MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 4 decembrie 2001

dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Ungaria – RO 0102,



Notă …
*) Traducere.Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,au convenit următoarele:Măsura la care se face referire la art. 1 va fi executată şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, în conformitate cu prevederile stabilite în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura la care se face referire la art. 1 este stabilit în Condiţiile generale anexate la acordul-cadru încheiat între Comisie şi Beneficiar şi este completat cu prevederile prezentului memorandum şi Prevederile speciale anexate la acesta. + 
Articolul 1Natura şi obiectulCa parte a programului sau de sprijin, Comunitatea va contribui, prin alocare de fonduri, la finanţarea următoarei măsuri:Numărul programului: RO 0102Titlul: Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre România şi UngariaDurata: până la 30 noiembrie 2003 + 
Articolul 2Angajamentul ComunităţiiContribuţia financiară a Comunităţii este fixată la maximum 5 milioane euro, denumita în continuare finanţare nerambursabilă CE. + 
Articolul 3Durata şi expirarePentru prezenta măsura finanţarea nerambursabilă CE este disponibilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2003, făcând obiectul reglementărilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Fondurile din finanţarea nerambursabilă CE care nu au fost contractate până la această dată vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plăţilor din cadrul finanţării nerambursabile CE este 30 noiembrie 2004, cu excepţia proiectului RO 0102.02 "Protejarea şi dezvoltarea luncii raului Mures", unde termenul final pentru efectuarea plăţilor este 30 noiembrie 2005. Toate plăţile trebuie efectuate până la expirarea termenului limita. Totuşi Comisia poate, în circumstanţe excepţionale, sa acorde o prelungire a perioadei de contractare sau a perioadei de efectuare a plăţilor, dacă aceasta este cerută în timp util şi justificată în mod adecvat de către Beneficiar. Prezentul memorandum va inceta la data expirării perioadei de finanţare nerambursabilă CE. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei. + 
Articolul 4AdreseCorespondenta referitoare la executarea măsurii, având menţionate numărul şi titlul măsurii, va fi trimisa la următoarele adrese:Pentru Comunitate:──────────────────Delegaţia Comisiei Europene în RomâniaBd Primaverii nr. 48a71297 BucureştiRomâniaTelefon: (+40-1) 203 54 00Fax: (+40-1) 230 24 53Pentru Beneficiar:───────────────────Guvernul RomânieiMinisterul Integrării EuropeneStr. Apolodor nr. 17, sectorul 5BucureştiRomâniaTelefon: (+40-1) 301 15 06Fax: (+40-1) 336 85 09 + 
Articolul 5Numărul de documente în originalPrezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza. + 
Articolul 6Intrarea în vigoarePrezentul memorandum va intră în vigoare la data la care va fi semnat de ambele părţi. Orice cheltuiala care are loc înainte de această dată nu este eligibilă pentru finanţarea nerambursabilă CE.Anexele reprezintă parte integrantă din prezentul memorandum.Întocmit la Bucureşti la 4 decembrie 2001.

Anexe:──────Anexa nr. 1 Contract-cadru (anexele A şi B)Anexa nr. 2 Prevederi speciale (anexa C)Anexa nr. 3 Transparenta şi publicitate + 
Anexa 1────────(A şi B)────────ACORD – CADRUComisia Comunităţilor Europene, denumita în cele ce urmează Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Economice Europene, denumita în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltă parte, şi împreună denumite părţi contractante,având în vedere faptul ca România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistenţa PHARE din partea Comunităţii, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunităţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea măsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenţa al Comunităţii,au convenit după cum urmează: + 
Articolul 1Pentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, părţile contractante sunt de acord sa implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 (C).România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor. + 
Articolul 2Fiecare măsura finanţată în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale prevăzute în anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discuţie. + 
Articolul 3Pentru problemele legate de măsurile finanţate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentată de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţată în Bucureşti, care se va asigura din partea Comisiei ca măsura este executată în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale. + 
Articolul 4Când părţile contractante convin astfel Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parţială privind implementarea unei măsuri către o terta parte, stat sau agenţie.În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionate în acordul ce urmează să fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României. + 
Articolul 5Orice disputa legată de acest acord, ce nu poate fi rezolvată prin consultare, va fi soluţionată în conformitate cu procedura de arbitraj menţionată în anexa B. + 
Articolul 6Acest acord este întocmit în doua exemplare în limba engleza. + 
Articolul 7Acest acord va intră în vigoare la data la care părţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecărei părţi. Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinita, dacă nu îşi încetează valabilitatea prin notificarea scrisă a uneia dintre părţile contractante către cealaltă.La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflată încă în curs de execuţie va fi adusă la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord. + 
Articolul 8Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperării tehnice şi altor forme de cooperare convenite între părţile contractante, care, prin natura lor, nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenţa PHARE, la cererea Guvernului României.Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui acord.Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

 + 
Anexa A────────CONDIŢII GENERALEprivind memorandumurile de finanţareÎn aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României. + 
Titlul IFinanţarea proiectelor + 
Articolul 1Obligaţia ComunităţiiAngajamentul Comunităţii, denumit în cele ce urmează finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionată în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul căreia se vor desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător.Orice cheltuieli ce depăşesc finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar. + 
Articolul 2Disponibilitatea finanţării gratuite a CEEAcolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanţare. + 
Articolul 3PlataContractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacă sunt încheiate înainte de data expirării memorandumului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data expirării memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţionala a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegaţiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii, împreună cu documentele justificative necesare.Pentru partea de program implementata de Beneficiar autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data expirării memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca întreaga finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.În ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o primă transa de plată, care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului pentru a facilita lansarea măsurii. Alte transe de plată vor fi disponibile la cererea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus. + 
Titlul IIAchiziţii + 
Articolul 4GeneralitatiProcedura ce trebuie urmată pentru încheierea contractelor de lucrări, achiziţii şi de cooperare tehnica va fi menţionată în memorandumul de finanţare, conform principiilor de mai jos. + 
Articolul 5Condiţii de participare1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie.Anunţurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene şi pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzător.2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de achiziţii finanţate din fondurile PHARE. + 
Articolul 6Derogarea de la procedurile standardAcolo unde este recunoscută urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua etape, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:– acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;– încheierea contractelor prin acord direct;– realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în memorandumul de finanţare. + 
Articolul 7Acordarea contractelor de lucrări şi achiziţiiComisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calităţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau a achiziţiilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene cat de repede posibil. + 
Articolul 8Contractele de cooperare tehnica1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supervizarea lucrărilor sau de asistenţa tehnica, vor fi încheiate după negocierea directa cu consultantul sau, dacă se justifica din punct de vedere tehnic, economic ori financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.2. Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.3. În situaţia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagă dintre cei propuşi candidatul cu care intenţionează sa încheie contractul.5. Când exista recurs la o procedură de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. + 
Titlul IIIAcordarea de facilităţi + 
Articolul 9Privilegii generalePersonalului care participa la măsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenţa economică şi de cooperare tehnica. + 
Articolul 10Facilităţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţăÎn cazul contractelor de lucrări, de achiziţii sau de servicii, persoanele fizice ori juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi de rezidenţă în cazurile în care importanţa contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitatiei de participare la licitaţie şi va servi personalului tehnic necesar efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna după desemnarea contractorului.Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, achiziţii sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiati ai acestuia să între în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, sa lucreze acolo şi sa părăsească statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului. + 
Articolul 11Importul şi reexportul de echipamentBeneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementările în vigoare ale Beneficiarului.Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, achiziţii sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat. + 
Articolul 12Controlul importurilor şi schimburilor valutarePentru executarea măsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului. + 
Articolul 13Impozitare şi vama1. Plata impozitelor, a taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţată din finanţarea gratuita a CEE.2. Importurile în baza contractelor de livrări, încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor putea intră în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractor, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţă imediata conform cerinţelor pentru implementarea normală a contractului, fără a tine seama de întârzieri sau de di spute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plăţilor sau a impozitelor menţionate mai sus.3. Contractele pentru achiziţii sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plăţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe exista sau urmează să fie instituite.4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunităţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.5. Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodăreşti respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în ţara conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacă solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, astfel cum este definit în legislaţia naţionala a Beneficiarului, în ceea ce priveşte echipamentul respectiv. + 
Titlul IVExecutarea contractelor + 
Articolul 14Originea achiziţiilorBeneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei. + 
Articolul 15Proceduri de efectuare a plăţilor1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile vor fi efectuate fie în unităţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valută Beneficiarului ori în valută statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valută statului în care sunt produse livrările.2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzător, în valută prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuării plăţii.3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil. + 
Titlul VColaborarea dintre Comisie şi Beneficiar + 
Articolul 16Inspecţie şi evaluare1. Comisia va avea dreptul să îşi trimită propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzător autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiară ori de audit pe care o considera necesară pentru a urmări execuţia măsurii. În orice caz Comisia va comunică din timp autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducă la îndeplinire evaluarile sau inspecţiile.2. Beneficiarul:a) va păstra înregistrări şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, achiziţiilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate; … b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii susmentionati ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentaţia şi înregistrările contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunităţii Europene în executarea evaluării contabile privind utilizarea finanţării gratuite a CEE. … Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ex post şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ex post va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltării şi restructurării sectorului implicat.Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei. + 
Articolul 17Urmărirea măsurilorÎn urmărirea executării măsurii Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce priveşte măsura, care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii şi după încheierea acesteia.Comisia, pe baza rapoartelor şi, după caz, a evaluării ex post, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a acestuia. + 
Titlul VIPrevederi generale şi finale + 
Articolul 18Consultări – Dispute1. Orice problema legată de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu a fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul.3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia măsurii. Părţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori. + 
Articolul 19Anunţ – AdreseOrice anunţ şi orice acord între părţi, prevăzute aici, trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicita la numărul şi la titlul măsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate sa primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare. + 
Anexa B────────ARBITRAJOrice disputa între părţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia pe de altă parte.Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi după cum urmează:– un arbitru va fi numit de Beneficiar;– un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;– al treilea arbitru (denumit în continuare şi conducător) va fi numit prin acordul părţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.Dacă oricare dintre părţi nu reuşeşte sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să îşi desfăşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial. + 
Anexa 2 (C)────────────PREVEDERI SPECIALE1. Obiective, descriere şi condiţii1.1. Obiectivele generale ale programului sunt:● promovarea de relaţii de bună vecinătate şi stabilitate în regiunile de frontieră ale ţărilor din Europa Centrala şi de Est (CEEC) prin alocarea de fonduri pentru proiecte ce vor aduce beneficii reale regiunilor şi comunităţilor de ambele părţi ale frontierei;● promovarea cooperării dintre regiunile de frontieră din ambele tari, în scopul sprijinirii acestor regiuni să depăşească problemele specifice de dezvoltare care pot aparea, inter alia, datorită poziţiei acestora în cadrul economiilor naţionale, în interesul comunităţilor locale şi într-o maniera compatibila cu protecţia mediului;● promovarea creării şi dezvoltării viitoare a reţelelor de cooperare pe fiecare parte a frontierei şi stabilirea de legături între acestea şi reţelele mai cuprinzatoare ale Comunităţii;● promovarea coeziunii economice şi sociale în regiunile de cooperare transfrontaliera.1.2. Rezultatele şi obiectivele specifice se reflecta în următoarele domenii prioritare:● întărirea cooperării economice în regiunile de frontieră prin susţinerea relaţiilor dintre instituţiile reprezentând sectorul afacerilor şi prin încurajarea iniţiativelor întreprinderilor mici şi mijlocii (Proiectul HU 0107.01) şi întărirea parteneriatului transfrontalier prin promovarea afacerilor, a cooperării financiare, a dezvoltării întreprinderilor şi a cooperării dintre instituţiile reprezentând sectorul afacerilor în regiunea de frontieră (Proiectul RO 0102.01);● promovarea protecţiei mediului prin reducerea efectelor calamităţilor naturale în valea Koros (Proiectul HU 0107.02) şi protecţia şi promovarea biodiversitatii în regiunile de frontieră româno-ungara, respectiv în lunca raului Mures (Proiectul RO 0102.02);● înfiinţarea unui mecanism flexibil de finanţare a aşa-numitelor "proiecte la scara mica, de la om la om", pentru dezvoltarea sectorului socioeconomic (dezvoltare economică locală, măsuri de instruire şi plasare a forţei de muncă, îmbunătăţirea fluxului de informaţii şi comunicare, schimburi culturale, suport pentru mass-media etc.) cu impact transfrontalier (Proiectul HU 0107.03 şi Proiectul RO 0102.03);● pentru sporirea capacităţii de elaborare a strategiei multianuale şi pentru îmbunătăţirea tehnicilor de concepere a programelor şi de gestiune a proiectelor în cadrul programelor de cooperare transfrontaliera, România are în vedere, ca un punct foarte important al programului, primirea de asistenţa tehnica pentru implementarea strategiei multianuale convenite între România şi Ungaria (Proiectul RO 0102.04). Va fi prima data când România va primi o astfel de asistenţa pentru Programul de cooperare transfrontaliera cu Ungaria.1.3. Descrierea programuluiProgramul a fost conceput în urma contactelor bilaterale dintre România şi Ungaria, în urma mai multor consultări cu delegatiile CE în ambele tari şi a recomandărilor Direcţiei Generale Extindere ce reflecta de fapt Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98 cu privire la implementarea programelor de cooperare transfrontaliera (CBC) în cadrul programelor PHARE. Proiectele selectate pentru susţinerea Programului PHARE CBC Ungaria-România 2001 sunt în conformitate cu conţinutul Documentului de programare comuna (JPD).O dovada a cooperării crescande dintre cele doua tari o constituie faptul ca proiectele acceptate în cadrul programului CBC 2001 sunt proiecte "în oglinda".1.3.1. Prioritatea JPD: Dezvoltarea economicăDupă analiza mediului social şi economic din regiunile de frontieră ale României şi Ungariei, au fost identificate următoarele puncte slabe:● un nivel scăzut de promovare a investiţiilor bilaterale;● un nivel scăzut al evenimentelor economice comune, în ciuda potenţialului regiunilor şi a existenţei unei strategii comune de dezvoltare;● regiunile nu au centre multifunctionale potrivite care să asigure organizarea de evenimente locale majore şi de evenimente transfrontaliere;● dezvoltare economică inegala între regiunile de frontieră.Pe baza acestei analize şi a experienţei câştigate în urma cooperării anterioare dintre România şi Ungaria, a fost identificat un potenţial de dezvoltare a mediului economic şi social în regiunile transfrontaliere. Pentru accelerarea unor astfel de activităţi a fost subliniata necesitatea construirii unor clădiri multifunctionale care să poată gazdui activităţi pentru dezvoltarea economică şi sa promoveze cooperarea.Proiectul HU 0107.01 – Centrul de afaceri şi servicii pentru întărirea relaţiilor transfrontaliere româno-ungare – MakoProiectul vizează promovarea cooperării dintre instituţiile reprezentând sectorul afacerilor, creşterea parteneriatelor de afaceri şi a contactelor cu România şi încurajarea iniţiativelor întreprinderilor mici şi mijlocii de cooperare transfrontaliera prin facilitarea accesului acestora la informaţii asupra posibilităţilor şi pieţelor existente dincolo de granite.Prin implementarea proiectului se va înfiinţa un centru regional de afaceri şi servicii pentru promovarea activităţilor economice transfrontaliere şi un centru-incubator în Parcul industrial din Mako. Instituţiile nou-create şi serviciile şi activitatea de instruire oferite de acestea vor asigura o gama mai larga de oportunitati din partea zonei antreprenoriale şi a Parcului industrial din Mako. Se vor asigura servicii de afaceri avantajoase şi programe de instruire pentru întreprinderile mici şi mijlocii din Ungaria şi din România. Centrul de afaceri şi servicii va acţiona şi ca centru microregional de informare, unde vor fi disponibile pentru antreprenorii locali toate serviciile de afaceri şi datele provenite de la celelalte instituţii interesate de cooperarea transfrontaliera.

Proiectul RO 0102.01 – Construirea unui centru regional de afaceri pentru promovarea activităţilor economice TimişoaraProiectul vizează întărirea cooperării transfrontaliere dintre România şi Ungaria, în special prin promovarea activităţilor economice între cele doua regiuni de frontieră, prin înfiinţarea unui centru regional de afaceri şi prin crearea unui program care să promoveze utilizarea centrului regional de afaceri pentru activităţi transfrontaliere.Centrul regional de afaceri pentru promovarea activităţilor economice şi de instruire, conceput ca o clădire multifuncţională, va fi proiectat, construit şi echipat la standarde europene. Va avea o suprafaţa de 5.100 mp, din care 4.000 mp vor include:● sali pentru întruniri, parteneriate de afaceri, seminarii şi activităţi de instruire, dotate cu aparatura de prezentare multimedia;● zone pentru expoziţii permanente;● sali de conferinţe dotate cu sisteme de traducere simultană şi cu aparatura de prezentare multimedia;● bazele, din punct de vedere administrativ, pentru un centru de promovare a exporturilor, membru al centrelor din reţelele de cooperare europene;● birouri pentru activitatea administrativă a centrului.Se va înfiinţa şi un program de promovare a utilizării centrului regional de afaceri, în special pentru activităţile transfrontaliere, în scopul asigurării unei rate înalte de utilizare a acestei clădiri.Acest centru va fi deschis locuitorilor şi companiilor româneşti şi ungare, va spori stabilitatea socială şi economică şi va îmbunătăţi relaţiile dintre cele doua regiuni de frontieră. Aceasta va asigura o dezvoltare armonioasă şi un mediu economic şi social echilibrat.Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultura din Timişoara (TCCIA) va suporta costurile pentru aceasta facilitate.

1.3.2. Prioritatea JPD: Protecţia mediului şi gestionarea resurselor de apaUngaria şi România au o granita comuna întinsă, cu mai multe râuri care o traverseaza, motiv pentru care protecţia mediului şi în special gestionarea apelor au o mare importanţa în cadrul aspectelor transfrontaliere. Acest lucru explica de ce relaţiile de buna vecinătate româno-ungare au fost tensionate recent ca urmare a accidentului ecologic de la Baia Mare. Gestionarea comuna a apelor are o tradiţie de câteva decenii în zonele de frontieră, însă mai trebuie îmbunătăţită cooperarea dintre autorităţile respective. Cele mai importante sunt măsurile vizând dezvoltarea sistemelor de date şi monitorizare privind calitatea apei şi metodele de prognozare. Conservarea resurselor naturale ce se întind dincolo de granita trebuie, de asemenea, accentuata şi promovata.Proiectul HU 0107.02 – Dezvoltarea controlului inundaţiilor în valea KorosOdată cu implementarea proiectului vizând dezvoltarea controlului inundaţiilor din valea Koros se va cunoaşte mai bine acest fenomen pe teritoriul românesc şi se vor face progrese în ceea ce priveşte înţelegerea factorilor hidrologici ce cauzează aceste fenomene. Obiectivul controlului inundaţiilor se va realiza prin îndiguiri de dimensiuni transsectionale, care vor proteja bunuri naţionale în valoare de aproximativ 400 milioane euro. Întreţinerea moderna, economică şi mecanizata a indiguirilor va deveni şi ea posibila.Echipamentul de transmisie a datelor şi de comunicaţie va accelera cu mult monitorizarea evenimentelor privitoare la indiguirile pentru controlul inundaţiilor. Proiectul, asigurând dezvoltarea controlului inundaţiilor în valea Koros, va promova, de asemenea, o creştere economică durabila a regiunilor din preajma râurilor Koros şi Berettyo.

Proiectul RO 0102.02 – Protejarea şi dezvoltarea luncii raului MuresAcest proiect vizează protejarea biodiversitatii în regiunile de frontieră româno-ungara prin monitorizarea ştiinţifică şi protejarea unui ecosistem divers: lunca raului Mures.Proiectul va include următoarele aspecte:● monitorizarea ecosistemului – activitatea de monitorizare a luncii inferioare a raului Mures va consta în adunarea de informaţii într-o baza de date, pentru a lua cunoştinţa de schimbările ce au loc în ecosistem. Din fonduri PHARE se va finanta achiziţia echipamentului necesar;● protecţia zonei – accesul în zona protejata va fi reabilitat. Se vor instala împrejmuiri, cum ar fi: garduri, garduri vii, santuri, care nu trebuie să afecteze migrarea locală naturala a animalelor sălbatice. Se va procura o pompa pentru menţinerea unui nivel constant al apei în lacul Bezdin;● crearea unui centru pentru vizitatori – se va construi un centru administrativ, incluzând birouri, laboratoare, un centru de informaţii şi dormitoare. Va exista, de asemenea, un laborator de cercetare pentru monitorizarea ecosistemului, un centru informaţional şi o sala de conferinţe/sala de prezentare, dormitoare ce vor fi folosite de personalul administrativ, de cercetători şi, în limita posibilităţilor, de vizitatorii în grupuri organizate;● promovarea turismului şi a educaţiei ecologice – va fi, de asemenea, implementat un program pentru vizitarea rezervatiei, ca parte a circuitului turistic regional.Acest proiect va contribui la dezvoltarea cooperării transfrontaliere în domeniul mediului, ceea ce reprezintă un punct de plecare pentru abordarea viitoare a aspectelor privind bazinul râurilor de către ţările candidate, abordare recomandată de noua directiva-cadru privitoare la ape.Mai mult decât atât, Parcul Naţional Koros-Maros din Ungaria se opreşte la granita românească şi de aceea nu include lunca inferioară a raului Mures, deşi aceasta face parte din acelaşi ecosistem.Activităţile de monitorizare şi conservare din aceasta zona vor facilita o viitoare administrare comuna a părţilor ungare şi româneşti ale ecosistemului.

Din cauza duratei lungi necesare pentru activităţile de monitorizare şi protejare vizând atingerea unui impact suficient, data expirării distribuţiei fondurilor pentru acest proiect va fi 30 noiembrie 2005.1.3.3. Prioritatea JPD: Fondul pentru proiecte mici comunePentru a întări cooperarea locală transfrontaliera din cele doua regiuni specifice, România şi Ungaria au hotărât la începutul anului 2000 începerea aplicării unui fond pentru proiecte mici comune (JSPF). Acest proiect va finanta proiectele "soft": colaborarea în afaceri, dezvoltarea întreprinderilor, transferul de tehnologie şi marketing pentru întreprinderile mici şi mijlocii, pregătirea, plasarea forţei de muncă, măsurile privind sănătatea şi schimburile culturale, îmbunătăţirea fluxului de informaţii şi a comunicării între regiunile de frontieră etc. Pentru a avea impactul dorit aceste planuri trebuie să fie implementate din perspectiva multianuala: de aceea s-a propus continuarea acestei iniţiative.Proiectele RO 0102.03 şi HU 0107.03 – Fondul pentru proiecte mici comuneFondul pentru proiecte mici comune va fi stabilit ca un mecanism flexibil care finanţează proiecte "la scara mica, de la om la om", proiecte cu impact transfrontalier. Comisia de cooperare comuna (JCC) a hotărât în unanimitate ca alocaţia PHARE este aceeaşi pentru fiecare ţara.Fondul pentru proiecte mici comune (JSPF) va funcţiona respectând Liniile directoare specifice dezvoltate pentru exerciţiul din anul 2000 şi aprobate de serviciile Comisiei (delegatiile CE) şi Ghidul practic al PHARE, ISPA şi SAPARD.Linii directoare comune precise vor fi elaborate de către cele doua tari, trebuind să fie aprobate de delegatiile CE atât din România, cat şi din Ungaria. În principiu, JSPF va fi implementat după cum urmează: va fi stabilită o comisie JSPF ad-hoc (comisie comuna alcătuită din reprezentanţi din România şi din Ungaria). Aceasta comisie va solicita propuneri care trebuie să fie deschise şi egale pentru toate organizaţiile eligibile. Candidaturile depuse vor fi evaluate de o echipa corespunzătoare de evaluatori numita de Comisia JSPF. Deciziile finale vor fi luate pe baza acestor recomandări.În multe cazuri candidaţii la proiect vor avea nevoie de asistenţa pentru dezvoltare. Atelierele de pregătire şi informare ar putea fi organizate pentru a informa şi a ajuta viitorii participanţi, în asa fel încât să asigure o înaltă transparenta şi sa încurajeze propunerile de buna calitate. Secretariatul va mai numi şi un număr de experţi care să îi viziteze pe viitorii candidaţi la proiect pentru a asigura asistenţa, mai ales pentru probleme cum ar fi estimarea costurilor proiectului.Fondul pentru proiecte mici (SPF) este în asa fel conceput încât sa pună la dispoziţie o contribuţie totală PHARE de 500.000 euro/regiune de frontieră. Până la 7% din contribuţia PHARE (maximum 35.000 euro pentru fiecare ţara) ar putea fi folosite pentru cheltuieli legate de pregătirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.Cofinantarea este necesară şi va constitui un criteriu de eligibilitate a proiectelor. Cofinantarea minima va fi de 10% din costul fiecărui proiect "soft" (în numerar sau în natura).

1.3.4. Prioritatea JPD: Dezvoltarea instituţională, cooperarea instituţionalăUnitatea de coordonare a Programului de cooperare transfrontaliera CBC (CBC-PCU) din cadrul Ministerului Dezvoltării şi Prognozei se afla în faza de înfiinţare, personalul numit neavând în întregime calificarea şi experienta necesare pentru a se implica şi a conduce cu succes viitoarele proiecte complexe. De aceea ajutorul extern este necesar pentru a consolida aceasta echipa. Va fi prima data când România primeşte o astfel de asistenţa pentru Programul de cooperare transfrontaliera cu Ungaria.Programele CBC au ca punct central investiţia pentru proiectele de infrastructura majore şi de interes comun în domeniul transporturilor, energiei, mediului şi al sectoarelor de dezvoltare economică, inclusiv proiecte la scara mica din cadrul Fondului pentru proiecte mici, contribuind astfel la pregătirea aderării. Art. 5 paragraful 4 din Reglementarea Comisiei (CE) nr. 2.760/98 prevede că stabilirea unui plan de dezvoltare, identificarea proiectului şi asistenţa pentru implementare ar putea beneficia de finanţare.Proiectul RO 0102.04 – Asistenţa acordată în implementarea unei strategii multianuale stabilite între România şi UngariaProiectul are ca scop mărirea capacităţii de elaborare a unei strategii multianuale şi de imbunatatire a elaborării de programe şi a competentei pentru coordonarea de proiecte în domeniul programelor de cooperare transfrontaliera. Acesta va mai consolida şi capacitatile Ministerului Dezvoltării şi Prognozei (MDP) în vederea bunei coordonari a elaborării şi implementarii strategiei multianuale stabilite între România şi Ungaria, inclusiv a implementarii proiectelor ce sunt finanţate în acest cadru.Principalele activităţi vor consta în:● sprijin acordat CBC-PCU în elaborarea Documentului de programare comuna, în legătură cu cooperarea transfrontaliera, conform noilor linii directoare CE;● elaborarea şi punerea în practica a stagiilor de pregătire specifice pentru participanţii locali implicaţi în selectarea proiectului, a procedurilor de evaluare şi monitorizare;● sprijin acordat CBC-PCU în coordonarea proiectelor finanţate în baza Programului PHARE CBC RO/HU şi iniţierea relatiei necesare de cooperare între MDP şi instituţiile beneficiare;● acolo unde este necesar, sprijin acordat beneficiarilor proiectelor (autorităţi locale şi ministere de resort) în elaborarea termenilor de referinţa şi/sau a specificatiilor tehnice pentru proiectele CBC.

1.4. CondiţiiSe asigura asistenţa PHARE pentru toate proiectele, cu condiţia disponibilităţii cofinanţării naţionale descrise în tabelul de buget de mai jos.Toate proiectele de investiţii care, în concordanta cu regulile stipulate în Directiva nr. 85/337/CEE , completată prin Directiva nr. 97/11, necesita o evaluare a impactului de mediu trebuie supuse unei evaluări a impactului de mediu. Dacă directiva nu a fost încă aplicată, procedura trebuie să fie similară celei stabilite de directiva susmentionata.Toate proiectele de investiţii se vor desfăşura cu respectarea legislaţiei comunitare de mediu. Fişele de proiecte vor conţine clauze specifice referitoare la respectarea legislaţiei UE cu privire la mediu, pentru tipul de activitate desfăşurat în cadrul fiecărui proiect de investiţie.Regulile finale de implementare a JSPF vor fi verificate şi aprobate de către cele doua delegaţii.2. Bugetul

     3. Măsuri de implementare3.1. Structuri instituţionale din RomâniaÎn România agenţia de implementare va fi Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, prin intermediul Direcţiei cooperare transfrontaliera (CBC), care va deţine răspunderea totală privind implementarea programului, inclusiv: aprobarea documentelor de oferta, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea facturilor, cu excepţia plăţii facturilor care va fi efectuată de către Direcţia plati din cadrul aceluiaşi minister. Direcţia CBC va mai cuprinde şi o unitate pentru coordonarea naţionala a programelor CBC, denumita Unitatea pentru coordonarea programului CBC (PCU-CBC). Aceasta unitate va face legătură dintre instituţiile beneficiare şi ministerele de resort pentru elaborarea termenilor de referinţa, a documentelor de oferta, a criteriilor de evaluare, evaluarea ofertelor, negocierea contractelor, facturile pentru plati etc. Pentru contractele lucrărilor în baza regulilor FIDIC, un oficial va acţiona, în numele beneficiarului proiectului, în calitate de angajator, iar facturile trebuie să fie verificate de un inginer independent angajat prin contract şi plătit de program.Instituţiile beneficiare ale proiectului vor efectua rapoarte lunare pe care le vor inainta coordonatorului naţional pentru CBC, trimiţând exemplare ale acestora şi delegaţiei CE, cu angajamentul şi eşalonarea distribuirii fondurilor şi conţinând detalii suficiente pentru a permite evaluarea progresului înregistrat şi a lucrărilor care au mai rămas de executat.3.2. Structuri instituţionale din UngariaÎn Ungaria coordonarea deplina şi administrarea financiară vor fi în responsabilitatea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale. Acesta a înfiinţat o agenţie naţionala pentru dezvoltare regionala pentru diferite programe CBC şi a numit funcţionarul cu autorizarea Programului PHARE. În luna mai 1997 s-a înfiinţat un birou regional în zona frontierei, asigurând zilnic contactul şi colaborarea cu autorităţile judeţene şi locale şi cu beneficiarii proiectului în regiunea de frontieră ungaro-română. Acest birou are sarcini specifice, cum ar fi: pregătirea şi organizarea activităţilor de sensibilizare a publicului şi administrarea Fondului pentru proiecte mici.3.3. Măsuri luate în România în vederea implementariiProgramul va fi coordonat în conformitate cu procedurile*1) Sistemului de implementare descentralizata PHARE (DIS). Coordonatorul naţional al asistenţei (NAC) va deţine răspunderea totală privind programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE. NAC împreună cu responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (NAO) vor avea răspunderea comuna a coordonării între PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA şi SAPARD.────────────*1) Având în vedere regulile prezentate în anexa la Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999.Fondul Naţional (NF) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, condus de NAO, va supraveghea administrarea financiară a programului şi va deţine răspunderea pentru toate aspectele controlului financiar şi pentru efectuarea de rapoarte către Comisia Europeană. NAO va deţine răspunderea totală privind administrarea financiară a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor, dispoziţiilor şi procedurilor PHARE privind achiziţionarea, raportarea şi administrarea financiară, respectarea regulilor Comunităţii de ajutorare a statelor, precum şi efectuarea de rapoarte corespunzătoare şi funcţionarea sistemului de informare al proiectului. NAO va avea întreaga responsabilitate privind fondurile PHARE ale unui program până la încheierea acestuia.Controlul financiar adecvat pentru implementarea programului va fi efectuat de către autoritatea naţionala de control competenţa.Comisia va vira fonduri către NF în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi România la data de 20 octombrie 1998. Fondurile vor fi virate în urma cererilor din partea NAO.O plata de până la 20% din fondurile care trebuie administrate local va fi virata către NF în urma semnării memorandumului de finanţare şi a contractelor de finanţare (FA) dintre NF şi agenţiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (CFCU). Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional trebuie, de asemenea, respectate. Mai mult, NAO trebuie să prezinte Comisiei lista de responsabili cu autorizarea programului (PAO) desemnaţi, împreună cu o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informaţiilor dintre NF şi IA/CFCU şi modul în care funcţia de plată va fi efectuată.Se vor efectua patru transe de completare de până la 20% din fondurile care trebuie administrate local sau din bilanţul total al bugetului, oricare ar fi suma mai mica. Prima transa de completare va fi trimisa în momentul în care 10% din buget au fost cheltuite de IA şi de CFCU. A doua transa poate fi solicitată atunci când s-au făcut plati în valoare de 30% din bugetul total valabil. Punctul declansator pentru a treia transa este când s-au plătit 50% din buget, iar cea de-a patra şi ultima transa se va efectua când s-au plătit 70% din buget. Cu excepţia cazului în care s-a acordat autorizarea expresă de la sediul central al Comisiei, nu se poate face nici o cerere de acordare a unei transe dacă totalul fondurilor depuse în NF şi la IA depăşeşte 10% din bugetul total valabil al convenţiei. În mod excepţional NAO poate solicita o plata în avans mai mare de 20%, în conformitate cu procedurile stabilite în memorandumul de înţelegere menţionat mai sus.NF va face accesibile fonduri pentru IA, inclusiv pentru CFCU, conform contractelor de finanţare (FA) semnate între NF şi IA/CFCU, acolo unde este cazul. Fiecare FA va fi avizat din timp de Comisia Europeană. Atât CFCU, cat şi IA trebuie să fie conduse de un PAO numit de către NAO în urma consultării cu NAC. PAO va fi răspunzător de toate operaţiunile efectuate de către CFCU/IA competente.Ministerul Dezvoltării şi Prognozei din România va constitui agenţia de implementare (IA).NF va deschide la o banca aprobată în prealabil de către Comisie şi va administra un cont bancar separat în euro (principal), purtător de dobânda. În principiu, toate conturile bancare vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi declarata Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide acest lucru, în baza unei propuneri a NAO, dobânda ar putea fi reinvestita în program. NF va asigura un sistem corespunzător de contabilitate şi de gestiune a numerarului pentru conturile curente şi de depozit utilizate pentru program.NAO şi PAO se vor asigura ca toate contractele sunt elaborate în conformitate cu procedurile prezentate în Manualul DIS.Toate contractele trebuie să fie încheiate înainte de data de 30 noiembrie 2003.Toate plăţile trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2004, cu excepţia Proiectului RO 0102.02 "Protejarea şi dezvoltarea luncii raului Mures", a cărui data limita pentru efectuarea plăţilor este 30 noiembrie 2005.Orice capital care nu a fost utilizat până la datele limita va fi returnat Comisiei.Pentru acele contracte care au fonduri reţinute pentru o anumită perioada de garanţie care depăşeşte perioada de efectuare a plăţilor programului, suma totală a fondurilor referitoare la acele contracte, calculată de PAO şi stabilită de Comisie, va fi plătită IA înainte de încheierea oficială a programului. IA îşi asuma întreaga responsabilitate de a depune întregul capital înainte de data scadenta a ultimei plati şi de a asigura ca fondurile menţionate vor fi folosite numai în vederea efectuării de plati referitoare la clauzele de reţinere. IA îşi mai asuma întreaga responsabilitate şi în faţa contractorilor pentru îndeplinirea obligaţiilor referitoare la clauzele de reţinere. Dobânda acumulată din fondurile depuse va fi plătită Comisiei după efectuarea ultimei plati către contractori. Fondurile care nu au fost achitate contractorilor în urma efectuării plăţilor finale vor fi returnate Comisiei. NAO va face anual un scurt raport către Comisie asupra utilizării fondurilor depuse în conturile de garanţie – şi mai ales asupra plăţilor efectuate din aceste fonduri -, precum şi asupra dobânzii acumulate.3.4. Măsuri luate în Ungaria în vederea implementariiProgramul va fi coordonat în conformitate cu procedurile*1) Sistemului de implementare descentralizata (DIS) PHARE. Coordonatorul naţional al asistenţei (NAC) va deţine răspunderea totală privind programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE. NAC împreună cu responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (NAO) vor avea răspunderea comuna a coordonării între PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA şi SAPARD.──────────*1) Având în vedere regulile prezentate în anexa la Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999.Fondul Naţional (NF) din cadrul Ministerului de Finanţe, condus de NAO, va supraveghea administrarea financiară a programului şi va deţine răspunderea pentru efectuarea de rapoarte către Comisia Europeană. NAO va deţine răspunderea totală privind administrarea financiară a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor, dispoziţiilor şi procedurilor PHARE privind achiziţionarea, raportarea şi administrarea financiară, respectarea regulilor Comunităţii de ajutorare a statelor, precum şi efectuarea de rapoarte corespunzătoare şi funcţionarea sistemului de informare al proiectului. NAO va avea întreaga responsabilitate privind fondurile PHARE ale unui program până la încheierea programului.Controlul financiar adecvat pentru implementarea programului va fi efectuat de către autoritatea naţionala de control competenţa.Comisia va vira fonduri către NF în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi Ungaria la data de 17 decembrie 1998. Fondurile vor fi virate în urma cererilor din partea NAO.O plata de până la 20% din fondurile care trebuie administrate local va fi virata către NF în urma semnării memorandumului de finanţare şi a contractelor de finanţare (FA) de către NF şi agenţiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (CFCU). Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional trebuie, de asemenea, respectate. Mai mult, NAO trebuie să prezinte Comisiei lista de responsabili cu autorizarea programului (PAO) desemnaţi, împreună cu o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informaţiilor dintre NF şi IA/CFCU şi modul în care funcţia de plată va fi efectuată.Se vor efectua patru transe de completare de până la 20% din fondurile care trebuie administrate local sau din bilanţul total al bugetului, oricare ar fi suma mai mica. Prima transa de completare va fi trimisa în momentul în care 10% din buget au fost cheltuite de IA şi de CFCU. A doua transa poate fi solicitată atunci când s-au făcut plati în valoare de 30% din bugetul total valabil. Punctul declansator pentru a treia transa este când s-au plătit 50% din buget, iar cea de-a patra şi ultima transa se va efectua când s-au plătit 70% din buget. Cu excepţia cazului în care s-a acordat autorizarea expresă de la sediul central al Comisiei, nu se poate face nici o cerere de acordare a unei transe dacă totalul fondurilor depuse în NF şi la IA depăşeşte 10% din bugetul total valabil al convenţiei. În mod excepţional NAO poate solicita o plata în avans mai mare de 20%, în conformitate cu procedurile stabilite în memorandumul de înţelegere menţionat mai sus.NF va face accesibile fonduri pentru IA, inclusiv pentru CFCU, conform contractelor de finanţare (FA) semnate între NF şi IA/CFCU, acolo unde este cazul. Fiecare FA va fi avizat din timp de Comisia Europeană. În cazurile în care NF este chiar agentul de plată pentru CFCU/IA, nu se vor vira fonduri de la NF către CFCU/IA. Atât CFCU, cat şi IA trebuie să fie conduse de un PAO, numit de către NAO în urma consultării cu NAC. PAO va fi răspunzător de toate operaţiunile efectuate de către CFCU/IA competente.Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale va constitui agenţia de implementare (IA).NF va deschide la o banca aprobată în prealabil de către Comisie şi va administra un cont bancar separat în euro, purtător de dobânda. În principiu, toate conturile bancare vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi declarata Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide acest lucru, pe baza unei propuneri a NAO, dobânda ar putea fi reinvestita în program. Aceleaşi proceduri se vor aplica şi pentru fondurile virate IA sau la CFCU.NAO şi PAO se vor asigura ca toate contractele sunt elaborate în conformitate cu procedurile prezentate în Manualul DIS.Toate contractele trebuie să fie încheiate înainte de data de 30 noiembrie 2003.Efectuarea plăţilor trebuie să fie încheiată până la data de 30 noiembrie 2004.Toate fondurile care nu au fost utilizate până la data încheierii programului vor fi returnate Comisiei.Pentru acele contracte care au fonduri reţinute pentru o anumită perioada de garanţie care depăşeşte perioada de efectuare a plăţilor programului, suma totală a fondurilor referitoare la acele contracte, calculată de PAO şi stabilită de Comisie, va fi plătită IA înainte de încheierea oficială a programului. IA îşi asuma întreaga responsabilitate pentru fondurile depuse până la efectuarea ultimei plati şi pentru a asigura ca fondurile menţionate vor fi folosite numai în vederea efectuării de plati referitoare la clauzele de reţinere. IA îşi mai asuma întreaga responsabilitate şi în faţa contractorilor pentru îndeplinirea obligaţiilor referitoare la clauzele de reţinere. Dobânda acumulată din fondurile depuse va fi plătită Comisiei după efectuarea ultimei plati către contractori. Fondurile care nu au fost achitate contractorilor în urma efectuării plăţilor finale vor fi returnate Comisiei. NAO va face anual un scurt raport către Comisie asupra utilizării fondurilor depuse în conturile de garanţie – şi mai ales asupra plăţilor efectuate din aceste fonduri -, precum şi asupra dobânzii acumulate.3.5. Comitetul comun de cooperareUn comitet comun de cooperare (JCC) a fost stabilit pe baza condiţiilor prevăzute la art. 7(1) din Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98.Copresedintii JCC sunt la nivelul:● secretarului de stat pentru Ministerul Dezvoltării şi Prognozei din România;● secretarului de stat pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale din Ungaria.Copresedintii vor stabili alcătuirea delegatiilor lor respective în JCC, la nivelul administraţiei publice locale şi centrale, şi pot înfiinţa grupuri de lucru specializate pe anumite domenii, care să fie alcătuite din reprezentanţii autorităţilor locale şi experţi din ministere şi alte instituţii interesate. Aceste grupuri de lucru vor analiza în detaliu evoluţia fiecărui proiect, făcând recomandări cu privire la aspectele de administrare şi evaluare şi înaintând rapoarte la JCC.Reprezentanţii Comisiei Europene vor lua parte la intalnirile JCC în calitate de membri. Aceştia vor controla respectarea regulilor UE, a cerinţelor pentru măsurile propuse şi ale proiectelor, respectarea măsurilor de implementare, analizând completările la propunerile de proiect în ceea ce priveşte componentele echivalente ale PHARE CBC din ambele tari.Şedinţele ordinare ale JCC trebuie să aibă loc la fiecare 6 luni pentru a analiza programul, în oricare dintre ţările implicate, în vederea evaluării progresului acestuia pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite. Şedinţele extraordinare ar putea fi necesare în perioada de elaborare a programelor şi a propunerilor de finanţare anuale sau în cazul apariţiei unei probleme speciale de implementare. Asemenea evenimente ar putea fi stabilite în orice moment, prin acordul comun al copresedintilor sau al Comisiei. Şedinţele extraordinare convocate la cererea Comisiei ar putea avea loc la Bruxelles.Elaborarea rapoartelor, a ordinii de zi şi a proceselorverbale pentru şedinţele JCC este dispusă de copresedinti şi serviciile acestora.JCC decide printr-o aprobare unanima şi trebuie:● să îşi expuna părerea cu privire la priorităţile, obiectivele şi măsurile CBC propuse să fie incluse în Documentul de programare comuna;● sa aprobe selecţia anuală finala a propunerilor de proiecte;● sa primească rapoarte de activitate, studii şi evaluări ale programelor deja aprobate şi ale părţilor componente ale acestora;● sa initieze şi sa susţină activităţi care ar putea sa promoveze măsuri CBC şi sa eficientizeze programe CBC prezente şi viitoare.4. Monitorizare şi evaluareVa fi stabilit un comitet comun de monitorizare (JMC). Acesta va fi alcătuit din NAO, NAC şi Comisie. JMC se va întruni cel puţin o dată pe an pentru a analiza toate programele finanţate de PHARE, în vederea evaluării progresului acestora pentru a îndeplini obiectivele prezentate în memorandumul de finanţare şi Parteneriatul de aderare. Acesta va mai coordona îndeaproape diversele instrumente de preaderare. JMC poate recomanda modificarea prioritatilor şi/sau redistribuirea fondurilor PHARE.JMC va fi ajutat de subcomitete de monitorizare (MSC) care vor fi alcătuite din NAC, NAO şi PAO al fiecărei IA (şi al CFCU, acolo unde este cazul) şi serviciile Comisiei. MSC vor analiza detaliat evoluţia fiecărui program, inclusiv componentele şi contractele acestuia, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare şi evaluare, elaborate cu ajutorul consultantilor externi (în conformitate cu prevederile Manualului DIS). MSC vor mai face recomandări referitoare la unele aspecte de administrare şi proiectare, asigurând faptul ca acestea au fost efectuate. MSC vor raporta către JCC, prezentându-i rapoarte generale detaliate asupra programelor finanţate de PHARE.5. Măsuri împotriva fraudei, de audit şi evaluareToate acordurile de finanţare, precum şi contractele care sunt încheiate ca urmare a acestor acorduri sunt supravegheate şi controlate financiar de către Comisie (inclusiv Biroul European împotriva Fraudei) şi de Curtea de Conturi a Uniunii Europene. Aceasta cuprinde măsuri cum ar fi verificarea ex ante a activităţilor de ofertare şi de contractare efectuate de delegaţia tarii candidate implicate, precum şi inspecţii inopinate.Pentru a asigura protecţia eficienta a intereselor financiare ale Comunităţii Comisia poate efectua controale şi inspecţii la locul respectiv, conform procedurilor prevăzute de Reglementarea Consiliului (Euratom, CE) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, referitoare la controalele inopinate şi la inspecţiile efectuate de Comisie în vederea protejării intereselor financiare ale Comunităţii Europene împotriva fraudei şi altor neregularităţi.Se vor aplica procedurile prevăzute la art. 15 paragraful 3 din Reglementarea Comisiei nr. 2.222/2000 din 7 iunie 2000 privind comunicarea în cazul existenţei unor neregularităţi şi punerea în aplicare a unui sistem pentru gestionarea informaţiilor în acest domeniu.Conturile şi operaţiunile Fondului Naţional, precum şi, acolo unde este cazul, CFCU şi toate agenţiile de implementare competente pot fi verificate, oricând Comisia decide acest lucru, de către un auditor extern angajat de Comisie, fără a prejudicia responsabilităţile Comisiei şi ale Curţii de Conturi a Uniunii Europene, după cum este menţionat în Condiţiile generale privind memorandumul de finanţare anexat la acordul-cadru.Serviciile Comisiei vor asigura ca o evaluare ex post este efectuată după încheierea programului.6. Transparenta şi publicitateResponsabilul cu autorizarea programului corespunzător va avea îndatorirea de a asigura luarea tuturor măsurilor necesare pentru a asigura publicitatea corespunzătoare pentru toate activităţile finanţate din program. Acest lucru se va realiza în strânsă legătură cu delegaţia Comisiei. Detalii suplimentare se regăsesc în anexa nr. 3 "Transparenta şi publicitate".7. Condiţii specialeÎn cazul în care unele angajamente stabilite nu sunt respectate din motive care intră în limitele competentei Guvernului Ungariei sau a Guvernului României, Comisia poate analiza programul în scopul anulării lui, conform deciziei Comisiei, în întregime sau parţial, şi/sau sa realoce fondurile neutilizate în alte scopuri corespunzătoare obiectivelor Programului PHARE.Toate structurile adecvate pentru implementare şi administrare au fost deja înfiinţate în timpul desfăşurării programelor similare anterioare, demonstrand ca părţile implicate pot sa coopereze în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse. Fiecare proiect aprobat de JCC va fi însoţit de o scrisoare de angajament în care se va afirma faptul ca beneficiarii vor asigura cofinantarea locală. + 
Anexa 3TRANSPARENTA ŞI PUBLICITATEInformare şi publicitate pentru programele PHARE ale Comunităţilor Europene1. Obiectiv şi sfera de acţiuneMăsurile de informare şi publicitate privind asistenţa din partea Comunităţii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi transparenţei acţiunilor UE, precum şi creării unei imagini consistente privind măsurile respective în toate ţările beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc măsurile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE.2. Principii generaleFiecare responsabil cu autorizarea programului care răspunde de implementarea memorandumurilor de finanţare şi a altor forme de asistenţa va răspunde pentru publicitatea la faţa locului. Aceasta acţiune se va desfăşura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor făcute în acest scop.Autorităţile naţionale şi regionale competente vor desfăşura activităţile necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu delegaţia Comisiei Europene la faţa locului.Măsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor şi deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:– art. 32 din Reglementarea (CEE) nr. 4.523/88, modificată prin Reglementarea (CEE) nr. 2.082/93; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L193/30 din 31 iulie 1993;– Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L152/39 din 18 iunie 1994.Măsurile de informare şi publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor şi deciziilor menţionate mai sus. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţie autorităţilor naţionale, regionale şi locale de către delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.3. Informarea şi publicitatea privind programele PHAREInformarea şi publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atât programele, cat şi alte forme de asistenţa.Costul informării şi publicităţii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.Când programele PHARE sunt implementate se vor aplica măsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):a) Autorităţile competente din ţările beneficiare trebuie să publice conţinutul programelor şi al altor tipuri de asistenţa în forma cea mai potrivita. Ele trebuie să asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzător şi trebuie să le pună la dispoziţie părţilor interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse. … b) Măsurile de informare şi publicitate la faţa locului trebuie să cuprindă următoarele: … (i) în cazul investiţiilor de infrastructura cu un cost ce depăşeşte 1 milion euro:– panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în concordanta cu prevederile reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus şi cu specificaţiile tehnice din manualul pus la dispoziţie de către delegaţia Comisiei Europene în ţara respectiva;– plăcuţe permanente pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului larg, care să fie instalate conform prevederilor reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus şi specificatiilor tehnice din manualul pus la dispoziţie de către delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva;(îi) în cazul investiţiilor de producţie, măsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte măsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD:– măsuri care să constientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenţa PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările menţionate la paragraful 3 b) (i) de mai sus;– măsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularele care trebuie să fie completate de asemenea solicitanţi, ca o parte a ajutorului vine din partea UE şi în mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările de mai sus.4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri şi printre potentialii beneficiari şi pentru publicul larg4.1. Cercurile de afaceriCercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil în asistenţa care le priveşte în modul cel mai direct.Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.4.2. Alţi beneficiari potenţialiAutorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri privind instruirea, ocuparea forţei de muncă sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organisme de pregătire profesională implicate în ocuparea forţei de muncă, afaceri şi grupuri de afaceri, centre de instruire şi organizaţii neguvernamentale.FormulareFormularele emise de autorităţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de fonduri nerambursabile de asistenţa destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităţi eligibile pentru asemenea asistenţa vor trebui sa indice faptul ca UE şi în mod special programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistenţa transmisă beneficiarilor va menţiona volumul sau procentul de asistenţa finanţat de programul în cauza. Dacă asemenea documente poarta stema naţionala sau regionala, ele vor purta, de asemenea, şi însemnul UE de aceeaşi mărime.4.3. Publicul generalMass-mediaAutorităţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de UE şi în special de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectată în mod corect în aceasta informare.În acest scop lansarea operaţiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor măsuri de informare, cu precădere în mass-media regionala (presa, radio şi televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara.Principiile menţionate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presa sau comunicate de publicitate.Acţiuni informativeOrganizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legătură cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmări să facă explicita participarea UE. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc intalniri şi se pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara va ajuta, după necesitaţi, la pregătirea şi realizarea acestor evenimente.Materiale informativePublicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi măsuri similare finanţate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie să conţină pe pagina de titlu o indicaţie clara a participării UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care stema naţionala sau regionala este folosită.În cazul în care asemenea publicaţii includ o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura ca participarea UE este clara.Aceste publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea părţilor interesate.Principiile menţionate mai sus se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.5. Aranjamente speciale privind panouri, plăcuţe permanente şi posterePentru a asigura transparenta măsurilor finanţate parţial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD ţările beneficiare vor asigura faptul ca următoarele măsuri de informare şi publicitate trebuie să corespundă cerinţelor de mai jos:PanouriPanourile care furnizează informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea UE ajunge până la 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autorităţile naţionale sau regionale competente nu ridica un panou care să anunţe propria lor implicare în finanţare, asistenţa UE trebuie menţionată pe un panou special. Panourile trebuie să fie de o mărime corespunzătoare anvergurii operaţiunii (ţinându-se seama de mărimea cofinanţării din partea UE) şi trebuie să fie pregătite conform instrucţiunilor prevăzute în manualul tehnic ce se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.Panourile vor fi indepartate nu mai devreme de 6 luni după terminarea lucrărilor şi vor fi înlocuite, în cazurile în care este posibil, cu o placuta permanenta, în conformitate cu specificaţiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.Plăcuţe permanentePlăcuţe permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). În plus faţă de însemnul UE, asemenea plăcuţe trebuie să specifice partea finanţată de UE, alături de o menţiune a programului în cauza (PHARE, ISPA sau SAPARD).În cazul în care o autoritate naţionala, regionala sau locală ori un alt beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa afiseze un poster sau sa ia orice alta măsura pentru a da informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie, de asemenea, să fie indicată.6. Prevederi finaleAutorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot lua în orice situaţie măsuri suplimentare, dacă le considera necesare. Ele vor consulta delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegaţia să poată participa în mod corespunzător la realizarea acestora.Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenţa tehnica sub forma îndrumării asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate în forma electronică şi va fi disponibil la cerere.──────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește