MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 4 decembrie 2001

dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria – RO0103, semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001



Notă …
*) Traducere.Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şiGuvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,au convenit următoarele:Măsura la care se face referire la art. 1 va fi dusa la îndeplinire şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, în conformitate cu prevederile stabilite în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura la care se face referire la art. 1 este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie şi Beneficiar şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi cu Prevederile speciale anexate la acesta. + 
Articolul 1Natura şi obiectulCa o componenta a programului sau de asistenţa, Comunitatea va contribui, sub forma finanţării nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri:Numărul programului: RO0103Titlul: Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre România şi BulgariaDurata: până la 30 noiembrie 2003 + 
Articolul 2Angajamentul ComunităţiiContribuţia financiară a Comunităţii este fixată la maximum 8 milioane euro, denumita în continuare finanţare nerambursabilă CE. + 
Articolul 3Durata şi expirarePentru prezenta măsura finanţarea nerambursabilă CE este disponibilă pentru contractare până la data de 30 noiembrie 2003, făcând obiectul reglementărilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Fondurile din finanţarea nerambursabilă CE care nu au fost contractate până la această dată vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plăţilor din cadrul finanţării nerambursabile CE este 30 noiembrie 2004, cu excepţia proiectului RO0103.01 "Punctul de trecere a frontierei între Calarasi (România) şi Silistra (Bulgaria)", unde termenul final pentru efectuarea plăţilor este 30 noiembrie 2005. Toate plăţile trebuie efectuate până la expirarea termenului limita. Totuşi Comisia poate, în circumstanţe excepţionale, sa acorde o prelungire a perioadei de contractare sau a perioadei de efectuare a plăţilor, dacă aceasta este cerută în timp util şi justificată în mod adecvat de către Beneficiar. Prezentul memorandum va inceta la data expirării perioadei finanţării nerambursabile CE. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei. + 
Articolul 4AdreseCorespondenta referitoare la executarea măsurii, având menţionate numărul şi titlul măsurii, va fi trimisa la următoarele adrese:Pentru Comunitate:Delegaţia Comisiei Europene în RomâniaBd Primaverii nr. 48a71297 BucureştiRomâniaTelefon (+40-1) 203 54 00Fax: (+40-1) 230 24 53Pentru Beneficiar:Guvernul RomânieiMinisterul Integrării EuropeneStr. Apolodor nr. 17, sectorul 5BucureştiRomâniaTelefon: (40-1) 301 15 06Fax: (40-1) 336 85 09 + 
Articolul 5Numărul de documente în originalPrezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza. + 
Articolul 6Intrarea în vigoarePrezentul memorandum va intră în vigoare la data la care va fi semnat de ambele părţi. Orice cheltuiala care are loc înainte de această dată nu este eligibilă pentru finanţarea nerambursabilă CE.Anexele reprezintă parte integrantă din prezentul memorandum.Întocmit la Bucureşti la 4 decembrie 2001.Pentru Beneficiar,Hildegard Carola Puwak,ministrul integrării europene,coordonatorul naţional al asistenţeiPentru Comunitate,Jonathan Scheele,şeful Delegaţiei Comisiei Europeneîn RomâniaAnexe:Anexa nr. 1 Contract-cadru (anexele A şi B)Anexa nr. 2 Prevederi speciale (anexa C)Anexa nr. 3 Transparenta şi publicitate + 
Anexa 1(anexele A şi B)ACORD-CADRUComisia Comunităţilor Europene, denumita în cele ce urmează Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Economice Europene, denumita în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltă parte, şi împreună denumite părţi contractante,având în vedere faptul ca România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistenţa PHARE din partea Comunităţii, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunităţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea măsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenţa al Comunităţii,au convenit după cum urmează: + 
Articolul 1Pentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, părţile contractante sunt de acord sa implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, astfel cum s-a specificat în regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 (C).România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor. + 
Articolul 2Fiecare măsura finanţată în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale prevăzute în anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discuţie. + 
Articolul 3Pentru problemele legate de măsurile finanţate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentată de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţată în Bucureşti, care se va asigura din partea Comisiei ca măsura este executată în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale. + 
Articolul 4Când părţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parţială privind implementarea unei măsuri către o terta parte, stat sau agenţie.În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionate în acordul ce urmează să fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României. + 
Articolul 5Orice disputa legată de acest acord, care nu poate fi rezolvată prin consultare, va fi soluţionată în conformitate cu procedura de arbitraj menţionată în anexa B. + 
Articolul 6Acest acord este întocmit în doua exemplare în limba engleza. + 
Articolul 7Acest acord va intră în vigoare la data la care părţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecărei părţi. Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinita, dacă nu îşi încetează valabilitatea prin notificarea scrisă a uneia dintre părţile contractante către cealaltă parte.La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflată încă în curs de execuţie va fi dusa la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord. + 
Articolul 8Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperării tehnice şi altor forme de cooperare convenite între părţile contractante, care, prin natura lor, nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza programului de asistenţa PHARE, la cererea Guvernului României.Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui acord. Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.Eugen Dijmarescu,ministru de statROMÂNIAFrans Andriessen,vicepreşedinte al Comisiei EuropeneCOMUNITATEA + 
Anexa ACONDIŢII GENERALEprivind memorandumurile de finanţareÎn aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României. + 
Titlul IFinanţarea proiectelor + 
Articolul 1Obligaţia ComunităţiiAngajamentul Comunităţii, denumit în cele ce urmează finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionată în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul căreia se vor desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător.Orice cheltuieli ce depăşesc finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar. + 
Articolul 2Disponibilitatea finanţării gratuite a CEEAcolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanţare. + 
Articolul 3PlataContractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacă sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţionala a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii, împreună cu documentele justificative necesare.Pentru partea de program implementata de Beneficiar autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data expirării memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca întreaga finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.În ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o primă transa de plată care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului pentru a facilita lansarea măsurii. Alte transe de plată vor fi disponibile la cererea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus. + 
Titlul IIAchiziţii + 
Articolul 4GeneralitatiProcedura ce trebuie urmată pentru încheierea contractelor de lucrări, achiziţii şi de cooperare tehnica va fi menţionată în memorandumul de finanţare, conform principiilor de mai jos. + 
Articolul 5Condiţii de participare1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene şi pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzător.2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de achiziţii finanţate din fondurile PHARE. + 
Articolul 6Derogarea de la procedurile standardAcolo unde este recunoscută urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua etape, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:– acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;– încheierea contractelor prin acord direct;– realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în memorandumul de finanţare. + 
Articolul 7Acordarea contractelor de lucrări şi achiziţii Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punctul de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calităţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau a achiziţiilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene cat de repede posibil. + 
Articolul 8Contractele de cooperare tehnica1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supervizarea lucrărilor sau de asistenţa tehnica, vor fi încheiate după negocierea directa cu consultantul sau, dacă se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.2. Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.3. În situaţia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagă dintre cei propuşi candidatul cu care intenţionează sa încheie contractul.5. Când exista recurs la o procedură de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. + 
Titlul IIIAcordarea de facilităţi + 
Articolul 9Privilegii generalePersonalului care participa la măsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenţa economică şi de cooperare tehnica. + 
Articolul 10Facilităţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţăÎn cazul contractelor de lucrări, de achiziţii sau de servicii persoanele fizice ori juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi de rezidenţă în cazurile în care importanţa contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitatiei de participare la licitaţie şi va servi personalului tehnic necesar în vederea efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna după desemnarea contractorului.Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, achiziţii sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiati ai acestuia să între în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, sa lucreze acolo şi sa părăsească statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului. + 
Articolul 11Importul şi reexportul de echipamentBeneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementările în vigoare ale Beneficiarului.Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, achiziţii sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat. + 
Articolul 12Controlul importurilor şi schimburilor valutarePentru executarea măsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului. + 
Articolul 13Impozitare şi vama1. Plata impozitelor, a taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţată din finanţarea gratuita a CEE.2. Importurile în baza contractelor de livrări încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a CEE vor putea intră în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractor, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţă imediata conform cerinţelor pentru implementarea normală a contractului, fără a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plăţilor sau a impozitelor menţionate mai sus.3. Contractele pentru achiziţii sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plăţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe exista sau urmează să fie instituite.4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunităţii, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.5. Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, taxe de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodăreşti respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în ţara conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacă solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, astfel cum este definit prin legislaţia naţionala a Beneficiarului, în ceea ce priveşte echipamentul respectiv. + 
Titlul IVExecutarea contractelor + 
Articolul 14Originea achiziţiilorBeneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei. + 
Articolul 15Proceduri de efectuare a plăţilor1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile vor fi efectuate fie în unităţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valută Beneficiarului ori în valută statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valută statului în care sunt produse livrările.2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzător, în valută prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuării plăţii.3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil. + 
Titlul VColaborarea dintre Comisie şi Beneficiar + 
Articolul 16Inspecţie şi evaluare1. Comisia va avea dreptul să îşi trimită propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzător autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiară ori de audit pe care o considera necesară pentru a urmări execuţia măsurii. În orice caz Comisia va comunică din timp autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa ducă la îndeplinire evaluarile sau inspecţiile.2. Beneficiarul:a) va păstra înregistrări şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, achiziţiilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate; … b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii susmentionati ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentaţia şi înregistrările contabile relevante, privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare, şi va asista Curtea de Conturi a Comunităţii Europene în executarea evaluării contabile privind utilizarea finanţării gratuite a CEE. … Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ex post şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ex post va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltării şi restructurării sectorului implicat.Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei. + 
Articolul 17Urmărirea măsurilorÎn urmărirea executării măsurii Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce priveşte măsura, care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii şi după încheierea acesteia.Comisia, pe baza rapoartelor şi, după caz, a evaluării ex post, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului. + 
Titlul VIPrevederi generale şi finale + 
Articolul 18Consultări – dispute1. Orice problema legată de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu a fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul.3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia măsurii. Părţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori. + 
Articolul 19Anunţ – adreseOrice anunţ şi orice acord între părţi, prevăzute aici, trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicita la numărul şi la titlul măsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate sa primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare. + 
Anexa BARBITRAJOrice disputa între părţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte.Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi după cum urmează:– un arbitru va fi numit de Beneficiar;– un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;– al treilea arbitru (denumit în continuare şi conducător) va fi numit prin acordul părţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.Dacă oricare dintre părţi nu reuşeşte sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să îşi desfăşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial. + 
Anexa 2(anexa C)PREVEDERI SPECIALE1. Obiective, descriere şi condiţii1.1. Obiectivele generale ale programului sunt:● promovarea bunei vecinătăţi şi a stabilitatii în regiunile de frontieră ale ţărilor din Europa Centrala şi de Est (şi în particular în zona de frontieră bulgaro-română) prin finanţarea de proiecte ce vor aduce beneficii concrete regiunilor şi comunităţilor de ambele părţi ale frontierei;● promovarea cooperării dintre regiunile de frontieră din ambele tari, în scopul sprijinirii acestor regiuni să depăşească problemele specifice de dezvoltare care pot aparea, inter alia, datorită poziţiei lor în cadrul economiilor naţionale, în interesul comunităţilor locale şi într-o maniera compatibila cu protecţia mediului;● promovarea creării şi dezvoltării viitoare a reţelelor de cooperare pe fiecare parte a frontierei şi stabilirea de legături între acestea şi reţelele mai cuprinzatoare ale Comunităţii;● promovarea coeziunii economice şi sociale în regiunile de cooperare transfrontaliera.1.2. Obiectivele specifice şi rezultatele sunt reflectate în următoarele domenii de prioritate:● îmbunătăţirea infrastructurilor locale şi transnationale, în particular, în domeniul transporturilor, prin construirea unei noi cai de acces între cele doua tari (proiectele BG0107.01 şi RO0103.01) şi prin îmbunătăţirea unui drum de acces spre frontiera (proiectul BG0107.02);● promovarea protecţiei mediului prin implementarea unui sistem comun de monitorizare a litoralului Marii Negre (proiectul BG0107.03 şi proiectul RO0103.02) şi prin protejarea unei mici insule din Delta Dunării (proiectul RO0103.03). Se vor pregati, de asemenea, şi alte proiecte adiţionale de mediu (proiectul BG0107.04);● promovarea dezvoltării regionale socioeconomice în regiunea de cooperare transfrontaliera, prin continuarea Fondului de proiecte mici comune (proiectele BG0107.05 şi RO0103.04).1.3. Descrierea programuluiProgramul a fost conceput ca urmare a contactelor bilaterale dintre Bulgaria şi România, în urma mai multor discuţii cu delegatiile CE în ambele tari şi a recomandărilor Direcţiei Generale Extindere ce reflecta în fapt Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98 cu privire la implementarea programelor de cooperare transfrontaliera în cadrul programelor PHARE. Proiectele selectate pentru susţinerea Programului PHARE de cooperare transfrontaliera (CBC) Bulgaria-România 2001 au fost aprobate pe parcursul întrunirii Cooperării comune (JCC) care a avut loc la Constanta la 16 martie 2001 şi sunt în conformitate cu conţinutul Documentului de programare comuna (JPD).O dovada a cooperării crescande dintre cele doua tari o constituie faptul ca majoritatea proiectelor acceptate în cadrul Programului PHARE de cooperare transfrontaliera (CBC) 2001 sunt proiecte "în oglinda".1.3.1. Prioritatea JPD: Îmbunătăţirea infrastructurilor locale şi transnationaleDunarea formează o granita naturala între Bulgaria şi România şi a constituit multă vreme un obstacol în calea relaţiilor comerciale extinse şi a cooperării între regiunile de frontieră. În acest context punctele de acces transfrontaliere nu sunt foarte numeroase. Este necesară crearea unora noi şi îmbunătăţirea celor existente, astfel încât sa nu reprezinte o piedica pentru dezvoltarea nici unei forme de cooperare transfrontaliera.Proiectul BG0107.01 – Construirea de puncte de control la frontiera la Silistra şiProiectul RO0103.01 – Trecerea frontierei între Calarasi (România) şi Silistra (Bulgaria) (proiecte "în oglinda")Proiectele propuse constau în construirea unui punct de trecere a frontierei la Silistra-Calarasi şi darea în exploatare a unui nou feribot pentru traversarea Dunării pe teritoriul românesc. Aceste doua proiecte "în oglinda" au ca scop îmbunătăţirea cooperării transfrontaliere dintre Bulgaria şi România prin crearea unui nou punct de trecere a frontierei. Ele vor usura, de asemenea, trecerea frontierei pentru călători şi vehicule prin reducerea timpului de asteptare şi prin simplificarea şi eficientizarea formalităţilor vamale.În ceea ce priveşte impactul în regiunile transfrontaliere, aceste proiecte vor favoriza cooperarea în aceste zone, la nivel local şi naţional, şi vor promova schimburile culturale şi integrarea celor două regiuni de frontieră. Vor mai incuraja, de asemenea, dezvoltarea economică de ambele părţi ale granitei în regiunile aflate în criza economică.Pentru partea bulgara activităţile prevăzute sunt:● pregătirea de către autorităţile bulgare a documentaţiei de oferta, în strânsă legătură cu autorităţile româneşti;● asistenţa tehnica pentru revizuirea documentelor de oferta existente;● lucrările civile pentru construirea punctului de control, incluzând clădirea pentru controlul vamal, clădirea pentru controlul paşapoartelor şi al vizelor, clădirea pentru dezinfectia vehiculelor;● autorităţile bulgare îşi asuma obligaţia de a asigura în acelaşi timp toate infrastructurile de întreţinere necesare, inclusiv drumul de acces către punctul de control la frontiera;● supravegherea lucrărilor.Beneficiarul bulgar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor PubliceCostul total al proiectului: 4,905 MEURFonduri alocate de PHARE: 2,600 MEURCofinantare: 2,305 MEUR (buget de stat)Pentru partea română activităţile prevăzute sunt:● conceperea şi proiectarea detaliată a proiectului, în strânsă cooperare cu autorităţile bulgare;● construcţia infrastructurilor, care include realizarea platformelor de încărcare-descărcare, adaptarea şi consolidarea malurilor, drumurilor interne, reţelelor şi infrastructurii utilităţilor (alimentarea cu apa, energie electrica, energie termica);● construirea punctului de trecere a frontierei;● modernizarea şi consolidarea drumului de acces;● achizitionarea unui vas de transport pentru traversarea Dunării.Beneficiarul român: Consiliul Judeţean Calarasi şi Administraţia Naţionala a DrumurilorCostul total al proiectului: 5,05 MEURFonduri alocate de PHARE: 3,30 MEURCofinantare: 1,75 MEUR (1,25 MEUR de la Consiliul Judeţean Calarasi şi 0,5 MEUR de la Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei/Administraţia Naţionala a Drumurilor)Datorită coordonării complexe necesare pe parcursul implementarii proiectelor "în oglinda" (între România şi Bulgaria şi în fiecare dintre aceste tari) şi a structurării complexe pe faze a lucrărilor, se preconizeaza ca durata contractelor de lucru va fi de aproximativ 28 de luni. De aceea data limita a efectuării plăţilor pentru ambele proiecte va fi 30 noiembrie 2005.Proiectul BG0107.02 – Reabilitarea drumului II-29 de la granita dintre Bulgaria şi România (Negru Voda) până la General ToshevoPavajul drumului II-29 de la granita dintre Bulgaria şi România (Negru Voda) până la General Toshevo este în stare proasta. Un studiu recent arata ca se constata existenta unor gropi extinse în asfalt (care au fost reparate doar prin umplere manuală) şi a unor santuri, precum şi dezintegrarea bordurilor şi marginilor.Proiectul propus consta în reabilitarea a aproximativ 13 km din drumul II-29, de la km 71+390 (General Toshevo) până la km 84+320 (punct de trecere a frontierei). Secţiunea reabilitata va fi în conformitate cu standardele UE, în special în ceea ce priveşte greutatea maxima admisă de 11,5 tone/osie. Oraşe bulgaresti mari ca Varna şi Dobrich, ca şi unele oraşe mici, cum ar fi Aksakovo, General Toshevo şi Kardam (lângă granita), vor beneficia de pe urma implementarii proiectului.În ceea ce priveşte impactul transfrontalier, acest proiect va contribui la înlesnirea caii de acces de trecere a frontierei bulgaro-române la Negru Voda şi a legăturilor similare de transport de ambele părţi. Va facilita sporirea legăturilor comerciale şi culturale dintre cele doua regiuni de frontieră şi va incuraja dezvoltarea economică de ambele părţi ale granitei în regiunile aflate în criza economică.Acest proiect este în conformitate cu Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999 privind coordonarea asistenţei pentru preaderare. Într-adevăr, porţiunea de drum menţionată nu face parte nici din Reţeaua de transport paneuropean, nici din Reţeaua ŢINĂ. Costul total este sub pragul minim de 5 milioane euro. Din aceste doua motive un astfel de proiect de transport nu ar fi eligibil pentru ISPA. Mai mult decât atât, acest proiect constituie o parte indispensabila din planul de dezvoltare regionala stabilit în Documentul de programare comuna (JPD) convenit.Activităţile avute în vedere sunt:● pregătirea documentaţiei de oferta. Consultanţii bulgari vor pregati proiectul detaliat. Apoi, pe baza acestui proiect detaliat va fi pregătit dosarul de oferta;● supervizarea şi revizia documentaţiei de oferta. Va fi contractat un consultant pentru a revizui proiectul detaliat şi dosarul de oferta, pentru a se asigura ca acestea respecta cerinţele UE şi PHARE. Acelaşi consultant internaţional va fi responsabil pentru supravegherea contractului ulterior de lucrări;● lucrări: reabilitarea drumului în conformitate cu standardele UE.Beneficiarul bulgar: Agenţia de Administrare a Drumurilor (REA), care face parte din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor PubliceCostul total al proiectului: 3,33 MEURFonduri alocate de PHARE: 2,50 MEURCofinantare: 0,83 MEUR (REA)Din cauza termenului deficitar de îndeplinire a obligaţiilor şi a duratei lucrărilor, acest proiect de investiţie va necesita o perioadă de efectuare a plăţilor de 2 ani, până la 30 noiembrie 2005.1.3.2. Prioritatea JPD: Protecţia mediuluiRegiunile şi municipalitatile de ambele părţi ale granitei sunt înzestrate cu numeroase resurse naturale pe care doresc să le protejeze şi să le susţină. În acelaşi timp dezvoltarea în domeniul industrial şi energetic a cauzat în mai multe locuri daune de mediu, asupra aerului, apei şi solului. În consecinţa, adoptarea de măsuri pentru monitorizarea şi prevenirea poluarii şi reabilitarea mediului a devenit o prioritate.Proiectul BG0107.03 – Monitorizarea integrată a litoralului bulgaresc al Marii Negre între Durankulak şi RezovoşiProiectul RO0103.02 – Monitorizarea integrată a litoralului românesc al Marii Negre între Midia şi Vama VecheAceste proiecte "în oglinda" vor asigura prevenirea şi avertizarea la timp cu privire la poluarea accidentala a litoralului şi vor stabili punctele vulnerabile de-a lungul întregului litoral. Ele vor asigura şi instrumentele monitorizarii integrate a Marii Negre atât din sectorul românesc, cat şi din cel bulgaresc. Monitorizarea litoralului Marii Negre va fi îmbunătăţită, iar capacitatile instituţiilor ce implementeaza monitorizarea maritima vor fi sporite şi consolidate.În ceea ce priveşte impactul transfrontalier se va permite o cunoaştere mai buna a evoluţiei parametrilor de mediu în caz de poluare transnationala, estimarea rapida a gravitatii accidentelor şi a impactului lor asupra mediului, elaborarea unei strategii comune între România şi Bulgaria în situaţiile de criza şi înfiinţarea unei celule de control la nivel interregional pentru urmărirea şi menţinerea calităţii apei.Se va asigura o coordonare strânsă cu activităţile care ocupa loc în mod curent în cadrul Convenţiei dunarene şi cu celelalte proiecte referitoare la monitorizarea apei (potabile), care sunt finanţate de programele naţionale PHARE. În plus se vor organiza întruniri de coordonare de deschidere şi de închidere la finalul proiectului cu instituţii şi organizaţii potenţial interesate.Partea bulgara va efectua următoarele activităţi:● evaluarea laboratoarelor de monitorizare, conceperea şi pregătirea documentaţiei de oferta. O echipa de experţi va efectua un inventar pentru evaluarea laboratoarelor existente de monitorizare în vederea identificarii lipsurilor şi deficienţelor în instituţiile existente de implementare a programului de monitorizare maritima. Conceperea sistemului de monitorizare urmează să fie stabilită. Pe baza inventarului şi a proiectului propus pentru sistemul de monitorizare echipa de experţi va pregati specificaţiile tehnice şi documentaţia de oferta pentru achiziţionarea efectivă a echipamentului, în cooperare strânsă cu autorităţile româneşti;● achiziţionarea echipamentului necesar pentru sistemul de monitorizare integrată. Se vor cumpara întregul echipament necesar şi consumabilele respective. Acestea vor include (indicativ): echipament de laborator şi consumabile, statie de recepţie satelit cu hardware şi software pentru procesarea imaginilor în vederea monitorizarii petelor de petrol de pe suprafaţa marii, hardware şi software pentru trei staţii GIS (sistem de informaţii geografice), un vas cu echipament de esantionare şi echipament de laborator pentru analize la bord. Respectivii proprietari vor suporta costurile de întreţinere şi de operare a echipamentului;● acreditarea laboratoarelor de monitorizare. Aceasta componenta va implementa noile proceduri standard de operare pentru analizele de laborator. Laboratoarele vor trebui sa îndeplinească cerinţele respectivelor organisme de acreditare, să facă operational întregul echipament de laborator, sa instruiască personalul, iar apoi sa primească procedura de acreditare a organismelor naţionale şi/sau internaţionale acreditate. Va fi implementata monitorizarea regulată a mediului marin în conformitate cu programul adoptat de Ministerul Mediului şi Apelor.Beneficiarul bulgar: Ministerul Mediului şi Apelor, reprezentat de inspectoratele regionale din Varna şi Bourgas şi Agenţia de Transport Maritim – VarnaCostul total al proiectului: 2,91 MEURFonduri alocate de PHARE: 2,15 MEURCofinantare: 0,76 MEUR (Ministerul Mediului şi Apelor)Partea română va efectua următoarele activităţi:● asistenţa pentru pregătirea proiectului. Se va asigura o anumită asistenţa tehnica pentru revizuirea activităţilor prevăzute, evaluarea tipului de echipament care va fi necesar, pregătirea specificatiilor tehnice şi a documentaţiei de oferta pentru diferitele componente. Se va asigura conformitatea cu proiectele "în oglinda" ale părţii bulgare;● achiziţionarea echipamentului de laborator. Conform acestei componente, se prevede achiziţionarea de echipament suplimentar pentru îmbunătăţirea calităţii activităţii de laborator, cum ar fi (indicativ): statie de epurare a apelor uzate ce conţin metale grele, autoclava, microanalizor N/C TOC/TN, spectrometru pentru absorbţie atomica;● darea în exploatare a unui sistem de monitorizare. Se planifica îmbunătăţirea sistemului de monitorizare printr-o monitorizare continua a calităţii apei, precum şi o mai mare acuratete. Următorul echipament va fi achiziţionat (indicativ): staţii automate pentru înregistrări rapide de date privitoare la parametrii apei marii, sisteme de informaţii geografice (GIS);● modernizarea vasului "Chefalul" şi achiziţionarea unui vas de intervenţie rapida. Vasul "Chefalul" efectuează măsurători pentru a face profiluri hidrometrice pentru determinarea parametrilor hidrometrici ai apei marii (temperatura, teste de salinitate şi densitate, curenţi marini, test de pământ de pe fundul marii, transparenta apei, culoarea apei etc.). Acest vas s-a aflat în anul 1999 în şantierul naval pentru lucrări de reabilitare, iar acum este în stare buna, însă are nevoie de dispozitive şi aparate pentru a efectua măsurători precise. În vederea implementarii Planului strategic de acţiune al Marii Negre se va achizitiona un vas de capacitate mica pentru intervenţii rapide în caz de poluare accidentala. Acest vas va fi folosit, de asemenea, pentru monitorizarea şi prevenirea daunelor provocate de algele marine, fenomen în creştere, acestea fiind înregistrate în ultimii ani ca distrugand plajele turistice.Beneficiarul român: Compania Naţionala "Apele Române" – S.A.Costul total al proiectului: 2,87 MEURFonduri alocate de PHARE: 2,20 MEURCofinantarea: 0,67 MEUR (Compania Naţionala "Apele Române" – S.A.)Proiectul RO0103.03 – Protecţia zonelor mlastinoase ale Dunării – un proiect-pilot pentru zona insulei Cama DinuDunarea marcheaza granita dintre Bulgaria şi România. De-a lungul Dunării de Jos exista multe insule şi campii inundate, dintre care unele sunt nedeteriorate, iar altele sunt grav afectate de activitatea omului, una dintre acestea din urma fiind insula Cama Dinu. Aceste insule sunt importante pentru starea mediului înconjurător al Dunării, întrucât ele au rol în autopurificarea apei. Mai mult decât atât, varietatea lor biologica este nepretuita. Proiectul are ca scop supravegherea la Cama Dinu a florei şi faunei, precum şi studierea influentei calităţii factorului de mediu asupra acestora.În ceea ce priveşte impactul asupra frontierei trebuie menţionat ca rezultatele proiectului-pilot sunt necesare la evaluarea posibilităţii de extindere a acestei iniţiative pentru o porţiune mai mare a Dunării. În viitor supravegherea ar putea fi efectuată de toate agenţiile de pe ambele maluri ale fluviului. Aceasta ar putea întări cooperarea dintre instituţiile locale de mediu. Ar putea influenţa, de asemenea, şi calitatea apei, aerului şi solului din zona de frontieră, iar România şi Bulgaria vor beneficia de o Dunăre mai curata. Bulgaria este interesată de rezultatul acestui proiect şi ar putea chiar întreprinde o abordare similară pentru insula Liuliak.Se prevăd următoarele activităţi:● elaborarea documentelor de oferta;● asistenţa în realizarea bazei de date, supravegherea şi inventarierea florei şi faunei din zona Cama Dinu. Pentru a analiza evoluţia florei şi faunei din zona se va efectua un inventar al florei şi faunei din zona insulei. Se va dezvolta o baza de date, iar autorităţile române vor supraveghea insula;● achiziţionarea echipamentului. În cadrul acestei secţiuni se va achizitiona echipamentul necesar pentru supraveghere şi pentru laboratorul din Giurgiu, cum ar fi (indicativ): un aparat automat de control, aparat de control al aerului, echipament de distilare a cianurilor, echipament de supraveghere biologica;● construirea centrului de control al mediului în Cama Dinu. Un centru de control al mediului va fi construit pe insula Cama Dinu. Construcţia va cuprinde şi un mic muzeu biologic, sali pentru echipamentul de control, laborator;● campanie de informare. Intenţia este de a informa populaţia locală despre diversitatea biologica din zona. Vor fi realizate pliante, broşuri, articole pentru mijloacele de informare în masa şi se vor organiza ateliere pentru cei interesaţi.Beneficiarul român: Ministerul Apelor şi Protecţiei MediuluiCostul total al proiectului: 2,66 MEURFonduri alocate de PHARE: 2,00 MEURCofinantarea: 0,66 MEUR (Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului)Proiectul BG0107.04 – Elaborarea unor viitoare proiecte de mediuObiectivul general al acestui proiect este de a acorda sprijin regiunii de frontieră în îndeplinirea cerinţelor UE pentru mediu şi de a îmbunătăţi şi a proteja cooperarea dintre regiunile de frontieră din Bulgaria şi România în probleme de mediu.Activitatea prevăzută consta în elaborarea unui raport asupra situaţiei existente, a specificatiilor tehnice şi a documentaţiei de oferta pentru următoarele doua proiecte: "Parcul din zona mlastinoasa" şi "Sistemul de control comun pentru scurgeri". Primul dintre aceste proiecte ar trebui să fie proiectul "în oglinda" bulgar pentru proiectul român "Protecţia zonelor mlastinoase ale Dunării- un proiect-pilot pentru zona insulei Cama Dinu" – PHARE CBC 2001, iar cel de-al doilea proiect ar trebui sa elaboreze un sistem de control comun pentru scurgeri pentru Bulgaria şi România.Acesta va determina cele mai mari avantaje la frontiera, după cum urmează:● cadrul de conducere integrat transfrontalier pentru Parcul din zona mlastinoasa va asigura conservarea habitatelor şi a unei reţele mari de mlastini de ambele părţi ale frontierei, recunoscând relaţiile lor complexe;● sistemul de control comun pentru scurgeri va furniza informaţii şi date specifice pentru a soluţiona conflictele dintre aceste doua tari cu privire la originea substanţelor poluante şi, pe baza acestor date şi informaţii furnizate sub forma de rapoarte zilnice, trimestriale şi anuale, inspectoratele regionale pentru mediu şi municipalitatile împreună cu ministerele mediului vor elabora programe pentru evaluarea calităţii aerului, pentru controlul şi reducerea poluarii aerului, în vederea îmbunătăţirii calităţii aerului.Beneficiarul bulgar: Ministerul Mediului şi ApelorCostul total al proiectului: 0,25 MEURFonduri alocate de PHARE: 0,25 MEUR1.3.3. Prioritatea JPD: Dezvoltarea socioeconomicaÎn ciuda problemelor economice curente, regiunea de frontieră oferă potenţial clar pentru dezvoltarea resurselor economice locale. În acest scop trebuie dezvoltate initiativele individuale şi proiectele locale cu impact transfrontalier.Proiectele BG0107.05 şi RO0103.04 – Fondul pentru proiecte mici comune (proiecte "în oglinda")Fondul pentru proiecte mici comune (JSPF) va fi înfiinţat ca un mecanism flexibil care finanţează proiecte "la scara mica şi de la om la om", cu impact transfrontalier.JSPF va funcţiona respectând linii directoare specifice, dezvoltate pentru exerciţiul 2000 şi aprobate de serviciile Comisiei (delegatiile CE), şi Ghidul practic PHARE pentru ISPA şi SAPARD. Vor fi elaborate linii directoare comune de către cele doua tari, care vor trebui să fie aprobate de delegatiile CE din Bulgaria şi din România. Serviciile relevante ale Comisiei şi în special Direcţia Generală Agricultura vor avea, de asemenea, ocazia să facă observaţii asupra liniilor directoare. În principiu, JSPF va fi implementat după cum urmează: se va stabili un Comitet JSPF ad-hoc (comitet comun cu reprezentanţi ai Bulgariei şi ai României). Acest comitet va lansa o solicitare de propuneri, ce trebuie să fie deschisă şi echitabila pentru toate organizaţiile calificate. Cererile prezentate vor fi evaluate de o echipa de evaluatori numita de Comitetul JSPF. Deciziile finale se vor lua pe baza recomandărilor acestora.Candidaţii pentru proiecte vor avea nevoie, în cele mai multe cazuri, de asistenţa considerabila pentru dezvoltare. Se pot organiza ateliere de instruire şi informare pentru a-i informa şi ajuta pe viitorii participanţi, în asa fel încât să se asigure un înalt nivel de transparenta şi pentru a se incuraja prezentarea de propuneri de buna calitate. Secretariatul va numi, de asemenea, experţi care să îi viziteze pe candidaţii la proiecte pentru a le acorda asistenţa, în special în chestiuni cum ar fi evaluarea costurilor de proiecte.Fondul pentru proiecte mici (SPF) are scopul de a pune la dispoziţie o contribuţie PHARE totalizand 500.000 euro/regiune de frontieră. O cota de până la 7% din contribuţia PHARE (maximum 35.000 euro pentru fiecare ţara) poate fi folosită pentru cheltuieli legate de pregătirea, selecţia, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.Este necesară cofinantarea şi aceasta va constitui un criteriu pentru eligibilitatea proiectelor. Cofinantarea minima va fi de 10% din costul proiectelor soft (în numerar sau în natura).Costul total al proiectului: 1,1 MEUR (0,55 MEUR pentru fiecare ţara)Fonduri alocate de PHARE: 1,0 MEUR (0,5 MEUR pentru fiecare ţara)Cofinantare: 0,1 MEUR (0,05 MEUR pentru fiecare ţara)1.4. CondiţiiSe asigura asistenţa PHARE pentru toate proiectele, cu condiţia disponibilităţii cofinanţării naţionale prezentate în tabelul de buget de mai jos.Toate proiectele de investiţii care, în concordanta cu regulile stipulate în Directiva 85/337/CEE , completată prin Directiva 97/11, necesita o evaluare a impactului de mediu, trebuie supuse unei evaluări a impactului de mediu. Dacă directiva nu a fost încă transpusa, procedura trebuie să fie similară celei stabilite de directiva sus-menţionată.Toate proiectele de investiţii se vor desfăşura cu respectarea legislaţiei comunitare de mediu. Fişele de proiecte vor conţine clauze specifice referitoare la respectarea legislaţiei UE cu privire la mediu, în conformitate cu tipul de activitate desfăşurat în cadrul fiecărui proiect de investiţie.Regulile finale de implementare JSPF vor fi verificate şi aprobate de cele doua delegaţii.

┌─────────┬────────────────────────────────┬─────────────────┬─────┬────┬──────┐│ │ │ PHARE │Cofi-│În- │ ││ Codul │ Prioritatea/ ├─────┬─────┬─────┤ nan-│şti-│ ││proiec- │ Titlul proiectului │Con- │ │ │tarea│tu- │ ││ tului │ │struc│În- │ │ │tii │ ││ │ │tie │şti- │Total│nati-│fi- │Total ││ │ │în- │tutii│ │onala│nan-│ ││ │ │şti- │ │ │ │ci- │ ││ │ │tuti-│ │ │ │are │ ││ │ │onala│ │ │ │în- │ ││ │ │ │ │ │ │ter-│ ││ │ │ │ │ │ │na- │ ││ │ │ │ │ │ │tio-│ ││ │ │ │ │ │ │nale│ │├─────────┴────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤│Prioritatea JPD: Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ ││infrastructurilor locale şi transnationale│ 0 │ 8,4 │ 8,4 │4,885│ 0 │13,285│├─────────┬────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤│RO0103.01│Trecerea frontierei între │ │ │ │ │ │ ││ │Calarasi (România) şi Silistra │ │ │ │ │ │ ││ │(Bulgaria) │ 0 │ 3,3 │ 3,3 │ 1,75│ 0 │ 5,05 │├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤│BG0107.01│Construirea de puncte de control│ │ │ │ │ │ ││ │la frontiera la Silistra │ 0 │ 2,6 │ 2,6 │2,305│ 0 │ 4,905│├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤│BG0107.02│Reabilitarea drumului II-29 de │ │ │ │ │ │ ││ │la granita dintre Bulgaria şi │ │ │ │ │ │ ││ │România (Negru Voda) până la │ │ │ │ │ │ ││ │General Toshevo │ 0 │ 2,5│ 2,5 │0,83 │ 0 │ 3,33 │├─────────┴────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤│Prioritatea JPD: Protecţia mediului │ 1,3│ 5,3│ 6,6 │2,09 │ 0 │ 8,69 │├─────────┬────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤│RO0103.02│Monitorizarea integrată a │ │ │ │ │ │ ││ │litoralului românesc al Marii │ │ │ │ │ │ ││ │Negre între Midia şi Vama Veche │ 0,2│ 2,0 │ 2,2 │ 0,67│ 0 │ 2,87 │├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤│BG0107.03│Monitorizarea integrată a │ │ │ │ │ │ ││ │litoralului bulgaresc al Marii │ │ │ │ │ │ ││ │Negre între Durankulak şi Rezovo│ 0 │ 2,15│ 2,15│ 0,76│ 0 │ 2,91 │├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤│RO0103.03│Protecţia zonelor mlastinoase │ │ │ │ │ │ ││ │ale Dunării – un proiect-pilot │ │ │ │ │ │ ││ │pentru zona insulei Cama Dinu │ 1,1 │ 0,9│ 2 │ 0,66│ 0 │ 2,66 │├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤│BG0107.04│Elaborarea unor viitoare │ │ │ │ │ │ ││ │proiecte de mediu │ 0 │ 0,25│ 0,25│ 0 │ 0 │ 0,25 │├─────────┴────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤│Prioritatea JPD: Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ ││ socioeconomica │ 1 │ 0 │ 1 │ 0,1 │ 0 │ 1,1 │├─────────┬────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤│RO0103.04│Fondul pentru proiecte mici │ │ │ │ │ │ ││ │comune │ 0,50│ 0 │0,50 │ 0,05│ 0 │ 0,55 │├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤│BG0107.05│Fondul pentru proiecte mici │ │ │ │ │ │ ││ │comune │ 0,50│ 0 │ 0,50│ 0,05│ 0 │ 0,55 │├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤│ │Subtotal România: │ 1,8 │ 6,2 │ 8,00│ 3,13│ 0 │11,13 │├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤│ │Subtotal Bulgaria: │ 0,50│ 7,50│ 8,00│3,945│ 0 │11,945│├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤│ TOTAL: │ │ 2,3 │13,7 │16 │7,075│ 0 │23,075│└─────────┴────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴──────┘3. Măsuri de implementare3.1. Structuri instituţionale din BulgariaPentru partea bulgara agenţia de implementare a programului este Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Lucrărilor Publice, care va deţine răspunderea totală privind implementarea programului, inclusiv aprobarea documentelor de oferta, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea şi plăţile facturilor.Acesta va lucra strâns cu instituţiile beneficiare la elaborarea Termenilor de referinţa, a documentelor de oferta, a criteriilor de evaluare, la evaluarea ofertelor, negocierea contractelor, a facturilor pentru plati etc.3.2. Structuri instituţionale din RomâniaÎn România agenţia de implementare va fi Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, prin intermediul Direcţiei cooperare transfrontaliera (CBC), care va deţine răspunderea totală privind implementarea programului, inclusiv: aprobarea documentelor de oferta, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea facturilor, cu excepţia plăţilor facturilor care vor fi efectuate de Direcţia plati din cadrul aceluiaşi minister. Direcţia CBC va mai cuprinde şi o unitate pentru coordonarea naţionala a programelor CBC, denumita Unitate de coordonare a programului CBC (PCU-CBC). Aceasta unitate va face legătură dintre instituţiile beneficiare şi ministerele de resort pentru elaborarea Termenilor de referinţa, a documentelor de oferta, a criteriilor de evaluare, pentru evaluarea ofertelor, negocierea contractelor, facturile pentru plati etc.3.3. Măsuri luate în Bulgaria în vederea implementariiProgramul va fi coordonat în conformitate cu procedurile*1) Sistemului de implementare descentralizata PHARE (DIS). Coordonatorul naţional al asistenţei (NAC) va deţine răspunderea totală privind programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE. NAC împreună cu responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (NAO) vor avea răspunderea coordonării comune între PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA şi SAPARD.Fondul Naţional (NF) din cadrul Ministerului Finanţelor, condus de NAO, va supraveghea administrarea financiară a programului şi va deţine răspunderea pentru toate aspectele controlului financiar şi pentru raportarea către Comisia Europeană. NAO va deţine răspunderea totală privind administrarea financiară a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor, dispoziţiilor şi procedurilor PHARE privind achiziţionarea, raportarea şi administrarea financiară, ca şi respectarea regulilor Comunităţii de ajutorare a statelor, precum şi efectuarea de rapoarte corespunzătoare şi funcţionarea sistemului de informare al proiectului. NAO va avea întreaga responsabilitate privind fondurile PHARE ale unui program până la încheierea programului.Controlul financiar adecvat pentru implementarea programului va fi efectuat de către autoritatea naţionala de control competenţa.Comisia va vira fonduri către NF în conformitate cu memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi Bulgaria. Fondurile vor fi virate în urma cererilor din partea NAO.O plata de până la 20% din fondurile care trebuie administrate local va fi virata către NF în urma semnării memorandumului de finanţare şi a contractelor de finanţare (FA) dintre NF şi agenţiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati şi Contractare (CFCU). Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional trebuie, de asemenea, respectate. Mai mult, NAO trebuie să prezinte Comisiei lista de responsabili cu autorizarea programului (PAO) desemnaţi, împreună cu o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informaţiilor dintre NF şi IA/CFCU şi modul în care funcţia de plată va fi efectuată.Se vor efectua patru transe de completare de până la 20% din fondurile care trebuie administrate local sau din bilanţul total al bugetului, oricare ar fi suma mai mica. Prima transa de completare va fi trimisa în momentul în care 10% din buget au fost cheltuite de IA şi CFCU. A doua transa poate fi solicitată atunci când s-au făcut plati în valoare de 30% din bugetul total valabil. Punctul declansator pentru a treia transa este când s-au plătit 50% din buget, iar cea de-a patra şi ultima transa se va efectua când s-au plătit 70% din buget. Cu excepţia cazului în care s-a acordat autorizarea expresă de la sediul central al Comisiei, nu se poate face nici o cerere de acordare a unei transe dacă totalul fondurilor depuse în NF şi la IA depăşeşte 10% din bugetul total valabil al convenţiei. În mod excepţional NAO poate solicita o plata în avans mai mare de 20%, în conformitate cu procedurile stabilite în memorandumul de înţelegere menţionat mai sus.NF va face accesibile fonduri pentru IA, inclusiv pentru CFCU, conform FA semnate între NF şi IA/CFCU, acolo unde este cazul. Fiecare FA va fi avizat din timp de Comisia Europeană. Atât CFCU, cat şi IA trebuie să fie conduse de un PAO, numit de NAO în urma consultării cu NAC. PAO va fi răspunzător de toate operaţiunile efectuate de CFCU/IA competente.Ministerul Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice din Bulgaria va constitui agenţia de implementare (IA).NF va deschide la o banca aprobată în prealabil de Comisie şi va administra un cont bancar separat în euro (principal) purtător de dobânda. În principiu toate conturile bancare vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi declarata Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide acest lucru, în baza unei propuneri a NAO, dobânda ar putea fi reinvestita în program. NF va asigura un sistem corespunzător de contabilitate şi de gestiune a numerarului pentru conturile curente şi de depozit utilizate pentru program.NAO şi PAO se vor asigura ca toate contractele sunt elaborate în conformitate cu procedurile prezentate în Manualul DIS.Toate contractele trebuie să fie încheiate înainte de data de 30 noiembrie 2003.Toate plăţile trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2004, cu excepţia proiectului BG0107.01 "Construirea de puncte de control la frontiera la Silistra" şi a proiectului BG0107.02 "Reabilitarea drumului II-29 de la granita dintre România şi Bulgaria (Negru Voda) până la General Toshevo", a căror data limita pentru efectuarea plăţilor este 30 noiembrie 2005.Orice capital care nu a fost utilizat până la datele limita va fi returnat Comisiei.Pentru acele contracte care au fonduri reţinute pentru o anumită perioada de garanţie care depăşeşte perioada de efectuare de plati în cadrul programului, suma totală a fondurilor referitoare la acele contracte, calculată de PAO şi stabilită de Comisie, va fi depusa de NF pentru siguranţa într-un cont separat purtător de dobânda înainte de încheierea oficială a programului. Agenţia de implementare îşi asuma întreaga responsabilitate pentru a asigura ca fondurile menţionate vor fi folosite numai în vederea efectuării de plati referitoare la clauzele de reţinere. Agenţia de implementare îşi asuma întreaga responsabilitate şi în faţa contractorilor pentru îndeplinirea obligaţiilor referitoare la clauzele de reţinere. Dobânda acumulată din fondurile depuse va fi plătită Comisiei după efectuarea ultimei plati către contractori. Fondurile care nu au fost achitate contractorilor în urma efectuării plăţilor finale vor fi returnate Comisiei. NAO va face anual un scurt raport către Comisie asupra utilizării fondurilor depuse în conturile de garanţie – şi mai ales asupra plăţilor efectuate din aceste fonduri -, precum şi asupra dobânzii acumulate.––––*1) Avându-se în vedere regulile prezentate în anexa la Reglementarea Consiliului 1.266/1999.3.4. Măsuri luate în România în vederea implementariiProgramul va fi coordonat în conformitate cu procedurile*1) Sistemului de implementare descentralizata PHARE (DIS). Coordonatorul naţional al asistenţei (NAC) va deţine răspunderea totală privind programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE. NAC împreună cu responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (NAO) vor avea răspunderea coordonării comune între PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA şi SAPARD.Fondul Naţional (NF) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, condus de NAO, va supraveghea administrarea financiară a programului şi va deţine răspunderea pentru toate aspectele controlului financiar şi pentru efectuarea de rapoarte către Comisia Europeană. NAO va deţine răspunderea totală privind administrarea financiară a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor, dispoziţiilor şi procedurilor PHARE privind achiziţionarea, raportarea şi administrarea financiară, respectarea regulilor Comunităţii de ajutorare a statelor, precum şi efectuarea de rapoarte corespunzătoare şi funcţionarea sistemului de informare al proiectului. NAO va avea întreaga responsabilitate privind fondurile PHARE ale unui program până la încheierea programului.Controlul financiar adecvat pentru implementarea programului va fi efectuat de către autoritatea naţionala de control competenţa.Comisia va vira fonduri către NF în conformitate cu convenţia semnată între Comisie şi România la data de 20 octombrie 1998. Fondurile vor fi virate în urma cererilor din partea NAO.O plata de până la 20% din fondurile care trebuie administrate local va fi virata către NF în urma semnării acordului de finanţare şi a contractelor de finanţare (FA) de către NF şi agenţiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP/CFCU). Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional trebuie, de asemenea, respectate. Mai mult, NAO trebuie să prezinte Comisiei lista de responsabili cu autorizarea programului (PAO) desemnaţi, împreună cu o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informaţiilor dintre NF şi IA/CFCU şi modul în care funcţia de plată va fi efectuată.Se vor efectua patru transe de completare de până la 20% din fondurile care trebuie administrate local sau din bilanţul total al bugetului, oricare ar fi suma mai mica. Prima transa de completare va fi trimisa în momentul în care 10% din buget au fost cheltuite de IA şi de CFCU. A doua transa poate fi solicitată atunci când s-au făcut plati în valoare de 30% din bugetul total valabil. Punctul declansator pentru a treia transa este când s-au plătit 50% din buget, iar cea de-a patra şi ultima transa se va efectua când s-au plătit 70% din buget. Cu excepţia cazului în care s-a acordat autorizarea expresă de la sediul central al Comisiei, nu se poate face nici o cerere de acordare a unei transe dacă totalul fondurilor depuse în NF şi la IA depăşeşte 10% din bugetul total valabil al convenţiei. În mod excepţional NAO poate solicita o plata în avans mai mare de 20%, în conformitate cu procedurile stabilite în memorandumul de înţelegere menţionat mai sus.NF va face accesibile fonduri pentru IA, inclusiv pentru CFCU, conform FA semnate între NF şi IA/CFCU, acolo unde este cazul. Fiecare FA va fi avizat din timp de Comisia Europeană. În cazurile în care NF este chiar agentul de plată pentru CFCU/IA nu se vor vira fonduri de la NF către CFCU/IA. Atât CFCU, cat şi IA trebuie să fie conduse de un PAO, numit de NAO în urma consultării cu NAC. PAO va fi răspunzător de toate operaţiunile efectuate de CFCU/IA competente.Ministerul Dezvoltării şi Prognozei din România va constitui agenţia de implementare (IA).NF va deschide la o banca aprobată în prealabil de Comisie şi va administra un cont bancar separat în euro (principal) purtător de dobânda. În principiu toate conturile bancare vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi declarata Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide acest lucru, pe baza unei propuneri a NAO, dobânda ar putea fi reinvestita în program. NF va asigura un sistem corespunzător de contabilitate şi de gestiune a numerarului pentru conturile curente şi de depozit utilizate pentru program. Aceleaşi proceduri se vor aplica şi pentru fondurile virate agenţiei de implementare.NAO şi PAO se vor asigura ca toate contractele sunt elaborate în conformitate cu procedurile prezentate în Manualul DIS.Toate contractele trebuie să fie încheiate înainte de data 30 noiembrie 2003.Toate plăţile trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2004, cu excepţia proiectului RO0103.01 "Trecerea frontierei între Calarasi (România) şi Silistra (Bulgaria)", a cărui data limita pentru efectuarea plăţilor este 30 noiembrie 2005.Orice capital care nu a fost utilizat până la datele limita va fi returnat Comisiei.Pentru acele contracte care au fonduri reţinute pentru o anumită perioada de garanţie care depăşeşte perioada de efectuare a plăţilor în cadrul programului, suma totală a fondurilor referitoare la acele contracte, calculată de PAO şi stabilită de Comisie, va fi plătită IA înainte de încheierea oficială a programului. IA îşi asuma întreaga responsabilitate pentru fondurile depuse până la efectuarea ultimei plati şi pentru a asigura ca fondurile menţionate vor fi folosite numai în vederea efectuării de plati referitoare la clauzele de reţinere. IA îşi mai asuma întreaga responsabilitate şi în faţa contractorilor pentru îndeplinirea obligaţiilor referitoare la clauzele de reţinere. Dobânda acumulată din fondurile depuse va fi plătită Comisiei după efectuarea ultimei plati către contractori. Fondurile care nu au fost achitate contractorilor în urma efectuării plăţilor finale vor fi returnate Comisiei. NAO va face anual un scurt raport către Comisie asupra utilizării fondurilor depuse în conturile de garanţie – şi mai ales asupra plăţilor efectuate din aceste fonduri -, precum şi asupra dobânzii acumulate.–––*1) Avându-se în vedere regulile prezentate în anexa la Regulamentul Consiliului 1.266/1999.3.5. Comitetul comun de cooperareUn comitet comun de cooperare (JCC) a fost stabilit pe baza condiţiilor prevăzute în art. 7 (1) din Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98.Copresedintii Comitetului comun de cooperare sunt la nivelul:● ministrului adjunct/Ministerul Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice din Bulgaria;● secretarului de stat/Ministerul Dezvoltării şi Prognozei din România.Copresedintii stabilesc alcătuirea delegatiilor lor respective la JCC, la nivel administrativ public local şi central, aceştia putând crea grupuri de lucru specializate pe anumite domenii care să fie alcătuite din reprezentanţi ai autorităţilor locale şi experţi din ministere şi alte instituţii interesate. Aceste grupuri de lucru vor analiza în detaliu evoluţia fiecărui proiect, făcând recomandări cu privire la aspectele de administrare şi evaluare şi înaintând rapoarte la JCC.Reprezentanţii Comisiei Europene iau parte la intalnirile JCC în calitate de membri. Aceştia vor controla respectarea regulilor UE, a cerinţelor pentru măsurile propuse şi ale proiectelor, respectarea măsurilor de implementare, analizând completările la propunerile de proiect în ceea ce priveşte componentele echivalente ale CBC PHARE.Şedinţele ordinare ale JCC trebuie să aibă loc la fiecare 6 luni pentru a analiza programul, în oricare dintre ţările implicate, în vederea evaluării progresului acestuia pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite. Şedinţele extraordinare ar putea fi necesare în perioada de elaborare a programelor şi a propunerilor de finanţare anuale sau în cazul apariţiei unei probleme speciale de implementare. Asemenea evenimente ar putea fi stabilite în orice moment, prin acordul comun al copresedintilor sau al Comisiei. Şedinţele extraordinare întrunite la cererea Comisiei ar putea avea loc la Bruxelles.Elaborarea rapoartelor, a ordinii de zi şi a proceselorverbale pentru şedinţele JCC este dispusă de copresedinti şi serviciile acestora.JCC decide printr-o aprobare unanima şi trebuie:● să îşi expuna părerea cu privire la priorităţile, obiectivele şi măsurile CBC propuse să fie incluse în Documentul de programare comuna;● sa aprobe selecţia anuală finala a propunerilor de proiecte;● sa primească rapoarte de activitate, studii şi evaluări ale programelor deja aprobate şi ale părţilor componente ale acestora;● sa initieze şi sa susţină activităţi care ar putea sa promoveze măsuri CBC şi sa eficientizeze programe CBC prezente şi viitoare.4. Monitorizare şi evaluareVa fi stabilit un comitet comun de monitorizare (JMC). Acesta va fi alcătuit din NAO, NAC şi Comisie. JMC se va întruni cel puţin o dată pe an pentru a analiza toate programele finanţate de PHARE, în vederea evaluării progresului acestora pentru a îndeplini obiectivele prezentate în memorandumul de finanţare şi Parteneriatul de aderare. Acesta va mai coordona îndeaproape diversele instrumente de preaderare. JMC poate recomanda modificarea prioritatilor şi/sau redistribuirea fondurilor PHARE.JMC va fi ajutat de subcomitete de monitorizare (MSC) care vor fi alcătuite din NAC, NAO şi PAO al fiecărei IA (şi al CFCU, acolo unde este cazul) şi serviciile Comisiei. MSC va analiza detaliat evoluţia fiecărui program, inclusiv componentele şi contractele acestuia, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare şi evaluare, elaborate cu ajutorul consultantilor externi (în conformitate cu prevederile Manualului DIS). MSC va mai face recomandări referitoare la unele aspecte de administrare şi proiectare, asigurându-se ca acestea au fost efectuate. Acesta va raporta către JCC, prezentându-i rapoarte generale detaliate asupra programelor finanţate de PHARE.5. Măsuri împotriva fraudei. Audit şi evaluareToate memorandumurile de finanţare, precum şi contractele care sunt încheiate ca urmare a acestora sunt supravegheate şi controlate financiar de către Comisie (inclusiv Biroul European împotriva Fraudei) şi de Curtea de Conturi a Uniunii Europene. Aceasta cuprinde măsuri cum ar fi verificarea ex ante a activităţilor de ofertare şi de contractare efectuate de delegaţia tarii candidate implicate, precum şi inspecţii inopinate.Pentru a asigura protecţia eficienta a intereselor financiare ale Comunităţii Comisia poate efectua controale şi inspecţii la locul respectiv conform procedurilor prevăzute de Reglementarea Consiliului (EURATOM, CE) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996 referitoare la controalele inopinate şi la inspecţiile efectuate de Comisie în vederea protejării intereselor financiare ale Comunităţii Europene împotriva fraudei şi altor neregularităţi.Se vor aplica procedurile prevăzute la art. 15 paragraful 3 din Reglementarea Comisiei nr. 2.222/2000 din 7 iunie 2000 privind comunicarea în cazul existenţei unor neregularităţi şi punerea în aplicare a unui sistem pentru gestionarea informaţiilor în acest domeniu.Conturile şi operaţiile Fondului Naţional, precum şi, acolo unde este cazul, CFCU şi toate agenţiile de implementare competente pot fi verificate oricând Comisia decide acest lucru de către un auditor extern angajat de Comisie, fără a prejudicia responsabilităţile Comisiei şi ale Curţii de Conturi a Uniunii Europene, după cum este menţionat în Condiţiile generale privind memorandumul de finanţare, anexat la acordul-cadru.Serviciile Comisiei vor asigura ca evaluarea ex post este efectuată după încheierea programului.6. Transparenta şi publicitateResponsabilul cu autorizarea programului corespunzător va avea îndatorirea de a asigura luarea tuturor măsurilor necesare pentru a asigura publicitatea corespunzătoare pentru toate activităţile finanţate din program. Acest lucru se va realiza în strânsă legătură cu delegaţia Comisiei. Detalii suplimentare se regăsesc în anexa nr. 3 "Transparenta şi publicitate".7. Condiţii specialeÎn cazul în care unele angajamente stabilite nu sunt respectate din motive care intră în limitele competentei Guvernului Bulgariei sau a Guvernului României, Comisia poate analiza programul în scopul anulării acestuia, în întregime sau parţial, conform deciziei Comisiei, şi/sau realocarii fondurilor neutilizate în alte scopuri corespunzătoare obiectivelor Programului PHARE.Toate structurile adecvate pentru implementare şi administrare au fost deja înfiinţate în timpul desfăşurării programelor similare anterioare, demonstrand ca părţile implicate pot sa coopereze în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse. Fiecare proiect aprobat de JCC va fi însoţit de o scrisoare de angajament în care se va afirma faptul ca cofinantarea locală va fi efectuată de beneficiari. + 
Anexa 3TRANSPARENTA ŞI PUBLICITATEInformare şi publicitate pentru Programul PHARE al Comunităţilor Europene1. Obiectiv şi sfera de acţiune Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţa din partea Comunităţii Europene prin Programul PHARE au intenţia de a creşte gradul de constientizare a publicului şi transparenta acţiunilor UE, precum şi de a crea o imagine consistenta privind măsurile respective în toate ţările beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc măsurile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE.2. Principii generaleFiecare responsabil cu autorizarea programului care răspunde de implementarea memorandumurilor de finanţare şi a altor forme de asistenţa va răspunde pentru publicitatea la faţa locului. Aceasta acţiune se va desfăşura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor făcute în acest scop.Autorităţile naţionale şi regionale competente vor desfăşura activităţile necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu delegaţia Comisiei Europene la faţa locului.Măsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor şi deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:– art. 32 din Reglementarea (CEE) nr. 4.523/88, modificată prin Reglementarea (CEE) nr. 2.082/93, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L193/30 din 31 iulie 1993;– Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L152/39 din 18 iunie 1994.Măsurile de informare şi publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor şi deciziilor susmenţionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţie autorităţilor naţionale, regionale şi locale de către delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.3. Informarea şi publicitatea privind programele PHAREInformarea şi publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanţare, şi va privi atât programele, cat şi alte forme de asistenţa.Costul informării şi publicităţii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.Când programele PHARE sunt implementate se vor aplica măsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):a) Autorităţile competente din ţările beneficiare trebuie să publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţa în forma cea mai potrivita. Ele trebuie să asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzător şi trebuie să le pună la dispoziţie părţilor interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse. … b) Măsurile de informare şi publicitate la faţa locului trebuie să cuprindă următoarele: … (i) În cazul investiţiilor de infrastructura cu un cost ce depăşeşte un milion euro:– panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în concordanta cu prevederile reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care să fie furnizate de delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva;– plăcuţe permanente pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului larg, care să fie instalate conform prevederilor reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual care să fie furnizate de delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.(îi) În cazul investiţiilor productive, măsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte măsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD:– măsuri care să constientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenţa PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările citate la paragraful 3 b) (i) de mai sus;– măsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularele care trebuie să fie completate de asemenea solicitanţi, conform căreia o parte a ajutorului vine din partea UE şi în mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările de mai sus.4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri şi printre potentialii beneficiari şi pentru publicul larg4.1. Cercurile de afaceriCercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil în asistenţa care le priveşte în modul cel mai direct.Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.4.2. Alţi beneficiari potenţialiAutorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri privind instruirea, ocuparea forţei de muncă sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organisme de pregătire profesională implicate în ocuparea forţei de muncă, afaceri şi grupuri de afaceri, centre de instruire şi organizaţii neguvernamentale.FormulareFormularele emise de autorităţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de fonduri nerambursabile de asistenţa destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităţi eligibile pentru asemenea asistenţa vor trebui sa indice faptul ca UE şi în mod special programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistenţa transmisă beneficiarilor va menţiona volumul sau procentul de asistenţa finanţat de programul în cauza. Dacă asemenea documente poarta stema naţionala sau regionala, ele vor purta, de asemenea, şi sigla UE de aceeaşi mărime.4.3. Publicul generalMass-mediaAutorităţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de UE şi în special de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectată în mod corect în aceasta informare.În acest scop lansarea operaţiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor măsuri de informare, cu precădere în mass-media regionala (presa, radio şi televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara.Principiile menţionate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presa sau comunicate de publicitate.Acţiuni informativeOrganizarea de acţiuni informative, cum ar fi: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legătură cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmări să facă explicita participarea UE. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc intalniri şi se pune sigla UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara va ajuta, după necesitaţi, la pregătirea şi realizarea acestor evenimente.Materiale informativePublicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi măsuri similare finanţate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie să conţină pe pagina de titlu o indicaţie clara a participării UE, precum şi sigla UE, în cazul în care stema naţionala sau regionala este folosită.În cazul în care asemenea publicaţii includ o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura ca participarea UE este clara.Aceste publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea părţilor interesate.Principiile menţionate mai sus se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.5. Măsuri speciale privind panouri, plăcuţe permanente şi posterePentru a asigura transparenta măsurilor finanţate parţial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD ţările beneficiare vor asigura faptul ca următoarele măsuri de informare şi publicitate se supun condiţiilor de mai jos:PanouriPanouri care furnizează informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea UE ajunge până la un milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autorităţile naţionale sau regionale competente nu ridica un panou care să anunţe propria lor implicare în finanţare, asistenţa UE trebuie menţionată oricum pe un panou special. Panourile trebuie să fie de o mărime corespunzătoare anvergurii operaţiunii (ţinându-se seama de mărimea cofinanţării din partea UE) şi trebuie să fie pregătite conform instrucţiunilor prevăzute în manualul tehnic ce se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni după terminarea lucrărilor şi vor fi înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o placuta permanenta în conformitate cu specificaţiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.Plăcuţe permanentePlăcuţe permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, staţii etc.). În plus faţă de sigla UE asemenea plăcuţe trebuie să specifice partea finanţată de UE, alături de o menţiune a programului în cauza PHARE, ISPA sau SAPARD.În cazul în care o autoritate naţionala, regionala sau locală ori un alt beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa afiseze un poster sau sa ia orice alta măsura pentru a da informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de un milion euro, participarea UE trebuie, de asemenea, să fie indicată.6. Prevederi finaleAutorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot lua în orice situaţie măsuri suplimentare, dacă le considera necesare. Ele vor consulta delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegaţia să poată participa în mod corespunzător la realizarea acestora.Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi Comisia, prin intermediul delegatiilor sale la faţa locului, va asigura asistenţa tehnica sub forma îndrumării asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate în forma electronică şi va fi disponibil la cerere.––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește