procesării și analizării informației, pentru a le putea compara din punctul de vedere al posibilelor consecințe și al impactului asupra vieții de zi cu zi. Judecata este operaționalizată în privința competenței drept abilitatea de a formula explicații raționale, de a procesa informația în mod logic și adecvat sau de a manipula informația în mod rațional;(iv)abilitatea de exprimare a unei opțiuni, cu referire la abilitatea de a formula explicații raționale, de a procesa informația în mod logic și adecvat sau de a manipula informația în mod rațional. + 
Articolul 4(1)Evaluarea psihologică va cuprinde mențiuni privind starea anterioară de sănătate fizică a persoanei, care poate influența starea și capacitatea psihică a acesteia, și va include:a)nivelul dezvoltării intelectuale – se vor avea în vedere eventualele deficite ale funcțiilor intelectuale, precum raționamentul, rezolvarea problemelor, planificarea, gândirea abstractă, judecata, învățarea în mediul școlar și învățarea din experiență, confirmate atât prin evaluări clinice, cât și prin teste de inteligență standardizate, individualizate;b)nivelul funcționării adaptative – se vor avea în vedere eventualele deficite ale funcțiilor adaptative, cu referire la capacitatea unei persoane de a întruni standardele comunității privind independența socială și responsabilitatea socială, în comparație cu alte persoane cu vârstă și fond sociocultural similare. Funcționarea adaptativă implică raționament adaptativ în trei domenii: conceptual, social și practic, după cum urmează:(i)domeniul conceptual (educațional) include, printre altele, următoarele competențe: memorie, limbaj, citire, scriere, raționament matematic, achiziția cunoștințelor practice, rezolvarea problemelor și judecarea situațiilor noi;(ii)domeniul social implică, printre altele: conștientizarea gândurilor, sentimentelor și experiențelor altora; empatia; abilitățile de comunicare interpersonală; abilitățile privind relațiile de prietenie; raționamentul social;(iii)domeniul practic implică, printre altele: învățarea și managementul propriei persoane în situații întâlnite pe parcursul vieții, inclusiv îngrijirea personală; responsabilitățile care țin de serviciu; administrarea banilor; recreerea; autocontrolul comportamentului; organizarea sarcinilor școlare și la locul de muncă.(2)Psihologul stabilește funcționarea adaptativă folosind atât evaluarea clinică, cât și măsurătorile individualizate, adecvate cultural și relevante din punct de vedere psihometric, astfel:a)are în vedere faptul că eficiența capacității intelectuale, educația, motivarea, socializarea, trăsăturile de personalitate, oportunitățile vocaționale, experiența culturală și afecțiunile medicale generale sau tulburările mintale comorbide influențează funcționarea adaptativă;b)prezintă argumente în formularea concluziilor și recomandărilor. Recomandările trebuie să cuprindă propunerea privind consilierea juridică la persoanele cu status mental afectat ușor sau moderat și cu o competență restrânsă sau propunerea privind măsura tutelei speciale la persoanele cu status mental afectat sever și care nu au competență;c)precizează limitele concluziilor sau opiniilor exprimate, derivate din tipul instrumentelor de evaluare și caracteristicile psihometrice ale acestora, din gradul și modul de implicare al persoanelor participante la demers, din gradul de acces la alte surse de informații, documente, înscrisuri sau probe necesare fundamentării opiniilor de specialitate sau din orice alți factori care pot afecta validitatea evaluării. Atunci când accesul la anumite informații relevante, pentru a răspunde obiectivelor evaluării, a fost imposibil sau limitat, precizează demersurile întreprinse pentru obținerea acestor date și impactul pe care lipsa acestor informații îl are asupra concluziilor;d)ia în considerare și explică datele și opiniile alternative sau care par contradictorii în raport cu concluziile și opiniile formulate;e)utilizează un limbaj accesibil persoanelor fără pregătire de specialitate și evită jargonul;f)acordă atenție calității redactării raportului, corectitudinii exprimării sub raport gramatical și stilistic, evitând exprimările tendențioase, peiorative, neglijente sau colocviale și erorile de tehnoredactare. + 
Articolul 5În redactarea raportului de evaluare psihologică privind evaluarea dizabilității psihosociale în vederea stabilirii statusului mental prezent și al competenței, psihologul respectă următoarele cerințe:a)utilizează o structură logică și ușor de urmărit a raportului de evaluare, folosind un limbaj tangibil/comprehensibil;b)precizează scopul raportului, solicitantul expertizei sau evaluării, data la care s-a primit solicitarea sau dispoziția organului judiciar, după caz, data la care raportul trebuie depus;c)oferă datele de identificare ale psihologului care efectuează evaluarea, specialitatea și nivelul de competență al acestuia. Oferă informațiile de identificare a persoanei evaluate, datele la care au avut loc ședințele de evaluare și durata acestora;d)precizează toate sursele de informații utilizate;e)precizează obiectivul evaluării;f)precizează clar, specific și complet metodologia utilizată. Descrie cu acuratețe etapele procesului, procedurile utilizate și probele aplicate;g)precizează observațiile, constatările, rezultatele pe care se fundamentează afirmațiile din raport, stabilește conexiunile și specifică raționamentele profesionale care leagă datele de concluzii;h)atunci când descrie evenimente, comportamente sau caracteristici ale persoanei examinate, include, ori de câte ori este posibil, mai multe surse de informații. Atribuie informațiile surselor din sau de la care provin;i)atunci când utilizează informații relatate de persoana evaluată, le coroborează cu date provenite din alte surse pentru a formula o opinie. Evită să se bazeze excesiv pe o singură sursă de informații;j)sintetizează informațiile psihologice relevante din perspectiva evaluării clinice, a statusului mental și al funcționalității persoanei evaluate și evită încărcarea raportului cu date nerelevante pentru obiectivele raportului.  + 
Articolul 6(1)Redactarea raportului de evaluare psihologică privind evaluarea dizabilității psihosociale, în vederea stabilirii gradului de afectare a statusului mental și al competenței, respectă standardele impuse oricărei evaluări psihologice fundamentate științific și trebuie să ofere informații și argumente solide, care să fie utile în luarea hotărârilor privind măsurile de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități psihosociale. (2)Raportul de evaluare psihologică trebuie să prezinte cu claritate demersul întreprins, procedurile utilizate pentru culegerea datelor, dovezile și raționamentele care stau la baza concluziilor, având în vedere impactul acestor decizii.(3)În situația în care raportul de evaluare psihologică este supus reexaminărilor și/sau criticii în cadrul supervizării profesionale, aceste aspecte trebuie menționate. + 
Articolul 7(1)Este indicat ca raportul de evaluare psihologică să cuprindă date privind descrierea din perspectivă psihologică a elementelor specifice tabloului psihopatologic. În baza instrumentelor psihometrice aplicate și a observaților clinice se va urmări descrierea cât mai adecvată a tuturor fenomenelor de ordin psihopatologic care pot afecta capacitatea de decizie a persoanei.(2)Raportul de evaluare psihologică conține un opis al documentelor.
 + 
Articolul 8Furnizorii de servicii medicale aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate nu încasează sume pentru documentele medicale necesare evaluării și reevaluării psihologice în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire eliberate potrivit domeniului de competență, în urma serviciilor acordate.(la 25-08-2023,
Actul a fost completat de Punctul 3., Articolul I din ORDINUL nr. 2.692 din 17 august 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 25 august 2023
)
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x