MEMORANDUM din 17 octombrie 2001

cu privire la politicile economice şi financiare ale Guvernului României în perioada 2001-2002



I. Introducere1. Acest memorandum stabileşte principalele obiective şi politici economice şi financiare ale Guvernului şi Băncii Naţionale a României (B.N.R.) în perioada 2001-2002. Programul descris mai jos reflecta angajamentul nostru ferm de a realiza pe deplin stabilitatea macroeconomica şi de a aborda problemele structurale din sectorul bancar şi cel al întreprinderilor, în vederea plasarii economiei noastre pe calea unei cresteri rapide şi sustenabile şi accelerarii procesului de aderare la Uniunea Europeană (UE).II. Cadru general2. Ca rezultat al implementarii programului de stabilizare în anii 1999 şi 2000, am îmbunătăţit într-o mare măsura poziţia noastră externa şi am pus bazele pentru revenirea la creşterea pozitiva a producţiei în anul 2000, după 3 ani de producţie în declin. Pe seama competitivitatii întărite, realizată prin combinarea deprecierii cu o restrictionare fiscală în anul 1999, exporturile de bunuri şi servicii au crescut cu 24% în termeni de volum în anul 2000, iar produsul intern brut (PIB) real, cu 1,6%, în ciuda declinului mare din producţia agricolă, datorat secetei. Ponderea deficitului contului curent în PIB s-a îmbunătăţit în continuare cu aproape 0,4 puncte procentuale în anul 2000, ajungând la un deficit de 3,7%, în timp ce rezervele oficiale au crescut cu aproape 1 miliard USD, ajungând la 3,4 miliarde USD la sfârşitul anului 2000. Aceasta performanta externa îmbunătăţită a făcut ca ţara noastră sa reintre pe piaţa internationala de capital în ultima parte a anului 2000 şi a fost, de asemenea, reflectată în îmbunătăţirea din acest an a ratingului împrumuturilor suverane ale României.3. Producţia a crescut puternic în prima jumătate a anului 2001, dar deficitul comercial s-a mărit. Exporturile au continuat să aibă o evoluţie buna, după cum o demonstreaza creşterea exporturilor de bunuri de aproape 15,5%, în USD, în perioada ianuarie-iulie. Totuşi importurile au continuat să depăşească ritmul exporturilor, crescand în aceeaşi perioadă cu 27%, în timp ce deficitul comercial a ajuns la 1.452 milioane USD, comparativ cu 586 milioane USD în aceeaşi perioadă a anului 2000. În plus faţă de factorii tranzitorii legaţi de seceta, creşterea importurilor reflecta o creştere în cererea interna. În particular, ca urmare a cresterilor mari de salarii din sectorul public în ultima parte a anului 2000 şi în prima parte a anului 2001 şi a slabirii performantei financiare a întreprinderilor de stat (evidenţiată de creşterea mare a arieratelor lor şi de utilizarea finanţării prin credite), cererea interna a crescut cu 10% în termeni reali în trimestrul I 2001, un nivel care, dacă persista, ar pune în pericol obiectivele noastre de dezinflatie şi viabilitate externa. Aceste tendinte au continuat în trimestrul II al anului 2001, deşi cu o intensitate ceva mai mica.4. În ciuda progresului important în stabilizare şi în reforma din ultimii 2 ani, România continua să se confrunte cu o agenda provocatoare pentru accelerarea procesului de aderare la UE. Este necesar sa inregistram progrese suplimentare în realizarea stabilitatii macroeconomice, dat fiind faptul ca rata inflaţiei este încă printre cele mai mari din Europa. Mai mult slabiciunile structurale în sectorul larg al întreprinderilor de stat urmează să fie abordate în perioada următoare în vederea creării unei economii de piaţa eficiente şi pe deplin functionale. De asemenea, România trebuie încă sa dezvolte investiţiile private la un nivel necesar pentru realizarea unei rate de creştere înalte şi sustenabile şi sa atragă investiţiile străine directe, care au rămas modeste în comparatie cu alte economii în tranzitie din regiune.III. Politici macroeconomice şi financiareA. Strategia de baza şi obiectivele5. Principalele obiective macroeconomice ale programului nostru pe perioada 2001-2002 sunt: reducerea inflaţiei la 22% până la sfârşitul anului 2002, realizarea unei cresteri a producţiei de aproape 5%, limitarea deficitului contului curent la sub 6% din PIB şi creşterea rezervelor oficiale la aproape 3 luni de importuri. Politicile macroeconomice pentru atingerea acestor obiective se vor concentra pe o poziţie fiscală de sprijin, o politica salariala prudenta în sectorul bugetar şi al întreprinderilor de stat, pe măsurile de reducere a cheltuielilor şi pierderilor cvasifiscale din sectorul energetic şi al altor întreprinderi de stat, inclusiv prin accelerarea privatizării, şi pe o politica monetara restrictiva. Strategia noastră de dezinflatie nu se va sprijini pe amânarea ajustarilor necesare în preţurile administrate şi vom continua sa evitam orice intervenţie directa în ceea ce priveşte preţurile liberalizate.6. Principalele noastre obiective macroeconomice pe termen mediu 2001-2005 sunt următoarele: deşi rezultatul inflaţiei în 2000 şi în prima parte a anului 2001 a fost mai mare decât cel avut în vedere în Strategia economică pe termen mediu, intentionam sa facem progrese constante pentru a ajunge la o rata a inflaţiei de o singura cifra până în anul 2004 sau cel mai târziu în 2005. Ţinând seama de intrările substanţiale estimate pentru investiţiile străine directe şi de ajutorul de preaderare primit de la UE, ne asteptam ca deficitul contului curent, după ce va atinge aproximativ 6% din PIB în anul 2001, să se reducă la aproximativ 5% din PIB până în anul 2005, un nivel care va asigura ca ponderea datoriei noastre externe totale în PIB sa crească doar moderat, în timp ce ponderea datoriei externe nete în PIB sa înceapă sa scada deja în anul 2002. Ne asteptam ca economia sa crească în această perioadă în medie cu 5-6%, ajutand la reducerea diferenţei în nivelul de dezvoltare faţă de UE.B. Politica fiscală7. Politica fiscală în anii 2001 şi 2002 va sprijini puternic obiectivul de dezinflatie şi va ajuta la limitarea deficitului contului curent extern. În lumina unui deficit al contului curent mai mare decât se aştepta la începutul anului 2001 şi a unei inflatii într-o anumită măsura mai mare decât cea proiectata, am decis sa restrictionam ţinta fiscală pentru 2001 şi sa limitam deficitul bugetului general consolidat la 3,5% din PIB. Pentru anul 2002 vom limita deficitul la 3,0% din PIB, în conformitate cu Strategia economică pe termen mediu prezentată la UE şi reflectand asteptarile noastre privind creşterea economică de aproape 5%. Mai mult, pentru a îmbunătăţi coordonarea politicilor macroeconomice, am decis sa prezentam Parlamentului bugetul pe anul 2002 încă din luna octombrie 2001. Ne asteptam ca reducerea tintita a deficitului bugetar şi măsurile de control al creşterii salariale în întreprinderile de stat şi de imbunatatire a performantei lor financiare sa limiteze creşterea puternica recenta a cererii interne şi să aibă ca efect o imbunatatire a deficitului contului curent extern în a doua jumătate a anului 2001 şi în 2002. Totuşi, în caz contrar, suntem gata sa implementam măsuri corective, inclusiv restrictionarea în continuare a politicii fiscale, în prima parte a anului 2002, în special în cazul în care mediul extern se degradeaza mai mult decât se estimeaza în prezent.8. Se intenţionează ca următoarele măsuri suplimentare sa imbunatateasca performanta veniturilor în anul 2001. Am simplificat impozitarea microintreprinderilor prin introducerea unui impozit de 1,5% pe cifra de afaceri de la 1 septembrie 2001. Mai mult am revizuit reglementările pentru reesalonarea arieratelor fiscale şi anularea penalitatilor, în vederea limitării accesului la aceste facilităţi pentru un număr mic de companii în curs de restructurare şi am eliminat autoritatea respectiva de la nivelul unităţilor administraţiei fiscale teritoriale. În ceea ce priveşte reesalonarea arieratelor fiscale care depăşesc 500 miliarde lei sau anularea majorărilor de întârziere care depăşesc 50 miliarde lei, fiecare caz trebuie să fie aprobat de Guvern. Pentru a întări disciplina financiară vom limita strict conversia creanţelor din contul garanţiilor executate în acţiuni (datorie contra acţiuni) la legi speciale referitoare la pregătirea pentru privatizare a societăţilor individuale şi vom abrogaOrdonanţa de urgenta nr. 62/2001, care permitea o aplicare substanţial mai mare a acestui instrument (preconditie). În schimb vom analiza opţiunea de a vinde creanţele în contul garanţiilor executate către sectorul privat.Ordonanţa de urgenta nr. 195/2000, care acorda scutiri de la plata T.V.A. şi a taxelor vamale pentru anumite importuri ale societăţilor de stat, va fi anulată până la sfârşitul lunii septembrie 2001 (pentru TERMOELECTRICA anularea va intră în vigoare la 1 martie 2002); aceasta va fi o preconditie pentru prezentarea programului în Consiliul directorilor executivi. Vom revizui ordonanţa cu privire la impozitarea microintreprinderilor, în vederea eliminării facilităţilor fiscale distorsionante, până la sfârşitul anului 2001.9. Pentru a asigura ca putem atinge ţinta de deficit bugetar în anul 2001 am implementat câteva măsuri pe partea cheltuielilor. În primul rând, cheltuielile cumulate ale bugetului de stat la sfârşitul trimestrului III al anului 2001 au fost limitate la 73,0% din cheltuielile anuale totale ale bugetului de stat rectificat. În al doilea rând, am aprobat o ordonanţa care a blocat 50% din cheltuielile de capital pe trimestrul IV al anului 2001 (2.580 miliarde lei) pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, care pot fi eliberate doar dacă tintele de venituri pentru septembrie şi lunile următoare au fost îndeplinite (a se vedea Memorandumul tehnic de înţelegere). În al treilea rând, Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, poate aproba plafoane de cheltuieli ale bugetului de stat pentru lunile noiembrie şi decembrie 2001, care pot fi mai mici decât cele aprobate.10. Ramanem ferm angajaţi sa menţinem creşterea salariilor din sectorul bugetar şi a pensiilor, după cum a fost aprobată în bugetul iniţial pe anul 2001. Intentionam în mod ferm sa nu acordam nici o creştere salariala în sectorul bugetar în anul 2001 în plus faţă de ceea ce a fost stipulat în Ordonanţa de urgenta nr. 33/2001. Premiul anual, care urmează să fie plătit în luna ianuarie 2002, va fi limitat la echivalentul unui salariu lunar din anul 2001. Luând în considerare necesitatea de a consolida fondul de pensii, ne angajăm sa nu depasim creşterea programata a pensiilor din luna decembrie.11. Bugetul pe anul 2002 se va baza pe venituri estimate ale bugetului general consolidat de 458,3 mii miliarde lei, pe o ţinta de deficit al bugetului general consolidat de 43,2 mii miliarde lei, implicând un plafon de cheltuieli de 501,5 mii miliarde lei. Pentru a realiza acesta ţinta de deficit, în legea bugetului pe anul 2002 vom include posibilitatea ca Guvernul sa aprobe plafoane de cheltuieli lunare pentru bugetul de stat în a doua jumătate a anului, care pot fi mai mici decât cheltuielile din buget, dacă este necesar. Prezentarea bugetului pe anul 2002 la Parlament, astfel cum a fost convenit cu reprezentanţii FMI, va fi o preconditie pentru prezentarea programului în Consiliul directorilor executivi al FMI. În plus adoptarea de către Parlament a bugetului pe anul 2002, în concordanta cu acest program, va fi o condiţie pentru finalizarea primei analize a programului.12. Politica fiscală în anul 2002 se va concentra pe reducerea contribuţiilor salariale, eliminarea facilităţilor fiscale distorsionante şi modernizarea sistemului de impozite.● Pentru a compensa creşterea cotelor contribuţiilor la asigurările sociale, determinata de noua lege a pensiilor, vom elimina contribuţia salariala de 2% (utilizata anterior pentru finanţarea Fondului special pentru învăţământ) şi vom reduce cu 1 punct procentual contribuţia salariala pentru fostul fond special de solidaritate cu persoanele cu handicap, care a fost deja incorporat în bugetul de stat.● Ne angajăm sa aprobam o noua lege a impozitului pe profit până la sfârşitul anului 2001, care va unifica reglementările existente în anumite legi şi va elimina facilităţile fiscale distorsionante (între altele, prin înlocuirea reducerilor şi exceptarilor de la impozitul pe profit, prevăzute înLegea nr. 133/1999, şi a reducerii impozitului pe profit, prevăzută în Legea nr. 189/2001, cu deducerea unei cote de 20% din valoarea investiţiei). Mai mult, ne angajăm ferm sa nu introducem scutiri fiscale sau alte noi facilităţi fiscale discretionare. Noua lege a impozitului pe profit va creşte, de asemenea, în mod gradual, cota de impozit pe profit aferentă activităţilor de export, extrem de redusă, către cota standard, cu o primă ajustare de la 5% la 6% în anul 2002.● Vom elimina scutirile de T.V.A. şi de taxe vamale pentru materiile prime importate de întreprinderile mici şi mijlocii, prevăzute deLegea nr. 133/1999, până la sfârşitul lunii decembrie 2001. De acum înainte toate exceptarile de taxe vamale vor fi în mod exclusiv reglementate prin tariful vamal şi vor fi uniforme pentru toţi agenţii economici.● Noua lege a T.V.A., care va intră în vigoare la 1 ianuarie 2002, va reduce substanţial numărul scutirilor şi articolelor pentru care se aplică cota zero de T.V.A. şi va elimina legătură automată dintre scutirea de taxe vamale şi scutirea de T.V.A., cu excepţia bunurilor şi serviciilor importate de sectorul bugetar şi pentru programe de sănătate şi alte programe sociale. În acelaşi timp noua lege va asigura cadrul instituţional necesar pentru reducerea intarzierilor în rambursarile T.V.A. la nu mai mult de 30 de zile. Ca o măsura tranzitorie vom introduce un sistem uniform de amânare a plăţii T.V.A. pentru bunurile de investiţii, care va înlocui scutirile şi exceptarile de T.V.A. pentru bunurile de investiţii prevăzute de anumite legi.● Noua lege a accizelor, prevăzută să între în vigoare la 1 ianuarie 2002, va codifica impozitarea prin accize şi va creşte cotele în mod gradual către standardele UE.● Datorită angajamentelor importante privind cheltuielile, va trebui sa amanam reforma impozitului pe venit (inclusiv reducerea cotelor de impozitare şi modificarea transelor de venituri) şi o posibila reducere în cotele de T.V.A. până în anii 2003-2004.● Pentru a consolida administraţia fiscală vom creşte cu 500 numărul inspectorilor fiscali în anul 2002.● Pentru a întări performanta veniturilor la fondurile de asigurări sociale vom integra departamentele de control financiar ale fondului de pensii şi Fondului pentru plata ajutorului de şomaj până la sfârşitul lunii decembrie 2001. Mai mult, vom aproba şi vom implementa până la data de 1 noiembrie 2001 un ordin comun emis de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Finanţelor Publice, stabilind echipe comune de control pentru colectarea veniturilor fondului de pensii şi Fondului pentru plata ajutorului de şomaj. Mai mult, vom aproba până la sfârşitul lunii martie 2002 un program pentru optimizarea organizării colectării şi controlului veniturilor fondului de pensii, Fondului pentru plata ajutorului de şomaj şi Fondului de asigurări de sănătate. Acest sistem va intră în vigoare până la sfârşitul anului 2002.13. Suntem în proces de finalizare a părţii de cheltuieli din bugetul pe anul 2002. Am decis deja sa menţinem salariile medii din sectorul bugetar constante în termeni reali în anul 2002. Pentru acest scop vom aproba, înainte de sfârşitul anului 2001, un act normativ care să prevadă programul de creştere a salariilor din sectorul bugetar în anul 2002, pe baza creşterii prognozate a indicelui preţurilor de consum. Nu vom distribui tichete de masa angajaţilor din instituţii publice finanţate integral sau pe bază de subvenţii de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale. În urma reducerii substanţiale a numărului de salariaţi din sectorul civil al bugetului de stat pe anul 2001, avem în vedere reducerea personalului din sectorul bugetar cu cel puţin 6.150 angajaţi. Pentru a îmbunătăţi stimularea societăţilor private, precum şi a celor de stat sa devină mai competitive, vom continua politica de reducere graduala a subvenţiilor de la bugetul general consolidat, prin limitarea creşterii acestora în anul 2002 la 11,6% în termeni nominali. Reformele din sectorul energiei termice ne vor permite sa reducem subvenţiile de la bugetele locale în termeni reali şi, concomitent, sumele respective defalcate din impozitul pe venit de la bugetul de stat la bugetele locale.14. Pentru a îmbunătăţi sistemul de protecţie socială, în contextul restructurării economiei, vom implementa un nou set de politici pentru a promova stabilitatea socială şi a reduce saracia. Un instrument de sprijin în funcţie de posibilităţile financiare (venitul minim garantat) va intră în efectivitate la data de 1 ianuarie 2002 pentru cele mai sarace categorii ale populaţiei României, finanţarea necesară fiind asigurata prin sume defalcate din impozitul pe venit de la bugetul de stat la autorităţile locale. Cum noul program va înlocui parţial programele existente, cheltuielile suplimentare nu vor depăşi 0,4% din PIB în anul 2002. În acelaşi timp va intră în vigoare şi noua lege cu privire la prevenirea şi lupta împotriva marginalizarii sociale, care intareste responsabilităţile instituţiilor implicate în asigurarea ajutoarelor şi serviciilor sociale. Eforturile de a reduce somajul se vor concentra pe constrângeri salariale şi politici de măsuri active pe piaţa forţei de muncă. În ceea ce priveşte ajutorul pentru copii, în urma dublarii alocaţiei de stat pentru copii în luna noiembrie 2000, aceasta alocaţie va creşte cu 15% în luna ianuarie 2002 şi cu 20% în luna iulie 2002, în acelaşi timp fiind incorporată în impozitul pe venitul global începând cu data de 1 ianuarie 2002. Creşterile alocaţiei de stat pentru copii ne permit sa pastram alocaţia suplimentară pentru copii neschimbata în termeni nominali.15. Ne angajăm sa recorelam pensiile pensionarilor cu limita de vârsta şi vechime completa în munca şi urmaşilor lor, care s-au pensionat înainte de anul 1999. Recorelarea va fi implementata în 6 etape în perioada 2002-2004, prima etapa având loc la 1 ianuarie 2002. În vederea asigurării unei cresteri tangibile pentru pensionării cu cele mai mici drepturi de pensii cat de curând posibil, distribuţia în timp a sumelor destinate recorelarii va fi concentrata în prima parte a perioadei pentru pensiile mici şi în ultima parte a perioadei pentru pensiile mai mari, pensiile peste 3 puncte procentuale nebeneficiind de recorelare. Luând în considerare resursele financiare substanţiale necesare pentru recorelare, precum şi deficitul mare al fondului de pensii, recorelarea pensiilor poate fi realizată doar prin limitarea indexării generale a pensiilor la 85% din inflatia prognozata în 2002, 88% în 2003 şi 90% în 2004, în timp ce pensiile agricultorilor vor beneficia de indexare totală. Aceasta ne va permite sa limitam creşterea cheltuielilor totale cu pensiile din bugetul asigurărilor sociale de stat la 7,3% în termeni reali în anul 2002 şi sa o menţinem la un nivel prudential în anii următori. Mai mult, pentru a restabili sustenabilitatea sistemului public de pensii, ne angajăm sa implementam reforme suplimentare care vor întări criteriile de eligibilitate pentru drepturile de pensii şi sa implementam în mod strict criteriile pentru pensiile de invaliditate. Pentru a limita cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat de alta natura decât plata pensiilor ne angajăm sa intarim mecanismele de control în domeniul emiterii certificatelor medicale şi plăţii concediilor medicale.16. Vom implementa o serie de măsuri pentru a consolida transparenta fiscală şi a limita cheltuielile extrabugetare. Toate veniturile din privatizare şi din recuperarea creditelor neperformante, de la Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (A.P.A.P.S.) sau alţi ordonatori principali de credite şi, respectiv, de la Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare (A.V.A.B.), vor fi transferate la trezorerie pentru răscumpărarea datoriei publice, cu excepţia sumelor necesare pentru acoperirea costurilor operationale ale celor două agenţii şi a costurilor legate direct de privatizare ale respectivelor ministere. Mai mult, vom inceta imediat utilizarea de către A.P.A.P.S. a veniturilor din privatizare în calitate de garanţie colaterală pentru împrumuturile întreprinderilor de stat. Utilizarea veniturilor din privatizare, rezultate din vânzarea fermelor de stat, de către Fondul extrabugetar pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pentru acordarea de subvenţii, va inceta la sfârşitul lunii decembrie 2002, iar fondul va fi incorporat în bugetul de stat. Vom stabili un registru cu împrumuturile externe ale autorităţilor locale, care va completa sistemul nostru de monitorizare pentru datoria interna şi externa publică şi public garantată (preconditie). Plafonul global pentru garanţiile guvernamentale interne, astfel cum este stabilit în tabelul VII din anexa C, va fi un criteriu de performanţă cantitativă în cadrul programului. Pentru a aborda problema arieratelor de la bugetul de stat şi bugetele locale, precum şi de la bugetele fondurilor speciale, am stabilit un sistem de raportare trimestriala începând cu sfârşitul lunii iunie 2001 şi am aprobat o ordonanţa pentru a reduce arieratele spitalelor care deţin cea mai mare pondere în totalul arieratelor sectorului bugetar.17. Vom finanta deficitul bugetar pe anul 2002 printr-o combinaţie echilibrata de finanţare interna şi externa. Vom limita finanţarea externa neta a bugetului la 1,8% din PIB în anul 2002, comparativ cu 2,4% din PIB în anul 2001, care ne va ajuta sa limitam creşterea datoriei externe contractate şi garantate de stat şi sa evitam presiunea nesustenabila de creştere pe cursul de schimb.C. Deficitele cvasifiscale în sectorul energetic şi al altor întreprinderi de stat18. Suntem constienti ca performanta întreprinderilor de stat din sectorul energetic este cruciala pentru îmbunătăţirea disciplinei financiare de ansamblu în sectorul public şi pentru realizarea unei reduceri a deficitului cvasifiscal. Ca o primă etapa am crescut preţul la electricitate cu 15% din 11 iulie, preţul de producţie al energiei termice pentru TERMOELECTRICA cu 50% din 17 iulie, preţul energiei termice la utilizatorul final (preţul naţional de referinţa) cu 57% din 9 august şi preţul gazelor naturale pentru consumatorii casnici cu 90% din 10 august. Mai mult, am permis autorităţilor locale sa crească preţul energiei termice la utilizatorul final peste nivelul preţului naţional de referinţa, care va crea posibilitatea pentru o reducere în continuare în subvenţia totală. Pentru a diminua impactul acestor ajustari de preţuri asupra familiilor cu venituri reduse am consolidat sistemul transferurilor directionate, în funcţie de venituri, către familiile sarace în cadrul noii scheme a venitului minim garantat.19. Vor fi necesare totuşi şi alte etape în vederea creşterii preţurilor la electricitate şi energie termica la nivelul recuperării costurilor, eliminării pierderilor datorate încasărilor slabe şi aducerii preţurilor gazelor naturale la nivelul paritatii de import. În mod specific:● După cum s-a convenit în strânsă cooperare cu Banca Mondială, vom ajusta preţurile la electricitate şi energie termica după cum urmează: (i) preţul electricitatii la utilizatorul final va creşte cu 3,6% la începutul fiecărei luni în perioada octombrie 2001-martie 2002 (creşterea din octombrie este o preconditie); din 1 aprilie 2002 vom implementa o alta ajustare, corespunzătoare unei cresteri a preţului de producător al societăţii TERMOELECTRICA la 40 USD/MWh; (îi) preţul de producător al energiei termice la TERMOELECTRICA va creşte la 15 USD/gigacalorie (Gcal) din 1 octombrie 2001 (preconditie), va fi menţinut la acest nivel în USD prin ajustari suplimentare la 1 ianuarie şi 1 aprilie 2002 şi va fi majorat mai departe la echivalentul a 20 USD/Gcal de la 1 iulie 2002; (iii) preţul naţional de referinţa pentru energia termica va fi majorat la echivalentul a 20 USD/Gcal din 1 iulie 2002. Între timp preţul va fi ajustat la 1 ianuarie şi 1 aprilie pentru a-l menţine la nivelul actual de 15,4 USD/Gcal. Ajustarile de preţ la electricitate şi energie termica vor fi criterii de performanţă structurală.● Referitor la gazele naturale, la începutul fiecărui trimestru, începând cu 1 octombrie 2001, vom ajusta preţul uniform la utilizatorul final, astfel încât sa îl pastram la nivelul de 82,5 USD/mie mc, stabilit în luna august 2001. Vom permite ca acest preţ sa crească la cel puţin 90 USD/mie mc din 1 ianuarie 2003, pentru a-l aduce mai aproape de nivelul paritatii de import, în prezent de aproape 130 USD. Pentru a retine ceva din profiturile excepţionale ale producătorilor interni intentionam sa utilizam asistenţa tehnica finanţată printr-un împrumut al Băncii Mondiale în vederea amendării sistemului de impozitare în sectorul petrolier şi al gazelor naturale până la jumătatea anului 2002. Vom continua demersurile tehnice pentru metodologia noului tarif care va conduce la diferentierea preţurilor pentru consumatorii casnici şi utilizatorii industriali, în vederea implementarii sale înainte de sfârşitul anului 2002.● Pentru a îmbunătăţi gradul de colectare la TERMOELECTRICA şi la cele doua societăţi de distribuţie a gazelor naturale (DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD), ca urmare a recomandărilor experţilor Băncii Mondiale, vom implementa următoarele măsuri: (i) până la 1 octombrie 2001 vom stabili, ca o preconditie, un sistem de conturi escrow, în care se vor vira plăţile consumatorilor pentru energie termica şi subvenţiile şi se vor distribui încasările între furnizori (TERMOELECTRICA şi societăţile de distribuţie a gazelor naturale) şi companiile termice locale. (Putem excepta de la aceasta reglementare companiile termice locale, care nu au datorii curente.); (îi) gradul de colectare pentru livrările de la TERMOELECTRICA la societatea comercială de distribuţie ELECTRICA va creşte la 100% până la 30 octombrie 2001 şi va fi menţinut la acest nivel în fiecare luna următoare; (iii) vom forma imediat grupuri de lucru speciale în cele doua societăţi de distribuţie a gazelor naturale, conduse de reprezentanţi ai managementului de vârf, care vor fi însărcinaţi cu îmbunătăţirea încasărilor şi reducerea arieratelor de la cei mai mari 20 de rau platnici. Până la sfârşitul primei săptămâni a lunii următoare Ministerul Industriei şi Resurselor va pregati un raport lunar, care va fi prezentat reprezentanţilor FMI şi Băncii Mondiale, cu privire la implementarea măsurilor de imbunatatire a încasărilor. Prezentarea raportului pentru luna septembrie va fi o preconditie pentru Consiliul directorilor executivi; şi (iv) vom elabora instrucţiuni clare pentru managementul societăţilor de stat care furnizează servicii publice, de a folosi plata la livrare, acreditivul, conturile escrow şi deconectarile ca măsuri de imbunatatire a încasărilor, şi vom interzice intervenţii politice în favoarea societăţilor rau platnice. Ratele de încasări totale pentru TERMOELECTRICA şi cele doua societăţi de distribuţie a gazelor naturale vor fi criterii de performanţă cantitative în cadrul programului.● Ca o soluţie pe termen lung pentru problema neplatilor, vom accelera privatizarea societăţilor de distribuţie a gazelor naturale, DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD. (Am decis ca divizarea celor două societăţi în 8 ar întârzia necorespunzător procesul şi ar reduce interesul potenţialilor investitori.) Pentru a realiza acest obiectiv intentionam sa angajăm un consultant de privatizare pentru ambele societăţi până la sfârşitul lunii februarie 2002, sa aprobam strategia de privatizare pentru ambele societăţi până la sfârşitul lunii iunie 2002 şi sa anuntam o licitaţie internationala pentru vânzarea către un investitor strategic până la sfârşitul lunii septembrie 2002.● În sectorul electricitatii vom încheia privatizarea a doua companii distribuitoare până la sfârşitul anului 2002. Pentru a realiza acest obiectiv vom conveni cu Banca Mondială şi cu UE asupra strategiei de privatizare pentru aceste doua companii până la sfârşitul anului 2001 şi vom proceda la o licitaţie internationala pentru vânzarea către un investitor strategic pe parcursul anului 2002.20. Vom implementa, de asemenea, alte măsuri de intarire a disciplinei financiare în întreprinderile de stat. Am aprobat deja o ordonanţa (Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 79/2001) care condiţioneaza salariile managerilor din aceste întreprinderi de indicatori de performanţă-cheie, inclusiv reducerea arieratelor şi creanţelor şi respectarea plafoanelor pentru fondurile de salarii. Aceasta ordonanţa va fi aplicată la toate întreprinderile de stat şi instituţii, începând cu aprobarea bugetelor întreprinderilor pe anul 2001, iar Ministerul Finanţelor Publice va monitoriza pe baze lunare performanta a aproximativ 86 de întreprinderi mari de stat. Avem drept obiectiv reducerea arieratelor şi creanţelor în termeni nominali până la sfârşitul anului 2001 comparativ cu sfârşitul lunii iunie 2001, excluzând efectele reesalonarii. În plus, am stabilit un sistem de monitorizare pentru arieratele fiscale în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Acest sistem acoperă în prezent aproximativ 1.000 de entităţi, 2.600 de conturi, reprezentând aproximativ 70% din totalul arieratelor la buget, şi va fi folosit în scopul intaririi eficientei în colectarea impozitelor.D. Politica salariala în întreprinderile de stat21. Disciplina salariala în sectorul public este esenţială pentru performanta financiară a întreprinderilor de stat şi, prin semnalul pe care îl oferă pentru stabilirea salariilor în sectorul privat, pentru reducerea inflaţiei şi menţinerea competitivitatii externe. Datorită efectului de propagare a cresterilor din ultima parte a anului 2000 şi coordonării insuficiente în aprobarea contractelor colective de muncă, bugetelor societăţilor de stat şi reglementărilor privind salariul minim la începutul anului 2001, creşterile salariale din societăţile de stat vor fi mai mari în acest an decât am considerat noi a fi prudent şi în concordanta cu obiectivul nostru de a îmbunătăţi disciplina financiară la nivelul întreprinderilor din sectorul public. Deşi am avut doar mijloace limitate de a aborda aceasta problema mai târziu în anul 2001, am decis sa concediem în perioada rămasă a anului 2001 aproximativ 5.213 salariaţi din 8 societăţi producătoare de pierderi din sectorul industrial, sa externalizam alte 3.724 de poziţii şi sa eliminam aproape 500 de poziţii ca rezultat al schimbării locului de muncă şi al pensionării. Mai mult, în 11 societăţi cu aproape 116.000 de angajaţi vor fi plătite doar jumătate din primele aferente lunii decembrie 2001. Am decis, de asemenea, sa rezistam ferm oricăror presiuni din partea întreprinderilor pentru cresteri salariale suplimentare în perioada rămasă din anul 2001. Pentru anul 2002 am decis sa implementam un control mult mai puternic asupra salariilor din întreprinderile de stat. În mod specific:● Vom aproba bugetele pe anul 2002 ale regiilor autonome, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale de stat până la sfârşitul anului 2001 (criteriu de performanţă structurală) şi vom asigura ca acestea sa prevadă economii ale costurilor salariale agregate. Creşterea fondului de salarii agregat va fi limitată la 22% comparativ cu fondul de salarii din anul 2001 sau proporţional mai puţin, dacă externalizarea este mai mare de 1%. În cadrul acesteia vom impune limite mai strânse pentru societăţile cu cresteri salariale excesive în anul 2001 şi pentru cele care operează cu pierderi. Fondul de salarii total cumulat pentru întreprinderile din sectorul public va fi un criteriu de performanţă cantitativ în cadrul programului.● Vom începe imediat pregătirea unui program de reducere a personalului şi de limitare a cresterilor salariale în cele 86 de întreprinderi de stat monitorizate prin program. Acest program va include o blocare parţială în angajari la cel puţin 75% din întreprinderile de stat din sectorul industrial (în funcţie de numărul de salariaţi ai acestora), care va limita angajarile la 50% din posturile vacante în cadrul fiecărei societăţi. De asemenea, programul va include plafoane pentru fondurile de salarii pe anul 2002 şi tinte pentru reducerile de personal pentru fiecare societate, în concordanta cu ţinta privind fondul de salarii nominal agregat. Aprobarea de către Guvern a programului de limitare a salariilor şi de reducere a personalului (inclusiv inghetarea parţială a angajarilor) în aceste companii de stat va fi o preconditie pentru luarea în discuţie a programului de către Consiliul directorilor executivi FMI. Pe baza programului aprobat de Guvern Ministerul Finanţelor Publice va aproba norme pentru elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale societăţilor de stat, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I (componenta a preconditiei). Măsura de inghetare parţială a angajarilor va fi, de asemenea, inclusă în bugetele societăţilor de stat, care vor fi aprobate înainte de sfârşitul anului 2001. De asemenea, vom asigura ca pactul social pe care intentionam sa îl semnam cu sindicatele şi cu alţi parteneri să fie în concordanta cu acest program de limitare a salariilor şi de reducere a personalului în întreprinderile de stat.● Vom decide (preconditie) ca salariul minim pe economie, în prezent de 1,4 milioane lei, sa crească la 1,75 milioane lei la 1 martie 2002, fără alte ajustari în perioada rămasă a anului. Consideram această măsură ca fiind importanţa pentru sprijinirea politicii noastre salariale, date fiind legăturile dintre salariul minim şi grilele de salarizare din unele contracte colective de muncă.● Vom asigura semnarea contractelor colective de muncă doar după aprobarea bugetelor societăţilor de stat şi ca viitoarele contracte sa nu stabilească grila de salarizare în funcţie de salariul minim.E. Politica monetara şi a cursului de schimb şi supravegherea bancară22. Politica monetara va continua să fie condusă în cadrul actual al flotarii administrate. O dată stabilită credibilitatea politicilor fiscale şi salariale Banca Naţionala a României (B.N.R.) va acorda o importanţa mai mare obiectivului de reducere a inflaţiei, fără a expune riscului viabilitatea conturilor externe. B.N.R. va asigura, de asemenea, o posibilitate de manevra mai mare pentru flotarea cursului de schimb, pentru a descuraja astfel intrările de capital pe termen scurt. În decizia sa privind intervenţiile asupra cursului de schimb B.N.R. va creşte treptat ponderea euro în cosul naţional folosit drept pilon şi va reduce rolul USD. În contextul creşterii recente a cererii interne şi a creditului vom intensifica eforturile de sterilizare şi creştere a ratelor dobânzii, care s-au redus recent datorită volumului înalt al intrărilor, până când asteptarile inflationiste vor fi fost reduse în mod credibil. Ministerul Finanţelor Publice va continua sa sprijine B.N.R. în îndeplinirea acestui obiectiv prin reţinerea unei părţi a încasărilor din recentele plasamente de euro-obligaţiuni în contul în valută deschis la B.N.R. În cazul în care se vor manifesta presiuni substanţiale asupra poziţiei externe, B.N.R. va creşte ratele dobânzii pentru îndeplinirea obiectivului legat de inflaţie şi cursul de schimb; intervenţiile pe piaţa valutară vor fi limitate în scopul protejării rezervelor oficiale. Acest obiectiv va fi sprijinit prin criterii de performanţă stabilite în program pentru nivelurile trimestriale privind activele externe nete ale B.N.R. şi plafoanele privind activele sale interne nete. B.N.R. va aplica, de asemenea, cu stricteţe criteriile privind supravegherea, în vederea prevenirii extinderii nesanatoare a creditului, în special pentru întreprinderile de stat.23. Pentru diminuarea costurilor de intermediere B.N.R. a decis reducerea rezervelor minime obligatorii. Rezervele minime obligatorii la depozitele în lei au fost reduse de la 30% la 27% de la 1 iulie 2001 şi în continuare la 25% de la 1 octombrie 2001, ceea ce ar trebui să contribuie la diminuarea marjei semnificative dintre dobânzile la credite şi dobânzile la depozite, ajutand băncile comerciale sa menţină dobânzi pozitive în termeni reali la depozite, în conformitate cu obiectivul de reducere a inflaţiei. Efectele monetare ale acestei măsuri vor fi sterilizate prin operaţiunile de open market. Deciziile B.N.R. privind politica monetara şi în special operaţiunile de sterilizare nu vor fi afectate de efectele acestora asupra contului de profit şi pierderi, chiar dacă determina o pierdere operationala. Vom consulta reprezentanţii FMI cu privire la o reducere suplimentară a rezervelor obligatorii, în vederea unei eventuale unificari a rezervelor minime obligatorii în lei şi în valută.24. Vom întări în continuare cadrul legislativ şi de reglementare în sectorul financiar şi vom finaliza "curatarea" sistemului bancar. În particular, vom implementa următoarele măsuri:● Vom emite, ca o preconditie, noi ordonanţe de amendare şi completare a legislaţiei bancare în următoarele 3 domenii prioritare: (i) B.N.R. va fi investită cu puteri suplimentare în monitorizarea tuturor transferurilor de proprietate bancară, inclusiv a celor realizate de grupuri de persoane fizice, în scopul evitării pragului de actionariat de 5%, astfel încât să se poată realiza alinierea efectivă la Principiul de baza al Comitetului de la Basel (BCP 4); (îi) supraveghetorilor bancari li se vor asigura imunitate şi protecţie juridică conform prevederilor BCP 1(5); şi (iii) vor fi definite criterii mai stricte pentru testul de compatibilitate (şi competenţa) aplicabil atât acţionarilor, cat şi directorilor de bănci, conform BCP 3, iar criteriile noi se vor aplica acţionarilor şi directorilor tuturor băncilor existente până la sfârşitul lunii iunie 2002.● Mai mult, deoarece numeroase incidente au arătat slabiciunea mecanismului de ieşire din sistemul bancar, Guvernul va aproba un nou proiect de lege referitoare la falimentul în industria bancară, pregătit de B.N.R. până la sfârşitul lunii octombrie 2001, în conformitate cu BCP 22, şi va lua măsuri ca aceasta să fie aplicabilă până la sfârşitul lunii noiembrie 2001 fie prin aprobare în Parlament, fie ca ordonanţa a Guvernului.● Regulamentul privind clasificarea şi provizionarea împrumuturilor, bazat în prezent în mod exclusiv pe experienta privind rambursarile şi pe existenta acţiunii în justiţie intentate împrumutatului, va fi consolidat conform BCP 8 şi celor mai bune practici internaţionale până la sfârşitul lunii octombrie 2001 şi va intră în vigoare începând cu data de 1 iulie 2002. Regulamentul modificat, care va fi elaborat în strânsă colaborare cu comunitatea bancară, va introduce criterii suplimentare pentru retrogradarea evaluării capacităţii de rambursare a imprumutatilor, pe baza situaţiei lor financiare şi a bonitaţii. Revizuirile criteriilor de clasificare prudentiala a creditelor şi de provizionare vor fi, de asemenea, încorporate în cadrul legislaţiei fiscale pentru deductibilitatea fiscală (obiectiv structural).● Un nou regulament care limitează expunerea băncilor la poziţii valutare deschise, atât pentru valute individuale, cat şi pe total, este în curs de finalizare şi va fi emis până la data de 31 octombrie 2001 pentru a intră în vigoare la 1 ianuarie 2002.● Un nou regulament care implementeaza principiul "Cunoaşte-ti clientul", prin intermediul căruia se vor promova înalte standarde etice şi profesionale, în conformitate cu BCP 15, este, de asemenea, în curs de finalizare de către B.N.R. Acesta va fi emis până la data de 31 octombrie 2001 şi va fi implementat imediat.● În scopul îmbunătăţirii acuratetei raportarilor financiare introducem în România Standardele Internaţionale de Contabilitate (SIC) în sectorul bancar. Un astfel de regulament este în curs de finalizare la B.N.R. Va fi emis până la sfârşitul lunii octombrie 2001 şi va intră în vigoare la 1 ianuarie 2002. Legislaţia fiscală şi alte legislaţii relevante vor fi ajustate corespunzător.● Pentru îmbunătăţirea stabilitatii sistemului financiar şi a credibilitatii intermediarilor financiari consideram ca sunt esenţiale implementarea deplina a tuturor legilor aplicabile şi urmărirea sistematica în justiţie a celor responsabili de scandalurile financiare, inclusiv în cazul FNI.● Cooperarea cu organele de supraveghere interna din sectorul financiar şi cu cele de supraveghere internationala din sectorul bancar va fi consolidata conform BCP 1, 24 şi 25. În acest scop legislaţia adecvată cu privire la confidenţialitate şi schimb de informaţii va fi adoptată până la sfârşitul lunii octombrie 2001. Pe lângă acordul de cooperare cu Moldova, semnat în luna iulie 2001, alte acorduri similare internaţionale, precum şi acordul dintre autorităţile de supraveghere interna din sectorul financiar vor fi finalizate în lunile următoare.● Vom adopta şi vom implementa conform programului reformele din sectorul financiar, convenite cu Banca Mondială, privind întărirea supravegherii şi abordarea problemelor structurale ale sectorului financiar nebancar, în special pentru industria asigurărilor şi pieţele de capital.25. B.N.R. va realiza un audit financiar anual al operaţiunilor şi poziţiei sale financiare conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate. În luna noiembrie 2000 FMI a finalizat analiza mecanismului de audit extern din România, conform politicii FMI de evaluare a protejării. Pe baza acestei analize B.N.R. a numit o firma de contabilitate din sectorul privat sa realizeze un audit al raportarilor financiare ale B.N.R., în conformitate cu standardele acceptate pe plan internaţional. Se asteapta ca auditul iniţial să fie finalizat până la jumătatea lunii octombrie 2001, iar publicarea raportarilor financiare auditate să se facă imediat după aceea; vom coopera pe deplin cu reprezentanţii FMI în privinta tuturor aspectelor referitoare la evaluarea protejării.F. Balanţa de plati şi managementul datoriei externe26. Se estimeaza ca deficitul contului curent va creşte de la 3,7% din PIB în anul 2000 la 6,0% din PIB în anul 2001, datorită menţinerii efectelor secetei, precum şi consolidării în continuare a cererii interne. Rezervele oficiale sunt prognozate sa crească cu aproape 1 miliard USD la echivalentul a 3 luni de importuri. Suntem increzatori ca pe baza finanţării excepţionale programate de la Banca Mondială, UE şi FMI, care va acoperi golul de finanţare estimat, vom putea sa atingem aceasta ţinta. Nu vom iniţia nici o alta emisiune de obligaţiuni cu garanţia statului pe piaţa internationala în anul 2001. În anul 2002, deşi impactul secetei a trecut, deficitul contului curent este proiectat sa scada doar modest, datorită cererii pentru importuri care se menţine în continuare, determinata în principal de investiţiile sectorului privat. Investiţiile străine directe sunt proiectate sa crească datorită privatizarilor accelerate şi investiţiilor "pe loc gol", dar finanţarea deficitelor contului curent şi acumularea rezervelor, după cum s-a programat, vor depinde, de asemenea, de continuarea finanţării externe a sectorului public, precum şi de accesul pe pieţele internaţionale de capital.27. Vom limita contractarea şi garantarea de către stat a noi împrumuturi externe neconcesionale pe termen mediu şi lung la 2.800 milioane USD pentru anul 2001, din care nu mai mult de 300 milioane USD cu scadente între 1 şi 3 ani (excluzând noile împrumuturi pentru TERMOELECTRICA). În cadrul acestor plafoane (care vor fi criterii de performanţă cantitative) vom limita noile garanţii din afară bugetului de la creditori privati la 165 milioane USD pentru anul 2001 (excluzând împrumuturile pentru TERMOELECTRICA, DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD). Împrumuturile contractate de sau pentru TERMOELECTRICA în plus faţă de sumele împrumutate până la sfârşitul lunii mai 2001 vor fi limitate la 400 milioane USD. În urma plasarii emisiunii de euro-obligaţiuni pentru PETROM, întreprinderile de stat nu vor contracta direct nici un alt împrumut în anul 2001. Pentru anul 2002 vom limita contractarea şi garantarea de către stat a noi împrumuturi pe termen mediu şi lung la 3.400 milioane USD, din care nu mai mult de 100 milioane USD reprezentând garanţii pentru unităţi nebugetare. În cadrul acestor plafoane împrumuturile cu scadente de 1 până la 3 ani vor fi limitate la 600 milioane USD, din care nu mai mult de 20 milioane USD pentru unităţi nebugetare (exclusiv TERMOELECTRICA, DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD). Ca o problemă de buna practica a managementului datoriei publice, nu vom contracta/garanta noi instrumente de îndatorare care au încorporate clauze de "put option" şi vom cauta sa asiguram un grafic relativ constant pentru serviciul datoriei publice în viitor. Pentru a evita ca tragerile din credite externe ale ordonatorilor principali de credite să depăşească plafoanele de cheltuieli din legea bugetului, ne angajăm sa intarim mecanismul de control preventiv din Ministerul Finanţelor Publice şi sa imbunatatim sistemul de raportare a tragerilor din credite externe pe baza raportarilor de la creditori.28. Ne angajăm sa nu introducem restrictii de curs de schimb noi sau să le intensificam pe cele existente, sa nu permitem practica cursurilor de schimb multiple, sa nu impunem sau sa intensificam restrictii la import în scopul sustinerii balanţei de plati/scopuri fiscale. În acest sens, în conformitate cu programul convenit cu Organizaţia Mondială a Comerţului, am eliminat suprataxa de import de 2% la începutul anului 2001. Vom elimina până la sfârşitul anului 2001 restrictia la export pentru busteni şi deşeuri metalice şi ne vom abţine de la reintroducerea taxelor preferenţiale la import pentru bunuri selectate atunci când oferta interna este redusă. Vom modifica Ordonanţa de urgenta nr. 93/2001 cu privire la fondul pentru mediul înconjurător pentru a elimina taxele la exporturi. Până la amendare ordonanţa de urgenţă nu se va aplica. Mai mult, am ajuns la un acord cu Suedia cu privire la soluţionarea arieratelor externe în disputa, prin care am convenit sa plătim Suediei 120 milioane USD pentru a stinge aceasta datorie.IV. Reforma structurală29. Suntem angajaţi pe deplin în procesul de privatizare a sectorului de stat, încă de dimensiuni foarte mari, deoarece aceasta este o cerinţa cruciala pentru crearea unei economii de piaţa viabile, atragerea investiţiilor străine directe şi ajungerea din urma a altor tari candidate la aderarea la UE. În acest scop ne asteptam sa finalizam în curând negocierile cu Banca Mondială cu privire la reformele structurale şi la o strategie de privatizare în cadrul Împrumutului de ajustare structurală a sectorului privat (PSAL II).Principalele elemente ale strategiei de privatizare pentru anul 2001 vor fi următoarele:30. Pentru a continua reducerea rolului Guvernului în industria bancară vom acorda privatizării B.C.R. cea mai mare atenţie. Deşi cu întârziere, consultanţii pentru privatizare şi-au reluat acum activitatea pentru a actualiza documentele necesare în vederea privatizării B.C.R. Ca o preconditie pentru program, la începutul lunii octombrie 2001 Guvernul va aproba o strategie de privatizare pentru B.C.R., implicând vânzarea completa a acţiunilor statului la capitalul băncii şi transferul controlului asupra băncii către un investitor strategic (fie o banca, fie un consortiu) până la sfârşitul anului 2002. Până la sfârşitul lunii februarie 2002 vom anunta o licitaţie cu invitaţia de prezentare a expresiilor de interes (criteriu de performanţă structurală). Până la sfârşitul lunii iunie vom obţine o ofertă ferma din partea unui investitor strategic cu privire la vânzarea B.C.R., evidenţiată printr-o "garanţie de participare la licitaţie". Ne asteptam sa finalizam privatizarea integrală a capitalului B.C.R. deţinut de stat până la sfârşitul lunii decembrie 2002 (criteriu de performanţă structurală).31. De asemenea, vom implementa măsuri de reforma şi pentru alte doua bănci de stat, C.E.C. şi EXIMBANK. Vom respecta programul convenit cu UE pentru implementarea planului de restructurare a C.E.C. în vederea pregătirii băncii pentru privatizare şi vom elabora un studiu de fezabilitate pentru a concentra din nou activitatea EXIMBANK pe promovarea exporturilor şi importurilor, cu încheierea activităţilor sale bancar-comerciale.32. În sectorul întreprinderilor, ca urmare a ritmului foarte lent din a doua jumătate a anului 2000 şi din prima jumătate a anului 2001, vom accelera procesul de privatizare şi ne vom concentra pe finalizarea catorva proiecte mari pentru a putea transmite un semnal puternic. În mod specific:● Vom lua toate măsurile necesare pentru a finaliza transferul SIDEX către investitor până la sfârşitul lunii octombrie 2001.● Vom privatiza ALRO şi ALPROM până în luna martie 2002, într-o maniera convenită cu Banca Mondială.● Vom privatiza cel puţin 4 societăţi cu mai mult de 1.000 de salariaţi până la sfârşitul lunii octombrie 2001, alte 4 până la sfârşitul lunii decembrie 2001 şi alte 4 până la sfârşitul lunii martie 2002 (obiectiv structural).● Pentru societăţile care urmau să fie restructurate/lichidate prin PSAL I vom finaliza vânzarea a 50% din activele CLUJANA, iar pentru IUG Craiova vom iniţia un proiect de acord de vânzare-cumpărare cu un cumpărător până la sfârşitul anului 2001. Pentru ROMAN, SIDERURGICA şi NITRAMONIA vom începe implementarea planului de restructurare (divizarea în entităţi viabile şi neviabile) până la sfârşitul anului 2001. În prima jumătate a anului 2002 vom începe lichidarea entitatilor neviabile şi vom oferi spre vânzare entitatile viabile. Până la sfârşitul anului 2002 vom începe lichidarea entitatilor viabile care nu au fost încă vândute.● Pentru a sprijini reducerea semnificativă a acumularii în continuare de pierderi în cadrul societăţilor de stat vom începe procedurile legale de lichidare a cel puţin 15 societăţi neviabile (cu arierate mai mari de 50% din active) până la sfârşitul lunii octombrie şi alte 20 până la sfârşitul anului 2001 (obiectiv structural).● Ne angajăm sa depasim tintele convenite cu Banca Mondială prin PSAL II, în special în lumina importantei procesului de privatizare în controlarea costurilor cvasifiscale. Toate privatizarile vor fi realizate într-o maniera transparenta şi în conformitate cu standardele internaţionale, pentru a îmbunătăţi credibilitatea Guvernului de buna guvernanta. Progresul în realizarea tintelor de privatizare va fi evaluat în contextul analizelor aranjamentului stand-by.● Pentru a accelera procesul de privatizare Guvernul va decide, pentru societăţile care urmează să fie privatizate, suma datoriilor către buget, inclusiv penalităţi, ce va fi stearsa la momentul în care societatea este privatizata şi transferata către investitori. Aceasta suma va fi anunţată anticipat şi va fi inclusă în documentele de licitaţie.V. Monitorizarea programului33. Programul va fi monitorizat pe baza criteriilor de performanţă şi a tintelor indicative, după cum se specifică în paragrafele următoare. Programul va fi analizat de Fond trimestrial pe perioada aranjamentului stand-by (septembrie 2001-martie 2003). În plus faţă de principalii indicatori de performanţă financiară analizele vor fi dedicate evaluării progreselor în implementarea elementelor structurale ale programului, în special a celor referitoare la ajustarile preţurilor la energie, disciplina salariala şi etapele în privatizarea B.C.R. Un subiect suplimentar pentru prima analiza va fi bugetul pe anul 2002, astfel cum a fost aprobat de Parlament. Acordul asupra bugetului pe anul 2003 va fi, de asemenea, o condiţie pentru finalizarea unei analize.34. Criteriile de performanţă cantitative sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale pentru activele interne nete ale B.N.R.; (îi) limite trimestriale pentru activele valutare nete ale B.N.R.; (iii) plafoane trimestriale pentru deficitul bugetului general consolidat, cu un factor de ajustare în sensul reducerii, în cazul unor venituri din privatizare mai mici decât cele estimate; (iv) plafoane trimestriale pentru fondurile de salarii nominale cumulate pentru întreprinderi de stat selectate (regii autonome şi întreprinderi de stat mari producătoare de pierderi); (v) limite trimestriale privind ratele de încasare la 3 utilităţi; (vi) plafoane trimestriale privind garanţiile interne ale bugetului general consolidat, conform Legii datoriei publice şi altor legi, excluzând garanţiile de promovare a exporturilor; (vii) plafoane trimestriale privind contractarea sau garantarea de către stat a datoriei externe neconcesionale; şi (viii) de asemenea, se va aplica un criteriu de performanţă permanent cu privire la neacumularea arieratelor la plati externe.35. Tintele indicative din cadrul programului sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat; (îi) plafoane trimestriale pentru baza monetara medie; (iii) plafoane trimestriale pentru masa monetara; şi (iv) expunerea băncilor comerciale către societăţile de stat.36. Toate criteriile de performanţă cantitative sunt specificate în tabelul 1 din anexa A; lista cuprinzând preconditiile, criteriile de performanţă structurală şi obiectivele structurale este prevăzută în anexa B. Principalele definiţii sunt prevăzute în Memorandumul tehnic de înţelegere, cuprins în anexa C. + 
Anexa A    Tabelul 1. România: Criteriile cantitative de performanţă şi tinteindicative pentru 2001-2002*1/

*1/ Criteriile de performanţă şi tintele indicative evidentiate în program sunt definite în Memorandumul tehnic de înţelegere.Datele pentru sfârşitul lunii decembrie 2001 şi sfârşitul lunii martie 2002 reprezintă criterii de performanţă, în timp ce datele pentru sfârşitul lunii iunie 2002, sfârşitul lunii septembrie 2002 şi sfârşitul lunii decembrie 2002 reprezintă tinte indicative.*2/ Neacumularea de arierate la plati externe de către Guvern va fi un criteriu de performanţă monitorizat în mod permanent. + 
Anexa BPRECONDITII, CRITERII DE PERFORMANTA STRUCTURALĂ ŞI OBIECTIVE STRUCTURALEPreconditii1. Politica fiscală:● prezentarea la Parlament a bugetului pe anul 2002, convenit cu reprezentanţii FMI;● anulareaOrdonanţei de urgenta a Guvernului nr. 195/2000cu privire la scutiri de T.V.A. şi taxe vamale pentru întreprinderi de stat selectate, cu implementare imediata, cu excepţia TERMOELECTRICA, pentru care anularea va fi efectivă începând cu 1 martie 2002;● anulareaOrdonanţei de urgenta a Guvernului nr. 62/2001cu privire la conversia datoriei în acţiuni pentru garanţiile executate;● stabilirea unui registru cu privire la împrumuturile externe ale autorităţilor locale.2. Politica de venituri şi reducerea arieratelor:● aprobarea de către Guvern a unui program de limitare a salariilor şi de reducere a personalului (inclusiv o blocare parţială a angajarilor) în regiile autonome şi societăţile comerciale de stat (după cum este prezentat în paragraful 21 alin. 2 din memorandum) şi aprobarea de către Ministerul Finanţelor Publice a normelor pentru elaborarea bugetelor societăţilor de stat, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I;● aprobarea unei hotărâri a Guvernului care să majoreze salariul minim pe economie la nu mai mult de 1,75 milioane lei de la 1 martie 2002.3. Privatizarea şi supravegherea bancară:● aprobarea de către Guvern a strategiei de privatizare pentru B.C.R., implicând vânzarea completa a acţiunilor deţinute de stat către un investitor strategic bancar;● emiterea unei noi ordonanţe prin care se modifica şi se completează legislaţia bancară în următoarele 3 domenii prioritare: (i) transferul proprietăţii bancare; (îi) imunitatea şi protecţia legislativă pentru supraveghetorii bancari; şi (iii) criterii mai stricte pentru testul de compatibilitate şi competenţa.4. Reforma sectorului energetic:● creşterea cu 3,6% a preţului electricitatii la utilizatorul final şi creşterea preţului de producător pentru energia termica la TERMOELECTRICA la echivalentul a 15 USD/Gcal de la 1 octombrie 2001;● stabilirea unor conturi escrow pe deplin functionale pentru plata energiei termice consumate, furnizată de TERMOELECTRICA, şi a gazelor naturale furnizate de DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD către distribuitorii locali de energie termica;● prezentarea de către Ministerul Industriei şi Resurselor a raportului lunar pe luna septembrie 2001, care să fie supus atenţiei reprezentanţilor FMI şi Băncii Mondiale, cu privire la implementarea măsurilor de imbunatatire a încasărilor la DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD.Criterii de performanţă structurală5. Anunţarea licitaţiei pentru B.C.R. până la sfârşitul lunii februarie 20026. Finalizarea privatizării B.C.R. până la sfârşitul lunii decembrie 20027. Aprobarea bugetelor regiilor autonome şi societăţilor comerciale de stat, în conformitate cu obiectivele de politica salariala pentru anul 2002, prevăzute în paragraful 21 din memorandum, până la sfârşitul lunii decembrie 20018. Implementarea planului autorităţilor de creştere a preţurilor la electricitate şi energie termica, după cum se prevede în tabelul 1 anexat.Obiective structurale9. Privatizarea a cel puţin 4 societăţi cu mai mult de 1.000 de salariaţi până la sfârşitul lunii octombrie 2001, a cel puţin altor 4 până la sfârşitul lunii decembrie 2001 şi a altor 4 societăţi până la sfârşitul lunii martie 2002. Începerea procedurilor legale de lichidare a cel puţin 15 societăţi neviabile (cu arierate mai mari de 50% din active şi fiecare cu active de cel puţin 25 miliarde lei) până la sfârşitul lunii octombrie 2001 şi a altor 20 de societăţi până la sfârşitul lunii decembrie 2001.10. Reglementarea cu privire la clasificarea şi provizionarea împrumuturilor urmează să fie revizuită până la sfârşitul lunii octombrie 2001 şi va intră în vigoare până în iulie 2002.11. Eliminarea exceptarilor de la plata taxelor vamale şi a T.V.A. pentru materiile prime pentru întreprinderile mici şi mijlocii, prevăzute înLegea nr. 133/1999, până la sfârşitul lunii decembrie 2001.12. Prezentarea rapoartelor lunare cu privire la implementarea măsurilor de imbunatatire a încasărilor la DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD.    Tabelul 1. Planul autorităţilor de ajustare a preţurilor la electricitate,energie termica şi gaze naturale

    *1/ Preconditie.    *2/ Criterii de performanţă structurală.    *3/ Tintele indicative vor fi transformate în criterii de performanţă        structurală la prima analiza. + 
Anexa CMEMORANDUMUL TEHNIC DE ÎNŢELEGEREpentru acordul stand-byI. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a RomânieiII. Tinte pentru nivelul activelor externe nete ale Băncii Naţionale a RomânieiIII. Plafoane pentru deficitul bugetului general consolidatIV. Plafoane pentru fondurile de salarii agregate ale întreprinderilor de stat monitorizateV. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidatVI. Limite pentru ratele de încasare agregate cumulate pentru DISTRIGAZ SUD, DISTRIGAZ NORD şi TERMOELECTRICAVII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilorVIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externeIX. Tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medieX. Tinte indicative pentru plafoanele masei monetareXI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de statI. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României

Activele interne nete medii ale B.N.R. sunt definite ca diferenţa între baza monetara medie (astfel cum este definită în tabelul IX din aceasta anexa) şi media activelor externe nete (activele externe nete, astfel cum sunt definite în tabelul II din aceasta anexa pentru luna indicată, excluzând ajustarea pentru moneda străină evaluată prin bonuri de tezaur), ambele exprimate în moneda naţionala.Pentru scopurile programului stocurile medii ale activelor externe nete vor fi transformate în lei în vederea calculării activelor medii interne nete, la cursul de schimb mediu lunar leu/dolar convenit cu reprezentanţii FMI. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, astfel cum sunt definite în tabelul II.Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile B.N.R., date care vor fi furnizate săptămânal Fondului Monetar Internaţional de către B.N.R.Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat în următoarele condiţii:1. Plafonul va fi coborat în mod proporţional pentru fracţiunea din luna în care finanţarea externa bruta, astfel cum este definită în tabelul II, depăşeşte nivelurile programate specificate în tabelul II.2. Plafonul va fi ridicat "unu la unu" în mod proporţional pentru fracţiunea de luna şi în măsura în care limita minima a activelor externe medii este coborâtă în tabelul II, ca urmare a lipsurilor din finanţarea externa bruta.3. Plafoanele vor fi ajustate pentru orice schimbare în rezervele obligatorii, conform tabelului IX. Înainte de a efectua orice schimbare B.N.R. se va consulta cu experţii FMI.II. Tinte pentru nivelul activelor externe nete ale Băncii Naţionale a României

Activele externe nete ale B.N.R. reprezintă diferenţa dintre activele de rezerva şi pasivele externe. Pentru scopurile programului, activele de rezerva trebuie să fie definite ca aurul monetar, disponibilităţile de DST, orice poziţie de rezerva la FMI şi disponibilităţile de valuta în monede convertibile ale B.N.R. Se exclud din rezervele brute activele pe termen lung, depozitele B.N.R. la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezerva grevate, activele de rezerva depuse drept colateral pentru creditele externe, activele de rezerva angajate prin contracte forward şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar trebuie evaluat la preţul contabil de 280,4 dolari S.U.A. pe uncie şi disponibilităţile DST la 1,355109 dolari S.U.A. pe DST. Stocurile de active externe nete sunt măsurate în ultima zi lucrătoare a lunii respective.Pentru scopurile programului, pasivele externe trebuie definite ca împrumut, depozit, operaţiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosită drept garanţie) şi pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile, inclusiv depozitele în valută ale băncilor comerciale rezidente la B.N.R.; cumpărări de la FMI; împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital; creditele "punte" de la BRI, bănci străine, guverne străine sau alte instituţii financiare, indiferent de scadenta lor.Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., trebuie convertite la cursurile lor corespunzătoare faţă de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 1999. Obligaţiunile Samurai ale B.N.R. vor fi evaluate la cursul swap aferent de 111,9 yen/dolar S.U.A. Toate modificările cu privire la definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum şi detaliile despre operaţiunile privind vânzări, cumpărări sau operaţiuni swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate experţilor FMI.Activele externe nete (AEN) ale B.N.R. vor fi ajustate automat pentru devierile finanţării externe brute*1) faţă de nivelurile programate (pe o baza cumulată începând cu sfârşitul lunii septembrie 2001).––––-*1) Finanţarea externa este definită ca intrari din credite acordate Guvernului pentru susţinerea balanţei de plati, cu o scadenta mai mare de un an, de la creditori multilaterali şi bilaterali, precum şi din resurse cu o scadenta mai mare de un an, obţinute de Guvern de pe pieţele internaţionale de capital. Acestea exclud utilizarea resurselor FMI.

Concret, dacă veniturile din finanţarea externa:1. depăşesc limitele din program, nivelul AEN la trimestru va fi majorat cu 100% din finanţarea suplimentară;2. scad sub limitele stabilite în program, nivelul AEN va fi redus cu 100% din diferenţa până în decembrie 2001, cu până la 350 milioane dolari S.U.A. la sfârşitul lunii septembrie 2002 şi cu până la 500 milioane dolari S.U.A. la sfârşitul lunii decembrie 2002.Plafonul cu activele externe nete va fi ajustat prin schimbarea în stocul monedei externe preschimbat de către Ministerul Finanţelor Publice în bonuri de tezaur. Stocul neachitat la 30 iunie 2001 a fost de 485 milioane dolari S.U.A., evaluat la ratele de schimb de mai sus.   III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat

Bugetul general consolidat include: bugetul de stat, bugetele autorităţilor locale, fondurile de asigurări sociale*2), Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special de reasigurare, Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (A.P.A.P.S.), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanţelor Publice sau de alte ministere şi agenţiile din afară cadrului bugetar; alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor, finanţate prin împrumuturi externe; fondurile de contrapartida create din încasările din împrumuturi externe. Orice alte fonduri noi ce vor fi create în timpul derulării programului, în scopul realizării de operaţiuni de natura fiscală, asa cum este definit în Manualul pentru statistica finanţelor publice al FMI, vor fi încorporate în definitia bugetului general consolidat.––––*2) Acestea includ bugetul asigurărilor sociale de stat, Fondul pentru plata ajutorului de şomaj şi Fondul asigurărilor sociale de sănătate.În cadrul programului deficitul bugetului general consolidat va fi calculat pe baza datelor privind veniturile şi cheltuielile, date furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, şi pe baza datelor "înregistrate sub linie", cum ar fi, spre exemplu, valoarea finanţării externe şi interne a bugetului, precum şi veniturile din privatizare obţinute de toate entitatile din cadrul bugetului general consolidat şi venituri din recuperarea activelor bancare de către A.V.A.B. Vor fi întreprinse toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de "sub" şi de "deasupra liniei". Însă, dacă aceste eforturi nu se vor concretiza în eliminarea discrepantelor, pentru scopurile programului va fi folosită valoarea mai mare a deficitului bugetar.Pentru scopurile programului valoarea creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definită ca totalitatea creanţelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totală a depozitelor bugetului general consolidat deţinute în sistemul bancar. Soldul creditului în valută către buget la 31 decembrie 2000 va fi convertit la rata de schimb valabilă la sfârşitul lunii decembrie 2000. Valoarea creditului în valută acordat în anii 2001 şi 2002 va fi evaluată la cursurile valutare efective de la momentul tragerii. Împrumuturile guvernamentale către bănci la o rata a dobânzii mai mica decât rata de referinţa a B.N.R. pentru a finanta subimprumuturile agenţilor economici sunt excluse din depozitele guvernamentale; o lista convenită a conturilor care urmează să fie tratate ca depozite guvernamentale în scopurile programului este prezentată în Aide memoire-ul FAD (Departamentul de Afaceri Fiscale) "România: măsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa 11, din februarie 1994.În scopurile programului plafoanele pentru deficitul cumulat trimestrial al bugetului general consolidat în anul 2002 vor fi ajustate, în sensul reducerii, cu diferenţa faţă de sumele trimestriale cumulate obţinute din privatizare la bugetul general consolidat. Încasările din privatizare exprimate în valută vor fi convertite în dolari S.U.A. la cursul valutar din 31 decembrie 2000, iar din dolari S.U.A. în lei, la cursurile valutare menţionate mai sus. Limita prevăzută pentru aceste sume se prezintă astfel:

Ca măsura restrictiva pentru atingerea tintei de deficit bugetar de 3,5% din PIB în anul 2001, Guvernul a aprobat în ordonanţa de rectificare a bugetului blocarea a 50% din cheltuielile de capital prevăzute pentru trimestrul IV 2001 (2.580 miliarde lei) pentru bugetul de stat, fondurile de asigurări sociale, Fondul special pentru modernizarea drumurilor şi Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic. Cheltuielile blocate pot fi disponibilizate cel mai devreme la data de 25 octombrie 2001, cu condiţia îndeplinirii tintei de venituri la sfârşitul lunii septembrie 2001. Aceasta ţinta de venituri are în vedere estimarea veniturilor cumulate totale, convenite între Ministerul Finanţelor Publice şi experţii FMI pentru bugetul general consolidat pentru primele trei trimestre ale anului 2001 (a se vedea mai jos). Dacă aceasta ţinta de venit nu este îndeplinită la data de 25 octombrie 2001, cheltuielile vor fi deblocate dacă şi când tintele convenite de venituri lunare cumulate vor fi atinse în următoarele doua luni.În plus, pentru lunile noiembrie şi decembrie 2001, Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, va aproba la sfârşitul lunilor octombrie şi, respectiv, noiembrie, după consultări cu experţii FMI, plafoane de cheltuieli pentru bugetul de stat care pot fi mai mici decât repartizarile cheltuielilor aprobate prin ordonanţa de rectificare a bugetului. Aceste plafoane vor fi stabilite în funcţie de evoluţia veniturilor la bugetul general consolidat la sfârşitul lunilor septembrie şi, respectiv, octombrie 2001 (măsurate comparativ cu tintele convenite pentru veniturile lunare), dar şi ţinând seama de creşterea veniturilor, cheltuielilor şi a deficitului bugetului de stat în lunile octombrie şi, respectiv, noiembrie 2001, precum şi de trendul previzionat până la sfârşitul anului.

IV. Plafoane pentru fondurile de salarii agregate ale întreprinderilor de stat monitorizateLista cuprinzând cele 53 de regii autonome şi companii naţionale, precum şi cele 33 de societăţi comerciale de stat mari, ale căror salarii sunt monitorizate prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 79/2001, este menţionată în Hotărârea Guvernului nr. 866/2001. Fondurile de salarii pentru acest grup de întreprinderi de stat vor fi restrictionate după cum urmează:Fondurile de salarii agregate în 2001 pentru întreprinderile de stat monitorizate vor fi limitate la 44% din nivelul anual al fondului de salarii pe anul 2000. În plus reducerea de personal de 9.428 va fi implementata între 1 septembrie şi 31 decembrie 2001 în 8 companii de sub autoritatea Ministerului Industriei şi Resurselor: C.N. HUILA, S.N. CĂRBUNE, C.N. MINVEST, C.N. REMIN, C.N. LIGNIT OLTENIA, C.N. TRANSELECTRICA, S.C. TERMOELECTRICA şi S.C. ELECTRICA. Numărul total de salariaţi în aceste întreprinderi nu va trebui să depăşească 123.439 la data de 31 decembrie 2001.Pentru anul 2002 creşterea fondului de salarii agregat pentru aceste întreprinderi va fi limitată la 22% din fondul de salarii pe anul 2001 sau proporţional mai puţin, dacă "externalizarea" (definită ca o componenta a unei unităţi sau transferul acesteia către alta entitate) este mai mare de 1%.Plafoanele cumulate pentru fondul de salarii agregat pentru întreprinderile de stat monitorizate vor fi următoarele:

Fondurile de salarii vor fi măsurate lunar pe baza cumulată în diferite sectoare. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale îşi va asuma responsabilitatea colectării datelor de la diferite ministere (pentru regiile autonome şi companiile naţionale din subordine) şi A.P.A.P.S. (pentru societăţile comerciale din subordine) şi va raporta lunar FMI nivelul fondurilor de salarii şi numărul de salariaţi pentru fiecare dintre întreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister şi pentru totalul general).    V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor       de stat monitorizate către bugetul general consolidat

Cele 53 de regii autonome şi companii naţionale şi cele 33 de societăţi comerciale mari cu pierderi, ale căror arierate urmează să fie monitorizate conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001, sunt specificate în Hotărârea Guvernului nr. 866/2001. În aceasta ordonanţa arieratele sunt definite ca sume datorate care au depăşit data scadentei, menţionată explicit în contracte, sau, dacă asemenea data explicita nu exista, 30 de zile după furnizarea serviciilor sau produselor. Raportarea arieratelor totale va avea următoarele subcategorii: către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, către bugetele fondurilor speciale şi către alţi creditori. Arieratele către bugetul general consolidat sunt definite ca suma primelor 4 categorii. Pentru arieratele care au fost reesalonate suma reesalonata (inclusiv penalizările) nu poate fi considerată drept reducere de arierate şi trebuie să fie raportată. Informaţiile necesare monitorizarii vor fi furnizate lunar FMI de către Ministerul Finanţelor Publice. Raportul va include date despre arierate, inclusiv o detaliere pe creditori (ca şi subtotalul arieratelor către buget), pentru fiecare companie monitorizata din lista; va include, de asemenea, sume cumulate pe fiecare minister şi pentru total general. Raportul va include, de asemenea, date despre creanţele fiecăreia dintre companiile monitorizate, conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001.Raportarile colectate de Ministerul Finanţelor Publice vor include, de asemenea, informaţii privind defalcarea arieratelor pe primii 10 creditori pentru fiecare companie, care vor fi puse la dispoziţie experţilor FMI pentru a fi analizate în timpul misiunilor.VI. Limite minime pentru ratele de încasări agregate cumulate ale DISTRIGAZ SUD, DISTRIGAZ NORD şi TERMOELECTRICASe vor stabili limite minime pentru ratele de încasări cumulate ale următoarelor companii: DISTRIGAZ NORD, DISTRIGAZ SUD şi TERMOELECTRICA. Ratele de încasări cumulate sunt definite ca raport între încasări şi valorile facturate, măsurate de la începutul anului până la o dată specificată. Limitele sunt următoarele:

Datele despre aceste companii vor fi colectate de Ministerul Finanţelor Publice şi raportate lunar FMI.VII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor

3)Realizatul la 31 martie 2001 include împrumuturile acordate pentru ROMAN şi TRACTORUL, garantate cu depozite A.P.A.P.S.Pentru scopurile programului preluarea datoriilor întreprinderilor către bănci la bugetul general consolidat este considerată echivalenta cu emiterea de garanţii pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci. Aceasta limita include orice împrumut a cărui dobânda este plătită sau garantată de Guvern, chiar dacă rambursarea împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în tabelul III. Criteriul se aplică şi la folosirea de către A.P.A.P.S. a resurselor pentru recapitalizarea întreprinderilor sau drept colateral pentru împrumuturi bancare. Împrumuturile în valută vor fi convertite la rata de schimb leu/USD de 29.835 lei pentru anul 2001 şi de 36.867 lei pentru anul 2002.Aceste limite exclud:● contractarea sau garantarea datoriei externe pentru care au fost stabilite limite separate în tabelele V şi VI din aceasta anexa;● datoria transferata la A.V.A.B. în procesul de restructurare bancară.Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar FMI de către Ministerul Finanţelor Publice.    VIII. Plafoanele privind contractarea sau garantarea datoriei externe

1/ Criteriu de performanţă.2/ Ţintă indicativă.Plafoanele se aplică stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general consolidat este definit în tabelul III din prezenta anexa. Acest criteriu de performanţă se aplică nu numai datoriei, astfel cum este definită la pct. 9 din Liniile directoare privind criteriile de performanţă referitoare la datoria externa, adoptate la 24 august 2000 [Decizia Consiliului directorilor executivi nr. 12.274-(00/85)], ci şi angajamentelor contractate sau garantate pentru care nu a fost primită valoarea. Plafoanele se aplică, de asemenea, oricărei preluări de împrumuturi la stocul datoriei, care nu au fost contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat. Sunt excluse din plafoane datoriile către FMI şi împrumuturile legate de la BRI, bănci străine, guverne străine sau orice alte instituţii financiare. Datoria în limitele plafoanelor va fi denominata în dolari S.U.A. la cursul de schimb valabil la data la care contractul de împrumut sau de garanţie devine efectiv. Împrumuturile considerate concesionale sunt, de asemenea, excluse din plafoane. Datoria în afară bugetului include toate datoriile entitatilor nebugetare de la creditorii din sectorul privat, garantate de Ministerul Finanţelor Publice. Împrumuturile pentru importurile de combustibili pentru DISTRIGAZ şi TERMOELECTRICA sunt incluse în plafoanele generale, dar nu şi în plafoanele pentru datoria garantată din afară bugetului, iar împrumuturile pentru importurile de combustibili ale societăţii TERMOELECTRICA sunt excluse din plafoanele pentru datoria cu scadente între 1 şi 3 ani.Împrumuturile concesionale sunt definite ca acele împrumuturi cu element nerambursabil de cel puţin 35 % din valoarea împrumutului, utilizând rate de discont pentru valute specifice pe baza ratelor de referinţa ale dobânzii comerciale (CIRRS) ale OCDE, în vigoare la momentul contractării sau garantarii împrumutului.Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar FMI de către Ministerul Finanţelor Publice.Neacumularea de către Guvern a arieratelor la plati externe va fi un criteriu de performanţă monitorizat pe o baza continua.Pentru scopurile programului arieratele aferente garanţiilor de stat executate sunt definite ca plati externe datorate pe o perioadă mai mare de 30 de zile.    IX. Tinte indicative privind plafoanele referitoare la baza monetara medie

4)Pe baza rezervelor minime obligatorii la depozitele în lei de 27%; începând cu 1 octombrie, vor fi reduse la 25%.Baza monetara medie este definită ca suma dintre cantitatea medie de moneda aflată în circulaţie în afară B.N.R. şi media depozitelor (obligatorii plus rezervele suplimentare) băncilor comerciale la B.N.R. pentru luna indicată. Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii şi rezervele suplimentare în valută pentru depozitele în valută. Datele privind baza monetara vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai B.N.R., care vor fi transmisi săptămânal FMI de către B.N.R.Plafoanele pentru baza monetara medie vor fi ajustate în următoarele împrejurări:1. dacă rezervele obligatorii vor creşte/descreşte de la 25% pentru toate rezervele păstrate în lei, tintele privind baza monetara vor creşte/descreşte cu produsul dintre modificarea în cerinţele referitoare la rezerve şi depozitele estimate pentru care rezervele obligatorii sunt constituite în lei;2. obiectivele referitoare la baza monetara vor fi diminuate proporţional cu măsura în care rezervele totale din sistemul bancar scad sub rezerva minima obligatorie.    X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetara

Masa monetara este definită ca fiind pasivele sistemului bancar faţă de sectorul nebancar. Masa monetara include depozitele în valută ale rezidenţilor, dar exclude depozitele statului, ale instituţiilor monetare internaţionale şi ale altor nerezidenti. Pentru scopurile acestui program depozitele care sunt exprimate în valută vor fi convertite în lei la cursurile de schimb contabile convenite.Datele referitoare la masa monetara vor fi monitorizate utilizându-se datele lunare privind conturile băncilor şi ale sistemului bancar, care vor fi furnizate lunar FMI de către B.N.R.    XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a        sectorului bancar către întreprinderile de stat

Expunerea totală acoperă toate creditele, aconturile, deţinerea de datorie şi expunerea extrabilantiera ale băncilor rezidente către întreprinderile de stat. Întreprinderile de stat sunt toate regiile autonome şi societăţile comerciale al căror acţionar majoritar este statul sau A.P.A.P.S. În scopul monitorizarii datoria în moneda străină va fi convertită în lei la cursurile valutare leu/dolar S.U.A. de la sfârşitul lunii, convenită cu experţii FMI. Creditul extern exprimat în monede convertibile, altele decât dolarul S.U.A., va fi convertit la cursurile valutare respective faţă de dolarul S.U.A., după cum se specifică în tabelul II din aceasta anexa. Datele referitoare la împrumuturile acordate de către sectorul bancar întreprinderilor de stat vor fi monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de B.N.R.Valoarea expunerii totale raportate de B.N.R. va fi ajustata, în sensul creşterii, după cum urmează:(i) expunerea către societăţile în care capitalul majoritar a fost transferat sectorului privat de la 30 iunie 2001. În acest scop A.P.A.P.S. şi ministerele implicate vor furniza trimestrial B.N.R. actualizari ale portofoliului lor;(îi) orice datorie sau anulari extrabilantiere;(iii) orice preluare de datorie sau elemente extrabilantiere de către Guvern sau de alte organisme publice.În plus B.N.R. va raporta lunar date cu privire la expunerea totală a sistemului bancar către întreprinderile de stat cu un stoc mai mare de 90 miliarde lei, pentru fiecare întreprindere.–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește