MEMORANDUM SUPLIMENTAR din 3 octombrie 2003

de politici economice şi financiare*)



–––-Notă …
*) Traducere.I. INTRODUCERE1. De la finalizarea celei de-a treia analize din 25 aprilie 2003, am înregistrat progrese în realizarea principalelor obiective macroeconomice ale programului nostru. Totuşi, preţurile mai mari la importul de energie au condus la creşterea pierderilor din sectorul energetic, iar declinul mediului extern şi aprecierea cererii interne au determinat presiuni suplimentare asupra contului curent şi ţintelor de rezerve valutare internaţionale. Aceste evoluţii ne-au determinat să implementăm măsurile corective menţionate în prezentul memorandum, care completează memorandumul iniţial, precum şi cele două memorandumuri suplimentare anterioare.II. CADRUL GENERAL ŞI SOLICITARE DE DEROGĂRI DE LA NEÎNDEPLINIREA CRITERIILOR DE PERFORMANŢĂ2. În timp ce performanţa evoluţiilor macroeconomice a continuat în anul 2003, au apărut recent presiuni asupra cererii interne. Creşterea PIB a scăzut la 4,3 procente în prima jumătate a anului 2003, reflectând tendinţa de scădere uşoară a ratei de creştere a exporturilor, ulterioară unei perioade cu rezultate excepţionale în acest sens. Atingând un nivel de 14,2 procente în luna august, inflaţia IPC a scăzut mai rapid decât s-a estimat iniţial, în timp ce aprecierea accelerată a salariului mediu pe economie şi variaţia volumului creditelor către sectorul privat au condus la o creştere rapidă a importurilor atât pentru bunuri de capital, cât şi pentru bunuri de consum. Ca rezultat, deficitul contului curent a atins nivelul de 2,5 procente din PIB anual în primul semestru, depăşind proiecţiile cu aproape 0,25 procente din PIB. Întârzierea activităţii de creditare a sectorului public şi privat a încetinit acumularea rezervelor în primul semestru, dar am reînceput cumpărările de valută de pe piaţă şi am menţinut un nivel confortabil de acoperire a importurilor, echivalent cu 3,7 luni de importuri prognozate la sfârşitul lunii august.3. Politica bugetară s-a încadrat în program. Ţinta de deficit a bugetului general consolidat în prima jumătate a anului a fost atinsă cu o marjă considerabilă. Restrângerea cheltuielilor şi economiile din dobânzi au compensat pe deplin colectările mai reduse ale contribuţiilor la asigurările sociale.4. O inversare temporară a fluxurilor de capital a creat dificultăţi politicii monetare. Confruntată cu diminuarea mai puternică decât s-a estimat a volumului creditelor către sectorul public şi privat în perioada ianuarie-iunie Banca Naţională a României (B.N.R.) a acceptat o scădere a rezervelor de aproximativ 250 milioane dolari S.U.A., în condiţiile menţinerii ratei dobânzii şi a cursului de schimb în conformitate cu programul asumat. În opinia noastră ieşirile nete de fluxuri corelate cu excesul de cerere de pe piaţa valutară au reprezentat fenomene temporare şi în acel moment nu păreau să susţină o întărire a politicii monetare. Totuşi, cumulat cu o lărgire a deficitului comercial, nivelul activelor externe nete ale B.N.R. la sfârşitul lunii iunie 2003 a înregistrat o diminuare faţă de program cu 625 milioane dolari S.U.A., iar ţinta privind activele interne nete a fost depăşită cu peste 20 procente. Rezervele brute au fost recent reîntregite prin plasarea cu succes pe piaţă a unui pachet de obligaţiuni suverane în valoare de 700 milioane EUR şi prin reluarea în lunile iulie şi august 2003 a cumpărărilor de valută de către B.N.R. Pe baza ajustărilor politicii monetare prezentate în paragraful 23, solicităm derogări pentru neîndeplinirea acestor criterii de performanţă.5. Creditarea sectorului neguvernamental s-a accelerat în continuare. În timp ce reglementările introduse în luna ianuarie 2003 privind clasificarea şi provizionarea creditelor au armonizat standardele bancare româneşti cu practica internaţională în domeniu, acestea nu au reuşit să tempereze apetitul băncilor pentru o expunere ridicată a activităţii de creditare, după cum s-a anticipat iniţial. Măsura diferenţierii rezervelor obligatorii, intrată în vigoare începând cu data de 24 noiembrie 2003 în favoarea activelor în lei a condus la creşterea volumului creditelor în lei, iar creditele în valută s-au diminuat nesemnificativ din luna februarie 2003, rezultând pe ansamblu o expansiune reală a creditului de 40 procente la nivelul lunii iunie 2003. Cu toate acestea, principalele bănci rămân lichide şi capitalizate, iar asigurarea împotriva riscului de credit este acum adecvată.6. Progresul în reducerea pierderilor sectorului energetic a încetinit în anul 2003. Conform programului, am menţinut tarifele la energia electrică şi termică constante în dolari S.U.A., dar datorită majorării preţurilor la combustibili şi deprecierii dolarului S.U.A. aceste tarife s-au situat sub nivelul de recuperare a costurilor. Similar, în timp ce am majorat la 1 iulie 2003 preţul pentru gaze naturale la consumatorul final, mai mult decât s-a programat iniţial, preţul de import pentru gaze naturale a crescut în continuare, diminuând puternic preţurile la gura sondei încasate de producătorii interni. Ratele de colectare la distribuitorii de gaze naturale şi energie electrică s-au încadrat în program şi acum au depăşit nivelul de 95 procente. Colectările în sectorul energiei termice au rămas modeste totuşi, reflectând neplata subvenţiilor de către autorităţile locale şi discontinuitatea politicii în acest sector. Ca rezultat, criteriul de performanţă privind rata de colectare la Termoelectrica nu a fost realizat cu 2,5 puncte procentuale. Având în vedere măsurile corective pentru reducerea pierderilor în sectorul energetic, prezentate în paragrafele 16-17, solicităm acordarea unei derogări pentru neîndeplinirea acestui criteriu de performanţă.7. Creşterea salariului minim din luna ianuarie 2003 şi reducerea cotelor la contribuţiile de asigurări sociale au determinat creşterea reală accelarată a salariilor nete în economie. Salariile nete medii, atât în economie, cât şi în întreprinderile de stat monitorizate, au crescut în termeni reali cu aproape 9 procente în prima jumătate a anului 2003. În timp ce reducerile importante de personal din întreprinderile de stat anunţate pentru privatizare ne-au permis să îndeplinim ţinta aferentă lunii iunie 2003 privind fondul de salarii în întreprinderile de stat, recenta escaladare a salariilor şi încercările unor întreprinderi de a utiliza economiile provenite din externalizarea unui număr important de salariaţi pentru finanţarea creşterii salariilor pun sub semnul întrebării realizarea ţintelor pentru lunile septembrie şi decembrie 2003. Măsurile pentru atenuarea creşterii salariilor în întreprinderile de stat, fenomen care ar putea periclita obiectivele noastre macroeconomice în anul 2003, sunt prezentate în paragrafele 14-15.8. Am realizat progrese semnificative privind privatizarea companiilor din cadrul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS). Am implementat peste 22.000 de disponibilizări în aceste companii, îndeplinind astfel criteriul de performanţă structural pentru sfârşitul lunii iunie 2003. Mai mult decât atât, am semnat contracte pentru vânzarea a 7 mari companii în trimestrul II, comparativ cu criteriul structural de 6 companii. Totuşi, unele contracte de privatizare rămân a fi derulate numai după ce se va ajunge la un acord cu privire la reeşalonarea arieratelor acestor companii către furnizorii de energie. În prezent, 3 mari companii se află în stadiul de negocieri finale şi estimăm vânzarea acestora până la sfârşitul lunii septembrie 2003.9. Privatizarea în sectorul energetic necesită mai mult timp decât s-a anticipat.Am primit numai o singură ofertă neangajantă pentru privatizarea a două companii de distribuţie a energiei electrice, iar acum ne aflăm în negocieri cu ofertantul. Întârzieri în aprobarea strategiei de privatizare a Petrom, cea mai mare companie din ţară, au determinat depăşirea termenului limită de emitere a ofertei, stabilit pentru 30 iunie 2003. Graficul de privatizare a celor două companii de distribuţie a gazelor naturale a fost prelungit cu 6 luni, în condiţiile în care contractul consultantului în privatizare a fost finalizat cu o lungă întârziere.10. Negocierile privind participarea BERD şi CFI la capitalul Băncii Comerciale Române – S.A. (B.C.R.) au început spre sfârşitul lunii iulie 2003. Deşi documentaţia tehnică a avut un ritm bun de finalizare, este nevoie de mai mult timp decât s-a estimat pentru finalizarea due-diligence şi pentru purtarea de discuţii suplimentare pe marginea dezvoltării instituţionale a băncii, determinând neîndeplinirea criteriului de performanţă structural de la sfârşitul lunii iulie.III. MĂSURI DE POLITICI CONVENITE ÎN CONTEXTUL CELEI DE-A 4-A ANALIZE11. Obiectivul nostru macroeconomic principal pentru anul 2003 constă în consolidarea stabilizării macroeconomice, care necesită o creştere moderată a cererii şi progrese decisive în reducerea pierderilor în sectorul energetic. În pofida performanţei recente privind reducerea inflaţiei, menţinem ţinta iniţială de inflaţie la nivelul de 14 procente pentru sfârşitul anului 2003, atât timp cât propunerile recente de creştere a preţurilor din sectorul energetic pot constitui presiuni temporare pentru majorarea inflaţiei. Deficitul contului curent în anul 2003 este estimat acum la 4,75 procente din PIB, reflectând creşterea salarială mai rapidă decât s-a estimat şi expansiunea accelerată a creditului, precum şi reducerea exporturilor. Atingerea acestei ţinte necesită o restrângere mai mare a deficitului sectorului public de aproape 0,25 procente din PIB în a doua jumătate a acestui an, în principal ca urmare a reducerii pierderilor din întreprinderile de stat. Rezerva mai redusă pentru importuri, care acoperă 3,7 luni, reflectă proiecţiile privind trendul importurilor, ca rezultat al expansiunii acestora în anul 2003. Estimăm creşterea PIB la aproape 4,75 procente în anul 2003. Performanţa îndeplinirii criteriilor de performanţă cantitative şi a ţintelor indicative din program este prezentată în tabelul 1. Tabelul 2 conţine lista precondiţiilor pentru finalizarea analizei, iar tabelul 3 cuprinde intenţiile noastre de ajustare a preţurilor la energie.A. Politica fiscală12. În pofida veniturilor mai mici decât s-a estimat şi a cheltuielilor suplimentare substanţiale, bugetul rectificat pe anul 2003, aprobat la sfârşitul lunii august, a redus ţinta de deficit la 48.920 miliarde lei, echivalentul a 2,7 procente din PIB.a) Datorită unei reduceri de venituri de 7.733 miliarde lei comparativ cu bugetul aprobat iniţial, reflectând în principal colectările mai slabe decât s-au estimat la fondul de pensii, şi a reducerii ţintei de deficit am redus cheltuielile bugetului general consolidat cu 8.333 miliarde lei. Separat vom anula arieratele din sectorul de transport şi al mineritului către bugetul general consolidat, în sumă de circa 1.700 miliarde lei şi, respectiv, 2.500 miliarde lei, respectând procedurile Uniunii Europene (UE) privind ajutorul de stat. … b) Mai mult, bugetul rectificat include cheltuielile suplimentare echivalente cu aproximativ 1 procent din PIB, dintre acestea cele mai importante fiind plăţile compensatorii potrivit noului program de reconversie, dublarea transferurilor pentru căldură către familiile cu venituri modeste, plăţile facturilor restante la utilităţi pentru întreprinderile de stat care altfel ar trebui deconectate şi subvenţii suplimentare pentru agricultură, în vederea diminuării impactului secetei. De asemenea, am asigurat resurse în valoare de 4.000 miliarde lei pentru plata arieratelor acumulate în sectorul de sănătate în anul 2002. Dacă se dovedeşte că arieratele din sistemul de sănătate depăşesc această sumă, vom aproba până la 10 octombrie 2003 o a doua rectificare bugetară, asigurând resursele necesare. Pentru asigurarea transparenţei depline privind datoriile restante şi cele care au fost deja stinse am publicat la sfârşitul lunii august 2003 raportul Autorităţii Naţionale de Control (precondiţie). … c) Nerealizarea veniturilor şi cheltuielilor suplimentare vor fi finanţate din economii, reprezentând 1,5 procente din PIB, cu cheltuielile la dobânzi, cheltuielile fondului de pensii, cheltuielile fondului de şomaj, reducerea cheltuielilor de capital şi cheltuieli materiale, plăţile compensatorii mai mici decât s-a estimat pentru nerestituirea terenurilor şi clădirilor potrivit Legii nr. 10/2001 şi tragerea unor sume mai mici decât s-a prognozat din granturile UE. … 13. Implementarea unei reforme comprehensive a administraţiei fiscale va continua. Am înfiinţat un departament de administrare fiscală în cadrul Ministerului Finanţelor Publice la începutul anului 2003, urmând ca de la 1 ianuarie 2004 să fie transformat într-o agenţie naţională pentru administrare fiscală, care va subordona direct toate direcţiile locale de administraţie fiscală. În plus, am hotărât să realizăm unificarea colectării, auditului şi executării contribuţiilor la asigurările sociale în cadrul Ministerului Finanţelor Publice în 4 etape: a) auditul şi executarea vor fi preluate la Ministerul Finanţelor Publice până la 1 ianuarie 2004; b) vom înfiinţa o administraţie comună pentru marii contribuabili până la 1 aprilie 2004; c) vom înfiinţa o administraţie comună pentru întreprinderile mici şi mijlocii până la 1 august 2004; d) vom înfiinţa o administraţie comună pentru liber-profesionişti până la 1 ianuarie 2005. Transferul funcţiei de colectare se va desfăşura gradual pe parcursul anului 2004.B. Politica salarială14. Am decis să implementăm unele ajustări necesare pentru realizarea ţintelor privind fondul de salarii pentru perioada rămasă până la sfârşitul anului. În primul rând, pentru a preveni ca un număr de companii din subordinea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor să depăşească fondul de salarii iniţial cuprins în buget, vom elimina primele de Crăciun şi vom reduce sporurile pentru orele suplimentare şi orele prestate pe timp de noapte. Mai mult decât atât, am decis să disponibilizăm 19.300 de angajaţi din 5 companii de căi ferate şi filiale ale acestora (precondiţie), deşi am redus mai târziu acest număr la 16.500 de salariaţi, cu implementarea în acelaşi timp a unor măsuri compensatorii de reducere a salariilor în alte companii. De asemenea, am disponibilizat 4.000 de salariaţi în două companii din agricultură între 1 august şi 15 septembrie 2003 (precondiţie). În al doilea rând, deoarece din disponibilizări la scară largă într-un număr de companii nelichide de sub autoritatea APAPS au rezultat economii substanţiale la fondul de salarii, am redus deja fondurile de salarii ale acestor companii cu 175 miliarde lei şi vom utiliza această sumă pentru plata facturilor la utilităţi. În final, pentru a preveni utilizarea economiilor la fondul de salarii, rezultate din externalizarea unui număr mare de salariaţi, şi pentru creşterea substanţială a salariilor angajaţilor rămaşi vom reduce fondul de salarii la un număr de companii industriale cu 375 miliarde lei, cu ajustarea corespunzătoare a personalului prevăzut în buget. Toate aceste măsuri vor conduce la economii la fondul de salarii agregat de circa 900 miliarde lei, o sumă suficientă ca să asigure atingerea ţintei anuale a fondului de salarii. Detalii asupra executării acestor operaţiuni sunt specificate în Memorandumul tehnic de înţelegere (MTI).15. Pentru întărirea ex-ante a credibilităţii ţintei legate de fondul de salarii vom implementa imediat câteva măsuri. Am blocat 4 procente din fondul de salarii corespunzător trimestrelor III şi IV la întreprinderile de stat monitorizate, care vor putea fi deblocate numai pe baza aprobării ministrului de resort, după ce devine clar faptul că ţinta trimestrială va fi atinsă (precondiţie). Am impus, de asemenea, o îngheţare completă a angajărilor în toate întreprinderile monitorizate, cu excepţia unor poziţii care nu pot depăşi 200 de angajări, în total, de la 1 august până la 31 decembrie 2003 (precondiţie).C. Reformele din cadrul sectorului energetic16. Pentru îmbunătăţirea performanţelor financiare ale sectorului energetic am ajustat preţurile administrate începând cu 1 septembrie 2003 (precondiţii) şi vom implementa în continuare măsuri pentru reformarea sistemului de preţuri în sectorul energetic (tabelele 2 şi 3). Pentru a compensa pierderile rezultate din preţurile de import mai mari decât cele proiectate şi ca o măsură pentru atingerea parităţii de import, am aprobat prin hotărâre, la data de 18 august, creşterea preţului la consumatorul final la gaze naturale cu 22,5 procente pentru consumatorii rezidenţi şi cu 12,3 procente pentru consumatorii nerezidenţi, la momentul luării deciziei intenţionându-se atingerea echivalentului în dolari a 120 dolari S.U.A./1.000 mc la consumatorii rezidenţi şi a 110 dolari S.U.A./1.000 mc la consumatorii nerezidenţi, în scopul asigurării unui preţ de producţie la gura sondei de peste 50 dolari S.U.A./1.000 mc. Potrivit angajamentului nostru de ajustare graduală trimestrială a preţului la gaze naturale, pentru ca acesta să atingă paritatea preţului de import până în anul 2007, vom implementa o altă majorare de 4 procente a preţului în lei la 1 noiembrie 2003, pentru consumatorii rezidenţi şi nerezidenţi. Vom anunţa până la sfârşitul anului 2003 graficul pentru ajustările viitoare la preţul gazelor naturale, conform angajamentului nostru de atingere a parităţii preţului de import până în anul 2007, măsură pe care o considerăm crucială pentru stimularea prospecţiunilor, aşa cum a fost recomandată într-un recent studiu al Băncii Mondiale, şi pentru înlesnirea privatizării Petrom. De asemenea, intenţionăm să reformăm schema de preţ în sectorul gazelor naturale pentru a evita ca preţurile de producător să fie stabilite după perceperea costurilor de import, distribuţie şi depozitare. Pentru a atenua impactul social al ajustării preţurilor, vom aloca resurse bugetare suficiente pentru transferuri bine orientate către familiile cu veniturile mici. Pentru a restabili preţurile la nivelul de acoperire al costurilor, am majorat tariful Termoelectrica la electricitate cu 15 procente şi la energie termică cu 14 procente la 1 septembrie 2003 (precondiţie). De asemenea, am majorat toate tarifele de distribuţie pentru energie electrică cu 16 procente şi toate tarifele la electricitate la consumatorul final cu 17,5 procente (precondiţie). Pentru atenuarea efectelor facturilor majorate la energie pentru familiile cele mai vulnerabile, am prevăzut pentru anul 2003 o creştere în bugetul rectificat de 1.300 miliarde lei a alocaţiilor de sprijin corespunzătoare.17. Vom întări lupta împotriva neplăţii facturilor la utilităţi. Vom pune în aplicare în mod strict termenele de deconectare atât pentru plata energiei electrice, cât şi a gazelor naturale, după cum s-a specificat în MTI. Oricum, pe parcursul anului 2003 bugetul va continua să îşi asume plata facturilor la energie pentru câţiva agenţi economici cu pierderi mai (Siderurgica, Tractorul, Roman, ARO, CN Petroşani, Minvest şi Remin), a căror deconectare ar fi destabilizatoare din punct de vedere social. De asemenea, vom intensifica eforturile de îmbunătăţire a colectării de la populaţie, în special pentru energie termică. În acest scop vom pune în aplicare confiscarea bunurilor celor care nu plătesc prin sistem judiciar, după cum se prevede în Hotărârea Guvernului nr. 400/2003. Mai mult, pentru a asigura plata integrală a subvenţiilor autorităţilor locale către distribuitorii locali de energie termică vom implementa următoarele măsuri: a) pentru un număr mic şi predeterminat de autorităţi locale din zone defavorizate vom creşte cota bugetului de stat în totalul subvenţiilor pentru energie termică până la 100 procente; şi b) transferul cotelor defalcate din impozitul pe venit de la bugetul de stat la autorităţile locale va depinde de plată integrală de către autorităţile locale a subvenţiilor la producătorii de energie termică.18. Vom accelera restructurarea sectorului minier. În prima jumătate a anului 2003 am redus numărul angajaţilor din sectorul minier cu 4.744 de posturi. Am hotărât, de asemenea, să implementăm 1.500 de disponibilizări suplimentare în acest sector înainte de 15 septembrie 2003. În plus, am crescut preţul la huilă la echivalentul a 11 dolari S.U.A./Gcal de la 1 septembrie 2003, un nivel apropiat de paritatea de import (precondiţie).19. Vom realiza progrese semnificative în privatizarea sectorului energetic, bazate pe recomandările Băncii Mondiale. Vom solicita oferte angajante pentru privatizarea în curs a celor două companii distribuitoare de energie electrică până la sfârşitul lunii noiembrie 2003. Pe baza unor strânse consultări cu Banca Mondială vom accelera elaborarea strategiei de privatizare a celor doi distribuitori de gaze naturale şi o vom aproba până la 1 noiembrie 2003. După finalizarea discuţiilor cu Banca Mondială privind strategia de privatizare a Petrom, am emis oferta pentru expresiile de interes pe 26 august 2003 (precondiţie), în scopul semnării contractelor de vânzare până la sfârşitul lunii martie 2004.D. Privatizare şi lichidare20. Vom persevera în eforturile noastre de privatizare. Până la 30 septembrie 2003 vom finaliza cele 12 tranzacţii de privatizare încheiate în prima parte a anului 2003, prin înlesnirea obţinerii acordurilor de reeşalonare a datoriilor între aceste companii şi furnizorii de utilităţi. Vom vinde 3 companii cu peste 1.000 de angajaţi până la sfârşitul lunii septembrie.21. Vom iniţia procedurile de lichidare împotriva companiilor cu rezultate financiare slabe. Până la 15 septembrie 2003 APAPS va înainta instanţei competente dosarele de lichidare pentru Rulmenţi Slatina şi Verachim. În ceea ce priveşte marii producători de pierderi, ARO şi Roman, în situaţia în care contractele de vânzare nu vor fi iniţializate, Consiliul de conducere al APAPS va lua o decizie formală de începere a lichidării acestor două companii până la 25 septembrie 2003 (precondiţie).22. Rămânem ferm angajaţi să finalizăm vânzarea pachetului minoritar de acţiuni al BCR către BERD şi CFI. Am convenit cu BERD şi CFI pe 19 septembrie 2003 asupra contractului (precondiţie) care a fost aprobat în şedinţa Guvernului din data de 25 septembrie 2003. Acum ne aşteptăm ca managementul celor două instituţii să aprobe această operaţiune la sfârşitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie 2003.E. Politica monetară şi aspecte bancare23. Politica monetară va continua să urmărească dezinflaţia graduală, strategie care a dat rezultate pozitive. B.N.R. va ghida cursul de schimb pe o traiectorie compatibilă cu ţinta de inflaţie şi cu o apreciere reală, sustenabilă, a monedei naţionale, avându-se în vedere modificările leului faţă de coşul euro/dolar S.U.A. Ca urmare a acestei politici, în contextul excesului de ofertă reapărut pe piaţa valutară, precum şi pentru atingerea ţintelor privind acumulările de rezerve internaţionale, conform paragrafului 11, necesită efectuarea de cumpărări substanţiale (sterilizate) în perioada rămasă până la sfârşitul anului 2003. Pentru a combate efectele celei de-a doua runde de creştere viitoare a preţurilor la energie, precum şi pentru a modera creşterea creditelor B.N.R. a majorat rata dobânzii cu un punct procentual pe 6 august 2003 şi, dacă această măsură nu se dovedeşte suficientă, Banca va creşte în continuare dobânda sau va lua alte măsuri corespunzătoare.24. Suntem conştienţi de faptul că accelerarea creditelor către sectorul neguvernamental determină creşterea riscurilor financiare şi macroeconomice. În plus faţă de politica de creştere a ratei dobânzii, B.N.R. va continua să exercite o supraveghere atentă a celor mai activi creditori, inclusiv prin intensificarea inspecţiilor la faţa locului, în vederea asigurării unei evaluări adecvate a riscului creditării. Dacă este necesar, se vor impune restricţii de creditare asupra celor care îşi asumă riscuri în mod imprudent. B.N.R. va realiza cu o frecvenţă crescută teste de reacţie la situaţii limită (stress tests) privind portofoliul băncilor, folosind metodologia dezvoltată în cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar (FSAP).F. Climatul mediului de afaceri şi aspecte de guvernanţă25. Eforturile noastre de a îmbunătăţi climatul mediului de afaceri şi eliminarea corupţiei continuă. În cooperare cu Banca Mondială vom evalua impactul noului Cod al Muncii asupra pieţei muncii şi a ocupării forţei de muncă şi îl vom amenda în mod corespunzător. Vom realiza toate privatizările într-o manieră deschisă şi transparentă şi ne vom abţine de la introducerea unor măsuri care să impună bariere investitorilor privaţi. Pe 12 septembrie 2003 am publicat un raport privind eforturile noastre de urmărire în justiţie a persoanelor implicate în afaceri financiare ilicite, inclusiv cele legate de FNI, Banca Română de Scont şi alte cazuri recente (precondiţie).Tabelul 1ROMÂNIA: CRITERIILE DE PERFORMANTA CANTITATIVA SI TINTEINDICATIVE PENTRU ANII 2001-2003 1/

––––1/ Criteriile de performanţă şi ţintele indicative avute în vedere în program sunt definite în Memorandumul Tehnic de Înţelegere (MTI).Cifrele îngroşate pentru sf.-Dec. 2001, sf.-Mar. 2002, sf.-Sept. 2002 (program revizuit), sf.-Dec. 2002 (program revizuit) şi sf.-Iunie 2003 reprezintă criterii de performantă, dacă nu se indica altfel, în timp ce cifrele pentru sf.-Iun. 2002 şi sf.-Mar. 2003 reprezintă ţinte indicative.2/ Ajustat pentru a reflecta scăderea numărului companiilor monitorizate, ca urmare a privatizării şi a fuziunilor, de la 86 la 82 în 2002 şi la 76 în 2003.3/ Definirea ratelor de încasare a fost modificată pentru iunie 2002 şi perioada următoare, după cum s-a arătat În MTI. Ţinta pentru Iunie 2003 pentru Electrica devine criteriu de performanţă.4/ Neacumularea de arierate la plăţi externe de către Guvern va fi un criteriu de performanţă monitorizat în mod permanent.5/ Rezultatul de la sfârşitul lunii decembrie 2002, mai mare decât ţinta, reflecta garanţiile bancare pentru investiţii intr-un spital din Bucureşti şi în sectorul comunicaţiilor, precum şi o pondere mai mare a împrumuturilor interne fata de cele externe pentru sectorul energetic.6/ După ce a devenit clar faptul ca ţinta pentru decembrie 2002 ar fi ratata, personalul Fondului şi autorităţile au convenit asupra unei noi ţinte de 50,3 mii miliarde lei (ţinta ajustata de 46,35 mii miliarde lei), care urma să fie îndeplinita ca preconditie.Tabelul 2Precondiţii, criterii de performanţă structurală şi obiective structurale

––––*1) La cursul de schimb din 6 august 2003.Tabelul 3PLANULautorităţilor de ajustare a preturilor laenergie electrica, energie termica şi gaze naturale

    2/ Criterii de performanţă structurala.    3/ Implementat.    4/ Neindeplinit.    5/ Preconditie.––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește