METODĂ din 12 decembrie 2003

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 17/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR, APELOR SI MEDIULUI
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 19 decembrie 2003
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Actiuni suferite de acest act:

SECTIUNE ACTTIP OPERATIUNEACT NORMATIV
ActulABROGAT DEORDIN 1256 28/11/2005
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ART. 4REFERIRE LAORDIN 738 06/08/2003 ANEXA 1
ART. 4REFERIRE LAORDIN 474 21/07/2003 ANEXA 1
ART. 12REFERIRE LAORDIN 738 06/08/2003 ANEXA 1
ART. 12REFERIRE LAORDIN 474 21/07/2003 ANEXA 1
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulABROGAT DEORDIN 1256 28/11/2005
ActulAPROBAT DEORDIN 1048 12/12/2003
ActulCONTINUT DEORDIN 1048 12/12/2003

de prelevare a probelor de plante şi produse vegetale în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea oficială a nivelului de reziduuri de pesticide



 + 
Capitolul IDispoziţii generale + 
Articolul 1(1) Probele destinate analizelor de laborator pentru determinarea nivelului de reziduuri de pesticide în şi pe plante şi produse vegetale se prelevează în conformitate cu metodele descrise mai jos.(2) Procedurile de prelevare permit obţinerea unei probe reprezentative dintr-un lot destinat analizei, pentru a verifica dacă sunt respectate nivelurile maxime de reziduuri (NMA) de pesticide admise în actele normative în vigoare.
 + 
Articolul 2Probele se prelevează de către inspectorii fitosanitari din cadrul unităţilor fitosanitare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
 + 
Articolul 3Nivelul maxim de reziduuri pentru o plantă sau un produs vegetal ia în considerare nivelul maxim care poate fi prezent într-o probă compozită, care a fost obţinută din mai multe unităţi din produsul tratat şi care trebuie să reprezinte nivelul mediu de reziduuri dintr-un lot. Nivelurile maxime admise se aplică la o probă vrac compusă, obţinută din una până la zece probe primare.
 + 
Articolul 4În sensul prezentului ordin, următorii termeni se definesc astfel:a) porţiunea de analizat – o cantitate reprezentativă, de mărime adecvată, din materialul extras din proba de analizat, care permite măsurarea concentraţiei reziduurilor. Pentru a extrage porţiunea de analizat se poate utiliza un instrument de prelevare;b) proba analitică – materialul pregătit pentru analiză, obţinut din proba de laborator prin separarea porţiunii din produs care trebuie analizată, urmată de amestecare, măcinare, tocare fină etc., în vederea extragerii porţiunii de analizat cu o eroare minimă de prelevare.La pregătirea probei analitice se vor lua în considerare prevederile anexei nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului şi al ministrului sănătăţii nr. 474/738/2003 privind stabilirea nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante şi produse vegetale, care specifică partea din produs pentru care se stabilesc niveluri maxime de reziduuri, astfel că porţiunea din produs care urmează să fie analizată poate include părţi care, în mod normal, nu sunt consumate;c) proba în vrac/proba reunită – proba reunită, combinată şi bine omogenizată, obţinută din probele primare prelevate dintr-un lot.Probele primare trebuie să conţină suficient material pentru a permite extragerea tuturor probelor de laborator din proba în vrac.În cazul în care în timpul colectării probei sau probelor primare se pregătesc probe de laborator separate, proba în vrac este suma probelor de laborator la momentul prelevării probelor din lot.d) proba de laborator – proba expediată la laborator sau primită de laborator, constând într-o cantitate reprezentativă de material extrasă din proba în vrac. Proba de laborator poate fi constituită din întreaga probă în vrac sau o porţiune din aceasta. Pentru a obţine probele de laborator unităţile nu vor fi tăiate sau divizate. Se pot pregăti probe de laborator duplicat;e) lotul – o cantitate din produsul alimentar livrat la un moment dat, despre care inspectorul de prelevare ştie sau presupune că are caracteristici comune, cum ar fi: origine, producător, varietate, ambalator, tip de ambalaj, marcare, expeditor etc. Un lot suspect este un lot care, din orice motiv, este suspectat că ar conţine un nivel excesiv de reziduuri. Un lot nesuspect este un lot pentru care nu există nici un motiv de suspiciune că ar conţine un nivel excesiv de reziduuri. Dacă un transport de marfă este constituit din loturi care pot fi identificate ca provenind de la diferiţi cultivatori, fiecare lot va fi tratat separat. Un transport de marfă poate fi constituit din unul sau mai multe loturi. Dacă nu se poate stabili cu certitudine mărimea sau marginile/limitele fiecărui lot dintr-un transport mare, atunci fiecare serie de vagoane, camioane, cale de vapor poate fi considerată un lot separat. Un lot poate fi amestecat prin procese de fabricare sau de sortare.f) proba primară/proba increment – una sau mai multe unităţi luate dintr-un singur loc al lotului. Este de preferat ca locul din care se prelevează o probă primară din lot să fie ales prin sondaj, dar dacă acest lucru nu este practic posibil, acesta se alege în mod aleatoriu din părţile accesibile ale lotului. Numărul de unităţi necesare pentru a constitui o probă primară depinde de mărimea şi de numărul probelor de laborator cerute. Dacă se prelevează din lot mai mult de o probă primară, fiecare probă primară trebuie să contribuie în aceeaşi proporţie la proba în vrac. Dacă unităţile sunt de dimensiuni medii sau mari, iar amestecarea probei în vrac nu ar permite obţinerea de probe de laborator reprezentative sau dacă unităţile (de exemplu, fructe moi) pot fi afectate prin amestecare, acestea pot fi împărţite aleatoriu, în momentul prelevării probelor primare, în probe de laborator duplicat. Dacă probele primare sunt prelevate la diferite intervale de timp în timpul încărcării sau descărcării unui lot, "poziţia" de prelevare este de fapt un anumit moment din perioada în care se realizează încărcarea sau descărcarea lotului. Pentru a obţine probe primare unităţile nu vor fi tăiate sau divizate;g) proba – una sau mai multe unităţi selectate dintr-o populaţie de unităţi ori o porţiune selectată dintr-o cantitate mai mare de material. Pentru ca o probă să fie reprezentativă pentru acel lot sau probă în vrac, se ia în considerare exclusiv conţinutul de reziduuri de pesticide pe care îl poate avea aceasta;h) prelevarea – procedură utilizată pentru a extrage şi a constitui o probă;i) instrumentul de prelevare – o lingură, un căuş şi/sau o sondă, utilizate pentru a preleva o unitate dintr-un material în vrac sau din ambalaje care sunt prea mari pentru a fi utilizate ca probe primare.Instrumentele specifice de prelevare sunt descrise de standardele internaţionale ISO 950 privind prelevarea cerealelor (boabe), ISO 951 privind prelevarea leguminoaselor uscate ambalate în pungi şi ISO 1839 privind prelevarea ceaiului.Pentru materiale cum ar fi frunze în vrac poate fi considerată instrument de prelevare chiar mâna inspectorului care prelevează proba;j) inspectorul de prelevare – o persoană instruită în procedurile de prelevare şi autorizată, de către autorităţile competente, pentru a preleva probe.Inspectorul este responsabil cu toate procedurile care duc la şi care includ prepararea, ambalarea şi expedierea probelor de laborator. Acesta trebuie să respecte procedurile de prelevare specificate, să furnizeze toate informaţiile despre probe şi să colaboreze cu laboratorul care efectuează analizele;k) mărimea probei – numărul de unităţi sau cantitatea de material care constituie o probă;l) unitatea – porţiunea cea mai mică dintr-un lot, care trebuie prelevată pentru a constitui proba primară sau o parte din aceasta.Unităţile vor fi identificate astfel:a) fructe şi legume proaspete. Fiecare fruct sau legumă întreagă ori un grup din acestea (de exemplu, strugurii) va forma o unitate, exceptând cazurile în care acestea sunt mici. Unităţi de produse mici, ambalate, pot fi identificate conform lit. b). Dacă un instrument de prelevare poate fi utilizat fără a afecta materialul, acesta poate servi la constituirea de unităţi. Fructele sau legumele proaspete nu vor fi tăiate sau divizate pentru a obţine unităţi;b) produse ambalate. Cele mai mici ambalaje individuale vor fi considerate unităţi. Dacă cele mai mici ambalaje sunt prea voluminoase, atunci materialul va fi prelevat ca produse în vrac, conform lit. c). Dacă cele mai mici ambalaje sunt foarte mici, un pachet de ambalaje poate forma o unitate;c) materiale în vrac şi pachete mari care sunt prea voluminoase pentru a fi luate ca probe primare. În acest caz unităţile se obţin cu ajutorul unui instrument de prelevare.
 + 
Capitolul IIProceduri de prelevare*1) + 
Articolul 5Din fiecare lot care urmează să fie verificat se vor preleva probe separat.
 + 
Articolul 6În cursul prelevării şi pregătirii probelor de laborator se iau măsuri pentru evitarea oricărei contaminări şi deteriorări a acestora, care ar putea afecta rezultatele analitice.
 + 
Articolul 7(1) Numărul minim de probe primare care se prelevează dintr-un lot este stabilit în tabelul nr. 1.(2) Pe cât posibil, fiecare probă primară va fi prelevată dintr-un loc ales în mod aleatoriu din lot.(3) Probele primare trebuie să conţină suficient material pentru a constitui probele de laborator cerute din lotul respectiv.
 + 
Articolul 8(1) Procedurile pentru pregătirea probei în vrac sunt descrise în tabelul nr. 2.(2) Probele primare trebuie combinate şi bine amestecate pentru a forma proba în vrac.(3) Dacă prin procesul de amestecare sau subdivizare a probei în vrac unităţile se pot deteriora şi astfel vor fi afectate reziduurile ori dacă unităţile mari nu pot fi amestecate pentru a da o distribuţie a reziduurilor mai uniformă, atunci, în momentul prelevării probelor primare, unităţile trebuie repartizate aleatoriu în probe de laborator duplicat.(4) În acest caz, rezultatul care se va utiliza va reprezenta media rezultatelor valabile obţinute din probele de laborator analizate.
 + 
Articolul 9(1) Dacă proba în vrac este mai mare decât a fi necesar pentru o probă de laborator, aceasta va fi divizată pentru a obţine o porţiune reprezentativă.(2) Se poate utiliza un instrument de prelevare, împărţirea în sferturi sau alt proces corespunzător de reducere a volumului, însă unităţile de produse vegetale proaspete nu vor fi tăiate sau divizate.(3) Dacă este necesar, în această etapă se vor preleva probe de laborator duplicat sau acestea pot fi pregătite prin procedura descrisă mai sus.(4) Dimensiunile minime ale probelor de laborator sunt prezentate în tabelul nr. 2.
 + 
Articolul 10(1) Prelevarea de probe se efectuează în baza unui proces-verbal prin care se identifică natura şi originea lotului, proprietarul, furnizorul sau transportatorul acestuia, data şi locul prelevării şi orice alte informaţii relevante.(2) Se va înregistra orice deviere de la metoda de prelevare recomandată.(3) Fiecare probă de laborator va fi însoţită de un exemplar semnat al procesului-verbal de prelevare, un alt exemplar va fi păstrat de inspectorul de prelevare, iar un al treilea exemplar va fi înmânat proprietarului lotului sau unui reprezentant al acestuia, indiferent dacă acesta va primi sau nu o probă de laborator.(4) Dacă procesele-verbale de prelevare sunt în format electronic, acestea vor fi distribuite aceloraşi persoane menţionate mai sus şi se va păstra o copie verificabilă pentru audit.
 + 
Articolul 11(1) Fiecare probă de laborator va fi introdusă într-un container curat şi inert, care să ofere o protecţie adecvată împotriva contaminării, deteriorării şi scurgerilor în timpul transportului şi al depozitării. Se va evita orice deteriorare a probelor în timpul transportului: fructele şi legumele în stare proaspătă vor fi păstrate la rece, iar cele congelate trebuie să rămână ca atare.(2) Containerul va fi etichetat şi sigilat astfel încât să nu poată fi deschis sau să nu se poată îndepărta eticheta fără a se deteriora sigiliul şi va fi însoţit de un proces-verbal de prelevare.(3) Eticheta aplicată pe container conţine următoarele date:a) felul probei;b) data şi locul prelevării probei;c) numele şi prenumele persoanei care a făcut prelevarea;d) scopul prelevării probei;e) destinaţia probei.(4) Proba trebuie să ajungă la laborator cât mai curând posibil.
 + 
Articolul 12(1) Proba de laborator va primi un cod de identificare unic care va fi trecut în fişa probei, împreună cu data recepţiei şi greutatea probei.(2) Partea din produs care urmează să fie analizată*2) (proba analitică) trebuie separată cât mai curând posibil.(3) Dacă nivelul de reziduuri trebuie calculat astfel încât să includă părţile care nu sunt analizate*3), se va înregistra greutatea părţilor separate.______________*1) Dacă este necesar, pot fi adoptate recomandările ISO pentru prelevarea cerealelor (ISO 950 din 1979 – prelevarea cerealelor) sau a altor produse transportate în vrac.*2) Partea din produs la care se aplică limita maximă prevăzută în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului şi al ministrului sănătăţii nr. 474/738/2003 privind stabilirea nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante şi produse vegetale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 şi 608 bis din 27 august 2003.*3) De exemplu, sâmburii fructelor sâmburoase nu sunt analizaţi, dar nivelul de reziduuri se calculează presupunând că aceştia sunt incluşi în proba de analizat, dar nu conţin reziduuri.
 + 
Articolul 13(1) Dacă este cazul, proba analitică se va mărunţi şi se va amesteca pentru a permite extragerea porţiunilor analitice reprezentative.(2) Mărimea porţiunii analitice se va determina în funcţie de metoda de analiză şi de eficacitatea amestecării.(3) Metodele de mărunţire şi amestecare vor fi înregistrate şi nu trebuie să afecteze reziduurile prezente în proba analitică.(4) Dacă este cazul, proba analitică va fi prelucrată în condiţii speciale, de exemplu la temperaturi sub zero grade, pentru a reduce la minimum efectele adverse.(5) În cazul în care prelucrarea ar afecta reziduurile şi dacă nu există proceduri practice alternative, porţiunea analitică poate fi constituită din unităţi întregi sau segmente îndepărtate din unităţi întregi.(6) Dacă porţiunea analitică constă în câteva unităţi sau segmente, este puţin probabil să fie reprezentativă pentru proba analitică şi este necesar să se analizeze un număr suficient de porţiuni similare pentru a putea indica gradul de incertitudine a valorii medii.(7) Dacă porţiunile analitice urmează să fie depozitate înainte de efectuarea analizei, metoda şi perioada de depozitare nu trebuie să afecteze nivelul de reziduuri prezente.(8) Dacă este necesar, trebuie extrase porţiuni suplimentare pentru confirmare.
 + 
Articolul 14(1) Rezultatele analitice trebuie să fie obţinute pornind de la una sau mai multe probe de laborator prelevate dintr-un lot şi care sunt recepţionate într-o stare corespunzătoare pentru analiză.(2) Rezultatele trebuie să fie însoţite de date acceptabile privind controlul calităţii.(3) Dacă un reziduu depăşeşte nivelul maxim admis, se va confirma identitatea acestuia, iar concentraţia sa va fi verificată prin analizarea uneia sau mai multor porţiuni analitice suplimentare, prelevate din proba sau din probele de laborator iniţiale.(4) Nivelurile maxime admise se aplică la proba în vrac.(5) Lotul respectă nivelurile maxime admise de reziduuri numai dacă rezultatele analitice nu depăşesc valorile stabilite.(6) În cazul în care rezultatele pentru proba în vrac depăşesc nivelurile maxime admise, constatarea faptului că lotul nu respectă nivelurile maxime admise se face ţinând seama de rezultatele obţinute pornind de la una sau mai multe probe de laborator şi de acurateţea şi precizia analizei, indicate de datele privind controlul calităţii.Tabelul nr. 1  Numărul minim de probe primare ce trebuie prelevate dintr-un lot┌──────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐│ │ Numărul minim de probe primare││ │ ce trebuie prelevate ││ │ din lot │├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│ Produse ambalate sau în vrac, care │ 1 (un lot poate fi amestecat ││ pot fi considerate ca fiind bine amestecate │ prin sortare sau prin ││ sau omogene │ procesul de fabricaţie) │├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│Produse ambalate sau în vrac, care pot │ Pentru produsele alimentare ││să nu fie bine amestecate ori omogene │ primare constituite din ││ │ unităţi mari, numărul minim ││ │ de probe primare trebuie să ││ │ respecte numărul minim de ││ │ unităţi cerute pentru proba ││ │ de laborator (a se vedea ││ │ tabelul nr. 2). │├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│Greutatea lotului în kg │ │├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│<50 │ 3 │├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│50-500 │ 5 │├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│> 500 │ 10 │├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│sau: │ │├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│Numărul de cutii, cartoane sau alte │ ││recipiente din lot │ │├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│1-25 │ 1 │├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│26-100 │ 5 │├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│> 100 │ 10 │└──────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┘    Tabelul nr. 2     Descrierea probelor primare şi greutatea minimă a probelor de laborator┌──┬───────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┬────────────┐│Nr│ │ │ Natura probei │ Greutatea ││c │ │ │ primare │ minimă a ││r │ Clasificarea produsului │Exemple │ care trebuie │ fiecărei ││t │ │ │ prelevată │ probe de ││ │ │ │ │ laborator │├──┴───────────────────────────┴──────────────┴──────────────────┴────────────┤│Produse alimentare primare │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│1. Toate fructele proaspete ││ Toate legumele proaspete, inclusiv cartofi şi sfeclă de zahăr, ││ fără plante aromate │├──────────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┬────────────┤│1.1 Produse proaspete de │Bace, mazăre, │Unităţi întregi │ 1 kg ││ dimensiuni mici │măsline │sau produse │ ││ În general, │ │ambalate ori │ ││ unităţi <25 g │ │unităţi prelevate ││ │ │cu un instrument │ ││ │ │de prelevare │ │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤│1.2.Produse proaspete de │Mere, │Unităţi întregi │1 kg (cel ││ dimensiuni medii, │portocale │ │puţin 10 ││ în general unităţi │ │ │unităţi) ││ de 25-250 g │ │ │ │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤│1.3.Produse proaspete de │Varză, │Unităţi întregi │2 kg (cel ││ dimensiuni mari, │castraveţi, │ │puţin ││ în general > 250 g │struguri │ │5 unităţi) ││ │(ciorchini) │ │ │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤│2. Leguminoase │Fasole uscată,│ │1 kg ││ │mazăre uscată │ │ │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤│ Cereale boabe │Orez, grâu │ │1 kg │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤│ Nuci │Cu excepţia │ │ ││ │nucilor de │ │1 kg ││ │de cocos │ │ ││ ├──────────────┼──────────────────┼────────────┤│ │Nuci de cocos │ │5 unităţi │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤│Seminţe oleaginoase │Arahide │ │0,5 kg │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤│Seminţe pentru băuturi şi │Boabe de cafea│ │0,5 kg ││dulciuri │ │ │ │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤│3. Plante aromate proaspete │Pătrunjel │Unităţi întregi │0,5 kg ││ ├──────────────┤ ├────────────┤│ │Altele │ │0,2 kg │├──────────────────────────────┴──────────────┴──────────────────┴────────────┤│ (pentru plante aromate uscate a se vedea secţiunea a 4-a din tabel) │├──────────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┬────────────┤│ Condimente │Condimente │Unităţi întregi │0,1 kg ││ │uscate │sau unităţi │ ││ │ │prelevate cu un │ ││ │ │instrument de │ ││ │ │prelevare │ │├──────────────────────────────┴──────────────┴──────────────────┴────────────┤│Alimente procesate │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│4. Produse alimentare secundare de origine vegetală, fructe, legume, ││ verdeţuri uscate, produse cerealiere măcinate ││ Produse derivate de origine vegetală, ceai, plante pentru ceai, uleiuri ││ vegetale, sucuri şi produse diverse, de exemplu măsline prelucrate şi ││ melasă de citrice ││ Alimente de origine vegetală fabricate (un singur ingredient), cu sau fără││ agenţi de condiţionare sau ingrediente secundare ca agenţi de aromatizare,││ condimente şi plante aromate, care sunt în mod normal preambalate şi ││ gata de consum, gătite sau ca atare ││ Alimente de origine vegetală fabricate (din mai multe ingrediente), ││ inclusiv produse cu ingrediente de origine animală, în care predomină ││ ingredientele de origine vegetală, pâine şi alte produse preparate din ││ cereale │├──────────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┬────────────┤│4.1.Produse cu valoare mare │ │Pachete sau │ ││ pe unitate │ │unităţi prelevate │ 0,1 kg*) ││ │ │cu un instrument │ ││ │ │de prelevare │ │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤│4.2.Produse solide cu │Hamei, ceai, │Unităţi ambalate │0,2 kg ││ densitate mică în vrac │plante pentru │sau unităţi │ ││ │ceai │prelevate cu un │ ││ │ │instrument de │ ││ │ │prelevare │ │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤│4.3.Alte produse solide │Pâine, făină, │Ambalaje sau alte │0,5 kg ││ │fructe uscate │unităţi întregi │ ││ │ │ori unităţi │ ││ │ │prelevate cu un │ ││ │ │instrument de │ ││ │ │prelevare │ │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤│4.4. Produse lichide │Uleiuri, │Unităţi ambalate │0,5 l sau ││ │vegetale, │sau unităţi │0,5 kg ││ │sucuri │prelevate cu un │ ││ │ │instrument │ ││ │ │de prelevare │ │└──────────────────────────────┴──────────────┴──────────────────┴────────────┘Notă *) Poate fi prelevată o probă de laborator mai mică dintr-un produs cu valoare excepţional de mare. În acest caz motivul va fi specificat în procesul-verbal de prelevare. + 
Anexa 2– model –MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUIPROCES – VERBALde prelevare a probelor de plante şi produse vegetale în vedereaefectuării analizelor de laborator pentru determinarea niveluluide reziduuri de pesticidenr. …… din ……., localitatea ……….Subsemnatul ……., în calitate de inspector fitosanitar din cadrul ……., atest că în ziua de ……., ora ……, s-a realizat prelevarea de probe în vederea efectuării analizelor de laborator, în conformitate cu legislaţia în vigoare, dintr-un lot de ……, în cantitate de …… . Datele de identificare a lotului: ……………… .Cantitatea de probe prelevate a fost de ………………. .Prelevarea probelor a fost făcută de la agentul economic ….., cu sediul în ……….., înmatriculat la Oficiul registrului comerţului ……. sub nr. ….., codul fiscal …….., reprezentat de domnul/doamna ……, născut/născută la data de …. .., în localitatea ……., judeţul/sectorul ……., domiciliat/domiciliată în localitatea ….., str. ….. nr. …., bl. …., sc. …., ap. …., judeţul/sectorul …….., cu reşedinţa în …….., legitimat/legitimată cu actul de identitate ….. seria …… nr. …….., eliberat de ……. la data de ………….. .Menţiuni: …………………………………………. .Inspector fitosanitar,…………………….Reprezentantul agentului economic,…………………………….────────────────────

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x