MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE din 3 octombrie 2003

suplimentar pentru Aranjamentul stand-by*)



Notă …
*) Traducere.I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a RomânieiII. Ţinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naţionale a RomânieiIII. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidatIV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate şi modificările fondului de salarii şi ale numărului de angajaţi în cadrul companiilor selectateV. Ţinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidatVI. Limite minime privind ratele de încasări agregate, cumulate pentru Distrigaz Sud, Distrigaz Nord şi Termoelectrica şi ElectricaVII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilorVIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externeIX. Ţinte indicative pentru plafoanele privind baza monetară medieX. Ţinte indicative pentru plafoanele privind masa monetarăXI. Ţinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de statI. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a RomânieiActivele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României (B.N.R.) sunt definite ca diferenţă între baza monetară medie (aşa cum este definită în secţiunea a IX-a a acestei anexe) şi media activelor externe nete (aşa cum sunt definite în secţiunea a II-a a acestei anexe pentru luna indicată, excluzând ajustarea pentru certificatele de trezorerie denominate în valută), ambele exprimate în moneda naţională. Stocurile activelor externe nete medii vor fi convertite în lei, în scopul calculării activelor interne nete medii, la cursurile de schimb medii lunare leu/dolar S.U.A., stabilite prin consultări cu personalul Fondului. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, aşa cum sunt definite în secţiunea a II-a. Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile B.N.R., furnizate săptămânal Fondului Monetar Internaţional de către B.N.R. Nivelul activelor interne nete medii în luna septembrie 2001 a fost de 39.559 miliarde lei.Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat în următoarele condiţii:1. În sensul reducerii (creşterii) în mod proporţional, pentru fracţiunea din luna în care finanţarea externă brută depăşeşte (se reduce faţă de) nivelurile programate, specificate în secţiunea a II-a.2. Pentru orice modificare în rezervele minime obligatorii, aşa cum se prezintă în secţiunea a IX-a. Înainte de a efectua orice astfel de modificare, B.N.R. se va consulta cu personalul FMI.3. În sensul creşterii (reducerii), în mod proporţional, cu echivalentul în lei al scăderii (creşterii) stocului de certificate de trezorerie denominate în valută (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2002).4. În sensul reducerii, în mod proporţional, cu echivalentul în lei al creşterii veniturilor în valută obţinute din privatizări mari (preţ de vânzare de peste 10 milioane USD) (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2002).5. În sensul reducerii, cu scăderea rezervelor efective faţă de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci.II. Ţinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naţionale a RomânieiActivele externe nete ale B.N.R. reprezintă diferenţa dintre activele de rezervă şi pasivele externe. Pentru scopurile programului, activele de rezervă sunt definite ca aurul monetar, disponibilităţile DST, orice poziţie de rezervă la FMI şi disponibilităţile de valută ale B.N.R. în monede convertibile. Din rezervele brute se exclud activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezervă grevate, activele de rezervă depuse drept colateral pentru creditele externe, activele de rezervă angajate prin contracte forward şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la preţul contabil de 280,4 dolari S.U.A. pe uncie, iar disponibilităţile DST la 1,355109 dolari S.U.A. pe DST. Stocurile de active externe nete sunt măsurate în ultima zi lucrătoare a lunii respective.Pentru scopurile programului, pasivele externe sunt definite ca împrumut, depozit, operaţiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit drept garanţie) şi pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile, inclusiv depozitele în valută la B.N.R. ale băncilor comerciale rezidente; cumpărări de la FMI; împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital; creditele "punte" de la BRI, bănci străine, guverne străine sau alte instituţii financiare, indiferent de scadenţa lor.Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., vor fi convertite la cursurile de schimb corespunzătoare faţă de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 1999. Toate modificările cu privire la definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum şi detaliile despre operaţiunile privind vânzări, cumpărări sau operaţiuni swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate experţilor FMI.Activele externe nete ale B.N.R. vor fi ajustate:(i) în sensul creşterii/scăderii cu 100 procente din depăşirea/reducerea finanţării externe brute*1) faţă de nivelurile programate:– pe baza cumulată începând cu sfârşitul lunii septembrie 2001:

– pe baza cumulată începând cu sfârşitul lunii decembrie 2002:

(ii) prin modificarea în stocul certificatelor de trezorerie ale Ministerului Finanţelor Publice denominate în valută, inclusiv cele emise pentru restructurare bancară (pe baza cumulată de la sfârşitul lunii decembrie 2002). Stocul rămas la 31 decembrie 2002 a fost de 478,9 milioane USD, evaluat la cursurile de schimb ale programului;(iii) în sensul creşterii, cu suma veniturilor în valută obţinute din privatizări mari (preţ de vânzare peste 10 milioane USD) (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2002).Activele externe nete vor fi monitorizate pe bază de date operaţionale zilnice până la sfârşitul lunii martie 2002, după care se vor utiliza date din situaţia monetară. Datele zilnice vor fi utilizate în continuare pentru a calcula media activelor externe nete.Toate datele sunt furnizate de către B.N.R. Activele externe nete au fost 3.311 milioane USD la 30 septembrie 2001 şi de 5.257 milioane USD la 31 decembrie 2002.––––*1) Finanţarea externă este definită ca intrări de credite acordate Guvernului pentru susţinerea balanţei de plăţi, cu o scadenţă mai mare de un an, de la creditorii multilaterali şi bilaterali, precum şi resurse cu o scadenţă mai mare de un an, obţinute de Guvern de pe pieţele internaţionale de capital. Acestea exclud utilizarea resurselor FMI.III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidatBugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele autorităţilor locale, fondurile de asigurări sociale*2); Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special de reasigurare, Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, Regia Autonomă "Administraţia Naţională a Drumurilor" (AND), alte fonduri extrabugetare administrate de către Ministerul Finanţelor Publice sau de alte ministere şi agenţii din afara cadrului bugetar; alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor, finanţate prin împrumuturi externe, şi fondurile de contrapartidă create din încasările din împrumuturi externe. Orice alte fonduri noi, create pe perioada derulării programului, în scopul realizării de operaţiuni de natură fiscală, aşa cum se defineşte în Manualul pentru Statistica Finanţelor Publice al FMI, vor fi încorporate în definiţia bugetului general consolidat.În cadrul programului, deficitul bugetului general consolidat va fi calculat pe baza datelor privind veniturile şi cheltuielile furnizate de Ministerul Finanţelor Publice şi, de asemenea, pe baza datelor "înregistrate sub linie", ceea ce reprezintă suma finanţării externe şi interne a bugetului, precum şi veniturile din privatizare obţinute de toate entităţile bugetului general consolidat şi veniturile din recuperarea activelor bancare de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB). Vor fi întreprinse toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de "sub" şi de "deasupra liniei". Totuşi, dacă aceste eforturi nu se vor concretiza în eliminarea discrepanţelor, pentru scopurile programului, se va utiliza valoarea mai mare a deficitului bugetar.Pentru scopurile programului, valoarea creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definită ca totalitatea creanţelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totală a depozitelor bugetului general consolidat deţinute în sistemul bancar. Soldul creditului în valută către buget la 31 decembrie 2001 va fi convertit în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la sfârşitul lunii decembrie 1999, şi din dolari S.U.A. în lei, la cursurile de schimb determinate prin consultări cu personalul Fondului. Valoarea creditului în valută nou-acordat în anii 2001 şi 2002 va fi evaluată la cursurile valutare specificate prin consultări cu personalul Fondului. Împrumuturile guvernamentale către bănci la o rată de dobândă mai mică decât rata de referinţă a BNR, pentru a finanţa subîmprumuturile agenţilor economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o listă convenită a conturilor care urmează să fie tratate ca depozite guvernamentale, în scopurile programului, este prezentată în Aide memoire-ul FAD (Departamentul de Afaceri Fiscale) "România: măsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa nr. 11, din februarie 1994.În scopurile programului, plafoanele pentru deficitul cumulat trimestrial al bugetului general consolidat în anul 2003 vor fi ajustate, în sensul reducerii, cu diferenţa faţă de ţintă a sumelor trimestriale cumulate obţinute din privatizare la bugetul general consolidat. Încasările din privatizare, exprimate în valută, vor fi convertite în dolari S.U.A., la cursul valutar din 31 decembrie 1999, iar din dolari S.U.A. în lei, la cursurile valutare specificate prin consultări cu personalul Fondului. Limita minimă prevăzută pentru aceste sume se prezintă astfel:

Pentru a atinge ţinta de deficit în anul 2003, categoriile de cheltuieli lunare cumulate ale bugetului de stat vor fi limitate la plafoane convenite cu personalul Fondului, pentru perioada ianuarie-iunie 2003. În plus, dacă veniturile lunare cumulate ale bugetului general consolidat se vor situa sub ţintele agreate cu Fondul, plafoanele lunare de cheltuieli pentru bugetul de stat vor fi ajustate în sensul diminuării pentru a compensa scăderea veniturilor.

––––*2) Acestea includ Fondul asigurărilor sociale de stat, Fondul pentru accidente de muncă, Fondul de şomaj şi Fondul asigurărilor sociale de sănătate.IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate şi modificările fondului de salarii şi ale numărului de angajaţi în cadrul companiilor selectateA. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizateLista celor 76 de întreprinderi de stat, ale căror salarii urmează să fie monitorizate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001, este menţionată în Hotărârea Guvernului nr. 866/2001. Fondul de salarii pentru acest grup de întreprinderi de stat a fost ajustat corespunzător reducerii numărului de întreprinderi de la 82 în anul 2002 şi 86 în anul 2001.Fondul de salarii va fi ajustat după cum urmează:(i) în sensul scăderii, cu suma economiilor datorate "externalizării" (definită ca desprindere a unei unităţi sau transferul acesteia la o altă entitate ori transferurile temporare/permanente ale angajaţilor, atunci când dimensiunea acestor transferuri depăşeşte 100 de angajaţi lunar). În fiecare lună economiile din externalizare vor fi calculate, pentru fiecare companie, ca produs între numărul de salariaţi, externalizaţi până la momentul respectiv, şi salariul mediu la nivelul companiei;(ii) în sensul scăderii, dacă o societate se privatizează, cu fondul de salarii prevăzut în buget al respectivei companii, începând cu luna următoare celei în care a fost semnat contractul de privatizare.Fondurile de salarii vor fi măsurate lunar, pe baza cumulată, la nivelul diferitelor sectoare. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale îşi va asuma responsabilitatea colectării datelor de la diferite ministere (regii autonome şi companii naţionale) şi APAPS (societăţi comerciale) şi va raporta lunar la FMI nivelul fondurilor de salarii şi numărul de salariaţi pentru fiecare dintre întreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister şi pentru totalul general). Reducerea de personal rezultată din toate formele de externalizare va fi raportată în coloana de "externalizări" a respectivelor tabele, cu o notă de subsol, dacă este necesar.B. Modificări ale fondului de salarii şi ale numărului de angajaţi în întreprinderile de stat monitorizateÎn conformitate cu paragraful 14 din MSEFP-3, Guvernul va elimina primele de Crăciun şi va reduce personalul din 5 companii feroviare (CFR, CFR Marfă, CFR Călători, SAAF, Metrorex) şi filialele acestora, şi în două companii agricole (Regia Naţională a Pădurilor – "Romsilva" şi Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare). În plus, sporurile pentru orele suplimentare şi munca de noapte vor fi reduse în cele două companii agricole în vederea încadrării în fondul de salarii. Disponibilizările sunt considerate efectuate când notificările personale şi irevocabile (după luarea în considerare a posibilelor contestaţii) au fost transmise angajaţilor care urmează să fie disponibilizaţi.Autorităţile vor ajusta fondul de salarii şi bugetele generale ale următoarelor companii:1. Companii industriale:

2. Alte companii:

V. Ţinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidatPlafonul se aplică stocului rămas de arierate, aferente grupului celor 76 de întreprinderi de stat care urmează să fie monitorizate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 şi Hotărârii Guvernului nr. 866/2001. În sensul ordonanţei de urgenţă, arieratele sunt definite ca sume datorate care au depăşit data scadenţei, menţionată explicit în contracte, sau dacă asemenea dată explicită nu există, 30 de zile după furnizarea serviciilor/produselor. Raportarea arieratelor totale va avea următoarele subcategorii: către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale, către bugetele locale, către fondurile speciale şi către alţi creditori. Arieratele către bugetul general consolidat sunt definite ca sumă a primelor 4 categorii. Sumele reflectând arieratele, exclusiv penalităţile, vor fi raportate separat. Pentru arieratele care au fost reeşalonate/anulate, suma reeşalonată/anulată (inclusiv penalităţile) nu va fi considerată drept reducere de arierate şi trebuie să fie raportată. Raportul va include o defalcare a arieratelor pe primii 10 creditori pentru fiecare societate. Raportul va include, de asemenea, date despre creanţele fiecăreia dintre companiile monitorizate, aşa cum se raportează în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001. Pentru modificările intervenite în lista societăţilor monitorizate, ţintele vor fi ajustate, în sensul scăderii/creşterii, cu suma arieratelor societăţilor eliminate/adăugate din/în listă. Informaţiile necesare monitorizării vor fi furnizate lunar Fondului Monetar Internaţional, de către Ministerul Finanţelor Publice. Stocul arieratelor la sfârşitul lunii decembrie 2000 a fost de 47,2 mii miliarde lei.VI. Limite minime privind ratele de încasări agregate, cumulate pentru Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Termoelectrica şi ElectricaSe vor stabili limite minime pentru ratele de încasări cumulate ale următoarelor companii:– rata combinată (criteriu de performanţă) pentru Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud (ţinte indicative pentru ratele de încasare ale fiecărei companii);– rata combinată pentru încasările Termoelectrica, inclusiv pentru unităţile de producţie transferate la autorităţile locale (criteriu de performanţă) atât pentru energie termică, cât şi pentru energie electrică. Vor fi stabilite ţinte indicative pentru ratele de încasare la: (i) electricitate, atât pentru Termoelectrica, cât şi pentru unităţile de producţie transferate la autorităţile locale; (îi) energia termică furnizată de Termoelectrica; (iii) energia termică a unităţilor transferate;– rata de încasare pentru Electrica (ţinta indicativă până în luna martie 2003, criteriu de performanţă începând din luna iunie 2003).Limitele şi rezultatele efective de la sfârşitul lunilor septembrie, decembrie 2001 şi martie 2002 sunt măsurate utilizându-se ratele de încasări cumulate, definite ca raport între încasări şi valorile facturate, măsurate de la începutul anului până la data specificată. Pentru datele test rămase, limitele pentru ratele de încasări sunt definite după cum urmează:(i) Termoelectrica şi unităţile de la autorităţile locale (sector termic), Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud: facturile pentru energia termică şi gaze naturale sunt luate în calcul devansat cu o lună. Definiţia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m=1,2…12:c(m) = suma [încasări pentru energia termică (m): încasări pentru energia termică (m-12)] împărţit la suma [valori facturate pentru energia termică (m-1): valori facturate pentru energia termică (m-13)].(îi) Termoelectrica şi unităţile din subordinea autorităţilor locale (sectorul de energie electrică); Electrica: definiţia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2…12:c(m) = suma [încasări pentru energia electrică (m): încasări pentru energia electrică (m-12)] împărţit la suma [valori facturate pentru energia electrică (m): valori facturate pentru energia electrică (m-12)].Utilizându-se aceste definiţii, ratele de încasare, la sfârşitul lunii decembrie 2001, au fost de 85,5% pentru Termoelectrica, 92,9% pentru Electrica şi 85,5% pentru cele două companii de distribuţie a gazelor naturale.Datele pentru aceste companii vor fi colectate de Ministerul Economiei şi Comerţului şi raportate lunar la FMI. Veniturile rezultate din acţiunile obţinute în urma conversiei datoriilor nu vor fi incluse în încasări, cu excepţia cazului în care aceste acţiuni sunt vândute pentru numerar. Ministerul Economiei şi Comerţului va include în acest raport şi datele cu privire la valorile facturate şi încasate, înregistrate de Distrigaz Nord, Distrigaz Sud, Electrica şi Termoelectrica, precum şi informaţii cu privire la posibilele deconectări şi reconectări pentru următoarele companii: a) industriale; b) termice.a) S.C. Siderurgica, C.O.S. Târgovişte, Minvest SM – Roşia Poieni, Moldomin, Minvest-SM Bălan, Snif, S.C. Industria Sârmei, Gavazzi Steel, Minvest-SM Baia de Arieş, S.C. Turnu, C.U.G. Cluj, S.C. Apaterm Galaţi, S.C. Tractorul U.T.B., S.C. Chimcomplex, Minvest-SM Brad, Apa Nova (R.G.A.B.), Minvest-SM Coranda Certej, Minvest-SM Poiana Ruscă Teliuc, Siderca, S.C. Electrocarbon, Tepro, Nitramonia, Viromet, Amonil, Oltchim, Sere Codlea, U.S. Govora, Republica, Zahăr Bod, Stirom Bucureşti, Danubiana, Gerom Buzău, Colorom Coldea, Roman Braşov, Metrom Braşov, Carfil Braşov, Stiaz Azuga, Faur Bucureşti, UPSOM S.A. Ocna Mureş, Bicapa S.A. Târnăveni, S.C. Ind. Sârmei C. Turzii, S.C. Stipo S.A. Dorohoi, Ampellum S.A. Zlatna, S.C. Cugir S.A., S.C. Melana Săvineşti, Letea Bacău, Rafo S.A. Oneşti, S.C. Fortus S.A. Iaşi, Ambro S.A. Suceava, Stratusmob S.A. Blaj, S.C. Sticlă Turda, Iris S.A. Cluj, Metalurgica Aiud. … b) Radet Bucureşti, Radet Constanţa, Apaterm Galaţi, R.A. Termoficare Craiova, S.C. Apaterm S.A. Deva, Termica S.A. Târgovişte, Termoficare Petroşani, Dalkia Ploieşti, S.C. Termoficare Petroşani, S.C. Universal Lupeni, Aptercol Brăila, S.C. Citadin Aninoasa, R.A. Termoficare Cluj, S.C. Aqua Calor Piatra-Neamţ, R.A. Energomur Târgu Mureş, S.C. Energ. Termica Sibiu, Termoloc Populaţie Bacău, R.A. Goscom Roman, Proditerm Bistriţa, Rail Hunedoara, Comunala R.A. Satu Mare, Termica S.A. Botoşani, Enet Focşani, Cet Brăila, Cet Govora, R.A. Termo Craiova, Ram Buzău, R.A. Termo Braşov, Aquaterm Târgu Jiu, Aquaterm 98 Piteşti. … VII. Plafoane pentru prelucrarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilorPlafoanele se aplică stocului cumulat de la sfârşitul lunii septembrie 2001 al datoriei interne nou-garantate sau preluate la bugetul general consolidat. Pentru scopurile programului, preluarea datoriilor întreprinderilor către bănci la bugetul general consolidat este considerată echivalentă cu emiterea de garanţii pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci. Această limită include orice împrumut a cărui dobândă este plătită sau garantată de Guvern, chiar dacă rambursarea împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea a III-a. Criteriul se aplică şi la folosirea resurselor APAPS pentru recapitalizarea întreprinderilor sau ca şi colateral pentru împrumuturi bancare. Împrumuturile în valută vor fi convertite la cursuri de schimb contabile convenite prin consultări cu personalul Fondului.Aceste limite exclud:● contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care au fost stabilite limite separate în secţiunea a VIII-a;● datoria transferată în procesul de restructurare bancară, privatizare sau lichidare a întreprinderilor de stat;● preluarea unei datorii ca rezultat al activării unei garanţii sau depozit colateral;● garanţiile interne pentru creditele destinate achiziţionării de combustibil din import pentru cele 22 de unităţi producătoare de energie termică ce au fost transferate de la Termoelectrica la autorităţile locale, în măsura în care valoarea aferentă garanţiilor externe nebugetare, emise în acest scop (a se vedea secţiunea a VIII-a), se situează sub 120 milioane dolari S.U.A. (suma garanţiilor externe şi interne emise în acest scop nu trebuie să depăşească 120 milioane dolari S.U.A.).Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului, de către Ministerul Finanţelor Publice. Stocul garanţiilor şi datoriei preluate, după cum a fost prezentat în această secţiune, a fost de 469 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2001.VIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externePlafoanele se aplică stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea a III-a. Acest criteriu de performanţă se aplică nu numai datoriei, aşa cum este definită la pct. 9 din Liniile directoare ale FMI, privind Criteriile de performanţă referitoare la datoria externă, adoptate la 24 august 2000 [Decizia Consiliului Directorilor Executivi nr. 12.274-(00/85)], ci şi angajamentelor contractate sau garantate, pentru care nu a fost primită valoarea. Plafoanele se aplică, de asemenea, oricărei preluări de împrumuturi la stocul datoriei, care nu au fost contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat. Sunt excluse din plafoane datoriile către FMI şi împrumuturile "punte" de la BRI, bănci străine, guverne străine sau orice alte instituţii financiare. Datoria, în limitele plafoanelor, va fi denominată în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la data la care contractul de împrumut sau de garanţie devine efectiv. Împrumuturile considerate concesionale sunt, de asemenea, excluse din plafoane. Datoria nebugetară include toate datoriile entităţilor nebugetare de la creditorii din sectorul privat, garantate de Ministerul Finanţelor Publice. Împrumuturile pentru importurile de combustibili pentru Distrigaz, Termoelectrica şi pentru cele 22 de unităţi producătoare de energie termică, ce au fost transferate de la Termoelectrica la autorităţile locale, sunt incluse în plafoanele generale, dar sunt excluse din plafoanele pentru datoria garantată nebugetară. În ceea ce priveşte noile împrumuturi contractate pentru a asigura importurile de combustibili în sezonul rece 2002/2003, acestea sunt excluse din plafoanele datoriei garantate nebugetare, până la concurenţa sumei de 200 milioane USD pentru Termoelectrica şi Electrocentrale şi 120 milioane USD pentru unităţile termice transferate. Creditele destinate importului de combustibil, contractate de Termoelectrica şi de unităţile termice transferate, sunt excluse din plafoanele de datorie cu scadenţe între 1 an şi 3 ani.Împrumuturile concesionale sunt definite ca acele împrumuturi cu element nerambursabil de cel puţin 35 procente din valoarea împrumutului, utilizându-se rate de discount pentru valute specifice, pe baza ratelor de referinţă ale dobânzii comerciale (CIRRS) ale OCDE, în vigoare la momentul contractării sau garantării împrumutului.Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar FMI de către Ministerul Finanţelor Publice. Stocul datoriei la sfârşitul lunii iunie 2001 a fost de 1.194 milioane USD pentru datoria cu scadenţă mai mare de un an (din care 83 milioane USD a fost nebugetară), 196 milioane USD pentru subplafonul datoriei cu scadenţă între 1 an şi 3 ani (fără datoria nebugetară), zero pentru datoria cu scadenţă mai mică de un an.Neacumularea de către Guvern a arieratelor la plăţi externe va fi un criteriu de performanţă monitorizat pe o bază continuă. Pentru scopurile programului, arieratele aferente garanţiilor de state executate sunt definite ca plăţi externe datorate pe o perioadă mai mare de 30 de zile.IX. Ţinte indicative pentru plafoanele privind baza monetară medieBaza monetară medie este definită ca suma dintre cantitatea medie de monedă aflată în circulaţie, în afara B.N.R., şi media depozitelor (obligatorii plus rezervele suplimentare) băncilor comerciale la B.N.R., pentru luna indicată. Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii şi rezervele suplimentare în valută pentru depozitele în valută. Datele privind baza monetară vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai B.N.R. care vor fi transmişi săptămânal la FMI de către B.N.R. Stocul bazei monetare medii la sfârşitul lunii septembrie 2001 a fost de 60.442 miliarde lei.Plafoanele pentru baza monetară medie vor fi ajustate în următoarele condiţii:1. Dacă rezervele obligatorii vor creşte/descreşte de la 25 procente pentru toate rezervele obligatorii păstrate în lei, ţintele privind baza monetară vor creşte/descreşte cu produsul dintre modificarea rezervelor minime obligatorii şi a depozitelor programate pentru care rezervele obligatorii sunt constituite în lei. Nivelul depozitelor programate este de 189.866 miliarde lei pentru martie 2003, 204.549 miliarde lei pentru iunie 2003, 194.983 miliarde lei pentru septembrie 2003 şi de 238.815 miliarde lei pentru decembrie 2003.2. Ţintele pentru baza monetară vor fi diminuate cu scăderea rezervelor efective faţă de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci, măsurată începând cu data de 24 a lunii precedente până la data de 23 a lunii test, după cum este specificat în legislaţia B.N.R. relevantă.X. Ţinte indicative pentru plafoanele privind masa monetarăMasa monetară este definită ca fiind pasivele sistemului bancar faţă de sectorul nebancar. Masa monetară include depozitele în valută ale rezidenţilor, dar exclude depozitele statului şi ale instituţiilor monetare internaţionale şi ale altor nerezidenţi. Pentru scopurile programului, depozitele care sunt exprimate în valută vor fi convertite în lei la cursurile de schimb contabile convenite prin consultări cu personalul Fondului.Datele referitoare la masa monetară vor fi monitorizate, utilizându-se datele lunare privind conturile băncilor şi ale sistemului bancar, care vor fi furnizate lunar FMI de către B.N.R. Stocul masei monetare la 30 septembrie 2001, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 235.363 miliarde lei.XI. Ţinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de statExpunerea totală acoperă toate creditele, avansurile, deţinerea de datorie şi expunerea extrabilanţieră ale băncilor rezidente către întreprinderile de stat. De asemenea, datele privind împrumuturile vor fi raportate separat de expunerea totală. Întreprinderile de stat sunt toate regiile autonome şi societăţile comerciale al căror acţionar majoritar este statul sau APAPS. În scopul monitorizării, datoria în valută va fi convertită în lei la cursurile valutare leu/dolar S.U.A. de la sfârşitul lunii, stabilite prin consultări cu personalul FMI. Creditul în monede convertibile, altele decât dolarul S.U.A., va fi convertit la cursurile valutare respective faţă de dolarul S.U.A., după cum se specifică în secţiunea a II-a. Datele referitoare la împrumuturile acordate de către sectorul bancar întreprinderilor de stat vor fi monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de către B.N.R.Valoarea expunerii totale, raportată de B.N.R., va include (pe baza cumulată de la sfârşitul lunii martie 2002):(i) expunerea către societăţile în care capitalul majoritar a fost transferat sectorului privat. În acest scop, APAPS şi ministerele implicate vor furniza lunar la B.N.R. actualizări ale portofoliului lor;(ii) orice anulare de datorie sau sume extrabilanţiere;(iii) orice preluare de datorie sau elemente extrabilanţiere, de către Guvern sau alte instituţii publice.În plus, B.N.R. va raporta lunar date cu privire la expunerea totală a sistemului bancar către întreprinderile de stat cu un stoc mai mare de 100 miliarde lei, pentru fiecare întreprindere. Stocul de expunere a sectorului bancar către întreprinderile de stat, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 27.052 miliarde lei la 30 septembrie 2001, din care B.C.R. 13.541 miliarde lei.––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește