MEMORANDUM DE FINANŢARE*)din 16 ianuarie 2004

dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul 2003 pentru sprijin comunitar în domeniul securităţii nucleare pentru România (numărul 2003/5812.06)



––-Notă …
*) TraducereComisia Europeană, denumita în continuare "COMISIA", actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene (CE), denumita în continuare "COMUNITATEA",pe de o parte, şiGuvernul României, denumit în continuare "BENEFICIAR",pe de altă parte,AU CONVENIT URMĂTOARELE;Măsura la care se face referire la articolul 1 de mai jos va fi executată şi finanţată din resursele bugetare ale COMUNITĂŢII, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul Memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura la care se face referire la articolul 1 de mai jos este stabilit de Condiţiile Generale anexate la Acordul Cadru încheiat la 12 martie 1991 între COMISIE şi BENEFICIAR şi completat cu prevederile prezentului Memorandum şi cu Prevederile Speciale anexate la acesta. + 
Articolul 1NATURA ŞI OBIECTULCa o componenta a programului sau de asistenţa COMUNITATEA va contribui, sub forma finanţării nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri:Numărul programului: 2003/5812.06Titlul: Programul 2003 pentru sprijin comunitar în domeniul securităţii nucleare pentru RomâniaDurata: până la 30/11/2005 + 
Articolul 2ANGAJAMENTUL COMUNITĂŢIIContribuţia financiară din partea COMUNITĂŢII este fixată la nivelul maxim de 2.885.000 Euro, denumita în continuare "FINANŢARE GRATUITA A CE". + 
Articolul 3DURATA ŞI DATA DE EXPIRAREPentru prezenta MĂSURA, FINANŢAREA GRATUITA A CE este disponibilă pentru contractare până la data de 30/11/2005, făcând obiectul reglementărilor prezentului Memorandum. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Fondurile rămase din FINANŢAREA GRATUITA A CE, care nu au fost contractate până la această dată, vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plăţilor din cadrai FINANŢĂRII GRATUITE A CE este de 30/11/2006. COMISIA poate, totuşi, în împrejurări excepţionale, să fie de acord cu o prelungire a perioadei de contractare sau a perioadei de efectuare a plăţii, dacă aceasta este cerută în timp util şi justificată adecvat de către BENEFICIAR. Prezentul Memorandum va expira la data la care expira perioada de efectuare a plăţilor pentru FINANŢAREA GRATUITA A CE. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei. + 
Articolul 4ADRESECorespondenta referitoare la executarea MĂSURII, având menţionate numărul şi titlul acesteia, va fi adresată:Pentru COMUNITATE:D-lui Jonathan ScheeleDelegaţia Comisiei Europene la BucureştiStr. Jules Michelet nr. 18, Sector 1BucureştiRomâniaPentru BENEFICIAR:D-lui Alexandru FarcasMinistrul Integrării EuropeneMinisterul Integrării EuropeneStr. Apolodor nr. 1776100 BucureştiRomânia + 
Articolul 5NUMĂRUL DE EXEMPLAREPrezentul Memorandum este redactat în doua exemplare, în limba engleza. + 
Articolul 6INTRAREA ÎN VIGOAREPrezentul memorandum va intră în vigoare la data semnării de către ambele părţi. Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilă pentru FINANŢAREA GRATUITA A CE.Anexele reprezintă parte integrantă a prezentului Memorandum.Întocmit la Bucureşti, la 16 ianuarie 2004,Pentru Beneficiar, Pentru Comunitate,Alexandru Farcas Jonathan ScheeleMinistrul Integrării Europene Şeful Delegaţiei ComisieiCoordonator Naţional al Asistenţei Europene în Româniapentru AderareInclude:1. Acordul cadru (anexele A şi B)2. Prevederi Speciale (anexa C)3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)ACORD 12/03/1991 + 
Anexa CPREVEDERI SPECIALE1. OBIECTIVE ŞI DESCRIERE1.1 ObiectiveObiectivul general al acestui program este să contribuie la îmbunătăţirea securităţii nucleare în ţările candidate beneficiare.Obiectivele specifice acestui program sunt:● întărirea factorilor ce afectează eficacitatea organismului de reglementare după cum sunt menţionaţi, de exemplu, în concluziile intalnirii grupului CONCERT*1);● îmbunătăţirea radioprotectiei;● îmbunătăţirea managementului deşeurilor radioactive;● intensificarea pregătirilor în caz de urgenta pe amplasament;Detalii cu privire la obiectivele specifice, se regăsesc în fişele de proiect (Anexa 1).Indicatorii de realizareMajoritatea indicatorilor de realizare, din trecut, nu au fost stabiliţi pentru proiectele din domeniul securităţii nucleare.Pe de o parte, nu exista standarde tehnice comune ale Comunităţii privind securitatea în domeniul funcţionarii instalaţiilor nucleare, a practicilor de reglementare sau a managementului deşeurilor radioactive. Prin urmare, în absenta lor, pasul secundar al indicatorilor de performanţă derivati din aceste standarde nu sunt posibile. Cu privire la practicile de reglementare, respectiv literatura de specialitate a identificat cel puţin şase abordari diferite, în conformitate cu practicile Statelor Membre determinate de tradiţiile lor specifice legale şi tehnice. În acest context, Comisia Europeană a adoptat la 30 ianuarie 2003 o propunere pentru o directiva a Consiliului stabilind obligaţiile de baza şi principiile generale asupra securităţii instalaţiilor nucleare, inclusiv mecanismul de verificare pentru a asigura menţinerea unui nivel înalt de securitate nucleara în cadrul Uniunii Europene extinse.1.2. Descrierea proiectelorÎn esenta, proiectele sunt descrise prin Fişa de Proiect respectiva.Cele mai multe proiecte aparţin domeniului dezvoltării instituţionale, sprijinind fie autoritatea de securitate nucleara, fie agenţiile cu atribuţii specifice privind managementul deşeurilor radioactive sau având sarcini similare. Ghidurile PHARE revizuite confirma ca asistenţa financiară de pre-aderare în domeniul securităţii nucleare necesita o abordare distinctă. Datorită naturii tehnice specifice şi în scopul creşterii securităţii populaţiei, proiectele de investiţie finanţate prin acest program nu corespund în mod obligatoriu criteriilor generale de a fi catalitice, co-finanţate sau adiţionale. Totuşi, proiectele au fost selectate ca fiind suficient de mature şi capabile de a contribui, prin obiectivele lor specifice, la îmbunătăţirea susţinută a nivelului de securitate nucleara.––*1) Concluziile celei de-a 17-a intalniri a grupului CONCERT, 29-30 iunie, 2000 Aceşti factori sunt:● "Pentru a fi eficace, un organism de reglementare trebuie să aibă un obiectiv bine definit, procese de evaluare şi de lucru bine definite, să fie independent faţă de producătorii de energie, puterea politica şi grupurile de presiune, să fie transparent şi deschis şi să aibă mijloace adecvate din punct de vedere al bugetului şi un personal bine motivat şi competent pentru a-şi realiza obiectivul.● Un organism de reglementare eficace este acela care asigura un nivel acceptabil de securitate nucleara, acţionează pentru a preveni degradarea securităţii nucleare, promovează îmbunătăţirile în domeniul securităţii nucleare, este eficace din punct de vedere al activităţii şi al costurilor, asigura încrederea operatorilor, a publicului larg şi al guvernului şi depune eforturi continue pentru îmbunătăţirea performantei.● Un sistem de reglementare este eficace atunci când utilizatorii, în mod consecvent, fac tot cee ce este necesar pentru a menţine sau îmbunătăţi securitatea nucleara. Cu toate acestea, performanta operatorilor centralei depinde, de asemenea, de alţi factori, şi este dificil ca, acesta să se utilizeze pentru evaluarea eficientei unui organism de reglementare.● Cooperarea internationala şi evaluarile internaţionale joaca un rol important în dezvoltarea şi menţinerea unui organism de reglementare eficace."Acest program aloca asistenţa financiară următoarelor proiecte:Proiecte:Bulgaria 5812,015812.01.01 Îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare a radiatiilor la Centrul Ştiinţific Nuclear şi Experimental cu Reactor de Cercetare tip IRT, din SofiaÎn 2001, guvernul Bulgariei a decis sa reporneasca fostul reactor de cercetare cu piscina IRT şi în acest scop finanţează un program important pentru lucrările de reconstrucţie şi monitorizare. Totuşi, contribuţiile bugetare nu acoperă toate aspectele de innoire şi monitorizare ale lucrărilor şi mai ales nu este luată încă în considerare îmbunătăţirea necesară a sistemelor de monitorizare a radiatiilor care sunt montate atât în interiorul cat şi în exteriorul amplasamentului. Este de remarcat ca în vecinătatea institutului nuclear care operează reactorul, sunt situate locuinţe şi un mare magazin universal. Prin urmare, principalul obiectiv al proiectului este de a stabili o reţea moderna şi fiabila de monitorizare a radiatiei şi de dozimetrie care să fie în stare sa reducă expunerea profesională pe amplasament şi să asigure protecţia populaţiei şi a mediului în timpul viitoarei funcţionari a reactorului, în special, proiectul consta în identificarea, aprovizionarea şi dotarea institutului nuclear cu un număr de echipamente (dozimetre, spectrometre, monitoare, etc). Instruirea personalului face parte din proiect.Republica Ceha – 5812.025812.02.01 Reevaluarea stării de tensiuni a componentelor interne ale vasului de presiune a reactorului (RPV) pe baza iradierilor reale şi ale proprietăţilor mecanice derivateScopul principal al prezentului proiect este de a studia modificările proprietăţilor mecanice ale componentelor interne actuale ale reactorului tip VVER, care au constituit obiectivul Proiectul PHARE 2001 CZ 01.14.01 (care trebuie să fie finalizat nu mai târziu de luna noiembrie 2004) în scopul reevaluarii stării de tensiuni a componentelor interne ale vasului de presiune a reactorului şi modificării procedurilor de inspecţie şi frecvenţei lor. Aceste componente au fost obţinute în timpul dezasamblarii Unităţii 1 a centralei nuclearo-electrice de la Greifswald, care este de tipul VVER 440/213. Obiectivele principale constau în obţinerea de mostre test relevante (active) din părţile fizice, măsurarea modificărilor proprietăţilor mecanice şi realizarea analize de securitate (calcule), bazate pe proprietăţile măsurate. La sfârşitul proiectului, părţile fizice vor fi depozitate în siguranţa de către autorităţile cehesti pentru o eventuala utilizare viitoare. Primul rezultat al proiectului este obţinerea unei baze de date a proprietăţilor materialelor. Al doilea rezultat este o reevaluare a impactului asupra timpului de viaţa rezidual estimat al RPV şi securităţii nucleare. Acest proiect poate utiliza, de asemenea, instalaţiile de manipulare şi de măsurare obţinute în cadrul Proiectul CZ 01.14.01. Va fi dezvoltata o strategie de către Beneficiar, respectiv Oficiul de Stat Ceh pentru Securitate Nucleara (SUJB), pentru folosirea în scopul reglementării, a rezultatelor proiectelor în vederea analizarii Rapoartelor Periodice de Securitate Nucleara şi a reformularii procedurilor de inspecţie în domeniul securităţii nucleare.5812.02.02 Evaluarea şi validarea codurilor de calcul pe baza datelor experimentale obţinute în reactorul tip PSB-VVER. Validarea codurilor de calcul.Obiectivul este de a întări nivelul securităţii nucleare a centralelor nuclearo-electrice cehe prin introducerea unei sigurante suplimentare în procesul de luare a deciziilor de către Oficiul de Stat Ceh pentru Securitate Nucleara (SUJB) prin îmbunătăţirea nivelului de încredere în rezultatele codurilor de calcul termohidraulice pentru reactorii de putere de tip VVER-1000. Prezentul proiect este o continuare a proiectului PHARE 2001 CZ 01.14.02, care trebuie să fie finalizat nu mai târziu de luna mai 2004. Sunt trei pasi care trebuie urmati pentru proiectul propus:– selectarea din proiectul OECD-PSB a datelor experimentale corespunzătoare (o contribuţie a organizaţiei cehe participante). Selectarea datelor experimentale disponibile adecvate de la instalatia de testare PSB, asa cum reiese din concluziile proiectului PHARE 2001 CZ 01.14.02;– etapa analitica. Evaluarea testului. Analizele de incertitudine a sistemului codurilor de calcul. Analizele efectului de demultiplicare.– etapa de realizare. Evaluarea proiectului ca un întreg din punctul de vedere al validării codurilor. Aplicarea rezultatelor pentru scopuri de reglementare al SUJB.Funcţia de reglementare a SUJB, în ceea ce priveşte procedurile de autorizare, va fi intarita prin îmbunătăţirea cunoştinţelor privind corectitudinea modelarii codurilor de calcul, inclusiv– gradul de incertitudine în ceea ce priveşte rezultatele numerice obţinute astfel, şi de influenţa al efectelor de demultiplicare.Scopul principal al prezentului proiect va fi realizarea unui raport sumar al imbunatatirilor codurilor de calcul disponibile pentru analizele pentru centralele nuclearo-electrice tip VVER-1000. În cadrul proiectului, Beneficiarul, Oficiul de Stat Ceh pentru Securitate Nucleara (SUJB) va dezvolta o strategie pentru utilizarea rezultatelor acestuia în scopul reglementării.5812.02.03 Furnizarea de echipament pentru monitorizarea şi inspecţia deşeurilor radioactiveAgenţia Naţionala Ceha pentru Managementul Deşeurilor Radioactive (RAWRA) este – printre altele – responsabilă cu operaţiile de depozitare a deşeurilor radioactive instituţionale la Litomerice (instalatia Richard). În prezent, conformitatea pachetelor de deşeuri cu criteriile de acceptare pentru depozitul Richard, este bazată pe documentaţia furnizată de către generatorul de deşeuri, privind masa, rata de doza, contaminarea de suprafaţa şi inspecţia vizuala. Totuşi, ţinând seama de varietatea mare de pachete de deşeuri generate de instituţiile cehe şi în mod notabil de către centrul nuclear de cercetare Rez, RAWRA intenţionează să execute verificarea suplimentară şi sistematica, în mod special în ceea ce priveşte conţinutul posibil de neutroni şi de emitatori gamma al pachetelor de deşeuri. Proiectul va sprijini RAWRA în primul rând prin asistenţa tehnica în scopul familiarizarii cu metodologia de caracterizare practicată în cadrul UE. în acest context, formarea personalului RAWRA responsabil cu receptionarea pachetelor de deşeuri la Litomerice va constitui o componenta importanţa a proiectului, în al doilea rând, RAWRA va primi de asemenea echipamente şi instrumente de măsurare adecvate.Letonia 5812.035812.03.01 Îmbunătăţirea Sistemului de Avertizare RapidaPrezentul proiect cuprinde 2 componente – una pentru furnizare de echipament şi una pentru servicii. În privinta componentei furnizarii de echipament, s-a stabilit un sistem de monitorizare pentru avertizare rapida în cazul detectiei on-line a nivelelor de radiatii în mediu cu sprijin financiar şi tehnic (bi-lateral) de la Autoritatea Suedeza de Radioprotectie şi Agenţia Daneza pentru Managementul în caz de Urgenta. Ulterior, acest sprijin bi-lateral a fost încheiat. Pentru a asigura funcţionarea în continuare a sistemului de monitorizare, partea de hardware trebuie înlocuită, deoarece anumitor componente critice le expira timpul de viaţa. În plus, comunicarea de date dintre Autoritatea Letona de Reglementare în domeniul Nuclear (NRA) şi detectorii de radiatii aflaţi la punctele de granita (cativa dintre aceşti detectori trebuie să fie montati printr-un proiect separat din Programul Naţional pentru Letonia PHARE 2004) trebuie să fie intarita. Componenta de servicii intenţionează sa întărească capacitatea instituţională a NRA din Letonia prin eliberarea de sarcinile privind detectarea traficului ilicit cu materialele nucleare. Aceasta componenta a proiectului va înlesni şi monitoriza formarea capacităţii instituţionale prin seminarii şi sesiuni de pregătire a personalului NRA precum şi a celui din cadrul vamilor şi serviciilor de graniceri). Va fi realizat un manual de operare pentru activitatea inter-servicii integrată în procesul de detectare şi răspuns.Lituania 5812.045812.04.01 Sprijin acordat VATESI în vederea culturii de securitate şi a problemelor de organizare specifice fazei de pre-închidere a centralei nuclearo-electrice Ignalina (CNEI)Scopul prezentei propuneri este de a furniza asistenţa de reglementare Autorităţii Lituaniene de Securitate Nucleara (VATESI) pentru a asigura ca, la CNEI, sunt menţinute nivelele adecvate ale culturii de securitate în timpul perioadei critice de tranzitie de la funcţionare la dezafectare.Decizia oficială pentru închiderea centralei nuclearo-electrice şi în special începutul procesului de dezafectare poate avea un efect daunator asupra motivatiei personalului la CNEI, ceea ce poate afecta cultura de securitate nucleara la centrala, în astfel de situaţii, managementul schimbării organizaţionale este esenţial în scopul reducerii impactul negativ potenţial asupra schimbării mediului.Deşi responsabilitatea finala pentru menţinerea nivelelor adecvate a culturii de securitate la CNEI îi revine organizaţiei operatoare, în acest context, orice acţiune suplimentară care conduce la întărirea capacităţii VATESI de a supraveghea problemele privind cultura de securitate şi motivatia personalului de la CNEI va contribui la creşterea securităţii în funcţionare a centralei pe perioada tranzitiei de la operare la dezafectare. Prezentul proiect trebuie să pună în aplicare următoarele obiective;– Identificarea ariilor critice de cultura de securitate care pot fi afectate prin procesul de dezafectare;– Investigarea culturii de securitate cheie şi a problemelor organizaţionale specifice etapei de pre-închidere a CNEI;Schimbul de cunoştinţe şi experienta între Statele Membre privind abordarea din punct de vedere al reglementării, a culturii de securitate şi a problemelor organizaţionale specifice etapei de pre-dezafectare a centralelor nuclearo-electrice;– Pregătirea unui ghidul privind cultura de securitate cheie şi problemele organizaţionale critice pentru faza de pre-închidere a CNEI.Proiectul trebuie să fie orientat către aspectele practice, luând în considerare situaţia CNEI şi experienta aferentă UE în domeniul culturii de securitate şi a problemelor organizaţionale specifice perioadei de tranzitiei de la operare la dezafectare.Aceasta activitate este în legătură cu recomandările de tipul I incluse în raportul Consiliului privind securitatea nucleara în contextul extinderii.5812.04.02 Sprijin acordat VATESI şi Organizaţiilor sale Tehnice Suport (OTS) în evaluarea accidentelor ce nu sunt incluse în baza de proiect a reactorilor de tip RBMK-1500Scopul prezentei propuneri este de a furniza asistenţa VATESI şi Organizaţiilor sale Tehnice Suport asistenţa în domeniul reglementării şi Organizaţiei Tehnice Suport, cu scopul de a îmbunătăţi capacitatea lor de a evalua problemele privind securitatea nucleara în caz de accidente (BDBA) ce nu sunt incluse în baza de proiect la CNEI. Acest sprijin ar trebuie să ia în consideraţie caracteristicile particulare ale reactorilor de tip RBMK-1500 din următoarele domenii: scenarii de accident privind comportarea combustibilului, fizica neutronilor şi regimurile termo-hidraulice ale reactorului, securitatea stării de criticitate şi descarcarile de radionuclizi în mediu.Este rolul operatorului CNEI este de a dezvolta şi de a realiza calculele necesare pentru diverse scenarii care conduc la accidentele ce nu sunt incluse în baza de proiect. Este rolul autorităţii de securitate nucleara, VATESI, este de a verifica, prin mijloacele cerate, ca scopul şi rezultatele analizelor sunt acceptate din punct de vedere al securităţii nucleare. Capacitatile VATESI lipsesc în domeniul BDBA-urilor, deoarece eforturile au fost canalizate asupra stabilirii regimului de autorizare pentru evenimentele de baza a proiectului. În plus, capacitatile din domeniul de evaluare a BDBA şi a reducerii secventelor de accident sever sunt cerute acum în mod deosebit fiindca CNEI pregăteşte ghiduri de management BDBA şi documente de justificare tehnica pentru a completa procedurile de operare în caz de urgenta. (EOP).Un rezultat important al prezentului proiect va fi dezvoltarea Ghidurilor de Reglementare privind evaluarea şi managementul BDBA-urilor pentru reactorii de tipul RBMK-1500 (cuprinzând o lista a tranzientilor care pot apare potenţial în BDBA ducand la deteriorarea zonei active şi fenomene de accident importante, care trebuie evaluate cu ajutorul modelelor de progresie a accidentelor, a metodologiilor de evaluare a principiilor de management al accidentelor, etc).Aceasta activitate este legată de recomandările de tipul I din raportul Consiliului privind securitatea nucleara în contextul extinderii.5812.04.03 Stabilirea procesarii centralizate şi a instalaţiei de depozitare pentru deşeurile radioactive instituţionale din LituaniaAgenţia Naţionala Lituaniana de Management a Deşeurilor Radioactive (RATA) a fost înfiinţată în anul 2001. Una din principalele îndatoriri o reprezintă responsabilitatea în ceea ce priveşte managementul deşeurilor radioactive instituţionale din Lituania, care a aparţinut mai înainte Institutului de Fizica din Vilnius. Până în prezent, deşeurile radioactive instituţionale au fost colectate şi depozitate la Institutul de Fizica până la organizarea transportului curent către Ignalina. Din punctul de vedere al siguranţei şi al securităţii nucleare, depozitarea deşeurilor radioactive instituţionale în incinta institutului a fost departe de a fi corecta. Autorităţile lituaniene din domeniul securităţii nucleare sunt constiente de aceasta situaţie şi de aceea au decis sa nu mai reînnoiască autorizaţia de depozitare după 2004. În aceste condiţii, RATA a considerat necesar sa construiască o instalatie specială pentru caracterizarea şi depozitarea deşeurilor radioactive instituţionale la Maisiagala, unde în trecut a funcţionat o celula de depozitare. Printr-un acord bilateral cu Suedia, la începutul anului 2003 a fost realizat un studiu de fezabilitate având ca scop definirea instalaţiei de caracterizare şi depozitare ce urmează a fi construită. Scopul proiectului Phare consta în realizarea proiectului detaliat al instalaţiei şi, apoi, în construirea şi dotarea acesteia. O componenta importanţa a proiectului o reprezintă pregătirea întregii documentaţii solicitată de autorităţile responsabile pentru securitate nucleara. De asemenea, din proiect face parte şi instruirea personalului RATA.5812.04.04 Cheltuieli neprevăzute, nealocatePrezentul program prevede pentru cheltuieli neprevăzute, nealocate suma de 0,3 Meuro care poate fi facuta disponibilă către Lituania, dacă este necesar, pe baza unui schimb de scrisori între Comisia Europeană şi Guvernul Lituaniei, în special, suma nealocata poate fi facuta disponibilă, având în vedere orice necesitaţi care apar pentru a sprijini finalizarea activităţilor finanţate de Comisie privind montarea unui sistem secundar special de oprire (DSS) la unitatea 2 a CNEI.Proiectul DSS este implementat în prezent prin următoarele trei proiecte finanţate din fonduri Phare: (1) Montarea DSS – contractul principal, al cărui beneficiar este CNEI; (2) Susţinerea conducerii CNEI pentru implementarea DSS şi (3) susţinerea TSO pentru VATESI în vederea analizarii şi autorizării DSS. Se asteapta ca DSS să fie complet funcţionabil până în iulie 2004. Aceasta perioada este în principal acoperită de cele trei proiecte de mai sus. Deşi acest program este realist, montarea sistemului este extrem de complexa şi, prin urmare, nu poate fi exclus riscul apariţiei unei probleme încă neprevăzute care poate duce la întârzieri în implementare. Suma de 0,3 Meuro pentru cheltuieli neprevăzute urmează sa acopere orice risc ce ar putea pune în pericol implementarea completa a acestui sistem important.Polonia 5812.055812.05.01 Modernizarea schimbatorilor de căldură şi a schimbatorilor de ioni la reactorul de cercetare Maria, pentru a reduce posibilele scapari radioactive în mediuReactorul de cercetare MAria este un reactor tip piscina cu flux înalt (30 MWt), care funcţionează din 1974. Sistemul de răcire primar este conectat la circuitul secundar prin schimbatori de căldură verticali cu ţevi în forma de U. Datorită imbatranirii şi coroziunii, au loc scurgeri de la circuitul primar la circuitul secundar de 3-7 ori pe an, aceasta ducand, prin urmare, la scapari de radioactivitate în mediu, deoarece sistemul de filtrare (rasini schimbatoare de ioni) al circuitului secundar nu mai funcţionează. Proiectul consta, în primul rând, în modernizarea schimbatorilor de căldură (sursa de contaminare a circuitului secundar) şi, apoi, în reconfigurarea schimbatorilor de ioni (sursa de scapari de radioactivitate în mediu).România 5812.065812.06.01 Centrul de răspuns în caz de urgenta al organismului de reglementare din RomâniaPrezentul proiect urmăreşte consolidarea tehnica a capacităţii de pregătire în caz de urgenta a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) din România. Proiectul are doua componente: una care furnizează asistenţa sub forma de servicii, una de furnizare de echipamente.Componenta de servicii acoperă:> Identificarea şi evaluarea nivelului de dotare cu echipamente a centrului de răspuns în caz de urgenta> Instruirea personalului şi furnizarea de materiale de instruire pentru personalul nominalizat sa opereze central> Stabilirea unei strategii pentru dezvoltarea sprijinului TSO acordat centrului de răspuns, aceasta acoperind atât activitatea viitoare a TSO al CNCAN, cat şi a altor TSO din România.Componenta de furnizare de echipamente acoperă dotarea fizica a Centralul cu "hardware" de baza, identificat în prima parte a prezentului proiect şi cu software adecvat pentru a pune în funcţiune central, ca şi legăturile de comunicare necesare, cum ar fi conectari de mare viteza la Internet şi conectari la reţelele guvernamentale de transmitere a datelor.5812.06.02 Asistenţa tehnica pentru România în înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Deşeuri Radioactive (ANDRAD)La începutul anului 2003, a fost creata în România o agenţie naţionala pentru gestionarea deşeurilor radioactive (ANDRAD). Totuşi, aceasta organizaţie nu a fost încă dotată cu personal adecvat şi sarcinile şi rolul ei rămân neclare. De aceea, scopul proiectului este de a susţine ANDRAD, astfel încât aceasta agenţie sa devină, în cel mai scurt timp, o organizaţie comparabila cu alte agenţii de gestionare a deşeurilor radioactive existente în UE. Concret, proiectul va consta în îmbunătăţirea obiectivului şi responsabilităţilor ANDRAD în domeniul operarii instalaţiilor de depozitare a deşeurilor radioactive. De asemenea, va ajuta ANDRAD sa definească o strategie optima pentru gestionarea deşeurilor radioactive în România. Un element important al acestei strategii îl va reprezenta evaluarea instalaţiilor nucleare existente în România în domeniul gospodăririi deşeurilor radioactive, luând în considerare necesităţile actuale şi viitoare. Aceasta activitate va fi realizată prin implementarea studiilor de sistem, în principal, prezentul proiect va stabili bazele tehnice şi economice pentru identificarea viitoarelor proiecte de investiţii care pot fi finanţate din fonduri naţionale sau de comunitatea internationala. O parte a activităţii care trebuie desfăşurată o reprezintă şi proiectarea unui laborator de analizare a deşeurilor radioactive.Prezentul proiect va fi coordonat îndeaproape, cu suportul bilateral furnizat de Olanda în acest domeniu, în cursul anului 2004.5812.06.03 Modernizarea depozitului Baita Bihor pentru deşeuri radioactive instituţionale în RomâniaDin 1985, deşeurile radioactive instituţionale sunt depozitate la depozitul Baita Bihor, care consta în camere excavate într-o fosta galerie de mina. Acest depozit este localizat în partea de nord-vest a Muntilor Carpaţi. Exista deja 3 600 containere de deşeuri radioactive care au fost depozitate la Baita Bihor. Instalatia de depozitare nu a fost niciodată complet echipata. De aceea, operaţiile de depozitare nu sunt efectuate în conformitate cu cele mai bune practici din UE. În plus, se asteapta ca reechiparea completa şi modernizarea depozitului să fie destul de costisitoare, ţinând cont de lipsa unor Instalaţii, care afectează siguranţa în funcţionare a depozitului (ex: nici o clădire de primire şi depozitare pentru deşeurile care intra, sistemele electrice şi de ventilaţie existente invechite şi uzate, sistemul de drenare spart, sistem de protecţie fizica slab, etc.) Prin urmare, scopul proiectului este de a efectua o evaluare a situaţiei de la Baita Bihor, punându-se accent pe cele mai urgente, acţiuni care trebuie implementate. Pe baza acestei evaluări, vor fi procurate şi montate echipamente şi instrumentatie. Un alt obiectiv al proiectului este acela de a definitivă Raportul Preliminar de Analize de Securitate Nucleara care a fost initiat în cadrul unui proiect precedent în cadrul programului Phare 2002.5812.06.04 Caracterizarea deşeurilor radioactive la centrala nuclearo-electrica de la CernavodaÎn prezent, deşeurile radioactive produse pe perioada funcţionarii centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda sunt depozitate în containere şi piscine, în vederea tratarii şi condiţionarii ulterioare. Lipseşte criteriul de selectare a celor mai adecvate tehnologii de tratare şi condiţionare, deoarece nu s-a stabilit o strategie naţionala pentru deşeurile radioactive rezultate din operarea CNE (vezi proiectul 5812.06.02). Totuşi, elaborarea oricărei strategii înseamnă, mai întâi, caracterizarea, din punct de vedere radiologie, a deşeurilor radioactive rezultate din operare, în prezent, organizaţia care operează centrala, SNN, nu are nici capacitatea tehnica, nici echipamentele necesare pentru a face aceasta. Proiectul va sprijini SNN în primul rând prin asistenţa tehnica pentru a îl familiariza cu metodologiile de caracterizare practicate în UE. În al doilea rând, SNN va primi, de asemenea, echipamente de măsura şi instrumentatie adecvate.În mod excepţional, prezentul proiect va sprijini un operator din sectorul privat, deoarece nu se poate aştepta ca acesta sa finanteze problemele legate de gestionarea deşeurilor radioactive la nivelul sau actual de venituri, care este determinat de nivelul scăzut al preţului electricitatii, fixat de guvernul României şi care nu este la nivelul pieţei.Slovacia 5812.075812.07.01 Suport tehnic pentru Republica Slovaca în înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Depozitarea Deşeurilor RadioactiveObiectivul principal al proiectului este de a îmbunătăţi managementul deşeurilor radioactive în Slovacia, prin înfiinţarea unei agenţii naţionale cu statut legal, scop şi resurse financiare comparabile cu cele ale agentiilor similare existente în UE. Proiectul va consta în definirea unei angajari clare a responsabilităţilor noii agenţii, în special pentru operaţiile de depozitare. Va contribui, de asemenea, la stabilirea unui mecanism financiar pentru noua agenţie, ca şi a unei strategii de comunicare cu publicul (ex: gradul de implicare a publicului în procesul de luare a deciziilor în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor radioactive). De asemenea, proiectul va consta în selectarea, procurarea şi instalarea echipamentului, care va permite noii agenţii să facă verificări prin sondaj privind conformitatea pachetelor de deşeuri cu criteriile de acceptare pentru depozitare de la Mochovce. În final, proiectul include livrarea de software şi organizarea de cursuri de instruire pentru a îi familiariza personalul noii agenţii cu evaluarea de securitate nucleara a depozitelor de deşeuri radioactive. Merita a fi menţionat ca prezentul proiect va fi derulat simultan cu crearea noii agenţii.Slovenia 5812.085812.08.01 Asistenţa în elaborarea proiectului de conceptie pentru depozitul de deşeuri slab şi mediu active din SloveniaAgenţia Slovena pentru Managementul Deşeurilor Radioactive (ARAO) este în prezent în proces de identificare a cinci amplasamente potenţiale pentru construirea unui depozit de deşeuri radioactive de viaţa scurta (în special deşeuri radioactive provenite din operarea CNE Krsko). Criteriul de acceptare pentru depozitare va fi definit pe baza caracteristicilor fiecăruia dintre aceste amplasamente. Până în 2005, va fi luată o decizie finala şi va fi ales unul din cele cinci amplasamente.Până în prezent, datorită lipsei de spaţiu, CNE Krsko îşi proceseaza deşeurile radioactive folosind tehnologii care nu permit factori de reducere mari (incinerare, uscarea rasinilor uzate schimbatoare de ioni şi concentrate de evaporare). Operaţiile de prelucrare se realizează, de mai multti ani, în ciuda absentei oricărui criteriu de depozitare. Prezentul proiect v$ acorda sprijin pentru concordanta caracteristicilor actuale al deşeurilor radioactive provenite de la CNE Krsko cu viitoarele criterii de acceptare privind fiecare din cele cinci amplasamente potenţiale identificate. Proiectul va sprijini ARAO în selectarea amplasamentului şi proiectarea viitorului depozit sloven pentru deşeuri radioactive de viaţa scurta.1.3. Fise de proiectFişele de proiect conţin detalii cu privire la conţinutul acţiunilor menţionate în continuare (vezi Anexa 1).1.4. Presupuneri şi riscuriProgramul presupune ca ţările beneficiare îşi vor menţine eforturile de a asigura un nivel înalt al securităţii nucleare şi de a implementa recomandările din Raportul Consiliului privind securitatea nucleara în contextul extinderii, din iunie 2001. Raportul de evaluare "peer-review", elaborat de Grupul de lucru al Consiliului pe probleme de energie atomica şi de Grupul de lucru ad-hoc din domeniul securităţii nucleare, la 5 iunie 2002, a relevat ca ţările candidate sunt clar angajate sa îndeplinească recomandările cuprinse în Raportul Consiliului, atât pentru centralele nuclearo-electrice, cat şi pentru alte tipuri de instalaţii. Raportul a notat, de asemenea, ca toate ţările candidate au acceptat recomandările. Prezentul program presupune ca ţările beneficiare vor continua, de asemenea, sa acorde suficienta atenţie şi să depună un efort adecvat pentru implementarea proiectelor care au beneficiat de asistenţa – unde şi când este cazul – în cadrul EDIS, în perioada de după aderare.Deoarece nu sunt riscuri identificabile inerente pentru activităţile care trebuie desfăşurate în cadrul diferitelor proiecte, un risc general al programului este acela ca asistenţa continua în domeniul securităţii nucleare implica pericolul de a crea dependenta pentru beneficiar. O atenţie specială trebuie acordată modului în care organizaţia beneficiara va susţine rezultatele proiectelor. În cazul asistenţei furnizate organismelor de reglementare, este necesar să se pună accent pe valoarea transferului de tehnologii către beneficiar şi pe evitarea înlocuirii funcţiilor din sfera de responsabilitate a organizaţiei beneficiare, prin activităţile contractorului.1.5. CondiţionalitatiLansarea efectivă a unora dintre proiectele prezentate anterior este supusă unor condiţii speciale care sunt descrise, mai detaliat, în fişele de proiect respective, în special, proiectele 5812.02.01 şi 5812.02.02 nu pot fi contractate înainte de livrarea, către Institutul de Cercetare Nucleara (Rez, Republica Ceha), a componentelor rezultate din dezasamblarea CNE Greifswald (asa cum este prevăzut în proiectul Phare 2001, CZ 01.14.01) şi desfăşurarea seminarului internaţional prevăzut în proiectul Phare 2001, respectiv CZ 01.14.02. Încheierea acestor proiecte trebuie să aibă loc nu mai târziu de luna noiembrie 2004.2. Buget (Euro)

3. ARANJAMENTE DE IMPLEMENTAREPrezenta propunere de finanţare este pentru un program orizontal. Proiectele vor fi implementate prin intermediul structurilor programului Phare naţional. Prezenta propunere de finanţare va fi împărţită între tari, obtinandu-se opt Memorandumuri de finanţare, conform tabelului anterior.În conformitate cu ghidurile Phare din 1999 şi cu ghidurile revizuite din 2002, toate proiectele de investiţii cu sprijin Phare trebuie să primească cofinantare din fondurile publice naţionale.Contribuţia comunitara poate fi de până la 75% din valoarea totală*2).Cofinantarea pentru proiectele de dezvoltare instituţională este furnizată de beneficiar care suporta costurile privind infrastructura şi implementarea operationala, finantand resursele umane şi alte resurse necesare pentru absorbtia efectivă şi eficienta a asistenţei Phare.Prevederile privind finanţarea comuna sau în paralel sunt conţinute în paragrafele referitoare la buget din fişele de proiect individuale. Nivelul de finanţare pe proiect este indicat la punctul 5, Buget, din propunerea de proiect.3.1. Implementareaa) Managementul financiar şi de proiect de către ţara candidata … Programul va fi condus în conformitate cu procedurile sistemului de implementare descentralizat extins Phare (EDIS) asa cum este prevăzut în Decizia de Acreditare EDIS şi în Acordul privind implementarea EDIS* (Acordul de Implementare EDIS; EIA), încheiat între fiecare ţara şi Comisie*3). Înainte de încheierea Acordului menţionat, implementarea se va face, în mod excepţional, conform procedurilor sistemului de implementare descentralizata Phare (DIS)*4). Descentralizarea extinsă se va aplica, totuşi, cel târziu de la data aderării.–––*2) Taxele nu reprezintă un element eligibil pentru cofinantare*titlu de lucru !*titlu de lucru !*3) În conformitate cu regulile stabilite în Reglementarea Consiliului 1605/2002 (Reglementare Financiară), în special art. 164 din Reglementarea Comisiei 2342/2002 (Reguli de Implementare ale Regulamentului Financiar) şi anexa Reglementării Consiliului 1266/1999*4) În conformitate cu regulile stabilite în Reglementarea Consiliului 1605/2002 (Regulamentul Financiar), Reglementarea Comisiei 2342/2002 Reguli de Implementare ale Regulamentului Financiar) şi anexa Reglementării Consiliului 1266/1999*titlu de lucru !Coordonatorul naţional al asistenţei de pre-aderare (NAC) pentru fiecare din cele opt tari (vezi tabelul anterior) va avea responsabilitatea generală de a monitoriza programele Phare. Responsabilul Naţional Autorizat (NAO) şi Responsabilii de Program Autorizaţi (PAO) vor asigura ca programele să fie implementate în conformitate cu procedurile stabilite în Acordul de Implementare EDIS* şi/sau în Manualul DIS, precum şi cu alte instrucţiuni ale Comisiei şi ca toate contractele necesare pentru implementarea Memorandumului de Finanţare să fie acordate în conformitate cu procedurile şi documentele standard definite şi cel mai recent publicate de către Comisia Europeană, pentru implementarea acţiunilor externe.NAC şi NAO vor fi împreună responsabile pentru coordonarea dintre PHARE (incluzând PHARE CBC), ISPA şi SAPARD precum şi Fondurile structurale şi de coeziune.Fondul Naţional (NF) din ministerul ţărilor respective, condus de NAO, va supraveghea managementul financiar al programului şi va fi responsabil pentru raportarea în faţa Comisiei Europene. NAO va deţine în întregime responsabilităţile în ceea ce priveşte managementul financiar a fondurilor PHARE. Acesta va trebui să se asigure ca sunt respectate regulile, reglementările şi procedurile PHARE care au legătură cu procurarea, raportarea şi managementul financiar, ca şi regulile de întrajutorare a statelor comunităţii, şi ca funcţionează un sistem de raportare şi de informare asupra proiectelor. Aceasta include responsabilitatea pentru raportarea tuturor cazurilor suspecte şi actuale de frauda şi de abatere. NAO va deţine întreaga responsabilitate contabila în ceea ce priveşte fondurile PHARE ale programului până la închiderea acestuia.Fondul Naţional (NF) în fiecare dintre ţările respective este reprezentat de următoarele instituţii:Bulgaria – Ministerul de FinanţeRepublica Ceha – Ministerul de FinanţeLetonia – Ministerul de FinanţeLituania – Ministerul de FinanţePolonia – Ministerul de FinanţeRomânia – Ministerul de FinanţeSlovacia – Ministerul de FinanţeSlovenia – Ministerul de FinanţeTermenul limita pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul limita a programării.Toate contractele pentru ţările candidate trebuie să încheiate până la data de 30 noiembrie 2005.Derularea tuturor contractelor pentru ţările candidate trebuie finalizată până la 30 noiembrie 2006.În conformitate cu art. 33(3) al Acordului de Aderare nu se permite pentru ţările candidate nici o extensie a perioadei de contractare. Pentru Bulgaria şi România, propozitia 2 din art. 166 (2), este aplicabilă în totalitate.Procedurile de verificare a conturilor şi recuperare a fondurilorSe va folosi o procedură de verificare a conturilor conform art. 53, alin. 5 al Regulamentului financiar*5) şi art. 42 al Regulilor de Implementare ale Regulamentului financiar*6).Orice abatere dovedită sau frauda descoperită în orice moment din timpul implementarii programului va conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.–––*5) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002*6) Regulamentul Consiliului 2342/2002 din 23 decembrie 2002Dacă implementarea măsurilor nu justifica parţial sau în totalitate asistenţa acordată, Comisia va realiza o examinare adecvată a cazului, solicitând în special tarii beneficiare sa transmită comentariile într-o perioadă specificată de timp şi sa corecteze orice abatere.Urmare a examinării la care se face referire în alineatul anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţa în ceea ce priveşte măsurile implicate, dacă examinarea releva abateri, o combinaţie incorectă de fonduri sau o neconcordanta cu una din condiţiile memorandului de finanţare şi, în special, orice modificare importanţa care afectează natura sau condiţiile implementarii măsurii pentru care aprobarea Comisiei nu a fost primită. Orice reducere sau anulare a asistenţei conduce la recuperarea sumelor plătite.Atunci când Comisia considera ca o abatere nu a fost corectată sau ca întreaga activitate sau o parte din ea nu justifica întreaga asistenţa acordată sau a o parte din aceasta. Comisia trebuie să realizeze o examinare corespunzătoare a situaţiei şi să solicite tarii beneficiare sa transmită comentariile într-o perioadă specificată de timp. După examinare, dacă ţara beneficiara nu ia măsuri corective, Comisia poate:(a) sa reducă sau sa anuleze orice avans;(b) sa anuleze total sau parţial asistenţa acordată măsurii.Comisia trebuie să determine dimensiunea corectiei luând în considerare natura abaterii şi mărimea oricărei deficiente a sistemelor de management şi control.Comisia va recupera orice fond neutilizat la data expirării programului. O declaraţie finala scrisă susţinută de o documentaţie va fi emisă de către NAO în termen de doua luni de la efectuarea tuturor plăţilor, specificându-se suma totală contractată şi plătită. De asemenea va trebui inclusă o înţelegere bancară finala care să arate bilanţurile existente în NF/IA/CFCU.Fără a tine seama de recuperarea fondurilor neutilizate şi neeligibile după expirarea Memorandului de Finanţare, poate fi emis un ordin complementar de recuperare după efectuarea auditului final a siguranţei şi consistentei contractelor şi a plăţilor, precum şi a conformitatii acestora cu prevederile Memorandului de Finanţare, luându-se în considerare opinia independenta a auditului final.Responsabilul naţional de autorizare va asigura rambursarea oricărui fond neutilizat sau a oricărei sume plătite în mod greşit, în timp de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă NAO nu restituie suma datorată Comunităţii, ţara beneficiara va rambursa această sumă Comisiei. Dobânda la suma plăţilor aflate în întârziere va fi adăugată la sumele neplătite aplicându-se regulile specificate în Regulamentul financiar care guvernează Bugetul Comunităţii.Fluxuri financiareComisia va transfera fondurile către NF în conformitate cu Memorandul de Înţelegere semnat între Comisie şi ţările relevante în decembrie 1998. Fondurile vor fi transferate urmare a solicitării NAO într-un cont bancar special, în Euro, care va fi deschis şi gestionat de NF la Banca centrala (sau "la o banca agreată anterior cu Comisia").a) Transferul fondurilor către Fondul Naţional: … Un prim transfer de până la 20% din fondurile gestionate local, reprezentând prefinantarea va fi trimis către NF după semnarea memorandumului de Finanţare şi a Acordurilor de finanţare (FASs) dintre NF şi Agenţiile de implementare (IAS)/Oficiul de Plati şi Contractare Phare (CFCU). Trebuie de asemenea îndeplinite prevederile referitoare la NF, din articolele 2 şi 13 ale Memorandumului de înţelegere, în plus, NAO trebuie să supună spre aprobare Comisiei nominalizarea responsabililor de program autorizaţi (PAOs) şi o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul de informaţii dintre NF şi IA/CFCU şi modul de realizare a plăţilor.Se vor realiza doua transferuri ulterioare, de până la 30% fiecare, dintre fondurile aferente managementului local. Al doilea transfer va fi pus în mişcare atunci când 5% din buget a fost plătit de către lAs şi CFCU. Al treilea transfer va fi cerat când 35% din bugetul total în vigoare a fost plătit. Al patrulea transfer va fi realizat când 70% din bugetul total în vigoare este plătit şi când toate cheltuielile au fost efectuate (de exemplu, contractate în totalitate). Nu mai târziu de 2 luni după ce toate plăţile au fost efectuate, Fondul Naţional va transmite o declaraţie finala de cheltuieli, care va pune în mişcare operaţiile de bilanţ a tuturor transferurilor faţă de cheltuielile finale şi verificate, care în acest moment va fi egal cu plăţile făcute (închiderea cheltuielilor).În mod excepţional, NAO poate solicita plata unui procent mai mare decât cel menţionat anterior, în conformitate cu procedurile stabilite în Memorandul de înţelegere menţionat. Exceptând o autorizaţie prealabilă şi expresă din partea Comisiei (sediul central), nici o plata intermediara nu poate fi efectuată dacă punctele de punere în mişcare menţionate mai sus nu au fost respectate.b) Transferul fondurilor către Agenţiile de implementare: … Fondul Naţional va transfera fondurile către Agenţia de Implementare desemnată în fiecare ţara, inclusiv Oficiul de Plati şi Contractare Phare (CFCU), în conformitate cu Acordurile financiare (AFs) încheiate între NFs şi IAs/CFCU, dacă este cazul. Conturile bancare pentru subprograme vor fi deschise în numele Agenţiei de Implementare/CFCU responsabile cu administrarea financiară a subprogramului, în conformitate cu art, 13 referitor la stabilirea Fondului Naţional, din Memorandumul de Înţelegere.Sub DIS, fiecare AF individual va fi aprobat în avans de către Comisia Europeană. În cazurile în care FN este el însuşi un agent plătitor pentru CFCU/Agenţia de Implementare, nu se va face nici un transfer de fonduri de la FN la CFCU/Agenţia de Implementare. CFCU şi IAs trebuie conduse fiecare de către un responsabil de program autorizat (PAO) nominalizat de NAO după consultare cu NAC. PAO va fi responsabil pentru toate activităţile realizate CFCU/IA.Pentru acele contracte cu fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie, totalitatea fondurilor aferente acestor contracte, asa cum sunt calculate de PAO şi stabilite de Comisie, va fi plătită către Agenţia de Implementare înainte de închiderea oficială a programului. Agenţia de Implementare îşi asuma întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până când plata finala va fi efectuată şi pentru garantarea ca aceste fonduri vor fi folosite numai pentru a efectua plati asociate clauzelor de reţinere.Agenţia de Implementare îşi asuma în plus întreaga responsabilitate faţă de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor asociate clauzelor de reţinere. Fondurile neplătite contractorilor după ce plăţile finale au fost stabilite vor fi rambursate Comisiei. O imagine de ansamblu asupra utilizării fondurilor depozitate în conturile de garanţie – şi în special a plăţilor efectuate din acestea – şi a creşterii dobânzilor va fi anual prevăzută de NAO pentru Comisie.DobândaÎn principiu, toate conturile bancare vor fi producătoare de dobânda. Dobânzile vor fi raportate Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide astfel, pe baza dispoziţiei de la NAO, dobânda va fi reinvestita în Program.Agenţiile de Implementare vor fi responsabile pentru subprograme, după cum urmează:Bulgaria:OPCPRepublica Ceha:OPCPLetonia:OPCP, Ministerul de FinanţeLituania:CPMA, Ministerul de FinanţePolonia:OPCPRomânia:OPCP, Ministerul de FinanţareSlovacia:OPCPSlovenia;OPCPNAO şi PAO vor asigura ca toate contractele vor fi pregătite în conformitate cu procedurile stabilite în manualul DIS.Evaluarea impactului asupra mediului şi conservarea naturiiProcedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, asa cum au fost stabilite de directiva EIA*7) sunt pe deplin aplicabile pentru proiectele de investiţii sub egida PHARE. Dacă directiva EIA nu a fost încă în întregime transpusa, procedurile vor trebui să fie similare celor stabilite în directiva mai sus menţionată. Dacă un proiect nu ar corespunde cu obiectivele din anexa I sau anexa II a directivei EIA, trebuie să fie demonstrata*8) îndeplinirea procedurii EIA.Dacă un proiect poate afecta amplasamente importante din punct de vedere al conservării naturii, o evaluare adecvată în conformitate cu art. 6 a Directivei pentru habitaturi*9) trebuie să fie demonstrata*10).Toate proiectele de investiţii trebuie realizate în conformitate cu legislaţia Comunitara relevanta din domeniul mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice privind conformitatea cu legislaţia UE relevanta din domeniul mediului, în conformitate cu tipul de activitate efectuat în cadrul fiecărui proiect de investiţii.4. MONITORIZARE ŞI EVALUAREImplementarea proiectului din cadrul acestui program va fi monitorizata prin intermediul Comitetul Mixt de Monitorizare (JMC). JMC va include NAO, NAC şi Comisia. JMC se va intalni cel puţin o dată pe an pentru a analiza toate programele cu finanţare PHARE în scopul de evalua progresul lor în vederea atingerii obiectivelor stabilite în FM şi în Parteneriatul de Aderare. JMC poate recomanda o modificare a prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE. În plus, JMC va analiza, o dată pe an, progresul programelor de asistenţa de preaderare cu fonduri UE (PHARE, ISPA şi SAPARD).În ceea ce priveşte programul PHARE, JMC va fi asistat de Subcomitetul de Monitorizare Sectorial (SMSC) care va include NAC, PAO şi Agenţia de Implementare (şi CFCU, dacă este cazul) şi Serviciile Comisiei. SMSC va analiza în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele şi contractele sale, convocate de JMC în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector va fi condus de un SMSC, pe baza rapoartelor curente de monitorizare redactate de Agenţia de Implementare, şi pe baza evaluărilor intermediare efectuate de evaluatorii independenţi. SMSC va da intaietate recomandărilor privind aspectele de management şi proiectare, asigurându-se ca acestea au fost puse în aplicare. SMSC va raporta către JMC, căruia îi va transmite rapoarte generale, detaliate privind toate programele cu finanţare PHARE.Serviciile Comisiei se vor asigura ca o evaluare ulterioară va fi efectuată după încheierea Programului.5. MĂSURI DE AUDIT ŞI MĂSURI ANTIFRAUDAa) Luate de către ţările candidate … În fiecare an, un plan de audit şi un rezumat al constatărilor făcute de audit vor fi trimise Comisiei. Raporturile de audit vor fi la dispoziţia Comisiei.Autoritatea competenţa naţionala de control financiar pentru implementarea programului va efectua un control financiar corespunzător.–––*7) DIR 85/337/EEC ;OJ L 175/40; 5.7.1985; amendata prin DIR 97/11/EEC ; OJ L 73/5; 14.3.1997*8) în anexa EIA în ceea ce priveşte fisei de proiect corespunzătoare*9) DIR 92/43/EEC ; OJ 206/7; 22.7.1992*10) În anexa Consevarii naturii pentru fişa de proiect de investiţii corespunzătoareUrmare a controalelor naţionale şi Comunitare, ţările beneficiare vor asigura investigarea şi tratarea cazurilor suspecte şi actuale de frauda şi abatere, în mod satisfăcător.Abatere înseamnă orice încălcare a prevederilor legislaţiei comunitare, a Memorandului de Finanţare sau a contractelor care rezultă dintr-un act sau o omisiune a unui operator economic, care are, sau ar avea, efectul unei prejudicieri a bugetului general al Comunităţilor sau bugetelor administrate de acestea, fie prin reducerea, fie prin pierderea veniturilor provenite din propriile resurse colectate direct în numele Comunităţii, sau printr-o componenta nejustificată a cheltuielilor.Frauda înseamnă orice act sau omisiune intenţionate referitoare la:(i) utilizarea sau prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte sau incomplete, care are drept efect delapidarea sau reţinerea ilegala a fondurilor de la bugetul general al Comunităţilor Europene sau de la bugetele gestionate de, sau în numele, Comunităţilor Europene.(îi) nedivulgarea informatiei în ceea ce priveşte încălcarea obligaţiilor specifice având acelaşi efect,(iii) utilizarea ilegala a fondurilor respective în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate.Autorităţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare similar cu cel prevăzut în Regulamentul Comisiei 1681/94*15).–––*15) OJ L 178; 12.7.94; p.43-46În particular, toate cazurile suspecte sau actuale de frauda şi abatere, precum şi toate măsurile luate de către autorităţile naţionale trebuie raportate fără întârziere serviciilor Comisiei. Dacă nu existe nici un caz suspect sau actual de frauda şi abatere, de raportat, sara beneficiara va informa Comisia în termen de 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru.b) De către Comisie … Toate memorandumurile de finanţare precum şi contractele rezultate sunt subiectul supravegherii şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv al Oficiului European Anti Frauda) şi auditurilor organizate de Curtea de Auditori. Aceasta include verificări la faţa locului şi, atâta timp cat Sistemul de Implementare Descentralizat Extins nu este încă aplicabil Agentiilor de Implementare din ţările candidate implicate, măsurile precum verificarea "ex-ante" a ofertei şi contractării sunt realizate de către Delegaţia Comisiei Europene în ţara candidata implicata.În scopul asigurării protecţiei eficiente a intereselor financiare ale Comunităţii, Comisia poate realiza verificări la faţa locului şi inspecţii, în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (Euratom, CE) nr. 2185/96.Conturile şi operaţiunile Fondului Naţional şi, după caz, al Oficiului de Plati şi Contractare Phare şi ale tuturor Agentiilor de Implementare pot fi verificate la solicitarea Comisiei de către un auditor extern angajat de către Comisie fără a prejudicia responsabilităţile Comisiei şi ale Curţii de Auditori a Uniunii Europene, asa cum se face referire în "Condiţiile generale referitoare la Memorandumul de Finanţare" anexat la Acordul Cadru.6. TRANSPARENTA/PUBLICITATEResponsabilul de program autorizat va trebui să asigure ca sunt luate toate măsurile necesare în vederea asigurării publicităţii corespunzătoare a tuturor activităţilor finanţate în cadrul acestui program. Aceasta se va realiza în strânsă legătură cu Delegaţia Comisiei Europene. Detalii suplimentare sunt prezentate în Anexa Transparenta/ Publicitate.7. CONDIŢII SPECIALEÎn situaţia în care angajamentele asumate nu sunt îndeplinite din motive ce aparţin controlului Guvernului, Comisia poate, la dorinţa sa, sa revizuiasca programul în scopul de a anula toate sau o parte din el şi/sau de a realoca fondurile neutilizate în alte scopuri, în concordanta cu obiectivele programului PHARE. + 
Anexa DINFORMAŢII ŞI PUBLICITATE PENTRU PROGRAMELE PHARE, ISPA ŞI SAPARD ALE COMUNITĂŢII EUROPENE1. Scop şi obiectiveInformaţiile şi măsurile de publicitate privind asistenţa Comisiei Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor Uniunii Europene, precum şi creării unei imagini consistente privind măsurile respective în toate ţările beneficiare, Informaţiile şi publicitatea privesc activităţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE.2. Principii generaleResponsabilul de program autorizat (PAO) care se ocupa de implementarea memorandumurilor de finanţare şi a altor forme de asistenţa va coordona publicitatea la faţa locului. Publicitatea se va desfăşura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra măsurilor luate în acest scop.Autorităţile naţionale şi regionale competente vor lua toate măsurile administrative corespunzătoare în scopul de a asigura aplicarea efectivă a acestor prevederi şi de a colabora cu delegatiile Comisiei Europene la faţa locului.Informaţiile şi măsurile publicitare descrise mai jos se bazează pe prevederile regulamentelor şi deciziilor care se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:– Regulamentul 1159/2000, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 130/30 din 31 mai 2000;– Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.Prevederi specifice cu privire la programul ISPA sunt incluse în:– Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 182/58Informaţiile şi măsurile publicitare trebuie să fie conforme cu prevederile regulamentelor şi deciziilor mai sus menţionate. Un manual privind conformitatea este pus la dispoziţia autorităţilor naţionale, regionale şi locale de către delegaţia Comisiei Europene în ţara respectiva.3. Informaţiile şi publicitatea privind programele PHAREInformaţiile şi publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegaţia Comisiei, pe durata Memorandumului de Finanţare, şi vor privi atât programele, cat şi alte forme de asistenţa.Costurile informării şi publicităţii privind proiectele individuale vor fi suportate din bugetul alocat proiectelor respective.În cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica măsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):(a) Autorităţile competente din ţara beneficiara trebuie să publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţa în forma cea mai potrivita. Ele trebuie să asigure ca aceste documente sunt distribuite corespunzător şi trebuie ţinute la dispoziţia părţilor interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea corespunzătoare a informaţiilor şi materialelor publicitare produse, pe întreg teritoriul tarii beneficiare.(b) Măsurile de informare şi publicitate la faţa locului vor include următoarele:(i) În cazul investiţiilor de infrastructura, ale căror costuri sunt mai mari de 1 milion de euro:– panouri ridicate în zonele specifice, care se amplaseaza în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în regulamentul şi decizia menţionate la alin. (2) de mai sus, precum şi în specificaţiile tehnice din manualul care trebuie furnizat de către Delegaţia CE din ţara respectiva– plăci comemorative permanente pentru infrastructuri accesibile marelui public, care se amplaseaza în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în regulamentul şi decizia menţionate la alin. (2) de mai sus, precum şi în specificaţiile tehnice din manualul care trebuie furnizat de către Delegaţia CE din ţara respectiva.(îi) În cazul investiţiilor în producţie, acţiuni de dezvoltare a potenţialului local şi toate celelalte acţiuni care beneficiază de asistenţa financiară prin fonduri Phare, ISPA sau SAPARD:– acţiuni prin care să se informeze posibilii beneficiari şi publicul despre asistenţa Phare, ISPA sau SAPARD, în conformitate cu dispoziţiile menţionate în alin. (3) lit. (b) pct. (i) de mai sus.– acţiuni care vizează solicitanţii pentru fonduri publice, finanţate parţial de către Phare, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii pe formularele care trebuie completate de către candidaţii respectivi, care să precizeze ca o parte din finanţare este acordată de către UE, în mod specific prin programele Phare, ISPA sau SAPARD, în conformitate cu dispoziţiile menţionate mai sus.4. Transparenta asistenţei U.E. în cercurile de afaceri şi printre potentialii beneficiari şi publicul larg4.1. Mediile de afaceriMediile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil în asistenţa care le priveşte în mod direct.Autorităţile responsabile pentru implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor corespunzătoare de difuzare a informaţiilor către posibilii beneficiari, în particular întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri). Acestea ar trebui sa includă o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.4.2. Alţi posibili beneficiariAutorităţile responsabile pentru implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor corespunzătoare de difuzare a informaţiilor către toate persoanelor care beneficiază sau ar putea beneficia de acţiuni de instruire, ocupare a forţei de muncă sau dezvoltare a resurselor umane, în acest scop, acestea vor asigura cooperarea instituţiilor de pregătire implicate în ocuparea forţei de muncă, societăţilor comerciale şi a grupurilor de societăţi, a centrelor de pregătire şi a organizaţiilor neguvernamentale.FormulareleFormularele emise de către autorităţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, depunerea candidaturii pentru şi acordarea asistenţei destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte persoane eligibile pentru asemenea asistenţa, vor indica faptul ca ajutorai financiar este furnizat de către UE, şi în mod specific de Programele Phare, ISPA sau SAPARD. în notificarea privind ajutorai trimisa beneficiarilor se va preciza suma sau procentajul din cadrul asistenţei finanţate din programul în cauza. Dacă astfel de documente poarta emblema naţionala sau regionala, pe ele va fi înscrisă şi sigla UE de aceeaşi dimensiune.4.3. Publicul larg Mass-mediaAutorităţile competente vor informa mass-media în cel mai adecvat mod despre acţiunile cofinantate de UE, în particular PHARE, ISPA sau SAPARD. Participarea acestor organisme va fi reflectată corect în aceasta informare.În acest scop, lansarea operaţiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii lor vor face obiectul unor măsuri de informare, în special când este vorba de mass-media regionala (presa, radio şi televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara.Principiile menţionate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presa sau de publicitate.Acţiuni informativeOrganizatorii acţiunilor informative, cum ar fi: conferinţe, seminalii, târguri şi expoziţii legate de implementarea operaţiunilor parţial finanţate prin programe PHARE, ISPA sau SAPARD, vor urmări să facă explicita participarea UE în cadrul acestor acţiuni. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile UE în sălile de conferinţe şi însemnul UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara trebuie să îşi dea concursul, dacă este necesar, în pregătirea şi implementarea unor astfel de acţiuni.Materiale informativePublicaţiile (ca de exemplu broşuri şi pliante) referitoare la programe sau măsuri similare finanţate ori cofinantate prin PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie să conţină pe prima pagina o indicaţie clara a participării UE, precum şi însemnul UE alături de stema regionala sau naţionala.Când astfel de publicaţii includ o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana răspunzătoare din ţara beneficiara, şi din partea Comisiei, de către delegatul acesteia, astfel ca participarea UE să fie cat se poate de clara.Astfel de publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale răspunzătoare cu informarea părţilor interesate.Principiile menţionate mai sus se aplică de asemenea şi materialelor audiovizuale.5. Prevederi speciale privind panourile de afişa], posterele şi plăcile comemorativePentru a asigura vizibilitatea măsurilor finanţate parţial prin programele PHARE, ISPA sau SAP ARD, ţările beneficiare se vor asigura ca sunt respectate următoarele măsuri de informare şi publicitate:Panouri de afisajPanourile de afisaj furnizand informaţii asupra participării UE la finanţarea investiţiei trebuie amplasate acolo unde se derulează proiecte, în care participarea UE atinge 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autorităţile naţionale sau regionale competente nu ridica un panou indicând propria lor implicare în finanţarea proiectului respectiv, asistenţa UE trebuie totuşi menţionată pe un panou special. Panourile de afisaj trebuie dimensionate în concordanta cu mărimea operaţiunii (luând în considerare suma cofinantata de UE) şi trebuie să fie pregătite în conformitate cu instrucţiunile ce se găsesc în manualul tehnic care se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.Panourile de afisaj nu trebuie demontate mai devreme de 6 luni după terminarea respectivului proiect, ele fiind înlocuite, acolo unde este posibil, printr-o placa comemorativa, conform specificatiilor din manualul tehnic la care se face referire mai sus.Plăci comemorativeÎn locurile accesibile publicului larg trebuie plasate plăci comemorative permanente (ca de pilda în sălile de congrese, aeroporturi, staţii etc.). Pe lângă sigla UE, astfel de plăci trebuie să menţioneze partea de finanţare UE, precum şi programul respectiv (PHARE, ISPA sau SAPARD).Acolo unde autoritatea naţionala, regionala sau locală, ori un alt beneficiar final decide sa ridice un panou de afisaj, sa plaseze o placa comemorativa, sa afiseze un poster sau sa ia orice alta măsura pentru a furniza informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de asemenea indicată.6. Prevederi finaleAutorităţile naţionale, regionale sau locale pot, în orice împrejurare, sa ia măsuri suplimentare, dacă le considera necesare. Ele trebuie să se consulte cu delegaţia Comisiei Europene şi sa o informeze asupra iniţiativelor luate, astfel încât delegaţia CE să poată participa în mod corespunzător la realizarea lor.Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia prin intermediul delegatiilor sale locale, va acorda asistenţa tehnica sub forma îndrumării privind cerinţele de proiectare, dacă este cazul. Se va realiza, în format electronic, un manual, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate de proiectare şi va fi disponibil la cerere.–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește