MEMORANDUM din 24 august 2000

a Guvernului României privind politicile economice



1. Acest memorandum – care completează şi actualizează memorandumul din 26 iulie şi scrisoarea suplimentară de intenţie din 5 august 1999 – stabileşte obiectivele şi politicile economice ale Guvernului României pentru anul 2000, formulate într-un cadru pe termen mediu, în scopul aderării la U.E. După cum este descris mai jos, programul economic este cuprinzator ca domenii, incluzând politici pentru soluţionarea dezechilibrelor macroeconomice continue, precum şi a problemelor structurale din sectorul bancar şi cel al întreprinderilor.I. Performanta din cadrul programului2. Programul economic pentru anul 1999 a înregistrat rezultate foarte favorabile în termenii ajustarii externe şi ai stabilitatii financiare, creând astfel condiţiile pentru reluarea creşterii economice şi reducerea inflaţiei în acest an. Datorită politicilor macroeconomice mai stricte şi îmbunătăţirii competitivitatii externe, se estimeaza ca deficitul contului curent s-a redus drastic la 1,3 miliarde USD (3,9% din P.I.B.) în 1999, comparativ cu ţinta iniţială din program de 2,2 miliarde USD şi cu un deficit de 3,0 miliarde USD (7,2% din P.I.B.) înregistrat în anul 1998. Aceasta evoluţie favorabilă, precum şi progresul în restructurarea bancară şi eliminarea incertitudinii legate de rambursarile mari de datorie externa de la mijlocul anului au condus la condiţii considerabil îmbunătăţite pe piaţa valutară interbancara şi pe cea monetara. De la 1,5 miliarde USD la mijlocul lui 1999 rezervele valutare brute ale statului s-au refăcut la 2,5 miliarde USD (2,3 luni din total importuri) la sfârşitul anului 1999, reflectand, în principal, cumpărările considerabile de către B.N.R. de pe piaţa interbancara, în timp ce rata medie lunară a deprecierii nominale a leului a scăzut drastic după luna martie 1999. Între timp ratele dobânzilor interbancare au scăzut semnificativ faţă de nivelurile lor din prima jumătate a anului 1999, în parte datorită sporirii încrederii pieţei. Performanta externa deosebită a continuat în anul 2000: se estimeaza ca în primul trimestru al anului 2000 balanţa comercială a fost aproape echilibrata, în timp ce rezervele oficiale au continuat sa crească, în ciuda unui vârf al serviciului datoriei.3. În ceea ce priveşte producţia şi inflatia, evolutiile au fost mai puţin favorabile în anul 1999. Se estimeaza ca P.I.B. real a scăzut cu 3,2% în anul 1999, al treilea an consecutiv de declin. Ca aspect pozitiv, declinul din anul 1999 a fost uşor mai redus decât se aştepta în cadrul programului şi acum se pare ca a atins limita minima, estimarile preliminare sugerand o creştere a P.I.B. real de aproape 1% pe an pe baza datelor pentru primul trimestru al anului 2000. Inflatia, care era deja la niveluri ridicate ca rezultat al cresterilor continue ale costurilor unitare cu forta de muncă şi ale preţurilor administrate, s-a accelerat după corecţia mare a cursului de schimb din ultima parte a anului 1998 şi la începutul anului 1999. În ciuda condiţiilor unei cereri scăzute, rata inflaţiei exprimată ca IPC pe 12 luni a atins aproape 55% la sfârşitul anului 1999, comparativ cu 41% la sfârşitul anului 1998. Evolutiile recente sunt mai incurajatoare; pe baza datelor la nivelul lunii martie 2000, rata anuală a inflaţiei s-a redus de atunci la 49%.4. Politicile macroeconomice au fost consolidate în mod considerabil în anul 1999 şi au fost în linii mari în conformitate cu programul, în ciuda devierilor din câteva domenii. Concret, criteriile de performanţă pentru politicile monetare şi externe au fost respectate la sfârşitul lunilor iulie, octombrie şi decembrie 1999. De asemenea, programul fiscal a fost implementat efectiv, dar au fost intampinate probleme în domeniul disciplinei financiare la nivelul autorităţilor locale şi al întreprinderilor de stat (spre exemplu, reducerea arieratelor interne) şi în politica salariala (vezi tabelul nr. I).5. Criteriile de performanţă de la sfârşitul lunilor iulie, octombrie şi decembrie 1999 privind activele externe nete şi activele interne nete ale B.N.R. au fost respectate cu marje confortabile. Reflectand o slabire a performantei fiscale în decembrie, plafonul privind creditul net guvernamental a fost depăşit la sfârşitul lunii decembrie 1999 cu echivalentul a 0,6% din P.I.B. În cursul anului plafonul a fost în mod confortabil respectat la sfârşitul lunii octombrie, în timp ce la sfârşitul lunii iulie fusese uşor depăşit, devierea fiind explicata prin emiterea mai devreme a titlurilor de stat pentru restructurarea Băncii Agricole. Cu toate acestea, poziţia mai slabă a fost compensata de întârzierea efectivă a unor cheltuieli programate cu restructurarea bancară pentru anul 2000, astfel încât deficitul bugetar a atins numai 3,5% din P.I.B. (recent revizuit), în conformitate cu ţinta noastră (aproximativ 3,9% din P.I.B. pe baza datelor vechi). Aceasta performanta fiscală a fost în conformitate cu o imbunatatire a soldului primar de 3% din P.I.B. faţă de anul 1998. Reflectand evolutiile de mai sus, B.N.R. a fost în măsura sa sterilizeze efectiv cea mai mare parte din depăşirea creşterii programate pentru activele externe nete, asigurând astfel ca tintele indicative pentru masa monetara şi baza monetara să fie atinse sau numai uşor depăşite.6. Totuşi eforturile noastre de intarire a disciplinei financiare la nivel de întreprindere au obţinut un succes limitat. Concret, trei criterii de performanţă – privind arieratele interne şi preluarea/garantarea creditelor bancare acordate întreprinderilor – nu au fost respectate la sfârşitul lunilor iulie, octombrie şi decembrie 1999.7. Criteriul de performanţă privind cheltuielile cu salariile în sectorul de stat (buget de stat, regii autonome, companii naţionale şi 24 dintre întreprinderile cu cele mai mari pierderi) a fost respectat la sfârşitul lunii iulie, dar a fost încălcat la sfârşitul lunilor octombrie şi decembrie 1999 din cauza revizuirii, în sensul majorării, a datelor pe 1998 care au format baza pentru politica salariala pentru regiile autonome şi companiile naţionale, precum şi a cresterilor salariale mari în sectorul bugetului de stat. În general, creşterea salariala din întreaga economie a persistat la niveluri mai mari decât cele tintite, agravand declinul ocupării forţei de muncă în cursul anului trecut.8. Dificultăţile în administrarea garanţiilor de stat executate pentru împrumuturile garantate de stat, acordate anterior întreprinderilor, au dat naştere la arierate la plăţile externe pentru o scurta perioada, astfel încât criteriul de performanţă permanent privind neacumularea de arierate la plăţile externe către creditorii oficiali nu a fost respectat în perioada august-decembrie 1999.9. Preconditia privind eliminarea cotei mai mici de accize pentru produsele din tutun fabricate în România nu a fost realizată la timp din cauza respingerii neaşteptate a ordonanţei Guvernului de către Parlament. Totuşi, la aflarea acestei întârzieri, Guvernul a instituit această măsură printr-o ordonanţa de urgenţă.II. Obiectivele şi politicile economice pentru anul 2000 şi în continuareA. Strategia de baza şi obiectivele10. Revenind la obiectivele noastre economice pentru anul 2000, credem ca eforturile noastre ar trebui să se concentreze pe îmbunătăţirea performantei de inflaţie şi producţie, consolidand în acelaşi timp ajustarea externa considerabila de anul trecut. În consecinţa, în anul 2000 deficitul contului curent va fi proiectat sa rămână, în linii mari, neschimbat în raport cu P.I.B.; pe baza intrărilor de capital prevăzute de la creditorii oficiali şi privati, aceasta va fi în conformitate cu o creştere a rezervelor valutare ale statului, până la sfârşitul anului 2000, de aproape 1 miliard USD până la echivalentul a aproximativ 3,1 luni din total importuri. După scăderea de 3,2% în 1999 se asteapta ca P.I.B. real sa înregistreze o creştere pozitiva de 1,3% în anul 2000, pentru prima data în ultimii 4 ani. Aceasta va reflecta îmbunătăţirea recenta a exporturilor şi desprinderea cererii interne de limita sa minima. În cele din urma, vom urmări reducerea inflaţiei exprimate ca IPC pe 12 luni, la aproape 27% până la sfârşitul anului 2000, comparativ cu 55% la sfârşitul anului 1999. Scăderea inflaţiei va reflecta în parte o rata mult mai redusă a deprecierii leului faţă de anul trecut, când a fost efectuată o depreciere reală corectiva mare; iar aceasta ar cere în mod critic ca, în linii mari, creşterea salariului nominal să fie incetinita corespunzător cu inflatia proiectata.11. Pe partea de politici vom menţine politici monetare şi fiscale restrictive, consolidand în acelaşi timp implementarea politicilor în domeniile disciplinei financiare şi politicii salariale, în vederea soluţionării problemelor persistente ale inflaţiei ridicate şi scaderii producţiei. Pentru a pune bazele unei cresteri sustenabile, intentionam sa redresam slabiciunile structurale prin continuarea restructurării sectorului bancar şi accelerarea privatizării şi lichidării întreprinderilor.12. Pe termen mediu – în conformitate cu obiectivele noastre cheie de aderare la U.E. şi realizarea unei cresteri puternice şi sustenabile – intentionam sa facem noi progrese în stabilizarea economiei şi soluţionarea rigidităţilor structurale. Concret, intentionam sa limitam deficitul contului curent, în linii mari, la niveluri care ar putea fi finanţate de fluxuri de capital care nu creează datorie, în conformitate cu o reducere constanta a datoriei externe în P.I.B. şi a ratelor serviciului datoriei. De asemenea, intentionam sa facem un progres constant în următorii cativa ani pentru reducerea ratei inflaţiei la niveluri mai apropiate de cele existente în U.E. Realizarea acestor obiective va necesita implementarea susţinută a politicilor fiscale şi monetare prudente, limitarea salariilor în sectorul de stat şi intensificarea eforturilor pentru avansarea în continuare a privatizării şi restructurării băncilor şi întreprinderilor.B. Politica fiscală13. Pentru a sprijini reducerea inflaţiei şi a elibera resurse financiare pentru sectorul privat, tintim limitarea deficitului bugetar (exclusiv donaţii şi venituri din privatizare) la 3,5% din P.I.B. în anul 2000, nemodificat faţă de anul 1999. Aceasta este însoţită de reforma fiscală care are ca scop reducerea distorsiunilor provocate de facilităţile economice, reducerea evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea răspunsului de oferta al economiei. O asemenea ţinta de deficit bugetar va fi în conformitate cu un excedent primar (definit aici ca excluzând cheltuielile cu dobânda şi restructurarea bancară) de 2,1% din P.I.B. (faţă de 2,6% din P.I.B.), precum şi cu o reducere drastica a contractării de datorie interna noua echivalenta cu aproape 0,1% din P.I.B. în anul 2000 (comparat cu împrumutul net estimat de pe piaţa interna de 1,75% din P.I.B. în anul 1999). Ţinta va continua să fie monitorizata pe baza creditului net al sistemului bancar dat bugetului general consolidat.14. Pe partea de venituri am implementat o reforma fiscală pe scara larga, în scopul micsorarii ratelor de impozitare, largirii bazei impozabile şi reducerii distorsiunilor, implicând o reducere a poverii fiscale asupra economiei cu 1% din P.I.B. În domeniul impozitării directe am introdus: a) o noua lege a impozitului pe profit, cu o rata de impozitare de 25% (redusă de la 38%) şi o alocaţie fiscală pentru investiţii de 10% (micsorand colectarile din venituri cu 1,25% din P.I.B., luând în considerare rata preferentiala de 5% pentru activităţile de export); b) o noua lege pentru impozitul pe venitul global, care largeste baza de impozitare, spre exemplu, prin impozitarea venitului din pensiile mari şi prin corectarea venitului impozabil minim pentru erodarea trecută din inflaţie (reducand veniturile cu 0,75% din P.I.B.); şi c) solicitarea prin care convenţiile civile (precum şi contractele de muncă) ale angajaţilor să facă obiectul tuturor contribuţiilor de asigurări sociale (crescand veniturile cu 0,25% din P.I.B. pe baza neta). În domeniul impozitării indirecte am adoptat o rata uniforma de 19% pentru a înlocui precedentele rate de 11% şi 22%, anuland în acelaşi timp exceptari selectate de la plata T.V.A. pentru liber-profesionisti şi asociaţiile familiale, combustibilii de tipul M şi P, precum şi pentru consumul casnic de energie termica şi electrica (crescand veniturile cu 0,25% din P.I.B.). Am redus, de asemenea, suprataxa la import de la 4% la 2%, în conformitate cu angajamentele la Organizaţia Mondială a Comerţului (reducand veniturile cu 0,1% din P.I.B.). În cele din urma am largit baza de impozitare pentru toate accizele şi am majorat accizele pentru alcool (crescand veniturile cu aproape 0,66% din P.I.B.).15. Cel mai important, am abrogat, de asemenea, definitiv legile nr. 92 şi nr. 241 care prevedeau o varietate de facilităţi fiscale; aceste legi fuseseră suspendate în anul 1999 şi, dacă ar fi intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2000, ar fi micşorat veniturile fiscale cu echivalentul a 3% din P.I.B. în anul 2000. De asemenea, am abrogat definitiv Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 67 la 15 mai 2000. Pentru a înlocui acest sistem de facilităţi discretionar, costisitor şi distorsionant, am redus deja cota impozitului pe profit şi în prezent introducem în etape reduceri drastice ale taxelor vamale la importurile de echipamente tehnologice pentru investiţii proprii, de care vor beneficia în primul rând întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi doi mari noi investitori, iar într-o etapa ulterioară – în funcţie de cat de suficiente sunt resursele bugetare – toate întreprinderile. Vom evita orice exceptare de la plata T.V.A. pentru investitori şi rezolvam problema de baza a perioadelor excesiv de lungi pentru procesarea rambursarilor de T.V.A.16. Pe partea de cheltuieli bugetul anului 2000 va marca un prim pas către un sector public mai sustenabil, cu o reducere tintita a ponderii cheltuielilor totale în P.I.B. de aproape 1,25% din P.I.B. Cel mai important, sectorul public civil va suferi o reducere considerabila: bugetul prevede o reducere de 22.700 de posturi; în plus, planificam reducerea personalului din sectoarele apărare/ordine publică/siguranţa naţionala cu 22.000 până la sfârşitul anului 2000; şi am făcut cresteri salariale suplimentare la ministere, condiţionate de reducerea personalului acestora. În domeniul cheltuielilor materiale şi de funcţionare asteptam sa putem genera economii ca rezultat al închiderii a 3 agenţii guvernamentale. În ceea ce priveşte subvenţiile, am oprit programul cupoanelor pentru motorina pentru agricultura şi am limitat suma totală a cupoanelor agricole la 4,3 trilioane lei; am redus subvenţiile bugetare pentru metroul din Bucureşti cu 36% în termeni reali; vom închide 425 km de linii locale de cale ferată neprofitabile şi 366 de staţii C.F.R. şi vom reduce 123 de perechi de trenuri pe distanta scurta până la sfârşitul lunii mai 2000 (ceea ce ne permite sa reducem subvenţiile pentru calea ferată cu aproximativ 8% în termeni reali); proiectam ca cheltuiala cu subvenţiile pentru diferenţele de preţ să fie diminuată cu 40% în termeni reali din cauza încetării subventionarii pentru depozitarea graului şi importul de pesticide. Cu privire la transferuri, ne asteptam ca în anul 2000 cheltuielile către Fondul pentru pensiile de stat sa insumeze 6,9% din P.I.B. De asemenea, ne-am orientat către o mai buna repartizare a cheltuielilor sociale, urmând recomandarea Băncii Mondiale şi a Uniunii Europene prin alocarea a 1% din P.I.B. pentru cheltuielile cu protecţia copilului şi a persoanelor cu handicap, reprezentând o creştere reală de 10%. În general, ponderea transferurilor sociale în P.I.B. va reprezenta 9,1% din P.I.B., comparativ cu 9,2% în 1999. Guvernul a decis, de asemenea, sa anuleze 5 din cele 12 "fonduri speciale" finanţate prin venituri alocate, care în trecut au ingreunat foarte mult o repartizare mai raţională a cheltuielilor. De asemenea, am implementat legi noi cu privire la achiziţiile publice, auditul şi controlul intern, care ar trebui sa reducă cheltuielile inutile. Sprijinul financiar pentru întreprinderile de stat, inclusiv prin injectii de capital sau utilizarea depozitelor F.P.S. drept garanţii pentru împrumuturile de la băncile comerciale, va fi evitat de acum înainte, reflectand nevoia de a aloca aceste resurse reduse unei mai bune utilizări. Acest angajament reprezintă un criteriu de performanţă în cadrul Aranjamentului stand-by.17. În ceea ce priveşte politicile de venituri, a trebuit, de asemenea, sa facem pasul dificil în vederea modificării legislaţiei din trecut pentru a depăşi implicatiile lor nesustenabile pe partea de cheltuieli: am suspendat cerinţa de a plati prime de vacanta în sectorul public civil, am modificat dreptul general de acordare a plăţilor compensatorii dat prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 98, pentru a preveni orice alte plati către noi solicitanţi; începând cu data de 20 iulie vom inceta plăţile de ajutor de şomaj tehnic pentru personalul din industria de apărare; am revizuit noua lege a pensiilor de stat, astfel încât sa limitam creşterea implicata în rata de înlocuire (aceasta va permite ca recorelarea pensiilor sa continue în limitele cadrului bugetar existent).18. Ne-am confruntat cu serioase nerealizari în ceea ce priveşte noile aranjamente privind veniturile şi împărţirea sarcinilor între bugetul de stat şi bugetele locale, mai ales cu privire la asigurarea fondurilor pentru orfelinate şi la arieratele autorităţilor locale către utilitatile de termoficare. Ca răspuns, Guvernul a mandatat consiliile locale sa aloce sumele fixe desemnate pentru orfelinate; a înfiinţat Agenţia de Protecţie a Copilului care va primi veniturile alocate ce nu mai pot fi utilizate pentru alte cheltuieli ale autorităţilor locale; a eliberat imediat în anul 1999 400 miliarde lei ca subvenţii pentru încălzire şi a alocat în acest scop 1,2 trilioane lei în bugetul pe anul 2000. De asemenea, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Funcţiei Publice vor conduce împreună un grup pentru studierea problemei arieratelor atât ale, cat şi către autorităţile publice locale şi utilitatile locale. Până la 30 iunie vom implementa recomandările acestui grup, în consultare cu personalul F.M.I.19. În ciuda acestor reforme cuprinzatoare şi determinante, Guvernul recunoaşte ca acestea reprezintă numai un punct de pornire către un program pe termen mediu care tinteste o poziţie bugetară mai sustenabila. Suntem în mod special ingrijorati de modelul sistemului nostru de pensii din ultimii ani, în care o rata de dependenta în creştere a necesitat întotdeauna contribuţii şi cheltuieli mai mari. În acest sens, reforma noastră cuprinzatoare va tinti reducerea în mod constant a ratei de contribuţie în următorii ani. Aceasta va necesita în mod considerabil o creştere a vârstei de pensionare şi o revizuire a planurilor actuale de a introduce un pilon de pensii privat, astfel încât sa-l facă mai puţin costisitor pentru buget. Pentru a facilita o politica de cheltuieli mai raţională, vom întreprinde în scurt timp, cu asistenţa Băncii Mondiale, o analiza a cheltuielilor publice. Ne asteptam, de asemenea, ca menţinerea unui excedent primar în acest an sa reducă povara cheltuielilor cu dobânzile în anul următor şi asteptam sa folosim acest câştig pentru o reducere a deficitului bugetar. În eforturile noastre îndreptate către reforma sistemului de pensii vom analiza atent, de asemenea, legile existente şi initiativele legislative curente, conform cerinţelor bugetare şi într-o modalitate acceptabilă Băncii Mondiale – după cum am procedat când am modificat legea pensiilor de stat recent promulgată, care acum prevede o limita pentru rata de înlocuire şi majorează varstele minime de pensionare începând cu anul 2001.C. Politica monetara şi a cursului de schimb20. Tintele de politica monetara pentru anul 2000 vor fi compatibile cu o reducere drastica a inflaţiei şi cu o acumulare mare a rezervelor valutare şi se vor baza pe premisa unei viteze de rotaţie a masei monetare în linii mari neschimbate de la an la an. Poziţia avută în vedere pentru politica cursului de schimb, însoţită de un control strict al creşterii salariale, va servi la păstrarea recentelor câştiguri în competitivitatea externa, contribuind în acelaşi timp la o stabilizare a asteptarilor pieţei şi la rate mai scăzute ale dobânzii în termeni reali. Implementarea programului monetar va continua să se bazeze pe luarea drept ţinta a activelor interne nete ale băncii centrale. În cazul unor presiuni de majorare neaşteptate pe rezerve şi/sau curs de schimb, B.N.R. se va angaja în intervenţia de sterilizare, în vederea atingerii tintei indicative pentru baza monetara, asa cum s-a făcut începând de la mijlocul anului 1999. B.N.R. va fi, de asemenea, pregatita să-şi menţină activele interne nete sub nivelul din program în cazul unor presiuni neaşteptate de reducere pe rezerve şi/sau al unor presiuni de depreciere pe cursul de schimb al leului.21. B.N.R. intenţionează să se bazeze din ce în ce mai mult pe instrumentele de piaţa. În contextul cerinţelor mari de sterilizare, precum şi al injectiilor de lichiditate în curs la Banca Agricolă, B.N.R. a crescut în perioada noiembrie-decembrie 1999 rezerva minima obligatorie pentru depozitele în lei cu încă 10 puncte procentuale la 30% (rezerva minima obligatorie pentru depozitele în valută a rămas nemodificata la 20%) pentru a reduce dependenta sa masiva de operaţiunile de atragere de depozite – comparativ cu o rezervă minima obligatorie unificata de 15% în iunie 1999. Pentru a diminua efectele pe costurile de intermediere B.N.R. a decis sa ajusteze lunar remunerarea asupra volumului de rezerve obligatorii rezultat prin majorare suplimentară (15%) pe baza diferiţilor indicatori de piaţa. În plus, intentionam sa ne abtinem de la alte cresteri ale rezervelor minime obligatorii pentru depozitele în lei şi, într-adevăr, să le reducem gradual şi să le unificam cu cele pentru depozitele în valută imediat ce condiţiile pieţei monetare se imbunatatesc suficient. Între timp, în conformitate cu recomandările Departamentului de politica monetara şi curs de schimb din cadrul F.M.I., am publicat la sfârşitul lunii martie 2000 un set de reglementări pentru operaţiuni pe piaţa creditului. Aceste reglementări: a) vor clarifica statutul juridic al operaţiunilor de credit, inclusiv facilităţile de credit Lombard, şi vor defini garanţiile eligibile; b) vor defini şi vor clarifica procedurile de licitaţie pentru operaţiunile de atragere de depozite; şi c) vor defini tranzacţiile de răscumpărare şi răscumpărare inversa, swap şi cumpărări şi vânzări directe de titluri de stat. Reglementările ar trebui sa faciliteze dezvoltarea în continuare a pieţei monetare interbancare, a pieţei secundare pentru titlurile de stat şi utilizarea în mai mare măsura de către B.N.R. a instrumentelor de piaţa pentru operaţiunile monetare. Intentionam, de asemenea, sa trecem de la atragerea de depozite bilateral la licitarea de depozite (cu licitaţii de depozite care se asteapta sa crească la cel puţin 30% din totalul depozitelor existente până la sfârşitul lunii iunie 2000), ca o modalitate de creştere a eficientei acestor operaţiuni şi, de asemenea, de extindere a utilizării tranzacţiilor repo şi repo invers – în special luând în considerare ca cerinţele de sterilizare se asteapta sa rămână mari în cursul anului 2000. Mai mult, rata Lombard a B.N.R. va rămâne la un nivel semnificativ mai mare decât dobânda pieţei interbancare.D. Politica de venituri şi disciplina financiară22. Implementarea stricta a politicii de venituri din sfera sectorului de stat (buget de stat, regii autonome, companii naţionale şi 33 dintre întreprinderile cu cele mai mari pierderi) va fi cheia atingerii tintei de inflaţie şi a protejării câştigurilor din competitivitatea externa de cost.● După cum s-a discutat mai sus, legea bugetului limitează cheltuielile cu salariile în bugetul de stat şi Fondul special pentru învăţământ la 35.182 miliarde lei în anul 2000, care ar reprezenta o creştere de 56% în termeni nominali şi o creştere de 12,5% în termeni reali pe baza ratei inflaţiei proiectate. Plata cresterilor salariale recent anunţate – inclusiv creşterile pentru învăţământ şi lucrătorii altor sectoare bugetare, ca urmare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 – va depinde strict de disponibilitatea fondurilor în cadrul acestui plafon pentru cheltuielile cu salariile. Personalul din sectorul public civil va fi redus din nevoia de a garanta ca majorările salariale efectuate nu vor conduce la încălcarea alocaţiilor bugetare. Am prevăzut deja în buget reduceri medii anuale ale personalului din sectorul public civil de 22.700 (circa 4,5%), inclusiv pentru personalul nedidactic de 10.500 la Ministerul Educaţiei Naţionale; planificam încă o reducere de 12.500 a personalului din Ministerul Educaţiei Naţionale în septembrie. Personalul din sectoarele apărare/ordine publică/siguranţa naţionala va fi redus cu circa 22.000 până la sfârşitul anului. Alte reduceri de personal pot să aibă loc în continuare în contextul restructurării ministerelor; şi ar fi, de asemenea, necesar să se efectueze cresteri mai mari de salarii pentru funcţionarii publici, alţii decât cei din învăţământ, faţă de limitele minime cuprinse în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 24/2000.● Introducem un sistem de "avertizare din timp" al monitorizarii salariilor, care să stea la baza controlului cresterilor salariale din sectorul bugetar. Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale vor monitoriza împreună, lunar, cheltuiala salariala pe fiecare minister pentru a se asigura ca cheltuielile cu salariile nu depăşesc fondul de salarii alocat acelui minister. Fiecare ordonator de credite şi fiecare agenţie vor avea plafonul lor specific pentru cheltuielile salariale lunare, în conformitate cu alocaţia bugetară, în cadrul căreia trebuie acoperită orice creştere salariala. Acest sistem va fi supravegheat de primul-ministru şi de Guvern.● Totalul fondului de salarii pentru regiile autonome şi companiile naţionale va fi strict limitat la de patru ori nivelul acestuia din trimestrul IV 1999 şi va fi ajustat în sensul scaderii în concordanta cu reducerile de personal care nu contribuie la creşterea productivitatii muncii, spre exemplu, ca urmare a depăşirii resurselor unei activităţi pentru care personalul a fost transferat la alte întreprinderi. Aceasta reprezintă o scădere de 9,5% în termeni reali în anul 2000 pe baza ratei inflaţiei proiectate. Bugetele pe anul 2000 ale regiilor autonome şi companiilor naţionale, care urmează să fie aprobate de Guvern, vor fi în conformitate cu aceasta linie directoare şi vor fi monitorizate îndeaproape de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, precum şi de ministerele responsabile.● O politica salariala mult mai restrictiva pentru regiile autonome şi companiile naţionale, comparativ cu sectorul bugetului de stat, ar trebui, de asemenea, sa reducă disparitatea mare dintre salarii, care a apărut între cele doua sectoare. La sfârşitul anului 1999 şi începutul anului 2000 salariile brute lunare în regiile autonome şi companiile naţionale au fost în medie de 3,7 milioane lei, în timp ce salariile în administraţia publică, în învăţământ şi în sectoarele de sănătate şi asistenţa socială au fost în medie de 2,1 milioane lei.● Fondurile de salarii în anul 2000 ale celor 33 de societăţi comerciale cu cele mai mari pierderi vor fi limitate la de patru ori nivelul estimat al acestora în trimestrul IV 1999; aceasta ar reprezenta o creştere nominală de 10% şi o scădere de 21% în termeni reali pe baza ratei inflaţiei proiectate. Evolutiile salariale în aceste întreprinderi cu pierderi vor fi monitorizate îndeaproape de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi de Fondul Proprietăţii de Stat (F.P.S.).În consecinţa, intentionam sa limitam fondul de salarii nominale în sectorul de stat, monitorizat la 32.480 miliarde lei în ianuarie-iunie, 45.572 miliarde lei în ianuarie-septembrie şi 62.095 miliarde lei în ianuarie-decembrie 2000. Aceasta reprezintă o creştere nominală de 40% şi o creştere de 1% în termeni reali în anul 2000 pe baza ratei inflaţiei proiectate ca medie anuală.23. Luam câteva măsuri pentru a da un impuls reducerii arieratelor din economie, în special pentru arieratele la cele 3 mari utilităţi – PETROM, ROMGAZ şi CONEL – şi la buget. Primul set de măsuri este legat de continuarea reformelor pentru întărirea disciplinei salariale şi financiare în regiile autonome şi companiile naţionale ale căror bugete sunt aprobate de Guvern şi în cele 33 de întreprinderi cu capital majoritar de stat cu cele mai mari pierderi. În acest scop vom implementa o noua ordonanţa până la sfârşitul lunii mai 2000, care prevede înlocuirea contractelor de management cu durata nelimitată existente cu contracte cu termen fix, şi vom condiţiona plata de prime şi beneficii de îndeplinirea criteriilor financiare, condiţia-cheie între acestea fiind reducerea arieratelor.● Pentru fiecare dintre aceste întreprinderi bugetul de venituri şi cheltuieli va include un program pentru reducerea arieratelor şi tinte anuale pentru reducerea costurilor şi creşterea productivitatii muncii. Programul reducerii arieratelor pentru fiecare întreprindere va include tinte trimestriale, în conformitate cu ţinta de reducere anuală a arieratelor. Pentru regiile autonome şi companiile naţionale ca grup şi pentru cele 33 de întreprinderi cu cele mai mari pierderi ca grup tintele vor fi în conformitate cu limitarea arieratelor la nivelul lor de la sfârşitul lunii aprilie 2000.● Fondurile de salarii vor fi restructurate faţă de sistemul actual, în care primele şi beneficiile sunt în general la fel de mari sau chiar mai mari decât salariile de baza. Pentru majoritatea angajaţilor salariile de baza vor rămâne la nivelurile curente avute în vedere, dar primele şi beneficiile obişnuite vor fi limitate la 50% din fondul salariilor de baza. Soldul primelor şi beneficiilor obişnuite va fi transferat către un fond de premiere în funcţie de performanţe, iar acestea şi vor fi acordate doar la sfârşitul anului fiscal, strict pe baza criteriilor de performanţă, care vor include realizarea unui progres privind reducerea arieratelor de la şi către întreprindere.● Pentru directori, salariul de baza al unui director de întreprindere va fi restrictionat la salariul unui subsecretar de stat; salariile de baza ale directorilor subordonaţi vor fi corelate cu cel al directorului general, iar primele şi beneficiile vor fi acordate ca şi pentru majoritatea angajaţilor. Noua ordonanţa prevede că în cazul unei cresteri a arieratelor peste ţinta lor trimestriala fondul lunar de salarii pentru conducere (inclusiv salariul de baza, prime şi beneficii obişnuite) să fie imediat redus cu suma creşterii arieratelor, până la maximum 30% din fondul de salarii. La sfârşitul anului fiscal directorului întreprinderii i se poate acorda o primă de performanţă de până la 100% numai dacă au fost atinse tintele pentru reducerea costurilor şi arieratelor şi pentru creşterea productivitatii muncii. Directorul întreprinderii va fi responsabil pentru acordarea premiilor de performanţă pentru directorii subordonaţi şi angajaţi; ordonatorul principal de credite – adică ministerul implicat va fi responsabil pentru acordarea de premii de performanţă pentru directorul general. Acordarea nejustificată de premii de performanţă va reprezenta o încălcare a legii.24. Alte măsuri pentru creşterea disciplinei financiare includ stabilirea unui plan de acţiune de poprire a soldurilor bancare ale celor mai mari 30 de debitori la bugetul general consolidat (excluzând PETROM, CONEL şi ROMGAZ, pentru care se aplică un program separat). Aceasta va permite bugetului să aibă drept de preemţiune asupra resurselor financiare ale întreprinderilor. Prin acest mecanism intentionam sa reducem asemenea arierate fiscale cu cel puţin 100 miliarde lei până la sfârşitul lunii iunie şi cu 200 miliarde lei până la sfârşitul lunii iulie, faţă de nivelul acestora de la sfârşitul lunii aprilie 2000. Eficienta acestei măsuri va fi evaluată la următoarea analiza a programului.25. Măsurile pentru rezolvarea problemei arieratelor sunt în special urgente, data fiind creşterea recenta a arieratelor interne la cele 3 mari utilităţi cu 10% în termeni reali în perioada ianuarie-martie 2000 faţă de scăderea tintita, de aproape 4% în termeni reali în aceeaşi perioadă.● Au apărut probleme în cazurile în care CONEL furnizează agent termic unei utilităţi locale pentru distribuţia către consumatorii casnici, pentru care consumatorii casnici plătesc utilităţii locale, dar utilitatea locală nu mai efectuează plata către CONEL. În colaborare cu Banca Mondială vom cauta măsuri pentru a reduce numărul intermediarilor responsabili de efectuarea plăţii consumatorilor către CONEL, inclusiv posibilitatea transferării proprietăţii centralelor termoelectrice (energie electrica şi termica) şi reţelei de distribuţie, de la caz la caz.● De asemenea, facem cativa pasi suplimentari pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare de la CONEL şi ROMGAZ. În cazul CONEL intentionam sa reducem semnificativ costurile şi capacitatea excedentară prin închiderea catorva centrale termoelectrice care reprezintă aproximativ 4.500 MW/h; în prezent capacitatea instalata este de 18.000 MW/h, dar cererea este de numai aproape 8.000 MW/h. Aceste inchideri de centrale vor implica, de asemenea, o reducere de personal de aproape 20.000 muncitori dintr-un total în prezent de 72.000. Ca parte a acestui plan de restructurare, intentionam, de asemenea, sa majoram tarifele la energie electrica, neschimbate din noiembrie 1999, cu 20% la începutul lunii iunie 2000. În cazul ROMGAZ, unde tarifele au rămas neschimbate din iunie 1999, tarifele vor fi majorate cu cel puţin 20% în luna iunie.26. În consecinţa, tintim sa reducem arieratele către cele trei utilităţi cu aproximativ 15% în termeni reali în timpul anului până în decembrie 2000, pe baza ratei inflaţiei tintite. Plafoanele noastre ţinta pentru soldul arieratelor la cele trei mari utilităţi sunt 18.735 miliarde lei la sfârşitul lunii iunie, 17.652 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie şi 16.997 miliarde lei la sfârşitul lunii decembrie 2000. Aceste plafoane reprezintă un criteriu de performanţă în cadrul Aranjamentului stand-by. Mai mult, măsurile descrise în paragrafele anterioare vor ajuta cele trei mari utilităţi sa reducă propriile arierate fiscale către buget. Stocul arieratelor de la cele trei mari utilităţi către bugetul general consolidat a insumat 9.057 miliarde lei în decembrie 1999 şi s-a majorat cu 1,4 trilioane lei la 10.445 miliarde lei în luna martie 2000. Tintim o reducere a acestor arierate la 10.195 miliarde lei până în iunie 2000, la 9.745 miliarde lei până la sfârşitul lunii septembrie şi la nivelul lor din decembrie 1999 de 9.057 miliarde lei până în luna decembrie 2000. Aceste plafoane reprezintă o scădere cumulată de 1.388 miliarde lei faţă de nivelul lor de la sfârşitul lunii martie şi reprezintă, de asemenea, un criteriu de performanţă în cadrul Aranjamentului stand-by. Tintim o reducere similară a nivelului arieratelor altor utilităţi, regii autonome şi companii naţionale către bugetul general consolidat faţă de nivelul lor de la sfârşitul lunii aprilie 2000. Ţinta pentru arieratele celor 33 de societăţi comerciale cu pierderi către bugetul general consolidat este de a fi menţinute la nivelul lor de la sfârşitul lunii aprilie 2000.E. Balanţa de plati şi managementul datoriei externe27. Date fiind deficitul proiectat al contului curent de 1,4 miliarde USD (3,9% din P.I.B.), intrările de capital şi creşterea programata pentru activele externe nete ale B.N.R., ţinta noastră pentru rezervele brute pentru anul 2000 este de 3,5 miliarde USD (3,1 luni de importuri). Acumularea rezervelor brute în anul 2000 va fi atinsa prin finanţarea excepţionala de la Banca Mondială, U.E. şi F.M.I.28. Ne angajăm sa evitam acumularea de noi arierate către creditorii externi, prin consolidarea procedurilor interne de management al datoriei la Ministerul Finanţelor. Cu diferite ocazii, în perioada august-decembrie 1999, România acumulase sume relativ mici ca arierate la plata externa pentru împrumuturile garantate de stat pentru întreprinderi, ca rezultat al procedurilor lente legate de autorizarea plăţilor în numele întreprinderilor aflate în incapacitate de plată. În consecinţa, pentru a se asigura că nu va avea loc nici o noua acumulare de arierate de plati externe pe perioada aranjamentului, am luat măsuri de consolidare a procedurilor interne la Ministerul Finanţelor şi de coordonare cu B.N.R. în efectuarea plăţilor de datorie scadente. Concret, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care se solicita ca toate întreprinderile care au plati în contul serviciului datoriei garantate de stat, care devin scadente, sa notifice Ministerului Finanţelor cu doua săptămâni înainte de data scadentei plăţii. După primirea acestei notificări Ministerul Finanţelor va trimite documentele de plată la B.N.R. B.N.R. va face atunci imediat plata către creditorul extern, iar Ministerul Finanţelor va rambursa B.N.R. suma în lei în doua zile lucrătoare.29. Vom limita împrumuturile neconcesionale pe termen mediu şi lung la 2,8 miliarde USD pentru anul 2000, cu un subplafon de 0,6 miliarde USD pentru scadentele între 1 şi 3 ani. Plafoanele vor acoperi toate împrumuturile statului, B.N.R., băncilor şi întreprinderilor pentru care Guvernul deţine controlul acţiunilor. Pentru o mai buna administrare a datoriei vom limita contractarea/garantarea de către stat de instrumente de angajare de datorie care au clauza "put option" inclusă în contractele de datorie. Aceste plafoane constituie criteriu de performanţă în cadrul Aranjamentului stand-by.30. Ne angajăm sa nu introducem noi restrictii de schimb sau să le intensificam pe cele existente, sa nu permitem practica valutelor multiple sau sa nu impunem şi sa nu intensificam restricţiile de import pentru scopuri de balanţa de plati/fiscale. În legătură cu aceasta, în conformitate cu programul convenit cu O.M.C., am redus la jumătate suprataxa de import la 2% la începutul anului 2000 şi planificam sa o eliminam la începutul anului 2001. Mai mult, am făcut progrese în negocierile în curs cu Suedia privind soluţionarea arieratelor externe în disputa şi vom continua aceste discuţii pentru a rezolva aceasta problema într-o maniera corespunzătoare obiectivelor programului nostru.F. Reforma sectorului financiar31. După progresul înregistrat anul trecut în domeniul reformei sectorului financiar şi al restructurării bancare remarcabil prin rezolvarea cazului Bancorex – priorităţile pentru anul 2000 vor fi privatizarea Băncii Agricole (B.A.) şi a Băncii Comerciale Române (B.C.R.), funcţionarea efectivă a Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare (A.V.A.B.) şi consolidarea în continuare a supravegherii bancare.32. Restructurarea bancară în cadrul programului s-a concentrat pe trei bănci principale de stat care reprezentau peste 50% din sistemul bancar la sfârşitul anului 1998.● În decembrie 1999 am finalizat cu succes închiderea Bancorex prin transferarea activelor sale neperformante la A.V.A.B., transferarea pasivelor sale (acoperite de titluri de stat) la B.C.R. şi absorbirea părţii rămase din bilanţul sau de către B.C.R. Ca rezultat, a fost soluţionată o sursa serioasă de instabilitate financiară, în timp ce bugetul şi-a asumat pasive echivalente cu 4,5% din P.I.B. anual.● Între timp s-au făcut progrese în restructurarea/privatizarea Băncii Agricole prin: o diminuare a costurilor administrative prin reducerea drastica a personalului şi închiderea de sucursale; transferul tuturor activelor neperformante, inclusiv a Fondului Dunarea (în suma totală de 3.700 miliarde lei) la A.V.A.B. în schimbul titlurilor de stat; o inghetare a acordării de noi credite; abţinerea de a se imprumuta de pe piaţa interbancara; şi menţinerea unor dobânzi la depozite la niveluri uşor mai mici decât cele oferite de alte bănci. Mai mult, în efortul de a îmbunătăţi practicile de management şi perspectivele pentru o privatizare rapida, Guvernul a numit o noua conducere în noiembrie anul trecut, prin aceasta aducând efectiv B.A. sub controlul direct al B.N.R. Am insistat ca B.A. să respecte cerinţele de rezerve minime obligatorii (începând cu mijlocul lunii martie 2000), în parte din motive de transparenta financiară şi eficienta a politicii monetare, şi vom recapitaliza B.A. doar la terminarea privatizării băncii. Intentionam sa grabim procesul de privatizare a B.A. Ca urmare a încheierii raportului de due-diligence la începutul lunii februarie, asteptam sa primim până la mijlocul lunii mai expresii scrise de interes de la investitori potenţiali şi o ofertă ferma până la sfârşitul lunii iunie 2000.● Cu privire la B.C.R., intentionam sa procedam la pregătirea rapida a acesteia pentru privatizare. O banca de investiţii importanţa a fost numita drept consultant de privatizare în decembrie 1999, iar un raport de due-diligence va fi pregătit până la sfârşitul lunii mai 2000. Intentionam ca B.C.R. să fie oferită spre vânzare până la sfârşitul lunii iulie 2000 şi ca o ofertă ferma să fie primită până la sfârşitul lunii septembrie 2000.33. Pentru a face A.V.A.B. funcţională şi responsabilă, mai ales în lumina implicatiilor sale pentru buget, Guvernul a numit în noiembrie anul trecut un nou preşedinte al agenţiei şi a stabilit un consiliu de supraveghere compus din 5 membri – conform unui acord anterior cu Banca Mondială privind termenii cerinţelor de organizare instituţională, inclusiv numirea unei conduceri şi personal calificate, cu termeni de referinţa acceptabili pentru Banca. Pentru a preveni erodarea prin inflaţie a valorii reale a datoriei – care a fost evaluată la aproximativ 2,3 miliarde USD la momentul transferului acesteia către A.V.A.B. în diferite momente începând de la mijlocul anului 1999, am decis: a) menţinerea denominarii în valută iniţială a datoriei în valută (71% din portofoliul A.V.A.B.); b) indexarea valorii datoriei denominate în moneda locală, care urmează să fie reesalonata în USD; c) indexarea la dolar a datoriei neesalonate care depăşeşte 10.000 USD. De la începutul lunii februarie o firma internationala de contabilitate auditeaza portofoliul A.V.A.B. şi va prezenta o estimare completa a valorii recuperabile din activele A.V.A.B. la mijlocul lunii mai 2000. Aceasta ne va permite sa stabilim obiectivele de performanţă – în termeni de venituri din recuperarea creditelor – pentru perioada rămasă din anul 2000 şi anii următori. Ţinta noastră preliminară pentru acest an, pe care s-a bazat bugetul pe anul 2000, era de a colecta venituri de cel puţin 2.000 miliarde lei până la sfârşitul anului 2000. Am revizuit aceasta ţinta, majorand-o la 2.250 miliarde lei pe baza unor colectari efective mai bune în primul trimestru (610 miliarde lei) decât cele estimate, şi vom revizui din nou ţinta la momentul viitoarei analize pe baza rezultatelor raportului auditorului.34. Recenta restructurare organizatorică a B.N.R. a consolidat responsabilităţile de supraveghere din cadrul băncii centrale, prin formarea unui nou departament de supraveghere bancară care uneste departamentele anterioare de control şi supraveghere. B.N.R. intenţionează să îşi dubleze efortul pentru întărirea supravegherii bancare, astfel încât să asigure practici bancare solide. În legătură cu dezvoltarea şi aducerea la deplina operabilitate a unui sistem "indicator de avertizare timpurie" pentru supravegherea bancară – ca un mijloc de identificare a băncilor în dificultate – vom consolida acţiunile de efectuare a supravegherii descrise în Matricea decizionala a acţiunilor implementate progresiv (MDAIP), care este în discuţie şi revizuită în consultare cu F.M.I. (atât cu consultantul F.M.I., cat şi cu misiunea Departamentului de politica monetara şi curs de schimb). Până la sfârşitul lunii iunie 2000 MDAIP consolidata va fi pusă în aplicare, iar în consecinţa toate regulile bancare şi reglementările prudentiale vor fi cu şi mai multă stricteţe consolidate. Spre exemplu, băncilor care nu respecta cerinţele de adecvare a capitalului şi/sau cerinţele de provizionare bazate pe clasificarea activelor, în funcţie de gradul de nerespectare, li se va da un timp limitat pentru îndeplinirea treptata, împreună cu (sau urmat progresiv de) supravegherea intarita, administrarea specială, suspendarea activităţilor de acordare a creditelor, amenzi pentru conducătorii băncilor şi, în sfârşit, retragerea licenţei bancare şi iniţierea procedurilor de faliment. În vederea iesirii uşoare a băncilor insolvabile din sistemul bancar, am început sa analizam legislaţia curenta cu privire la procedurile de faliment şi lichidare pentru bănci, cu ajutorul juristilor şi specialiştilor în proceduri de faliment, în vederea intaririi autorităţii băncii centrale şi facilitării rezolvarii din timp. Aceasta analiza va fi realizată în consultare cu consilierul F.M.I. de la B.N.R. şi până la sfârşitul lunii mai 2000 vor fi făcute propuneri de modificare a legilor relevante. În plus, toate băncile comerciale vor fi inspectate în anul 2000 şi rapoarte în rezumat ale echipelor de supraveghere din B.N.R. vor fi pregătite până la sfârşitul lunii decembrie 2000. Au început să fie pregătite rapoarte lunare, ale căror copii vor fi furnizate personalului F.M.I., privind riscul sistemic al sistemului bancar din România, inclusiv acţiunile specifice de supraveghere/penalităţile aplicate folosind sistemul intarit al MDAIP. În ceea ce priveşte cooperativele de credit sau asa-numitele bănci populare – care nu fac obiectul reglementării băncii centrale sau al supravegherii, dar care se pare ca şi-au extins considerabil operaţiunile de-a lungul timpului -, B.N.R. a initiat pregătirea unui proiect de lege pentru reglementarea şi supravegherea lor, care este în prezent în faza finala. Intentionam sa discutam proiectul cu F.M.I. şi cu Banca Mondială înainte de a-l inainta spre aprobare Parlamentului.G. Restructurarea şi privatizarea întreprinderilor35. În ciuda progresului fără precedent al privatizării de anul trecut şi reducerii considerabile a forţei de muncă din industrie în ultimii cativa ani, problemele structurale la nivel de întreprindere rămân un impediment-cheie al creşterii şi stabilitatii în România, demonstrand nevoia pentru restructurarea accelerata a întreprinderilor.36. Efortul nostru de privatizare acţionează la trei niveluri:● Primul, vânzările directe ale întreprinderilor de stat de către Fondul Proprietăţii de Stat (F.P.S.). Aproape 1.470 de întreprinderi (dintre care 70 au fost mari) au fost privatizate în 1999, reprezentând aproape 13% din capitalul F.P.S. (evaluat la sfârşitul anului 1998), aceasta comparata cu ţinta din program de 14%. Totalul cumulat al întreprinderilor privatizate la sfârşitul anului 1999, de la începutul reformei, reprezintă 35% din capitalul F.P.S. Privatizarile prin vânzare ar fi fost mai mari în 1999, dacă nu ar fi fost efectele perturbatoare ale noii legi a privatizării adoptate la mijlocul anului, care a mărit cerinţele de protecţie a mediului şi a creat incertitudini juridice cu privire la obligaţiile legate de datoria faţă de stat a întreprinderilor care sunt privatizate. Până în luna decembrie volumul lunar al privatizarilor prin vânzare fusese restabilit la nivelul din prima jumătate a anului 1999. La începutul anului 2000 2.154 de întreprinderi au rămas în portofoliul F.P.S. cu o cota în capitalul F.P.S. de aproape 29 trilioane lei. Aproximativ trei pătrimi din aceste întreprinderi, reprezentând aproape 85% din cota totală rămasă la F.P.S. vor fi oferite spre vânzare în anul 2000; celelalte vor fi fie lichidate, fie restructurate. Ca nivel minim, ne asteptam sa privatizam un procent suplimentar de 15% din capitalul iniţial al F.P.S. în anul 2000 prin vânzări directe de către F.P.S.● Al doilea, privatizarea/lichidarea – prin metoda "în pachet" sau metoda "caz cu caz", implicând licitaţii internaţionale – a 64 de întreprinderi mari, inclusiv 50 de întreprinderi grupate în 5 pachete – reprezentând 25% din capitalul F.P.S. Acest proces a atras un puternic interes din partea băncilor de investiţii renumite pentru a servi drept consultanţi, ceea ce este de bun augur pentru eventuala restructurare a acestor întreprinderi. Până la începutul lunii aprilie 2000 au fost semnate cu bănci de investiţii sau consultanţi de lichidare toate contractele, cu excepţia SIDEX şi TRACTORUL. Licitaţia pentru TRACTORUL, care a fost împărţit în zece unităţi mici, a fost redeschisă. Data fiind deteriorarea în continuare a poziţiei financiare a SIDEX, ne angajăm sa continuam procesul de privatizare a SIDEX în cea mai expeditiva maniera, prin iniţierea unei noi licitaţii şi luarea unei decizii până la 15 iunie 2000. În conformitate cu înţelegerile la care s-a ajuns cu Banca Mondială, ne angajăm sa oferim spre vânzare sau lichidare/restructurare până la sfârşitul lunii septembrie 2000 toate întreprinderile pentru care au fost deja semnate contracte cu bănci de investiţii. De asemenea, intentionam sa finalizam privatizarea sau lichidarea pentru 3 din cele 5 pachete şi 10 din cele 12 întreprinderi "caz sau caz" (pentru care contractele cu băncile de investiţii au fost deja semnate) până la sfârşitul anului 2000.● Al treilea, cu privire la companiile naţionale (fostele regii autonome), după cum s-a convenit cu Banca Mondială, am oferit pentru privatizare la sfârşitul anului 1999 o cota minoritara de capital al PETROM (35%). Totuşi aceasta strategie a eşuat în atragerea vreunui interes serios. Vom analiza motivele care au condus la esuarea acestei strategii, împreună cu Banca Mondială, şi vom deschide o licitaţie pentru privatizarea pachetului de control al PETROM anul acesta. De asemenea, pregatim pentru privatizare companiile naţionale din domeniul distribuţiei energiei. Impartim CONEL în câteva unităţi separate: o unitate de producere a energiei hidroelectrice, o unitate pentru producerea energiei termice, o unitate pentru transport şi livrare şi o unitate pentru distribuţie către consumatori. Unitatea de distribuţie va fi împărţită într-un număr de sucursale mai mici care vor fi privatizate separat. De asemenea, vom împărţi ROMGAZ în câteva unităţi separate: o unitate pentru producţie, o unitate pentru transport, o unitate pentru stocarea gazului şi doua unităţi pentru distribuţie. Cele doua unităţi pentru distribuţie, care iniţial erau separate pe baza criteriului geografic nord-sud, vor fi în schimb separate în câteva unităţi mai mici care urmează să fie privatizate separat.37. Până acum a fost făcut un progres în iniţierea lichidării sau încheierii operaţiunilor catorva întreprinderi cu pierderi. Totuşi, din cauza procesului lent şi a declinului economic continuu, totalul pierderilor generate de întreprinderile aflate în portofoliul F.P.S. şi de alte întreprinderi de stat a continuat sa crească. La zi, măsurile de reducere a pierderilor sunt considerate satisfăcătoare, conform condiţionalitatii din PSAL cu Banca Mondială: au fost numiţi lichidatorii sau a fost oprită funcţionarea pentru întreprinderile de stat generand 12% din pierderile F.P.S. (care, în schimb, reprezintă aproape 40% din totalul pierderilor din economie la sfârşitul anului 1998). Între timp pierderile a 6 companii miniere au fost reduse cu 47% în termeni reali. În anul 2000 intentionam sa ne dublam eforturile pentru reducerea pierderilor totale din sectorul de stat (şi din întreprinderile aflate în portofoliul F.P.S., în particular) prin combinarea măsurilor de restructurare, privatizare şi lichidare. În aceasta privinta, un alt set de întreprinderi din portofoliul F.P.S. este selecţionat pentru lichidarea/încetarea operaţiunilor pentru reducerea pierderilor, iar alte inchideri de mine se asteapta în anul 2000, după cum s-a convenit provizoriu cu Banca Mondială. Pierderile din sectorul minier vor fi reduse cu 20% în termeni reali în anul 2000, iar contractele privind închiderea tehnica şi protecţia mediului pentru cel puţin 10 mine trebuie încheiate.H. Protecţia socială38. Declinul activităţii economice în ultimul an a sporit în continuare povara pentru cei mai saraci din societate. Criza recenta din orfelinate nu a fost decât un exemplu de continuare a suferintei umane pe care Guvernul trebuie să o rezolve. În timp ce o imbunatatire susţinută în economia reală va trebui să fie principalul factor în îmbunătăţirea condiţiilor sociale, Guvernul trebuie, de asemenea, sa acţioneze direct. Am făcut pasi pentru consolidarea tuturor funcţiilor legate de îngrijirea copiilor şi orfanilor doar într-o singura agenţie. În plus, va fi întreprinsă o analiza cuprinzatoare a finanţării autorităţii locale (paragraful 18). Pentru a redresa situaţia financiară precara a pensionarilor cu cele mai mici pensii, am recorelat toate pensiile (paragraful 16). Casa Naţionala pentru Asigurări de Sănătate este înfiinţată acum şi este dotată cu resursele necesare pentru a asigura o prestare mult îmbunătăţită a serviciilor medicale pentru populaţie. În următoarele luni vom întări protecţia socială pentru somerii pe termen lung şi pentru cei mai saraci din societate, prin întreprinderea unor acţiuni legale în vederea consolidării responsabilităţii instituţionale pentru livrarea de ajutoare şi servicii de asistenţa socială; vom îmbunătăţi alocaţiile pentru schema de sprijinire a venitului minim, în funcţie de mijloacele de existenta; şi o mai buna tintire a alocaţiilor pentru copii pentru familiile cu mai mulţi copii. Pentru a îmbunătăţi impactul politicii publice privind reducerea saraciei vom înfiinţa, de asemenea, o unitate de monitorizare a politicii de combatere a saraciei (UMPCS) pe lângă cabinetul primului-ministru.III. Monitorizarea programului39. Pe baza performantelor din cadrul programului de până acum şi a politicilor descrise în aceasta scrisoare, cerem încheierea primei analize în cadrul aranjamentului şi derogări pentru neîndeplinirea criteriului de performanţă permanent privind arieratele de plată la extern pentru creditorii oficiali şi a celor 5 criterii de performanţă de la sfârşitul lunii decembrie 1999 privind creditul net acordat bugetului general consolidat de sistemul bancar, cheltuielile totale cu salariile, preluarea datoriei întreprinderilor la bănci de către bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii de stat pentru împrumuturile bancare acordate întreprinderilor, arieratele interne către CONEL, ROMGAZ şi PETROM, precum şi reducerea neta a arieratelor fiscale ale CONEL şi ROMGAZ către bugetul general consolidat.40. De asemenea, cerem extinderea programului până la sfârşitul lunii februarie 2001. Implementarea programului va fi monitorizata pe baza criteriilor de performanţă şi a tintelor indicative, după cum sunt descrise în următoarele câteva paragrafe. În plus, programul va fi revizuit de către Fond de doua ori în perioada rămasă a Aranjamentului stand-by: 15 august şi 15 noiembrie 2000.41. Criteriile de performanţă sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale privind activele interne nete ale B.N.R.; (îi) plafoane trimestriale privind creditul sistemului bancar pentru bugetul general consolidat; (iii) limitele trimestriale pentru activele externe nete ale B.N.R.; (iv) plafoanele trimestriale pentru fondurile de salarii nominale pentru bugetul de stat şi Fondul special pentru învăţământ, regiile autonome, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu pierderi; (v) plafoanele trimestriale privind contractarea sau garantarea de către stat a datoriei externe neconcesionale , cu subplafoane pentru scadentele între 1 şi 3 ani; (vi) plafoane trimestriale privind nivelul datoriei externe cu scadenţa de până la un an, contractată sau garantată de către stat; (vii) plafoane trimestriale privind preluarea de către stat a datoriei întreprinderilor către bănci şi garantarea împrumuturilor bancare pentru întreprinderi de către bugetul general consolidat; (viii) plafoane trimestriale privind arieratele interne către CONEL, ROMGAZ şi PETROM; (ix) limite trimestriale privind reducerea neta a arieratelor fiscale ale CONEL, ROMGAZ şi PETROM; (x) un criteriu de performanţă permanent de neacumulare a arieratelor la plati externe către creditorii externi oficiali se va aplica de asemenea.42. Tintele indicative sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale privind baza monetara; (îi) plafoane trimestriale privind stocul arieratelor la plăţile externe; (iii) limite trimestriale privind activele externe nete ale sistemului bancar; şi (iv) plafoane trimestriale privind baza monetara. Plafoanele monetare pentru B.N.R. vor fi definite ca medie a poziţiilor zilnice pentru perioada lunară în cauza.43. Obiectivele structurale din cadrul programului includ: (i) tinte trimestriale pentru privatizari prin vânzare; (îi) oferirea B.C.R. pe piaţa pentru privatizare şi primirea expresiilor de interes scrise şi detaliate până la sfârşitul lunii iulie; (iii) oferta ferma pentru privatizarea B.C.R. până la sfârşitul lunii septembrie; (iv) implementarea Matricei decizionale îmbunătăţite a acţiunilor implementate progresiv, după cum s-a convenit cu F.M.I. (sfârşitul lunii mai 2000); (v) tinte trimestriale privind veniturile minime din recuperarea activelor neperformante din posesia A.V.A.B.; (vi) în absenta unei oferte ferme pentru privatizarea Băncii Agricole (B.A.), iniţierea rezolvarii situaţiei până la sfârşitul lunii iunie 2000; (vii) finalizarea privatizării B.A. sau încheierea situaţiei până la sfârşitul lunii septembrie; (viii) oferirea spre vânzare a 7 mari întreprinderi de stat selectate pentru privatizare (TAROM, ALRO, ALPROM, ELECTROPUTERE, HIDROMECANICA, ANTIBIOTICE, ROMVAG) şi a celor 5 pachete de întreprinderi până la sfârşitul lunii septembrie 2000; (ix) semnarea până la sfârşitul lunii septembrie 2000 de noi contracte cu băncile de investiţii pentru privatizarea SIDEX şi TRACTORUL; (x) iniţierea procedurilor de lichidare/restructurare pentru toate cele 5 mari întreprinderi de stat selectate pentru lichidare/restructurare (CLUJANA Cluj, SIDERURGICA, ROMAN, NITRAMONIA, IUG) până la sfârşitul lunii octombrie; (xi) încheierea acestor proceduri de lichidare/restructurare până la sfârşitul lunii decembrie 2000; şi (xii) revizuirea legislaţiei existente privind procedurile de faliment bancar şi pregătirea amendamentelor propuse (sfârşitul lunii iunie 2000).44. Preconditiile pentru încheierea primei analize includ: (i) abrogarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 67 şi amendarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 98; (îi) expresia scrisă de interes pentru Banca Agricolă sau o decizie pentru a trece la rezolvarea Băncii Agricole.I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale B.N.R.

Activele interne nete medii ale B.N.R. sunt definite ca diferenţa între baza monetara medie (asa cum este definită în tabelul nr. XI) şi media activelor externe nete (activele externe nete, asa cum sunt definite în tabelul nr. II), ambele exprimate în moneda locală.Pentru scopurile programului, stocurile medii ale activelor externe nete vor fi transformate în lei în vederea calculării activelor medii interne nete la cursul de schimb mediu lunar leu/dolar programat: 20.639 lei/dolar, iunie 2000; 21.037 lei/dolar, septembrie 2000; 22.191 lei/dolar, decembrie 2000. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca medie a activelor externe nete zilnice, asa cum sunt definite în tabelul nr. II.Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din evidenţa contabilă a Băncii Naţionale a României, date care vor fi furnizate săptămânal Fondului Monetar Internaţional de către B.N.R.Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat în următoarele condiţii:(1) Plafonul va fi coborat în mod proporţional pentru fracţiunea din luna în care finanţarea externa bruta, asa cum este definită în tabelul nr. II, depăşeşte nivelurile programate, specificate în tabelul nr. II. … (2) Plafonul va fi ridicat unu la unu, în mod proporţional pentru fracţiunea din luna şi în limita insuficientelor din finanţarea externa bruta (specificată în tabelul nr. II) până la sfârşitul lunii iunie 2000 şi de până la 200 milioane dolari, valoare cumulată pentru perioada rămasă din anul 2000. … (3) Plafonul va fi ajustat pentru orice schimbare în rezervele minime obligatorii, conform tabelului nr. XI. Înainte de a efectua orice schimbare, B.N.R. se va consulta cu personalul F.M.I. … II. Tinte pentru nivelurile minime ale activelor externe nete (AEN) ale B.N.R.

Activele externe nete ale B.N.R. reprezintă diferenţa dintre activele de rezerva şi pasivele externe.Pentru scopurile programului, activele de rezerva trebuie să fie definite ca aurul monetar, disponibilităţile în DST, orice poziţie de rezerva la F.M.I. şi disponibilităţile de valuta în monede convertibile ale B.N.R. Se exclud din rezervele brute activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezerva grevate, activele de rezerva angajate drept colateral pentru creditele externe, activele de rezerva utilizate în contracte forward şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar trebuie evaluat la preţul contabil de 280,4 dolari S.U.A. per uncie şi disponibilităţile în DST la 1,355109 dolari S.U.A. per DST. La 31 decembrie 1999 activele de rezerva ale B.N.R., conform definitiei de mai sus, aveau valoarea de 2.462 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 932 milioane dolari S.U.A.Pentru scopurile programului, pasivele externe trebuie definite ca împrumut, depozit, operaţiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit drept garanţie) şi pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile către rezidenţi şi nerezidenti, ca şi obligaţiile ce decurg din depozitele în valută ale băncilor comerciale rezidente la B.N.R.; cumpărări de la F.M.I.; împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital; şi creditele "punte" de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau de la alte instituţii financiare, indiferent de scadenta lor. Obligaţiunile denominate în yeni trebuie evaluate la respectivele lor cursuri de swap Samurai I la 108,25/USD şi Samurai II la 111,9/USD. La 31 martie 1999 pasivele externe ale B.N.R., conform definitiei de mai sus, se ridicau la 1.616 milioane dolari S.U.A.Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., trebuie convertite la respectivele lor cursuri de schimb faţă de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 1999. Toate modificările în definirea ori evaluarea activelor sau pasivelor, precum şi detaliile operaţiunilor privind vânzările, cumpărările sau operaţiunile de swap cu aur trebuie, de asemenea, comunicate personalului F.M.I.AEN ale B.N.R. vor fi automat ajustate pentru sumele finanţării externe brute*1) care se abat de la nivelurile programate (pe o baza cumulată).

–––-*1) Finanţarea externa este definită ca intrari din credite acordate Guvernului pentru susţinerea balanţei de plati, cu o scadenta mai mare de un an, de la creditori bilaterali şi multilaterali, precum şi din resurse cu o scadenta mai mare de un an, obţinute de Guvern de pe pieţele internaţionale de capital. Aceasta exclude utilizarea resurselor Fondului.Concret, dacă intrările din finanţarea externa:(1) depăşesc limitele din program, limita inferioară a AEN la trimestru va fi marita cu valoarea integrală a finanţării suplimentare; … (2) nu îndeplinesc limitele stabilite în program, limita inferioară a AEN va fi micşorată cu valoarea integrală a nerealizarii până în iunie 2000, iar pentru perioada rămasă din an nu poate depăşi valoarea de 200 milioane dolari S.U.A. … III. Plafoane pentru creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat

Bugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele autorităţilor locale, fondurile de protecţie socială*2), Fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea vamilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemelor energetice, Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului, Fondul special pentru protejarea asiguraţilor, Fondul special pentru aviaţia civilă, Fondul naţional de solidaritate, Fondul special de sustinere a învăţământului de stat, Fondul special pentru reducerea riscurilor tehnologice, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanţelor sau de alte ministere şi agenţii în afară cadrului bugetar; alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor finanţate din credite externe, fonduri în contrapartida constituite din sumele creditelor externe şi Fondul Proprietăţii de Stat. Orice fonduri noi create în perioada programului pentru preluarea operaţiunilor de natura fiscală, asa cum sunt ele definite de Manualul Fondului Monetar Internaţional de Statistica financiară guvernamentală, vor fi incluse în definitia bugetului general consolidat.–––*2) Acestea includ Fondul asigurărilor sociale de stat, Fondul pentru plata ajutorului de şomaj, Fondul pentru sănătate, Fondul asigurărilor sociale de sănătate, Fondul pentru risc şi accidente.Pentru scopurile programului, creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definit ca incluzând toate creanţele sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus toate depozitele bugetului general consolidat în sistemul bancar. Creditul guvernamental în valută existent la 31 decembrie 1999 va fi convertit la cursul de schimb de la sfârşitul lunii decembrie 1999. Creditul guvernamental în valută nou-acordat în anul 2000 va fi evaluat la cursurile de schimb contabile (lei/USD): 18.697; 20.347; 20.916 şi 21.964 pentru o asemenea datorie emisă în perioadele ianuarie-martie, aprilie-iunie, iulie-septembrie şi, respectiv, octombrie-decembrie.Împrumuturile statului la bănci, la o rata a dobânzii mai mica decât rata de referinţa a B.N.R., pentru finanţarea subimprumuturilor către agenţii economici sunt excluse din depozitele guvernamentale; o lista convenită a conturilor care trebuie tratate ca depozite guvernamentale pentru scopurile programului este inclusă în FAD aide memoire "România: Măsurarea deficitului bugetar", Partea a II-a, anexa nr. 11, februarie 1994.Pentru scopurile programului, limitele creditului net către bugetul general consolidat vor fi ajustate în următoarele situaţii:1. Plafoanele vor fi micsorate cu creşterea cumulată a stocului datoriei statului deţinute de sectorul nebancar, începând cu 1 ianuarie 2000, şi majorate cu orice descresteri ale acesteia.2. Plafoanele pentru creditul guvernamental net vor fi micsorate cu întreaga suma a contrapartidei în lei a finanţării externe a bugetului general consolidat, care depăşeşte nivelurile specificate în tabelul nr. II, utilizându-se următoarele cursuri medii de schimb (leu/dolar S.U.A.):

Plafoanele vor fi majorate cu 100% din nerealizarea finanţării externe (faţă de nivelurile specificate în tabelul nr. II) a bugetului general consolidat în iunie 2000 şi cu până la 200 milioane dolari S.U.A., cumulat, pentru perioada rămasă din an.3. Plafoanele creditului net vor fi ajustate pentru minusul sau plusul de finanţare externa, alta decât cea pentru susţinerea balanţei de plati, adică finanţare externa pe proiecte, către bugetul general consolidat, faţă de următoarea evoluţie (date cumulate de la 1 ianuarie 2000):

● Plafoanele vor fi micsorate cu 100% din orice plus de finanţare externa, alta decât cea pentru susţinerea balanţei de plati către bugetul general consolidat, de şi peste 150 milioane dolari S.U.A., faţă de evoluţia de mai sus.● Plafoanele vor fi majorate cu 100% din orice minus de finanţare externa, alta decât cea pentru susţinerea balanţei de plati către bugetul general consolidat, până la un maxim de:

4. Plafoanele vor fi reduse cu orice credit overdraft acordat Contului general al trezoreriei de B.N.R., care depăşeşte limita legală de 391 miliarde lei. (Aceasta limita ar putea fi schimbată după consultarea cu personalul Fondului, în situaţia în care are loc o schimbare a limitei legale a creditului overdraft, asa cum este definită în Statutul B.N.R.)5. Plafoanele vor fi majorate cu orice emisiune de obligaţiuni de stat legată de închiderea Bancorex*3) şi rezolvarea cazului Băncii Agricole, până la un maximum de 250 milioane dolari S.U.A., la cursul de schimb existent şi costurile de dobânda aferente.–––*3) În timp ce închiderea Bancorex s-a terminat la sfârşitul lunii decembrie 1999, câteva dintre pasivele sale transferate la B.C.R. au fost garantate de Ministerul Finanţelor, care va emite titluri de stat imediat ce aceste pasive ajung la scadenta şi sunt realizate în decursul anului 2000 şi după.6. Plafoanele vor fi micsorate (majorate) cu plusul (minusul) încasărilor din privatizare ale F.P.S. şi autorităţilor locale, precum şi al veniturilor din recuperarea activelor de la A.V.A.B., comparativ cu următoarele niveluri cumulate de la 1 ianuarie 2000:

IV. Limite pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci de către bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale pentru împrumuturile bancare acordate întreprinderilor

–––-*4) Datele efective la 31 martie 2000 includ împrumuturile acordate ROMAN şi TRACTORUL, garantate cu depozitele F.P.S.Pentru scopurile programului, preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci de către bugetul general consolidat şi emiterea unei garanţii pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci sunt tratate ca fiind echivalente. Aceasta limita include orice împrumut la care Guvernul plăteşte sau garantează dobânda, chiar dacă suma împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în tabelul nr. III. Criteriul se aplică, de asemenea, utilizării resurselor F.P.S. pentru recapitalizarea întreprinderilor.Aceste limite exclud:● contractarea sau garantarea de datorie externa, pentru care sunt stabilite limite separate în tabelele nr. V şi VI;● datoria transferata la A.V.A.B. în procesul restructurării bancare.Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de către Ministerul Finanţelor.V. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe pe termen mediu şi lung

Plafoanele se aplică la contractarea şi garantarea datoriei externe neconcesionale, cu scadente iniţiale mai mari de un an, de către bugetul general consolidat, Banca Naţionala a României, regiile autonome şi alte întreprinderi şi bănci comerciale, la care Guvernul sau F.P.S. este acţionar majoritar. Plafoanele se aplică, de asemenea, şi tuturor preluarilor de împrumuturi pentru datoria externa care nu au fost garantate şi contractate anterior de bugetul general consolidat.Bugetul general consolidat este definit în tabelul nr. III. În ceea ce priveşte băncile comerciale, acestea includ: Banca Comercială Română (B.C.R.), Banca Agricolă, Eximbank şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni (C.E.C.). Plafoanele exclud liniile de finanţare de tip revolving a importului, acordate pentru mai mult de un an, pasivele externe pe termen scurt ale sistemului bancar, precum şi pasivele către F.M.I., creditele "punte" primite de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau alte instituţii financiare. Datoria aflată în cadrul acestor plafoane va fi evaluată în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la data la care contractul sau garanţia intră în vigoare. Vânzările de bonuri de tezaur către nerezidenti sunt excluse din aceste plafoane dacă vânzările sunt efectuate prin mecanismul obişnuit de licitaţie şi nu implica nici o garanţie a cursurilor de schimb şi credite care sunt considerate concesionale.Plafoanele vor fi ajustate în următoarele circumstanţe:În cazul în care oricare dintre băncile comerciale, la care bugetul general consolidat sau F.P.S. este acţionar majoritar, este privatizata, contractarea sau garantarea datoriei sale neconcesionale pe termen mediu şi lung va fi exclusa din plafoane. Caracterul concesional al noilor împrumuturi va fi stabilit pe baza costurilor finanţării (dobânzi şi alte costuri) şi pe baza termenilor rambursarii (scadentei), după cum urmează: vor fi considerate credite concesionale cele cu un element de donaţie de cel puţin 35%. Caracterul concesional al unui credit va fi determinat prin compararea valorii nete prezente a plăţilor de dobânzi şi rambursarilor de rate de împrumut cu valoarea nominală a creditului. Valoarea neta prezenta a dobânzilor şi rambursarilor de rate de împrumut va fi redusă pe baza ratelor de referinţa pentru dobânzile comerciale OECD (CIRR) pentru valuta creditului, plus o marja. Pentru creditele cu o perioadă de rambursare mai mica de 15 ani reducerea va fi egala cu rata medie CIRR a celor 6 luni care preced data la care creditul a fost contractat plus o marja de 0,75%. Pentru creditele cu scadente de 15 ani sau mai mari rata de reducere va fi egala cu media dobânzilor CIRR a celor 10 ani care preced data contractării creditului plus o marja ce variaza în funcţie de scadenta creditului. Pentru creditele ale căror scadente sunt cuprinse între 15-19 ani marja va fi de 1%, pentru creditele între 20-29 de ani marja va fi de 1,15%, iar pentru creditele cu scadente la 30 de ani sau mai mari, de 1,25%.Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar F.M.I. de Ministerul Finanţelor şi B.N.R.VI. Plafoane pentru soldul datoriei externe pe termen scurt

Plafoanele se aplică soldului datoriei externe pe termen scurt cu scadente iniţiale de până la un an inclusiv, contractată sau garantată de bugetul general consolidat, B.N.R., regii autonome şi de alte întreprinderi în care statul sau F.P.S. au o participare majoritara de capital. Bugetul general consolidat este definit în tabelul nr. III. Datoria externa pe termen scurt include toate obligaţiile pe termen scurt, altele decât creditele de import obişnuite şi soldurile existente în baza aranjamentelor bilaterale de plati. Plafoanele se aplică, de asemenea, instrumentelor de datorie cu "put option" care ar fi solicitate într-un an de la data contractării. Sunt excluse din plafoane pasivele pe termen scurt ale sistemului bancar, astfel cum sunt ele definite în tabelul nr. VIII. Datoria inclusă în aceste limite va fi evaluată în USD la cursul de schimb existent. O astfel de datorie care corespunde soldurilor existente din acordurile bilaterale de plati a insumat 1,7 milioane USD la sfârşitul lunii decembrie 1999.Plafoanele vor fi ajustate în următoarele circumstanţe:În cazul în care oricare dintre băncile comerciale la care bugetul general consolidat sau F.P.S. deţine capital majoritar se privatizează, datoria ei pe termen scurt se va exclude din plafoane.Plafoanele vor fi urmărite pe baza datelor furnizate lunar Fondului de Ministerul Finanţelor şi B.N.R.    VII. Plafoane pentru arieratele interne la CONEL, ROMGAZ şi PETROM

Arieratele se referă la conturile de creditori cu restante de peste 30 de zile. Pentru scopurile programului arieratele de plati faţă de CONEL, ROMGAZ şi PETROM cuprind arierate de la toţi clienţii interni, inclusiv entităţi ale bugetului general consolidat (asa cum sunt definite în tabelul nr. III), întreprinderi cu capital majoritar de stat, proprietate mixtă, precum şi persoane private juridice şi fizice. Toate arieratele care se reesaloneaza vor fi specificate în raportare.Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de Ministerul Finanţelor.VIII. Limite minime privind reducerea neta a arieratelor CONEL, ROMGAZ şi PETROM către bugetul general consolidat

–––*5) Aceasta cifra exclude arieratele fondurilor de asigurări sociale şi ale autorităţilor locale, care sunt oricum acoperite de criteriul de performanţă.Bugetul general consolidat este definit în tabelul nr. III.Limitele minime se vor aplica oricărei scaderi nete începând cu sfârşitul lunii martie 2000.Arieratele includ toate obligaţiile de plată restante către bugetul general consolidat, adică includ impozite, accize, contribuţii de asigurări sociale, redevenţe de exploatare şi rambursări de credite.Reesalonarea arieratelor nu va fi luată în calcul ca o reducere a arieratelor în cadrul acestui criteriu de performanţă.IX. Plafon pentru fondurile cumulate de salarii ale regiilor autonome şi companiilor naţionale, societăţilor comerciale şi sectorului bugetarFondurile de salarii ale bugetului de stat şi Fondului special pentru învăţământ, regiilor autonome şi companiilor naţionale şi ale celor 33 de societăţi comerciale cu cele mai mari pierderi vor fi limitate în conformitate cu următoarele:Fondul de salarii pentru bugetul de stat şi pentru Fondul special pentru învăţământ va creşte cu 56% în termeni nominali pe întregul an 2000. Fondurile anuale de salarii ale regiilor autonome şi companiilor naţionale vor fi limitate la de 4 ori nivelul lor din trimestrul IV 1999 (de patru ori 5.768 miliarde lei pentru regiile autonome şi companiile naţionale şi de patru ori 715 miliarde lei pentru societăţile comerciale).Plafoanele cumulate pentru fondul total de salarii ale bugetului de stat, regiilor autonome şi companiilor naţionale şi celor 33 de întreprinderi cele mai mari producătoare de pierderi vor fi:

La baza acestor tinte totale stau următoarele plafoane pe sector:Plafoanele pentru fondul cumulat de salarii pentru sectorul bugetului de stat şi Fondul special pentru învăţământ în cadrul acestei politici sunt: 7.583 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 19.023 miliarde lei pentru ianuarie-iunie; 25.387 miliarde lei pentru ianuarie-septembrie; şi 35.182 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie.Plafoanele salariilor pentru regiile autonome sunt: 5.510 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 11.997 miliarde lei pentru ianuarie-iunie; 17.996 miliarde lei pentru ianuarie-septembrie; şi 23.994 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie.Plafoanele salariilor pentru cele 33 de societăţi comerciale: 763 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 1.460 miliarde lei pentru ianuarie-iunie; 2.189 miliarde lei pentru ianuarie-septembrie; şi 2.919 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie.Acest criteriu de performanţă va fi măsurat în mod cumulat între diferitele sectoare şi în timp.Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va prelua responsabilitatea pentru colectarea datelor de la Ministerul Finanţelor (pentru sectorul bugetar), diferiţii ordonatori de credite (pentru regiile autonome şi companiile naţionale) şi de la F.P.S. (pentru cele 33 de societăţi comerciale) şi va raporta lunar Fondului.X. Obiective orientative pentru nivelurile minime ale activelor externe nete ale sistemului bancar

Activele externe nete ale sistemului bancar cuprind activele externe de rezerva minus pasivele externe.Pentru scopurile programului, activele de rezerva vor fi definite ca incluzând aurul monetar, disponibilităţile în DST, poziţia de rezerva la F.M.I. şi disponibilităţile în valute convertibile ale B.N.R. şi ale băncilor comerciale. Din activele de rezerva vor fi excluse activele pe termen lung, toate activele în monede neconvertibile şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un preţ contabil de 280,4 dolari S.U.A. per uncie, iar disponibilităţile de DST la un curs de 1,355109 dolari S.U.A. pentru un DST. La 31 decembrie 1999 activele de rezerva ale sistemului bancar, definite ca mai sus, insumau 3.623 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 932 milioane dolari S.U.A.Pentru scopurile programului, pasivele externe se definesc ca incluzând pasivele pe termen scurt, mediu şi lung, în valute convertibile, ale B.N.R. şi ale băncilor comerciale faţă de nerezidenti, precum şi pasivele decurgând din creditele primite de la F.M.I. şi creditele "punte" de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau de la orice alta instituţie financiară, indiferent de scadentele lor. Pentru scopurile programului, pasivele externe ale B.N.R. sunt definite conform tabelului nr. II. La 31 decembrie 1999 pasivele externe ale sistemului bancar din România, asa cum sunt definite mai sus, se ridicau la 2.226 milioane dolari S.U.A.Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., inclusiv DST, vor fi transformate în dolari S.U.A. la cursurile lor de schimb faţă de dolar la 31 decembrie 1999. Toate modificările în definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum şi în detaliile operaţiunilor referitoare la vânzări, cumpărări sau operaţiuni de swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate personalului F.M.I.Nivelul minim al activelor externe nete ale sistemului bancar va fi ajustat pentru sumele finanţării externe brute efective care se abat de la limitele programului [specificate la lit. c) pe baza cumulată]. Mai precis, dacă intrările din finanţarea externa:a) depăşesc limitele stabilite de program, nivelul minim al AEN pentru trimestrul respectiv va fi mărit cu 100% din finanţarea suplimentară; … b) sunt sub limitele din program, limita inferioară a AEN va fi micşorată cu 100% la finele lunii iunie 2000, dar cu până la 200 milioane dolari S.U.A. pentru perioada rămasă din an; … c) iunie 2000: 295 milioane dolari S.U.A. … septembrie 2000: 490 milioane dolari S.U.A.decembrie 2000: 640 milioane dolari S.U.A.    XI. Tinte indicative pentru plafoanele bazei monetare medii

Baza monetara medie este definită ca suma a mediei numerarului în circulaţie din afară B.N.R. şi a depozitelor medii (rezerve obligatorii plus excesul de rezerve) ale băncilor comerciale la B.N.R. Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii şi excesul de rezerva în valută, constituite pentru depozitele în valută.Datele privind baza monetara vor fi urmărite pe baza datelor indicatorilor zilnici ai B.N.R., care vor fi transmise Fondului săptămânal de către B.N.R. La 31 martie 2000 numerarul în circulaţie în afară B.N.R. a fost de 17.238 miliarde lei, în timp ce depozitele medii ale băncilor comerciale la B.N.R. au fost de 20.024 miliarde lei. Estimari ale stocului bazei monetare medii calculate pe baza situaţiilor contabile ale B.N.R. vor fi transmise săptămânal Fondului.Plafoanele pentru baza monetara medie vor fi ajustate în următoarele situaţii:1. Dacă rata rezervelor obligatorii va fi modificată de la 30% pentru toate rezervele obligatorii ţinute în lei, tintele bazei monetare vor fi ajustate prin înmulţirea diferenţei de rata a rezervelor obligatorii cu depozitele programate pentru care rezervele sunt ţinute în lei. Înainte de a face aceste schimbări B.N.R. se va consulta cu personalul Fondului.2. Tintele bazei monetare pentru lunile septembrie şi decembrie presupun ca rezerva minima pentru toate depozitele este respectata. Ţinta pentru luna iunie presupune ca cerinţele de rezerve pentru depozitele de la Banca Agricolă şi Bankcoop sunt pe deplin respectate, dar exclude cerinţa de rezerva minima pentru partea din depozite transferata de la Bancorex la B.C.R., pentru care titlurile de stat aferente nu au ajuns la scadenta.3. Tintele bazei monetare vor fi reduse proporţional în măsura în care totalul rezervelor din sistemul bancar scade sub nivelul rezervelor minime obligatorii. Ajustarea ar putea fi reconsiderata în perioada analizei programului.    XII. Obiective indicative pentru masa monetara

Masa monetara este definită ca pasivele sistemului bancar faţă de sectorul nebancar. Masa monetara include depozitele în valută ale rezidenţilor, dar exclude depozitele de stat şi depozitele instituţiilor monetare străine şi ale altor nerezidenti.Pentru scopurile programului, activele externe nete şi depozitele care sunt denominate în valută vor fi transformate în lei la cursurile de schimb contabile de la sfârşitul perioadei: 30 iunie 2000, 20.648 lei/dolar; 30 septembrie 2000, 21.173 lei/dolar; 31 decembrie 2000, 22.430 lei/dolar. Creditul denominat în valută va fi transformat în lei la cursul de schimb de 18.255 lei/dolar de la sfârşitul lunii decembrie 1999. Cursul de schimb la sfârşitul lunii martie 2000 a fost 19.480 lei/dolar.Datele pentru masa monetara vor fi monitorizate pe baza datelor lunare din situaţiile contabile ale băncilor şi ale sistemului bancar, care vor fi transmise Fondului lunar de B.N.R. La data de 31 martie 2000 masa monetara era constituită din: numerar în circulaţie în afară băncilor de 16.070 miliarde lei; depozite în lei de 68.815 miliarde lei; şi depozite în valută de 2.629 milioane dolari S.U.A., evaluate la cursul de schimb de la 31 martie 2000 de 19.480 lei/dolar.Plafonul pentru sfârşitul lunii decembrie 2000 include estimari ale plăţilor de dobânzi de la sfârşitul anului ce vor fi plătite de C.E.C. Programul ia în considerare plati de dobânzi de 3,5 trilioane lei la sfârşitul lunii decembrie 2000.XIII. Rezumatul înţelegerilor privind tintele de reducere a arieratelorReducerea arieratelor celor trei mari utilităţi – criteriu de performanţă● Reducerea arieratelor la CONEL, PETROM şi ROMGAZ constituie criteriu de performanţă (PE, # 26), iar detaliile sunt arătate în tabelul nr. VII.● Reducerea arieratelor CONEL, PETROM şi ROMGAZ la bugetul general consolidat ("buget") constituie criteriu de performanţă (PE, # 26), iar detaliile sunt arătate în tabelul nr. VIII.Alte tinte privind reducerea arieratelor includ:● totalul arieratelor grupului regiilor autonome şi companiilor naţionale cu totul, şi pentru grupul celor 33 de întreprinderi cu cele mai mari pierderi ca un tot (PE, # 23);● arieratele la buget ale regiilor autonome şi companiilor naţionale, exclusiv ale celor trei mari utilităţi (PE, # 26);● arieratele la buget ale celor 33 de întreprinderi cu cele mai mari pierderi (PE, # 26);● arieratele la buget ale celor 30 mai mari debitori, exclusiv ale celor trei mari utilităţi (PE, # 24).––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește