MEMORANDUMUL TEHNIC DE ÎNŢELEGERE din 12 august 2002

pentru aranjamentul stand-by*)



–––Notă …
*) Traducere.I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a RomânieiII. Tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naţionale a RomânieiIII. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidatIV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate şi aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizateV. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidatVI. Limite minime privind ratele de încasări agregate cumulate pentru DISTRIGAZ SUD, DISTRIGAZ NORD şi TERMOELECTRICAVII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilorVIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externeIX. Tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medieX. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetaraXI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de statI. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a RomânieiActivele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României (BNR) sunt definite ca diferenţa între baza monetara medie (asa cum este definită în secţiunea IX) şi media activelor externe nete (asa cum sunt definite în secţiunea II pentru luna indicată, excluzând ajustarea pentru certificatele de trezorerie denominate în valută), ambele exprimate în moneda naţionala. Stocurile activelor externe nete medii vor fi convertite în lei, în scopul calculării activelor interne nete medii, la cursurile de schimb medii lunare leu/dolar SUA, stabilite în consultări cu personalul Fondului Monetar Internaţional, denumit în continuare Fondul sau FMI. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, asa cum sunt definite în secţiunea II. Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile BNR, furnizate săptămânal Fondului de către BNR. Nivelul activelor interne nete medii în luna septembrie 2001 a fost de 39.559 miliarde lei.Plafonul pentru activele interne nete medii ale BNR va fi ajustat în următoarele condiţii:1. în sensul reducerii (creşterii) în mod proporţional, pentru fracţiunea din luna în care finanţarea externa bruta depăşeşte (se reduce faţă de) nivelurile programate, specificate în secţiunea II;2. pentru orice modificare în rezervele minime obligatorii, asa cum se prezintă în secţiunea IX. Înainte de a efectua orice astfel de modificare, BNR se va consulta cu personalul FMI;3. în sensul creşterii (reducerii), în mod proporţional, cu echivalentul în lei al scaderii (creşterii) stocului de certificate de trezorerie denominate în valută (cumulat de la sfârşitul lunii septembrie 2001);4. în sensul reducerii, în mod proporţional, cu echivalentul în lei al creşterii veniturilor în valută, obţinute din privatizari mari (preţ de vânzare de peste 10 milioane dolari SUA) (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2001);5. în sensul reducerii, cu scăderea rezervelor efective faţă de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci.II. Tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naţionale a RomânieiActivele externe nete ale BNR reprezintă diferenţa dintre activele de rezerva şi pasivele externe. Pentru scopurile programului activele de rezerva sunt definite ca aurul monetar, disponibilităţile de DST, orice poziţie de rezerva la FMI şi disponibilităţile de valuta ale BNR în monede convertibile. Din rezervele brute se exclud activele pe termen lung, redepozitele BNR la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezerva grevate, activele de rezerva depuse drept colateral pentru creditele externe, activele de rezerva angajate prin contracte forward şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la preţul contabil de 280,4 dolari SUA pe uncie, iar disponibilităţile DST la 1,355109 dolari SUA pe DST. Stocurile de active externe nete sunt măsurate în ultima zi lucrătoare a lunii respective.Pentru scopurile programului pasivele externe sunt definite ca împrumut, depozit, operaţiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul BNR folosit drept garanţie) şi pasive forward ale BNR în monede convertibile, inclusiv depozitele în valută la BNR ale băncilor comerciale rezidente; cumpărări de la FMI; împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital; creditele "punte" de la Banca pentru Reglementări Internaţionale (BRI), bănci străine, guverne străine sau alte instituţii financiare, indiferent de scadenta lor.Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul SUA, vor fi convertite la cursurile de schimb corespunzătoare faţă de dolarul SUA din 31 decembrie 1999. Toate modificările cu privire la definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum şi detaliile despre operaţiunile privind vânzări, cumpărări sau operaţiunile swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate experţilor FMI.Activele externe nete ale BNR vor fi ajustate:(i) în sensul creşterii/scaderii cu 100% din depăşirea/reducerea finanţării externe brute*1) faţă de nivelurile programate (pe baza cumulată începând cu sfârşitul lunii septembrie 2001):

(îi) prin modificarea în stocul certificatelor de trezorerie ale Ministerului Finanţelor Publice, denominate în valută, inclusiv cele emise pentru restructurare bancară (pe baza cumulată de la sfârşitul lunii septembrie 2001). Stocul rămas la 30 septembrie 2001 a fost de 423,7 milioane dolari SUA, evaluat la cursurile de schimb ale programului;(iii) în sensul creşterii, cu suma veniturilor în valută obţinute din privatizari mari (preţ de vânzare peste 10 milioane dolari SUA) (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2001).Activele externe nete vor fi monitorizate pe bază de date operationale zilnice, până la sfârşitul lunii martie 2002, după care se vor utiliza date din situaţia monetara. Datele zilnice vor fi încă utilizate pentru a calcula media activelor externe nete. Toate datele sunt furnizate de BNR. La 30 septembrie 2001 activele externe nete au fost 3.311 milioane dolari SUA.––––*1) Finanţarea externa este definită ca intrari din credite acordate Guvernului pentru susţinerea balanţei de plati, cu o scadenta mai mare de un an, de la creditorii multilaterali şi bilaterali, precum şi resurse cu o scadenta mai mare de un an obţinute de Guvern de pe pieţele internaţionale de capital. Acestea exclud utilizarea resurselor FMI.III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidatBugetul general consolidat include: bugetul de stat, bugetele autorităţilor locale, fondurile de asigurări sociale*2); Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special de reasigurare, "Autoritatea pentru privatizare" (APAPS), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanţelor Publice sau de alte ministere şi agenţii din afară cadrului bugetar; alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor, finanţate prin împrumuturi externe, şi fondurile de contrapartida create din încasările din împrumuturi externe. Orice alte fonduri noi, create pe perioada derulării programului în scopul realizării de operaţiuni de natura fiscală, asa cum se defineste în Manualul pentru statistica finanţelor publice al FMI, vor fi încorporate în definitia bugetului general consolidat.––––*2) Acestea includ Fondul asigurărilor sociale de stat, Fondul pentru plata ajutorului de şomaj şi Fondul asigurărilor sociale de sănătate.În cadrul programului deficitul bugetului general consolidat va fi calculat pe baza datelor privind veniturile şi cheltuielile, furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, şi, de asemenea, pe baza datelor "înregistrate sub linie", ceea ce reprezintă suma finanţării externe şi interne a bugetului, ca şi veniturile din privatizare obţinute de toate entitatile bugetului general consolidat şi venituri din recuperarea activelor bancare de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare. Vor fi întreprinse toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de "sub" şi de "deasupra liniei". Totuşi, dacă aceste eforturi nu se vor concretiza în eliminarea discrepantelor, pentru scopurile programului se va utiliza valoarea mai mare a deficitului bugetar.Pentru scopurile programului valoarea creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definită ca totalitatea creanţelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totală a depozitelor bugetului general consolidat deţinute în sistemul bancar. Soldul creditului în valută către buget la 31 decembrie 2001 va fi convertit în dolari SUA la cursul de schimb valabil la sfârşitul lunii decembrie 1999 şi din dolari SUA în lei, la cursurile de schimb determinate prin consultări cu Fondul. Valoarea creditului în valută nou-acordat în anii 2001 şi 2002 va fi evaluată la cursurile valutare specificate prin consultări cu personalul Fondului. Împrumuturile guvernamentale către bănci, la o rata de dobânda mai mica decât rata de referinţa a BNR, pentru a finanta subimprumuturile agenţilor economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o lista convenită a conturilor care urmează să fie tratate ca depozite guvernamentale în scopurile programului este prezentată în Aide memoire-ul FAD (Departamentul de afaceri fiscale) "România: măsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa 11, din februarie 1994.În scopurile programului plafoanele pentru deficitul cumulat trimestrial al bugetului general consolidat în anul 2002 vor fi ajustate în sensul reducerii cu diferenţa faţă de ţinta a sumelor trimestriale cumulate, obţinute din privatizare, la bugetul general consolidat. Încasările din privatizare, exprimate în valută, vor fi convertite în dolari SUA la cursul valutar din 31 decembrie 1999, iar din dolari SUA în lei, la cursurile valutare specificate prin consultări cu personalul Fondului. Limita minima prevăzută pentru aceste sume se prezintă astfel:

Ca o măsura asiguratorie în vederea încadrării în ţinta de deficit de 43.200 miliarde lei în anul 2002, ordonanţa Guvernului pentru prima rectificare bugetară pe anul 2002 va include o prevedere potrivit căreia se vor bloca cheltuieli ale Fondului special al drumurilor publice, în suma de 2 mii miliarde lei. Cheltuielile blocate pot fi eliberate cel mai devreme la 1 noiembrie 2002, cu condiţia ca ţinta de venituri stabilită pentru sfârşitul lunii septembrie 2002 sa fi fost îndeplinită. Ţinta de venituri se referă la estimarea veniturilor totale cumulate, convenite între Ministerul Finanţelor Publice şi personalul Fondului pentru bugetul general consolidat, pentru primele 3 trimestre ale anului 2001 (a se vedea mai jos):

IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate şi aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizateA. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizateLista celor 82 de întreprinderi de stat ale căror salarii urmează să fie monitorizate conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 este menţionată în Hotărârea Guvernului nr. 866/2001. Fondul de salarii pentru acest grup de întreprinderi de stat a fost ajustat corespunzător reducerii numărului de întreprinderi de la 86 în anul 2001.Fondul de salarii va fi ajustat după cum urmează:(i) în sensul scaderii, cu suma economiilor datorate "externalizarii" (definită ca desprindere a unei unităţi sau transferul acesteia la o alta entitate) care depăşeşte 400 miliarde lei (un procent din ţinta pe 2001 a fondului de salarii aferent celor 82 de întreprinderi, distribuit proporţional la nivelul celor 4 trimestre ale anului 2002). În fiecare luna economiile din externalizare vor fi calculate, pentru fiecare companie, ca produs între numărul de salariaţi externalizati până la momentul respectiv şi salariul mediu la nivelul companiei;(îi) în sensul scaderii, dacă o societate se privatizează, cu fondul de salarii prevăzut în bugetul respectivei companii;(iii) în sensul scaderii, dacă o companie este exclusa din lista, ca urmare a faptului că nu a înregistrat pierderi sau arierate 3 ani consecutivi, cu fondul de salarii prevăzut în bugetul companiei excluse.Fondurile de salarii vor fi măsurate lunar pe baza cumulată la nivelul diferitelor sectoare. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale îşi va asuma responsabilitatea colectării datelor de la diferite ministere (regii autonome şi companii naţionale) şi Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) (societăţi comerciale) şi va raporta lunar la FMI nivelul fondurilor de salarii şi numărul de salariaţi pentru fiecare dintre întreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister şi pentru totalul general). Reducerea de personal rezultată din toate formele de externalizare va fi raportată în coloana "externalizari" a respectivelor tabele, cu o nota de subsol, dacă este necesar.B. Aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizateCriteriul de performanţă structurală cu privire la aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizate (a se vedea paragraful 20 al MSPEF şi tabelul 2) se referă la grupul societăţilor prevăzute în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 79/2001, care continua să fie societăţi de stat la 15 decembrie 2002.V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidatPlafonul se aplică stocului rămas de arierate aferente grupului celor 82 de întreprinderi de stat care urmează să fie monitorizate conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 şi Hotărârii Guvernului nr. 866/2001. În cadrul ordonanţei menţionate arieratele sunt definite ca sume datorate care au depăşit data scadentei, menţionată explicit în contracte, sau, dacă asemenea data explicita nu exista, 30 de zile după furnizarea serviciilor/produselor. Raportarea arieratelor totale va avea următoarele subcategorii: către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale de stat, către bugetele locale, către fondurile speciale şi către alţi creditori. Arieratele către bugetul general consolidat sunt definite ca suma primelor 4 categorii. Sumele reflectand arieratele, exclusiv penalităţile, vor fi raportate separat. Pentru arieratele care au fost reesalonate/anulate suma reesalonata/anulată (inclusiv penalităţile) nu va fi considerată drept reducere de arierate şi trebuie să fie raportată. Raportul va include o defalcare a arieratelor pe primii 10 creditori pentru fiecare societate. Raportul va include, de asemenea, date despre creanţele fiecăreia dintre companiile monitorizate, asa cum se raportează conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001. Pentru modificările intervenite în lista societăţilor monitorizate tintele vor fi ajustate, în sensul scaderii/creşterii, cu suma arieratelor societăţilor eliminate/adăugate din/în lista. Informaţiile necesare monitorizarii vor fi furnizate lunar de Ministerul Finanţelor Publice către FMI. Stocul arieratelor la sfârşitul lunii decembrie 2000 a fost de 47,2 mii miliarde lei.VI. Limite minime privind ratele de încasări agregate cumulate pentru DISTRIGAZ SUD, DISTRIGAZ NORD şi TERMOELECTRICASe vor stabili limite minime pentru ratele de încasări cumulate ale următoarelor companii: rata combinata (criteriu de performanţă) pentru DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD (tinte indicative pentru ratele de încasare ale fiecărei companii); rata combinata pentru încasările TERMOELECTRICA (inclusiv unităţile de producţie transferate la autorităţile locale) (criteriu de performanţă), atât pentru energie termica, cat şi pentru energie electrica (tinte indicative pentru ratele de încasare separate); rata de încasare pentru ELECTRICA (ţinta indicativa) şi rata de încasări agregata pentru unităţile de producţie ale societăţii TERMOELECTRICA, ce au fost transferate la autorităţile locale (ţinta indicativa). Limitele minime şi rezultatele efective de la sfârşitul lunilor septembrie, decembrie 2001 şi martie 2002 sunt măsurate utilizând ratele de încasări cumulate, definite ca raport între încasări şi valorile facturate, măsurate de la începutul anului până la data specificată. Pentru datele test rămase, limitele pentru ratele de încasări sunt definite după cum urmează:(i) TERMOELECTRICA şi unităţile de la autorităţile locale (sector termic), DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD: facturile pentru energia termica şi gaze naturale sunt luate în considerare în calcul, devansat cu o luna. Definitia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2…12:c(m) = suma [încasări pentru energia termica (m): încasări pentru energia termica (m-12)] împărţit lasuma [valori facturate pentru energia termica (m-1): valori facturate pentru energia termica (m-13)].(îi) TERMOELECTRICA şi unităţile de la autorităţile locale (sectorul de energie electrica); ELECTRICA: definitia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2…12:c(m) = suma [încasări pentru energia electrica (m): încasări pentru energia electrica (m-12)] împărţit lasuma [valori facturate pentru energia electrica (m): valori facturate pentru energia electrica (m-12)].Utilizând aceste definiţii, rata de încasare a societăţii TERMOELECTRICA la sfârşitul lunii decembrie 2001 a fost 85,5 şi a celor două companii distribuitoare de gaze naturale, 85,5.Datele pentru aceste companii vor fi colectate de Ministerul Industriei şi Resurselor şi raportate lunar la FMI. Ministerul Industriei şi Resurselor va include în acest raport şi datele cu privire la valorile facturate şi încasate, înregistrate de DISTRIGAZ NORD, DISTRIGAZ SUD, ELECTRICA şi TERMOELECTRICA, precum şi informaţii cu privire la posibilele deconectari şi reconectari pentru următoarele companii: a) industriale; b) termice locale.a) SC Siderurgica, COS Targoviste, Minvest SM-Rosia Poieni, Moldomin, Minvest-SM Balan, SNIF, SC Industria Sarmei, Gavazzi Steel, Minvest-SM Baia de Aries, SC Turnu, CUG Cluj, SC Apaterm Galaţi, SC Tractorul UTB, SC Chimcomplex, Minvest-SM Brad, Apa Nova (RGAB), Minvest-SM Coranda Certej, Minvest-SM Poiana Rusca Teliuc, Siderca, SC Electrocarbon, Nitramonia, Viromet, Amonil, Oltchim, Sere Codlea, US Govora, Republica, Zahăr Bod, Stirom Bucureşti, Danubiana, Gerom Buzau, Colorom Codlea, Roman Braşov, Metrom Braşov, Carfil Braşov, Stiaz Azuga, Faur Bucureşti, UPSOM – SA Ocna Mures, Bicapa – SA Tarnaveni, SC Industria Sarmei Campia Turzii, SC Stipo – SA Dorohoi, Ampellum – SA Zlatna, SC Cugir – SA, SC Melana Savinesti, Letea Bacau, Rafo – SA Onesti, SC Fortus – SA Iaşi, Ambro – SA Suceava, Stratusmob – SA Blaj, SC Sticla Turda, Iris … – SA Cluj, Metalurgica Aiud.b) Radet Bucureşti, Radet Constanta, Apaterm Galaţi, RA Termoficare Craiova, SC Apaterm – SA Deva, Termica – SA Targoviste, Termoficare Petrosani, Dalkia Ploiesti, SC Termoficare Petrosani, SC Universal Lupeni, Aptercol Brăila, SC Citadin Aninoasa, RA Termoficare Cluj, SC Aqua Calor Piatra-Neamt, RA Energomur Targu Mures, SC Energ. Termica Sibiu, Termoloc Populaţie Bacau, RA Goscom Roman, Proditerm Bistrita, Rail Hunedoara, Comunală RA Satu Mare, Termica – SA Botosani, Enet Focsani, Cet Brăila, Cet Govora, RA Termo Craiova, Ram Buzau, RA Termo Braşov, Aquaterm Targu Jiu, Aquaterm 98 Pitesti. … VII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilorPlafoanele se aplică stocului cumulat de la sfârşitul lunii septembrie 2001 al datoriei interne nou-garantate sau preluate la bugetul general consolidat. Pentru scopurile programului preluarea datoriilor întreprinderilor către bănci la bugetul general consolidat este considerată echivalenta cu emiterea de garanţii pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci. Aceasta limita include orice împrumut a cărui dobânda este plătită sau garantată de Guvern, chiar dacă rambursarea împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea III. Criteriul se aplică şi la folosirea resurselor APAPS pentru recapitalizarea întreprinderilor sau ca şi colateral pentru împrumuturi bancare. Împrumuturile în valută vor fi convertite la cursuri de schimb contabile, convenite prin consultări cu personalul Fondului.Aceste limite exclud:● contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care au fost stabilite limite separate în secţiunea VIII;● datoria transferata în procesul de restructurare bancară, privatizare sau lichidare a întreprinderilor de stat;● preluarea unei datorii ca rezultat al activarii unei garanţii sau depozit colateral;● garanţiile interne pentru creditele destinate achiziţionării de combustibil din import pentru cele 16 unităţi producătoare de energie termica ce au fost transferate de la TERMOELECTRICA la autorităţile locale, în măsura în care valoarea aferentă garanţiilor externe nebugetare emise în acest scop (a se vedea secţiunea VIII) se situeaza sub 120 milioane dolari SUA (suma garanţiilor externe şi interne emise în acest scop nu trebuie să depăşească 120 milioane dolari SUA).Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar de Ministerul Finanţelor Publice către FMI. Stocul garanţiilor şi datoriei preluate, după cum a fost prezentat în aceasta secţiune, a fost de 469 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2001.VIII. Plafoanele privind contractarea sau garantarea datoriei externePlafoanele se aplică stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea III. Acest criteriu de performanţă se aplică nu numai datoriei, asa cum este definită la pct. 9 din Liniile directoare ale FMI privind criteriile de performanţă referitoare la datoria externa, adoptate la 24 august 2000 [Decizia Consiliului Directorilor Executivi nr. 12.274-(00/85)], ci şi angajamentelor contractate sau garantate, pentru care nu a fost primită suma aferentă. Plafoanele se aplică, de asemenea, oricărei preluări de împrumuturi la stocul datoriei, care nu au fost contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat. Sunt excluse din plafoane datoriile către FMI şi împrumuturile "punte" de la BRI, bănci străine, guverne străine sau orice alte instituţii financiare. Datoria, în limitele plafoanelor, va fi denominata în dolari SUA la cursul de schimb valabil la data la care contractul de împrumut sau garanţie devine efectiv. Împrumuturile considerate concesionale sunt, de asemenea, excluse din plafoane. Datoria nebugetara include toate datoriile entitatilor nebugetare de la creditorii din sectorul privat, garantate de Ministerul Finanţelor Publice. Împrumuturile pentru importurile de combustibili pentru DISTRIGAZ, TERMOELECTRICA şi cele 16 unităţi producătoare de energie termica ce au fost transferate de la TERMOELECTRICA la autorităţile locale sunt incluse în plafoanele generale, dar sunt excluse din plafoanele pentru datoria garantată nebugetara. În ceea ce priveşte noile împrumuturi contractate pentru a asigura importurile de combustibili în sezonul rece 2002/2003, acestea sunt excluse din plafoanele datoriei garantate nebugetare, până la concurenta sumei de 200 milioane dolari SUA pentru TERMOELECTRICA şi 120 milioane dolari SUA pentru unităţile termice transferate. Creditele destinate importului de combustibil, contractate de TERMOELECTRICA şi de unităţile termice transferate, sunt excluse din plafoanele de datorie cu scadente între un an şi 3 ani.Împrumuturile concesionale sunt definite ca acele împrumuturi cu element nerambursabil de cel puţin 35% din valoarea împrumutului, utilizând rate de discont pentru valute specifice, pe baza ratelor de referinţa ale dobânzii comerciale (CIRRS) ale OCDE, în vigoare la momentul contractării sau garantarii împrumutului.Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar de Ministerul Finanţelor Publice către FMI. Stocul datoriei la sfârşitul lunii iunie 2001 a fost de 1.194 milioane dolari SUA pentru datoria cu scadenţa mai mare de un an (din care suma de 83 milioane dolari SUA a fost nebugetara), 196 milioane dolari SUA pentru subplafonul datoriei cu scadenţa între un an şi 3 ani (fără datoria nebugetara), zero pentru datoria cu scadenţa mai mica de un an.Neacumularea de către Guvern a arieratelor la plati externe va fi un criteriu de performanţă monitorizat pe o baza continua. Pentru scopurile programului arieratele aferente garanţiilor de stat executate sunt definite ca plati externe datorate pe o perioadă mai mare de 30 de zile.IX. Tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medieBaza monetara medie este definită ca suma dintre cantitatea medie de moneda aflată în circulaţie în afară BNR şi media depozitelor (obligatorii plus rezervele suplimentare) ale băncilor comerciale la BNR, pentru luna indicată. Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii şi rezervele suplimentare în valută, pentru depozitele în valută. Datele privind baza monetara vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai BNR care vor fi transmisi săptămânal la FMI de către BNR. Stocul bazei monetare medii la sfârşitul lunii septembrie 2001 a fost de 60.442 miliarde lei.Plafoanele pentru baza monetara medie vor fi ajustate în următoarele condiţii:1. Dacă rezervele obligatorii vor creşte/descreşte de la 25% pentru toate rezervele obligatorii păstrate în lei, tintele privind baza monetara vor creşte/descreşte cu produsul dintre modificarea rezervelor minime obligatorii şi a depozitelor programate, pentru care rezervele obligatorii sunt constituite în lei. Nivelul depozitelor programate este 134.285 miliarde lei pentru luna iunie 2002, 142.014 miliarde lei pentru luna septembrie 2002 şi 171.352 miliarde lei pentru luna decembrie 2002.2. Tintele pentru baza monetara vor fi diminuate cu scăderea rezervelor efective faţă de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci.X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetaraMasa monetara este definită ca fiind pasivele sistemului bancar faţă de sectorul nebancar. Masa monetara include depozitele în valută ale rezidenţilor, dar exclude depozitele statului şi ale instituţiilor monetare internaţionale şi ale altor nerezidenti. Pentru scopurile programului depozitele care sunt exprimate în valută vor fi convertite în lei la cursurile de schimb contabile convenite prin consultări cu personalul Fondului.Datele referitoare la masa monetara vor fi monitorizate utilizând datele lunare privind conturile băncilor şi ale sistemului bancar, care vor fi furnizate lunar FMI de către BNR. Stocul masei monetare la 30 septembrie 2001, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 235.363 miliarde lei.XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de statExpunerea totală acoperă toate creditele, aconturile, deţinerea de datorie şi expunerea extrabilantiera ale băncilor rezidente către întreprinderile de stat. De asemenea, datele privind împrumuturile vor fi raportate separat de expunerea totală. Întreprinderile de stat sunt toate regiile autonome şi societăţile comerciale al căror acţionar majoritar este statul sau APAPS. În scopul monitorizarii datoria în valută va fi convertită în lei la cursurile valutare leu/dolar SUA de la sfârşitul lunii, stabilite prin consultări cu personalul FMI. Creditul în monede convertibile, altele decât dolarul SUA, va fi convertit la cursurile valutare respective faţă de dolarul SUA, după cum se specifică în secţiunea II. Datele referitoare la împrumuturile acordate de sectorul bancar întreprinderilor de stat vor fi monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de BNR.Valoarea expunerii totale, raportată de BNR, va include (pe baza cumulată de la sfârşitul lunii martie 2002):(i) expunerea către societăţile în care capitalul majoritar a fost transferat sectorului privat. În acest scop APAPS şi ministerele implicate vor furniza lunar BNR actualizari ale portofoliului lor;(îi) orice anulare de datorie sau sume extrabilantiere;(iii) orice preluare de datorie sau elemente extrabilantiere de către Guvern sau alte instituţii publice.În plus BNR va raporta lunar date cu privire la expunerea totală a sistemului bancar către întreprinderile de stat cu un stoc mai mare de 100 miliarde lei, pentru fiecare întreprindere. Stocul de expunere a sectorului bancar către întreprinderile de stat, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 27.052 miliarde lei la 30 septembrie 2001, din care BCR – 13.541 miliarde lei. –––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește