METODOLOGIE DE LUCRU din 23 noiembrie 2009

privind planificarea strategică şi planificarea bugetară pe programe în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor



1. IntroducerePrezenta metodologie îşi propune să furnizeze un suport tehnic cu privire la derularea activităţii de planificare strategică şi planificare bugetară pe programe la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), astfel încât să se asigure o desfăşurare coerentă a acestor activităţi la nivelul ministerului.În cadrul acestei metodologii se regăseşte o nouă abordare a procesului de elaborare a Planului strategic al MAI, ce are drept scop transformarea acestuia într-un real instrument de management pentru factorii de decizie ai fiecărui sector de activitate al ministerului, care să contribuie la creşterea calităţii generale a serviciilor de la nivelul ministerului.Până în prezent, în procesul de elaborare şi actualizare a planurilor strategice ale MAI au fost utilizate instrucţiunile şi recomandările prezentate în Metodologia de planificare strategică pentru elaborarea componentei de management şi a componentei de programare bugetară, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.807/2006 pentru aprobarea Componentei de management din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituţiilor administraţiei publice de la nivel central, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 158/2008 pentru aprobarea Componentei de programare bugetară din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituţiilor administraţiei publice de la nivel central. Cu toate acestea, au fost evidenţiate o serie de probleme, printre care:● neconcordanţe între cele două componente care alcătuiesc Planul strategic al MAI, respectiv o armonizare redusă între direcţiile de activitate structurate prin Componenta de management şi dezvoltarea programelor bugetare din cadrul Componentei de programare bugetară;● existenţa de priorităţi, probleme şi obiective diferite pentru fiecare sector de activitate de la nivelul ministerului (unele dintre acestea sunt atât de diferite încât nu pot fi abordate printr-un singur document strategic);● existenţa unei neconcordanţe între obiectivele stabilite şi indicatorii de performanţă definiţi în cadrul direcţiilor de activitate ale ministerului (din aceste considerente, un factor de decizie nu poate urmări firul logic existent între obiective – activităţi rezultatele propuse şi indicatorii de performanţă);● dimensiunea mare a Planului strategic al MAI, ceea ce face ca acesta să fie dificil de utilizat de către departamentele de specialitate ale ministerului şi de către factorii de decizie;● dificultatea urmăririi şi evaluării de către fiecare factor de decizie a rezultatelor propriului sector de activitate, datorită faptului că într-un singur document de planificare sunt tratate toate sectoarele de activitate ale MAI.Pentru a răspunde acestor probleme, precum şi necesităţii transformării Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013 într-un instrument de management pentru factorii de decizie, prezenta metodologie prevede elaborarea la nivelul MAI de planuri strategice sectoriale pe fiecare domeniu de activitate gestionat de minister, urmând ca informaţiile fundamentale identificate în acestea să fie reunite de o manieră integrată de către Unitatea de politici publice (UPP) în cadrul Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013.2. Structura planurilor strategice sectoriale elaborate la nivelul MAIPlanurile strategice care vor fi elaborate pentru fiecare domeniu prioritar al MAI, domenii stabilite în anexa D, vor avea următoarea structură:1. Mandat – declaraţie care derivă din acte normative, politici guvernamentale, documente de politici publice şi care statuează aria sa de competenţă. Dimensiune recomandată: 1 paragraf.2. Viziune – obiectivul general pe termen lung, situaţia spre care se tinde în respectivul sector de activitate. Dimensiune recomandată: 1 paragraf.3. Valori comune – Valorile împărtăşite de angajaţi şi management. Dimensiune recomandată: 1 paragraf.4. Analiza mediului intern – scurtă prezentare coerentă a mediului intern al sectorului de activitate. Se analizează resursele financiare, umane, materiale şi tehnice, precum şi coerenţa instituţională într-un format sintetizat. Se recomandă utilizarea analizei SWOT*1). Dimensiune recomandată: maximum 4 pagini.–––*1) Analiza SWOT – presupune strângerea de informaţii privind sectorul de activitate respectiv şi categorizarea lor sub forma: puncte forte (sarcinile realizate de către personalul departamentelor de specialitate, în mod eficient şi responsabil; considerentele pe care structurile sectorului respectiv şi-au construit reputaţia în trecut; chestiunile în privinţa cărora alte instituţii publice solicită consultanţă); puncte slabe (domeniile în care rezultatele obţinute în sectorul de activitate sunt insuficiente); oportunităţi (direcţiile viitoare profitabile pentru sectorul de activitate prin maximizarea punctelor sale forte şi eliminarea punctelor slabe) şi ameninţări (piedici în buna funcţionare a sectorului de activitate). Punctele forte şi slabe sunt evidenţiate în urma evaluării sectorului de activitate respectiv, iar oportunităţile şi ameninţările privesc manifestările relaţiei dintre sectorul de activitate şi mediul său extern.5. Analiza mediului extern – se prezintă factorii externi care pot influenţa dezvoltarea sectorului de activitate respectiv şi pot accelera sau împiedica obţinerea rezultatelor estimate. Se prezintă într-un format sintetizat. Se recomandă utilizarea metodei PESTLE*2). Dimensiune recomandată: maximum 4 pagini.––––*2) Metoda PESTLE – presupune identificarea diferitelor componente ale mediului extern care influenţează şi sunt influenţate de activitatea sectorului public, precum şi caracterizarea relaţiilor dintre componentele mediului ambiant extern şi sectorul de activitate, prin prisma variabilelor sau a factorilor de natură: politică (sistemul politic intern, sursele de putere şi influenţă); economică (bugetul aprobat, structura, managementul şi practicile financiare), socială (cultura instituţională, metode organizaţionale şi de muncă, natura şi gradul de acceptabilitate a serviciilor oferite); tehnologice (echipamentele şi tehnicile existente, avantajele şi oportunităţile oferite de utilizarea acestora); legislative şi de mediu.6. Priorităţi pe termen mediu – se prezintă priorităţile pe termen mediu ale respectivului domeniu de activitate, în acord cu Programul de guvernare, alte documente de politici publice sau angajamente instituţionale. Numărul acestora este limitat, iar prioritizarea se reflectă în modul de alocare a resurselor. Dimensiune recomandată: jumătate de pagină.7. Direcţia de activitate – se vor detalia următoarele aspecte:7.1. Situaţia curentă – se face o scurtă descriere a situaţiei curente în respectivul domeniu de activitate, astfel încât să se obţină o imagină clară asupra acestuia. În acest sens vor fi prezentate:● informaţii privind starea de fapt a sectorului de activitate supus analizei;● date statistice care să susţină informaţiile prezentate;● indicatorii stabiliţi (în vederea clarificării cadrului teoretic şi conceptual privitor la indicatorii de performanţă, se recomandă consultarea informaţiilor asociate, descrise în anexa A la prezenta metodologie).Dimensiunea recomandată: maximum 2 pagini.7.2. Obiective – se prezintă atât obiectivele generale (sunt în acord cu direcţiile de acţiune corespunzătoare obiectivelor sectoriale desprinse din Programul de guvernare), cât şi obiectivele specifice care revin structurilor de specialitate din respectivul domeniu de activitate pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor generale. Obiectivele vor fi formulate SMART. Dimensiunea recomandată: 1 pagină.7.3. Instituţii subordonate – sunt prezentate instituţiile subordonate, în coordonarea sau sub autoritatea ministerului (al căror buget este inclus în bugetul ministerului), precum şi rolul acestora pentru atingerea obiectivelor din sectorul de activitate respectiv. Dimensiunea recomandată: maximum 3 pagini.7.4. Acte normative şi documente de politici publice relevante – sunt prezentate actele normative şi documentele de politici publice relevante pentru sectorul de activitate. Dimensiunea recomandată: 1 pagină.7.5. Acte normative şi documente de politici publice planificate/ce urmează a fi elaborate – sunt menţionate proiectele de acte normative şi documente de politici publice care urmează a fi elaborate sau care sunt în proces de elaborare, cu importanţă pentru sectorul de activitate. Se va preciza calitatea instituţiei (iniţiator, coiniţiator etc.), precum şi, dacă este cazul, celelalte instituţii responsabile cu elaborarea şi termenul estimat pentru aprobarea acestora. Dimensiune recomandată: 1 pagină.7.6. Programe bugetare care finanţează domeniul de activitate – se prezintă programul bugetar care finanţează respectivul domeniu de activitate (codul şi denumirea programului bugetar, descrierea programului bugetar, procentul din buget alocat respectivului domeniu de activitate). Fiecare program bugetar urmează apoi a fi detaliat conform subpct. 7.6.1-7.6.4. Dimensiune recomandată: 1 pagină.7.6.1. Finanţarea programului bugetar – se prezintă datele financiare ale programului, actualizate conform bugetului aprobat pe 2009, şi estimări pentru perioada 2010-2013. Dimensiune recomandată: 1 pagină.7.6.2. Obiective program bugetar – sunt menţionate obiectivele ce urmează a fi atinse prin implementarea programului bugetar. Acestea vor fi în număr limitat, maximum 3 obiective pentru un program. Dimensiune recomandată: jumătate de pagină.7.6.3. Măsuri de implementare – sunt descrise măsurile concrete de implementare, rolul departamentelor de specialitate şi se menţionează dacă programul respectiv are un impact transsectorial, implementarea acestuia necesitând susţinere şi din partea altor instituţii publice. Dimensiune recomandată: 2 pagini.7.6.4. Rezultate şi indicatori – sunt prezentate rezultatele politicii şi rezultatele acţiunii, precum şi indicatorii corespunzători, menţionându-se nivelul estimat al acestora. Se recomandă prezentarea acestor date prin utilizarea modelului "fişă indicatori program", prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 158/2008. Dimensiune recomandată: 1 pagină.8. Monitorizarea planului strategic sectorial – se precizează structura din cadrul sectorului de activitate respectiv competentă să întocmească şi să transmită rapoartele de progres solicitate de către UPP, pe baza cărora se vor întocmi rapoartele de monitorizare ale planului strategic sectorial. Rapoartele de progres se vor întocmi pe baza analizei modului de îndeplinire a măsurilor stabilite prin planurile de acţiuni anuale pentru implementarea planului strategic sectorial.9. Planul de acţiuni pentru implementarea planului strategic sectorial – se va completa macheta prezentată în anexa B la prezenta metodologie.3. Etapele elaborării planurilor strategice sectoriale în cadrul MAIÎn elaborarea fiecărui plan strategic sectorial al MAI vor fi parcurse următoarele etape:Etapa 1Se va constitui câte un grup de lucru pentru fiecare domeniu de activitate (care corespund direcţiilor de activitate definite în Planul strategic al MAI). Grupul de lucru va fi compus din reprezentanţi ai structurilor aflate sub coordonarea directă a fiecărui secretar de stat şi câte un reprezentant al UPP, în vederea colaborării pentru elaborarea planului strategic pe sectorul de activitate respectiv.Etapa 2Reprezentanţii astfel desemnaţi pentru fiecare grup de lucru vor realiza analizele sectoriale necesare, vor defini cu claritate obiectivele, activităţile, rezultatele şi indicatorii de performanţă, în conformitate cu priorităţile stabilite de factorii de decizie. În acest scop este recomandabilă utilizarea următoarelor metode şi tehnici de lucru:● analiza SWOT;● arborele problemei;● analiza PESTLE etc.Etapa 3În vederea elaborării planurilor strategice sectoriale va exista o legătură directă între grupul de lucru, Direcţia generală financiară din cadrul MAI şi reprezentanţii UPP. O astfel de colaborare între grupul de lucru şi Direcţia generală financiară va conduce la realizarea unei versiuni preliminare a planurilor strategice sectoriale, printr-o corelare adecvată a obiectivelor propuse cu resursele financiare necesare îndeplinirii acestora.Etapa 4Versiunea preliminară a planului strategic sectorial va fi transmisă directorilor structurilor aflate sub coordonarea directă a fiecărui secretar de stat, în vederea analizării şi asumării. După obţinerea acordului directorilor structurilor de specialitate, planul strategic sectorial va fi transmis de către grupul de lucru către secretarul de stat în responsabilitatea căruia se află sectorul de activitate analizat, pentru aprobare.Etapa 5Fiecare secretar de stat, în funcţie de domeniul aflat în responsabilitate, va analiza informaţiile cuprinse în planul strategic sectorial şi va propune, dacă este cazul, eventuale modificări şi ajustări pe care le va retransmite grupului de lucru pentru a acţiona în consecinţă. În acest caz, documentul va fi revizuit pe baza recomandărilor formulate de către secretarul de stat, urmând a fi retransmis acestuia în vederea aprobării.Etapa 6Fiecare plan strategic sectorial, aprobat de către secretarul de stat care se ocupă de respectivul domeniu de activitate, va fi transmis către UPP, care va integra datele sintetice din planurile strategice sectoriale într-un document unic, respectiv Planul strategic al MAI pentru perioada 2010-2013.Etapa 7Varianta integrată a Planului strategic al MAI, aprobată de fiecare secretar de stat pe propriul domeniu de activitate, va fi transmisă spre informare Secretariatului General al Guvernului şi Ministerului Finanţelor Publice. Cele două instituţii vor formula puncte de vedere asupra documentului în termen de 7 zile lucrătoare de la data primirii acestuia. Necomunicarea în termenul precizat a eventualelor observaţii şi propuneri se va interpreta ca un aviz tacit favorabil asupra formei şi conţinutului Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013.Etapa 8Forma integrată finală a Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013 va fi înaintată ministrului administraţiei şi internelor spre verificare şi aprobare finală. Versiunea integrată va include şi Planul de acţiuni pentru implementarea Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013. După aprobare prin ordin al ministrului, Planul strategic al MAI pentru perioada 2010-2013 va fi publicat pe pagina de internet a ministerului.Etapa 9Forma finală a Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013 va fi supusă unei monitorizări anuale de către UPP, prin utilizarea instrumentului de monitorizare integrată prezentat într-o formă sintetizată în anexa C la prezenta metodologie, sub formă tabelară, reunind ansamblul elementelor esenţiale cuprinse în Programul de guvernare şi în Planul strategic al MAI. Rapoartele de monitorizare întocmite de către UPP vor fi prezentate fiecărui secretar de stat, precum şi ministrului administraţiei şi internelor.4. ConcluziiPrin prezenta metodologie UPP şi-a propus eficientizarea realizării concertate a obiectivelor sectoriale, prin parcurgerea logică a etapelor ce conduc la elaborarea şi gestionarea Planului strategic al MAI. Prin intermediul acestei metodologii se doreşte transformarea Planului strategic al MAI într-un instrument real de management pentru factorii de decizie ai fiecărui sector de activitate al ministerului, menit să asigure standardul necesar de calitate a serviciilor la nivelul ministerului.În partea introductivă a acestei metodologii am evidenţiat studiul comparativ între procesul managementului actual de elaborare a Planului strategic al MAI (în baza instrucţiunilor şi recomandărilor prezentate în cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 1.807/2006, respectiv Hotărârii Guvernului nr. 158/2008) şi noua viziune a UPP cu privire la ameliorarea modului actual de lucru, având drept finalitate elaborarea Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013, prin regruparea informaţiilor esenţiale cuprinse în planurile strategice ce vor fi elaborate pentru fiecare sector de activitate al ministerului.Pentru a creiona într-un mod logic şi argumentat propunerea noastră, am prezentat în continuare structura planurilor strategice sectoriale elaborate în cadrul MAI, urmată de elaborarea succesiunii logice a etapelor necesare elaborării versiunii integrate a Planului strategic al MAI.În contextul celor prezentate, rolul UPP constă în asigurarea procesului de coordonare, consultare şi monitorizare a versiunii finale integrate a Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013, contribuind astfel la garantarea calitativă a gestionării armonizate a elementelor fundamentale conţinute în planurile strategice sectoriale şi în Programul de guvernare.Pe perioada 2010-2013, UPP va realiza monitorizări anuale ale planurilor strategice sectoriale, urmărind:● stadiul îndeplinirii obiectivelor;● costurile aferente;● rezultatele obţinute;● motivele neîndeplinirii obiectivelor;De asemenea, UPP va formula propuneri de îmbunătăţire şi o eventuală revizuire a obiectivelor propuse. Rezultatele vor fi prezentate fiecărui factor de decizie, pentru propriul sector de activitate, şi ministrului administraţiei şi internelor, în forma integrată.Valoarea adăugată a prezentei metodologii constă pe de o parte în avantajul corelării logice a obiectivelor sectoriale desprinse din Programul de guvernare cu bugetele aferente acestora, iar pe de altă parte prin armonizarea integrată a elementelor esenţiale cuprinse în planurile strategice sectoriale (obiective, activităţi, rezultate, indicatori, buget, termene, responsabili) în Planul strategic al MAI. Varianta propusă mai prezintă şi avantajul major al utilizării unui instrument de monitorizare convivial, ce permite monitorizarea globală anuală a ansamblului elementelor conţinute în documentul integrat. + 
Anexa AINDICATORI DE PERFORMANŢĂDefiniţieIndicatorii de performanţă reprezintă etaloane de măsură care permit examinarea şi indicarea viabilităţii strategiei de performanţă, în vederea realizării obiectivelor precise ce decurg din aceasta. Indicatorii rezumă o informaţie simplă şi clară, plecând de la sisteme complexe.Indicatorii oferă o informaţie specifică măsurată la un moment precis; aceştia oferă imaginea evoluţiei şi anticipării performanţei unei organizaţii.Indicatorii de performanţă permit măsurarea performanţei pentru fiecare acţiune întreprinsă, în vederea atingerii unui obiectiv propus. Sunt deci date cantitative, care măsoară eficienţa sau eficacitatea unei acţiuni precise.Scopul alegerii şi utilizării indicatorilor de performanţă O organizaţie nu poate ameliora efectiv decât ceea ce poate măsura şi compara.Sunt 5 motive pentru care trebuie măsurată performanţa:● reduce incertitudinea;● stabilizează informaţia;● facilitează comunicarea;● dinamizează capacitatea de reflectare (gândirea);● contribuie la o mai bună stăpânire (controlare) a riscului.Importanţa măsurării performanţelor● Este parte componentă a strategiei instituţiei şi permite evaluarea gradului de implementare a acesteia.● Măsurarea performanţei permite dirijarea/coordonarea implementării strategiei instituţiei.● Contribuie la luarea deciziilor pe baza faptelor (rezultatelor evidente).● Clasifică probleme existente: acolo unde este nevoie de îmbunătăţire şi dacă activităţile clasificate au contribuit la îmbunătăţire.Clase de indicatori● indicatori de intrare (input);● indicatori de ieşire (output);● indicatori de proces;● indicatori de valoare adăugată.Măsurarea performanţelor va permite coordonarea implementării, precum şi oferirea informaţiei obiective conducerii pentru adoptarea deciziilor corecte pe anumite direcţii de activitate. De asemenea, metoda nouă de lucru facilitează procesul de identificare a problemelor existente şi a sectoarelor unde este nevoie de intervenţii privind ameliorarea situaţiei, precum şi de apreciere în ce măsură activităţile planificate şi-au atins scopul.Exemple de indicatori de performanţă● Exemplul nr. 1: Implementarea de proiecte cu finanţare comunitară în domeniul reformei administraţiei publiceObiectiv de performanţă: Implementarea unui număr cât mai mare de proiecte cu finanţare comunitară în domeniul administraţiei publice, ca urmare a acceptării cererii de finanţareIndicator de performanţă: Numărul de cereri de finanţare acceptate din totalul celor prezentate spre aprobare, de-a lungul unei perioade de timp bine determinate (6 luni, 1 an).Acest indicator este pertinent, deci măsurabil, întrucât permite cuantificarea numărului de cereri de finanţare depuse şi a celor aprobate, precum şi a raportului dintre cele aprobate şi cele depuse (acest raport reprezintă un indice al calităţii şi pertinenţei proiectelor cu finanţare comunitară, deci un indice al performanţei pe această direcţie). Indicatorul este asociat obiectivului propus, fiind un instrument precis şi de calitate, care permite măsurarea performanţei cu privire la calitatea proiectelor depuse spre finanţare din fondurile structurale. Măsurarea se va face la intervale de timp bine determinate, ceea ce permite compararea rezultatelor înregistrate de la o perioadă la alta şi deci evoluţia performanţei în timp pe direcţia obiectivului propus.Rezultatul măsurabil va permite stabilirea performanţei proiectelor prezentate spre finanţare comunitară, prin cuantificarea proiectelor acceptate din totalul proiectelor prezentate (în %) în perioada respectivă, propusă pentru măsurare.Rezultatul astfel obţinut poate fi comparat de la o perioadă la alta, monitorizând astfel evoluţia (progresul sau regresul) înregistrată cu privire la acceptarea cererilor de finanţare comunitară.● Exemplul nr. 2: Procesul de simplificare administrativă în cazul accidentelor rutiereObiectiv de simplificare administrativă: Îmbunătăţirea cadrului legal cu privire la administrarea accidentelor rutiere prin introducerea constatului amiabil şi transferul soluţionării tamponărilor uşoare de la poliţia rutieră către societăţile de asigurări.Obiectiv de performanţă: Impactul introducerii constatului amiabil şi a transferului tamponărilor uşoare de la poliţia rutieră către societăţile de asigurări asupra simplificării administrative a cadrului legal cu privire la administrarea accidentelor rutiere. Cu alte cuvinte, acest obiectiv poate fi simplificat la formularea următoare: reducerea cazurilor de tamponări uşoare înregistrate la poliţia rutieră, ca urmare a introducerii constatului amiabil şi a transferului tamponărilor uşoare de la poliţia rutieră către societăţile de asigurări.Indicator de performanţă propus: Numărul (procentajul) cazurilor de tamponare uşoară înregistrate de către poliţia rutieră din totalul acestora, identificate de-a lungul unei perioade de timp bine determinate (de exemplu: 6 luni, 1 an).Acest indicator este pertinent, deci măsurabil, întrucât permite cuantificarea numărului total de cazuri de tamponare uşoară, precum şi a celor înregistrate de către poliţia rutieră, ca urmare a introducerii constatului amiabil şi a transferului tamponărilor uşoare de la poliţia rutieră către societăţile de asigurări.Indicatorul este asociat obiectivului propus, fiind un instrument precis şi de calitate, care permite măsurarea performanţei cu privire la eficacitatea introducerii constatului amiabil şi a transferului tamponărilor uşoare de la poliţia rutieră către societăţile de asigurări. Mai precis, acest indicator permite măsurarea cu precizie relativă a impactului introducerii constatului amiabil şi a transferului tamponărilor uşoare asupra simplificării cadrului legal cu privire la administrarea accidentelor rutiere.Măsurarea se va face la intervale de timp bine determinate, ceea ce permite compararea rezultatelor înregistrate de la o perioadă la alta şi deci evoluţia performanţei în timp, pe direcţia obiectivului propus.Rezultatul astfel obţinut poate fi comparat de la o perioadă la alta, monitorizând astfel evoluţia (progresul sau regresul) înregistrată cu privire la reducerea sau creşterea cazurilor de tamponări uşoare înregistrate la poliţia rutieră. În egală măsură, indicatorul de performanţă ales permite compararea rezultatelor înregistrate la nivel naţional cu cele înregistrate în alte state membre ale Uniunii Europene, în urma implementării constatului amiabil şi a transferului tamponărilor uşoare, din perspectiva simplificării cadrului legal cu privire la administrarea accidentelor rutiere.Recomandări● Numărul indicatorilor, ca şi al obiectivelor trebuie să fie limitat (în medie 2 indicatori asociaţi fiecărui obiectiv).● Pentru fiecare indicator vor fi afişate o valoare anuală a activităţii, precum şi o ţintă pe termen mediu (de exemplu: 1-5 ani).Indicatori de performanţă minimaliPrin acelaşi document se pot stabili şi indicatorii de performanţă minimali pe care trebuie să îi atingă/măsoare unitatea pentru ca activitatea să fie considerată bună.Exemple de indicatori de performanţă● Reducerea timpului de intervenţie la evenimente care aduc atingere ordinii şi liniştii publice● Creşterea cu 3% a procentului de identificare în cauzele penale cu autori necunoscuţi● Reducerea cu 5% a numărului infracţiunilor comise cu violenţă la nivelul judeţului● Creşterea cu 5% a procentului de recuperare a prejudiciilor aduse bugetului de stat, prin comiterea infracţiunilor economico-financiare● Reducerea cu 3% a accidentelor de circulaţie şi a consecinţelor acestora● Reducerea braconajului piscicol şi forestier pe teritoriul judeţului● Reducerea timpului de soluţionare a anchetelor● Apărarea patrimoniului privat şi public● Reducerea cu 5% a furturilor din locuinţe, societăţi comerciale şi de autoturisme;● Reducerea infracţiunilor stradale cu 3% şi reducerea infracţiunilor de mare violenţă cu 5%. + 
Anexa BPLANUL DE ACŢIUNIpentru implementareaPlanului strategic sectorial pentru perioada 2010-2013Capitol nr. (descriere)

– Model de aplicaţie –Capitolul nr. 22 – REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

GHID DE COMPLETARE A MACHETEI1. Conţinutul documentuluiDocumentul tabelar conţine 7 coloane (fără cea referitoare la estimarea bugetară), dispuse în formă logică, conţinând următoarele rubrici: obiective, obiective specifice, activităţi, indicatori de performanţă, termen şi structuri responsabile. Există o corelaţie logică între Programul de guvernare şi elementele acestui document tabelar. Astfel, direcţiile de acţiune stabilite prin Programul de guvernare 2009-2012 vor servi drept cadru de referinţă în stabilirea şi descrierea obiectivelor din coloana nr. 1 a acestui document. La rândul lor, obiectivele din coloana nr. 1 servesc drept criteriu de bază în stabilirea obiectivelor specifice domeniului de activitate respectiv şi în descrierea activităţilor ce urmează a fi întreprinse în vederea atingerii obiectivelor propuse.2. Descrierea conţinutului fiecărei rubrici a tabelului● Obiective generale – sunt în acord cu direcţiile de acţiune corespunzătoare obiectivelor sectoriale desprinse din Programul de guvernare 2009-2012. Fiecare obiectiv general va răspunde la întrebarea "Ce trebuie să realizăm pe acest sector de activitate?". Fiecărui obiectiv general îi poate fi asociat unul sau mai multe obiective specifice.● Obiective specifice – reprezintă obiectivele urmărite de fiecare dintre structurile de specialitate din respectivul domeniu de activitate, pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor generale. Aceste obiective vor trebui să răspundă întrebării "Ce ne propunem să realizăm în vederea atingerii obiectivelor generale?".● Activităţi – reprezintă descrierea manierei concrete în care se va acţiona în vederea atingerii obiectivului propus. Mai exact, coloana "Activităţi" va cuprinde una sau mai multe maniere concrete prin care se va acţiona în vederea atingerii obiectivului stabilit. Activităţile vor răspunde la întrebarea "Ce facem în mod concret în sensul atingerii obiectivului propus?".● Indicatorii de performanţă – reprezintă un instrument de măsurare a performanţei activităţilor întreprinse, care permite cuantificarea gradul de realizare a obiectivului propus. Mai exact, indicatorii de performanţă permit măsurarea impactului acţiunilor întreprinse în vederea atingerii obiectivului propus asociat acestora. Un indicator de performanţă răspunde la întrebarea "În ce măsură sau în ce proporţie am putut realiza ceea ce ne-am propus?".● Termen – reprezintă data la care este estimată îndeplinirea activităţilor propuse.● Structuri responsabile – vor fi prezentate structurile responsabile de îndeplinirea obiectivelor şi activităţilor întreprinse în acest sens şi măsurate prin intermediul indicatorilor de performanţă aleşi pe criteriul pertinenţei. + 
Anexa CINSTRUMENT DE MONITORIZARE INTEGRATĂutilizat de Unitatea de politici publicepentru gestiunea centralizată asigurată de UPPCapitol nr.

–––-* Se va completa doar în cazul în care activitatea este complexă şi se derulează pe o perioadă mai mare.** i = 1…N, în funcţie de gradul de complexitate şi durata activităţii (numărul de coloane asociate monitorizării intermediare variază în funcţie de complexitatea şi perioada de desfăşurare a activităţii propuse).– Model de aplicaţie intern –Capitolul nr. 22 – REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 + 
Anexa DPLAN STRATEGIC AL MAIpentru perioada 2010-2013DIRECŢII DE ACTIVITATE

––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește