METODOLOGIA CERCETĂRII STATISTICE din 24 februarie 2009

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 25/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 23 martie 2009
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Nu exista acte referite de acest act
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulCONTINUT DEORDIN 152 24/02/2009

privind cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică colective



1. Cadrul general1.1. Obiectivele cercetării statisticeObiectivele cercetării statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică colective sunt următoarele:● culegerea de date trimestriale privind cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică colective din România, acestea reprezentând informaţii absolut necesare pentru realizarea contului-satelit de turism, precum şi pentru întocmirea balanţei de plăţi;● valorificarea rezultatelor cercetării statistice prin publicaţii în acest domeniu.1.2. Cadrul legalOrdinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 152/2009 pentru stabilirea Metodologiei cercetării statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică colective1.3. Concepte şi definiţiiTurismul cuprinde activităţile desfăşurate de persoane în cursul călătoriilor şi şederilor lor în afara mediului lor obişnuit – reşedinţei obişnuite – pentru o perioadă neîntreruptă care să nu depăşească un an, în scopuri de odihnă, pentru afaceri, vizitarea prietenilor şi a rudelor, tratament medical, în scopuri religioase ori în scopul realizării unor pelerinaje.Formele de turism:a) turismul intern – rezidenţii unei ţări date care călătoresc numai în interiorul acestei ţări;b) turismul receptor – nerezidenţii care călătoresc în ţara dată;c) turismul emitor – rezidenţii unei ţări date care călătoresc în alte ţări.Cele 3 forme de bază ale turismului enunţate anterior pot fi asociate şi se obţin următoarele categorii de turism:– turismul interior, care regrupează turismul intern şi turismul receptor;– turismul naţional, care reprezintă turismul intern şi turismul emitor;– turismul internaţional, care reprezintă turismul receptor şi turismul emitor.Pentru scopuri ale statisticilor de turism şi în acord cu modalităţile de bază ale turismului, vizitatorii pot fi clasificaţi astfel:a) vizitatori internaţionali: – turişti;– excursionişti – vizitatori de o zi;b) vizitatori interni: – turişti;– excursionişti – vizitatori de o zi;Termenul vizitator internaţional desemnează orice persoană care se deplasează într-o ţară, alta decât cea în care aceasta îşi are rezidenţa obişnuită, pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi al cărei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată în ţara vizitată.Vizitatorii internaţionali includ:– turiştii, care reprezintă vizitatorii care petrec cel puţin o noapte într-o structură turistică de găzduire colectivă sau privată în ţara vizitată;– excursioniştii – vizitatorii de o zi, care reprezintă vizitatorii care nu petrec cel puţin o noapte într-o structură turistică de găzduire colectivă sau privată în ţara vizitată.Termenul vizitator intern desemnează orice persoană care se deplasează, pentru o perioadă mai mică de 12 luni, într-un loc situat în ţara sa de reşedinţă, altul decât acela care corespunde mediului obişnuit al său şi al cărei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată în locul vizitat.În scopuri statistice, sintagma vizitator intern de o zi – excursionist intern desemnează un vizitator intern care nu petrece cel puţin o noapte într-o structură turistică colectivă sau privată în locul vizitat.Pentru scopuri statistice privind turismul internaţional, o persoană este rezidentă într-o ţară, dacă:a) persoana a locuit în ţara respectivă cea mai mare parte a anului scurs – 12 luni; saub) persoana a locuit în acea ţară o perioadă de timp mai mică de 12 luni, dar are intenţia să se reîntoarcă în cele 12 luni care urmează pentru a trăi acolo.Ţara de rezidenţăO persoană este considerată rezidentă într-o ţară dacă acea persoană a locuit în acea ţară cea mai mare parte din ultimele 12 luni sau o perioadă mai scurtă şi intenţionează să locuiască în continuare în această ţară în următoarele 12 luni.Din punct de vedere turistic, toate persoanele care se deplasează în altă ţară şi intenţionează să rămână acolo mai mult de un an sunt imediat asimilate celorlalţi rezidenţi din ţara respectivă. Cetăţenii având domiciliu în străinătate care se întorc pentru o vizită temporară în ţara ai cărei cetăţeni sunt se includ în categoria vizitatorilor nerezidenţi. Cetăţenia este indicată în paşaportul persoanei respective sau în alte documente de identificare, în timp ce ţara de rezidenţă trebuie stabilită prin interviu sau dedusă, de exemplu, din adresa persoanei în cauză.Prin structură de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau amenajare care furnizează în mod permanent ori sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti.Structura de cazare turistică colectivă este acea structură care pune la dispoziţia călătorilor camere sau spaţii, iar numărul de locuri pe care îl furnizează trebuie să fie mai mare decât un minimum specificat pentru grupuri de persoane mai numeroase decât o simplă familie; toate locurile structurii de primire trebuie să dispună de o administraţie comercială comună, chiar dacă este o unitate nonprofit, cu scop nelucrativ.2. Descrierea cercetării statistice2.1. Sfera de cuprindereSfera de cuprindere a anchetei o constituie nerezidenţii cazaţi în structurile de cazare turistică colective, cuprinse într-un eşantion reprezentativ la nivel de ţară.2.2. Clasificări şi nomenclatoare utilizatePentru realizarea cercetării statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică colective se utilizează următoarele clasificări şi nomenclatoare:– Clasificarea structurilor de primire turistică pe tipuri de structuri, stabilită de Ministerul Turismului;– Nomenclatorul structurilor de cazare turistică colectivă, cuprinse în eşantionul cercetării statistice;– Nomenclatorul de ţări;– Nomenclatorul de valute şi cel al cursurilor valutare aferente perioadei în care se face culegerea datelor pe teren;– Nomenclatorul SIRUTA pentru localităţi şi judeţe;– codurile fiscale ale structurilor de cazare turistică.2.3. Principalele variabile studiate şi chestionarul cercetării statisticeVariabila studiată o reprezintă cheltuielile turistice efectuate de nerezidenţi pentru sejurul petrecut în România.Cheltuielile totale efectuate în timpul călătoriilor reprezintă totalul cheltuielilor de consum efectuate pe durata călătoriei şi a şederii în România. Acestea cuprind:– plăţi către agenţiile de turism;– cazare plus masă, acolo unde este inclusă în preţul cazării;– alimente şi băuturi în restaurante, cafenele, baruri etc., inclusiv comerţul cu amănuntul;– transport: costul călătoriei dus-întors în cadrul transportului public rutier, feroviar şi maritim;– utilizarea vehiculelor – costul benzinei sau al motorinei utilizate în timpul călătoriei, taxe de parcare, altele, de exemplu, închirierea vehiculelor;– activităţi recreative, culturale şi sportive: excursii cu ghid, activităţi sportive – închirierea de echipamente; activităţi culturale – taxe de intrare; divertisment şi alte moduri de recreere – taxe de intrare;– cumpărături: cheltuieli făcute anterior călătoriei pentru cumpărarea de articole utilizate în timpul deplasării;– cumpărarea de articole pentru a fi consumate în timpul şederii la destinaţia călătoriei inclusiv alimente şi băuturi; cumpărări de articole pentru a fi folosite după călătoria turistică – alimente şi băuturi, cadouri şi suveniruri etc.;– alte cheltuieli: cheltuieli pentru congrese sau reuniuni – taxe de participare, programe şi materiale, cărţi, reviste legate de congres; asigurări; convorbiri telefonice; altele: taxe poştale, prelucrarea filmelor foto, comision de schimb valutar etc.Din cheltuielile turistice se exclud: cumpărarea în scopuri comerciale, adică pentru revânzare, şi cumpărăturile făcute în numele patronului, investiţiile de capital sau tranzacţiile, cum ar fi achiziţionarea de pământ, case, proprietăţi, opere de artă şi alte achiziţii importante, chiar dacă acestea vor fi folosite în viitor în scopuri turistice; bani cash daţi rudelor sau prietenilor în timpul unei călătorii şi care nu reprezintă plata pentru bunuri sau servicii turistice, precum şi donaţiile făcute instituţiilor.Chestionarul cercetării statisticeChestionarul cercetării statistice este destinat completării de către nerezidenţii cazaţi într-un eşantion reprezentativ de structuri de cazare turistică colective.Chestionarul este structurat în două părţi:I. Un chestionar redus – o pagină, cuprinzând datele de identificare ale structurii de cazare turistică unde se desfăşoară ancheta, care va fi completat astfel:A. date de identificare a structurii de cazare turistică – de către direcţiile regionale de statistică/direcţiile judeţene de statistică (DRS/DJS), pentru următoarele date de identificare:– persoana juridică de care aparţine structura de cazare turistică – denumirea şi codul unic de înregistrare;– structura de cazare turistică – denumirea, codul de identificare statistică, tipul structurii de cazare turistică, localitatea şi judeţul.B. date care se completează de către structura de cazare turistică:– numărul total de nerezidenţi cazaţi în trimestrul de referinţă;– numărul total de nerezidenţi care au completat chestionarul în trimestrul de referinţă.La începutul chestionarului se precizează trimestrul şi anul pentru care se efectuează cercetarea statistică.II. Un chestionar detaliat, care se va completa de către nerezidenţii cazaţi în structura de cazare turistică şi care cuprinde următoarele:La începutul chestionarului se precizează un cod de identificare statistică şi numărul de chestionar, precum şi data completării chestionarului. Apoi urmează întrebările adresate nerezidenţilor:1. Data completării chestionarului – se vor preciza ziua, luna, anul.2. Aţi mai răspuns la un interviu similar la o altă structură de cazare turistică referitoare la acest sejur petrecut de dumneavoastră în România?În cazul în care nerezidentul completează căsuţa DA, interviul este terminat.În situaţia în care completează căsuţa NU, se trece la întrebările următoare.3. Care este ţara dumneavoastră de domiciliu?Se va nominaliza ţara de domiciliu, iar codificarea se va face de către direcţiile regionale de statistică/direcţiile judeţene de statistică, conform codurilor prevăzute în nomenclatorul de ţări.4. Care este naţionalitatea dumneavoastră?Se va nominaliza ţara, iar codul se va completa de către direcţiile regionale de statistică/direcţiile judeţene de statistică, conform codurilor prevăzute în nomenclatorul de ţări.5. Cine a organizat călătoria dumneavoastră?Se bifează o singură variantă:– o agenţie de turism/tour operator;– dumneavoastră personal;– altele – sindicat etc.;– atât agenţia de turism, cât şi dumneavoastră personal.6. Câte zile preconizaţi să petreceţi în România?Sunteţi însoţit în această călătorie de alte persoane – soţ/soţie, copii, rude etc. – şi pentru care aveţi un buget comun de cheltuieli? Dacă DA, completaţi numărul de persoane.7. Vă rugăm să repartizaţi – estimaţi – cheltuielile ocazionate de sejurul în România – inclusiv cele făcute în ţara de rezidenţă.Estimarea se va face în valută preferată de dumneavoastră în cifre întregi, fără zecimale.Alegeţi valuta: EURO, USD sau altă valută, care va fi menţionată – codificarea acesteia se va face de către statisticianul direcţiilor regionale de statistică/direcţiilor judeţene de statistică.7.1. Cazare cu mic dejun7.2. Cazare cu demipensiune7.3. Cazare "All inclusive"7.4. Numai pentru cazare7.5. Cheltuieli pentru consumaţiile în restaurant, baruri şi cafenele7.6. Cheltuieli pentru transportul feroviar în interiorul ţării7.7. Cheltuieli pentru transportul rutier în interiorul ţării – inclusiv transportul public, exclusiv închiriere autoturisme sau alte mijloace de transport, transport pe cablu7.8. Cheltuieli pentru închirierea de autoturisme sau alte mijloace de transport pentru deplasarea prin România7.9. Cheltuieli pentru transportul aerian în interiorul ţării7.10. Cheltuielile pentru transportul naval – croaziere pe Dunăre, croaziere în Deltă7.11. Cheltuieli pentru cumpărarea alimentelor, băuturilor, ţigărilor din comerţul cu amănuntul7.12. Cheltuieli pentru cumpărarea de îmbrăcăminte, încălţăminte7.13. Cheltuieli pentru cumpărarea de cadouri, suveniruri7.14. Cheltuieli pentru spectacole, filme, teatru7.15. Cheltuieli pentru bilete de intrare în muzee, obiective turistice, grădini zoologice/botanice7.16. Cheltuieli pentru practicarea diferitelor sporturi7.17. Cheltuieli pentru accesul în parcurile de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri electronice7.18. Cheltuieli pentru închirierea de echipamente sportive şi de agrement7.19. Cheltuieli pentru sănătate şi îngrijiri medicale7.20. Cheltuieli pentru servicii de cosmetică, coafor, frizerie şi alte servicii de înfrumuseţare7.21. Alte cheltuieli: reuniuni, congrese, convorbiri telefonice, taxe poştale, prelucrare filme foto etc.Total cheltuieli:8. Menţionaţi – marcaţi – care dintre cheltuielile de mai sus au fost plătite în ţara dumneavoastră de rezidenţă înainte de a sosi în România: 7.1; 7.2; 7.3; 7.4; 7.5; 7.6; 7.7; 7.8; 7.9; 7.10; 7.19.9. Care este principala modalitate de plată pe care o utilizaţi?Se va exprima în procente:– cash; credit card; totalul trebuie să fie 100,0.10. Care este principalul mijloc de transport utilizat de dumneavoastră pentru a sosi în România?Se va marca un singur mijloc de transport din următoarele:– avion;– autoturisme proprii;– autocar, autobuz;– tren;– ambarcaţiuni fluviale/maritime;– altele: autoturisme, motociclete etc.11. Care a fost principalul motiv pentru care v-aţi deplasat în România?Se va marca un singur motiv, dintre următoarele:– afaceri;– congrese, conferinţe, cursuri;– participare la târguri, expoziţii;– vacanţe;– cumpărături;– evenimente culturale, sportive;– vizitarea prietenilor şi rudelor;– tratament medical;– religie/pelerinaj;– tranzit;– alte activităţi – specificaţi.Având în vedere faptul că acest chestionar statistic urmează a fi completat de către persoane care, de obicei, nu cunosc limba română, el a fost tradus în mai multe limbi străine. Astfel, chestionarul a fost tradus în engleză, germană, italiană, franceză, spaniolă, rusă şi maghiară.2.4. Metodele de calcul al principalilor indicatoriCercetarea statistică referitoare la cheltuielile nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică colective urmăreşte obţinerea de informaţii referitoare la sumele de bani cheltuite de nerezidenţi pentru sejurul în România – inclusiv cele făcute în ţara de rezidenţă.Pentru a calcula în RON suma de bani plătită în altă valută – Sr, pentru sejurul în România – întrebarea 7, se va avea în vedere cursul mediu lunar de schimb al valutei utilizate, comunicat de Banca Naţională a României pentru luna în care se culeg datele pe teren.Metoda de calcul constă în înmulţirea sumei în valută – Sv – cu cursul de revenire – Cr:Sr = Sv x Cr,unde: Sr = suma în RON;Sv = suma în valută;Cr = cursul de revenire.În vederea obţinerii sumelor de bani în RON cheltuite de nerezidenţi pe tipuri de cheltuieli se va utiliza formula:Sr(i)= Sv x Cr,unde: Sr(i) = suma în RON pentru fiecare tip de cheltuială; i = 1…..21;Sv = suma în valută;Cr = cursul de revenire.3. Eşantionul cercetării statistice3.1. Baza de sondajPentru stabilirea bazei de sondaj se cunoşteau informaţiile din anchete asupra frecventărilor structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare din anul anterior culegerii datelor – 2007.Se cunoşteau următoarele:● din totalul structurilor de cazare, 2.103 structuri au cazat peste 1,5 milioane turişti străini în anul 2007;● naţionalitatea turiştilor.Eşantionul stabilit este de tip cut-off cu cercetarea exhaustivă a structurilor selectate peste prag.Au fost selectate:– structurile de cazare care au avut peste 950 de turişti străini în anul 2007;– pensiunile rurale cu peste 40 de turişti străini;– s-au exclus spaţiile de cazare pe nave.Gradul de acoperire al unităţilor selectate în eşantion a fost:● după numărul structurilor de cazare turistică – 18,64%;● după numărul turiştilor străini cazaţi – 82,78%.3.2. Planul de sondajPentru repartizarea numărului total de chestionare pe judeţ/structuri de cazare colective/limbi străine s-a procedat în felul următor:a) s-a calculat ponderea judeţului după numărul total de turişti străini cazaţi în anul 2007;b) s-a aplicat această pondere la numărul total de chestionare pentru a obţine numărul anual de chestionare/judeţ;c) s-a calculat ponderea fiecărui trimestru în an pentru a putea împărţi numărul rezultat anterior pe trimestre;d) pentru repartiţia chestionarelor în limbile străine menţionate mai sus s-au asimilat ţările de rezidenţă la limbile străine în care a fost tradus chestionarul şi s-a calculat ponderea fiecărei limbi străine pe judeţ/trimestru.4. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor4.1. Metoda de înregistrareCulegerea datelor pe teren se va face cu ajutorul recepţionerilor care lucrează în structurile de cazare turistică. Aceştia vor fi plătiţi conform normei de chestionare completate ce se va stabili pentru fiecare recepţioner.În momentul sosirii nerezidenţilor la structura de cazare turistică colectivă, după ce se înregistrează la recepţie, aceştia sunt rugaţi de către recepţioner să completeze chestionarul referitor la cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică colective (ACNER), cu rugămintea de a avea amabilitatea de a-l completa până la sfârşitul sejurului petrecut în structura de cazare.Metoda de completare a chestionarului va fi autoînregistrarea, nerezidentului fiindu-i înmânat un chestionar tradus în limba străină pe care o preferă.4.2. Perioada de referinţă şi de înregistrarePerioada de referinţă pentru care se înregistrează datele statistice este trimestrul.Perioadele de înregistrare sunt următoarele:a) martie pentru trimestrul I;b) iunie pentru trimestrul II;c) august pentru trimestrul III;d) decembrie pentru trimestrul IV.4.3. Prelucrarea datelorEşantionul cuprinzând structurile ce cazare turistică este stabilit de Institutul Naţional de Statistică şi este apoi transmis direcţiilor regionale de statistică/direcţiilor judeţene de statistică. Responsabilul de anchetă completează partea care îi revine din chestionarele restrânse pe care apoi le distribuie la structurile de cazare din eşantion. La termenul stabilit prin programul anchetei, chestionarele completate sunt predate responsabilului de anchetă de la DRS/DJS.Acestea vor fi introduse pe calculator şi apoi validate, utilizând programele informatice primite de la Institutul Naţional de Statistică. După realizarea acestor operaţiuni, datele la nivel de chestionar vor fi transmite la Institutul Naţional de Statistică, unde se va face extinderea lor şi se va realiza o publicaţie statistică.5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetării statistice5.1. Principalii indicatori utilizaţiPrincipalul indicator îl reprezintă numărul de nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective, pe ţări de rezidenţă, mijlocul de transport utilizat pentru a sosi în România, motivul călătoriei în România, precum şi cheltuielile preconizate a se efectua în timpul sejurului în România, defalcate pe tipuri de cheltuieli.5.2. Forme de prezentare a rezultatelorDatele statistice rezultate din cercetarea statistică referitoare la cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică colective se diseminează în publicaţiile stabilite anual prin Programul statistic anual.––––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x