MEMORANDUM DE FINANŢARE din 25 octombrie 2006

între Comisia Europeană şi Guvernul României privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi de epurare a apelor uzate în judeţul Caraş-Severin, România"*)



–––-Notă …
*) Traducere.Măsura ISPA 2005/RO/16/P/PE/003Comisia Europeană, denumită în continuare Comisia, acţionând în numele şi pentru Comunitatea Europeană, denumită în continuare Comunitatea, reprezentată de directorul general al Direcţiei Generale pentru Politici Regionale, domnul Graham Meadows, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,au convenit următoarele: + 
Articolul 1Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementată şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum de finanţare. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementată cu respectarea condiţiilor generale prevăzute în anexa la Acordul-cadru semnat între Comisie şi Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum de finanţare şi ale anexelor la acesta. + 
Articolul 2Identificarea măsuriiInstrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri descrise în anexa nr. I:    Măsura numărul: 2005/RO/16/P/PE/003    Titlu: Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare                        cu apă potabilă, de canalizare şi de                        epurare a apelor uzate în judeţul                        Caraş-Severin, România    Durata: Data începerii: data semnării prezentului                        memorandum de finanţare de către                        Comisie                        Data finalizării: 31 decembrie 2010    Localizarea Judeţul Caraş-Severin    Grupa: Bazinele râurilor Caraş, Bârzava,                        Timiş, Nera şi Dunărea + 
Articolul 3Angajament1. Cheltuielile publice sau echivalente maxime care vor fi luate în considerare pentru calcularea asistenţei financiare nerambursabile vor fi de 52.405.660 euro.2. Procentul corespunzător asistenţei acordate de către Comunitate pentru măsură este stabilit la 53% din totalul cheltuielilor publice sau echivalente, conform celor indicate în planul de finanţare din anexa nr. II.3. Valoarea maximă a asistenţei financiare asigurate prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este fixată la 27.775.000 euro.4. O sumă de 27.775.000 euro este angajată din bugetul pentru anul 2006 din linia bugetară 13.050101. Angajamentele privind tranşele ulterioare se vor baza pe planul de finanţare iniţial sau revizuit al măsurii, în funcţie de stadiul implementării măsurii şi de disponibilităţile bugetare. + 
Articolul 4Plăţile1. Asistenţa comunitară va acoperi plăţile referitoare la măsură, pentru care s-au făcut angajamente valabile din punct de vedere juridic de către Beneficiar şi pentru care s-a alocat în mod specific finanţarea necesară. Aceste plăţi trebuie corelate cu lucrările descrise în anexa nr. I.2. Plăţile efectuate înainte de data semnării prezentului memorandum de finanţare de către Comisie sau înainte de data acordului de finanţare a proiectului de către o instituţie financiară internaţională [de exemplu, nu mai mult de 6 luni înaintea semnării memorandumului de finanţare (în cazul managementului de sprijin pe bază descentralizată, dată la care aplicaţia ajunge la Comisie în concordanţă cu anexa nr. III.2, secţiunea X, paragraful 1(a), a doua frază)] nu sunt eligibile ca ajutor din partea Instrumentului pentru Politici Structurale de Preaderare.3. Măsura descrisă în anexa nr. I şi plăţile efectuate de autoritatea responsabilă cu implementarea acestei măsuri se vor încheia nu mai târziu de data finalizării, aşa cum este indicată în art. 2.Raportul solicitat pentru efectuarea plăţii finale va fi înaintat în maximum 6 luni de la această dată.4. Plata în avans este stabilită la 5.555.000 euro şi va fi transferată după cum urmează:– suma de 2.777.500 euro va fi plătită după semnarea prezentului memorandum de finanţare de către Beneficiar;– diferenţa se va achita după semnarea de către Beneficiar a primului contract important de lucrări indicat în planul de achiziţii în anexa nr. I.a, precum şi după îndeplinirea condiţiilor specificate în paragraful 3 al art. 8. + 
Articolul 5Respectarea dreptului şi a politicilor comunitareMăsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante stabilite în acordurile europene şi va contribui la punerea în aplicare a obiectivelor politicilor comunitare, în special a celor referitoare la protejarea şi îmbunătăţirea stării mediului. + 
Articolul 6Proprietatea intelectualăBeneficiarul şi autoritatea responsabilă cu implementarea, menţionată la pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, schiţe, planuri, publicitate şi pentru alte materiale elaborate în legătură cu planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurii. Aceştia vor garanta accesul şi dreptul de a utiliza astfel de materiale de către Comisie sau de către orice alt organism sau persoană delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu. + 
Articolul 7Permise şi autorizaţiiOrice tip de permise şi/sau autorizaţii necesare pentru implementarea măsurii trebuie să fie eliberate de către autorităţile competente ale Beneficiarului la timp şi în conformitate cu legislaţia naţională. + 
Articolul 8Condiţii specifice referitoare la măsurăFără a se aduce prejudiciu condiţiilor generale prevăzute în anexa nr. III, asistenţa financiară nerambursabilă acordată din partea Comunităţii pentru această măsură se află sub rezerva următoarelor condiţii:1. Condiţii privind evaluările iniţiale şi situaţia activelor:Comisia îşi rezervă dreptul de a revizui valoarea asistenţei pentru ISPA stabilită la art. 3 dacă, în termen de 5 ani de la data finalizării lucrărilor, condiţiile de exploatare (tarife, venituri etc.) diferă în mod semnificativ faţă de evaluările iniţiale făcute pentru stabilirea nivelului asistenţei financiare nerambursabile şi/sau există o modificare substanţială care:a) afectează natura exploatării sau condiţiile de implementare ori conferă unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; şi … b) rezultă fie din modificarea formei de proprietate asupra oricărei părţi a infrastructurii finanţate, fie din încetarea sau modificarea esenţială a aranjamentelor de exploatare. … Ţara beneficiară va informa Comisia asupra oricărei modificări şi va solicita acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificări.2. Condiţia privind viabilitatea:Asistenţa financiară nerambursabilă a Comunităţii pentru această măsură este acordată sub rezerva punerii la dispoziţie de către autorităţile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării eficiente şi a întreţinerii activelor.3. Condiţiile care trebuie îndeplinite înaintea efectuării plăţii celei de-a doua tranşe a avansului:a) semnarea unui angajament de împrumut cu BEI pentru cofinanţarea investiţiilor incluse în această măsură; … b) prezentarea de către Beneficiar a unei liste de indicatori fizici, actualizată pentru proiectul final, care va trebui să fie agreată de Comisie. … 4. Condiţiile care trebuie îndeplinite înaintea efectuării plăţii intermediare:– pregătirea unui plan integrat de prevenire a poluării pentru protecţia calităţii apei brute a resurselor de apă, pentru judeţul Caraş-Severin, în termeni acceptaţi de Comisie şi BEI, inclusiv documentele justificative ce demonstrează angajamentul tuturor instituţiilor implicate în acest plan.5. Condiţiile care trebuie îndeplinite înaintea efectuării plăţii finale:a) Comisia şi BEI primesc dovada referitoare la implementarea unei soluţii pentru managementul nămolului, în conformitate cu directivele CE în vigoare; … b) Comisia şi BEI primesc dovada că managementul descărcărilor apelor uzate industriale şi principiul "poluatorul plăteşte" sunt în conformitate cu directivele specifice şi că au fost aplicate tarife diferenţiate industriei. …  + 
Articolul 9Prevederile privind implementarea măsurii, cuprinse în anexele la prezentul memorandum de finanţare, fac parte integrantă din acesta.Nerespectarea condiţiilor şi prevederilor privind implementarea va fi tratată de Comisie conform procedurii stipulate în secţiunea a VIII-a din anexa nr. III.1. + 
Articolul 10Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este prezentul document, semnat mai jos.Semnat la Bucureşti la 25 octombrie 2006Pentru Beneficiar,Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu,ministrul finanţelor publiceSemnat la Bruxelles la 14 septembrie 2006Pentru Comunitate,Graham Meadows,director general pentru politici regionaleLista anexelorAnexa nr. I – Descrierea măsuriiAnexa nr. I.a – Plan de achiziţii provizoriuAnexa nr. II – Plan financiarAnexa nr. III*):Anexa nr. III.1 – Prevederile financiare privind implementarea ISPAAnexa nr. III.2 – Prevederile cu privire la eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPAAnexa nr. III.3 – Model pentru fişa de raportare către Comitetul de monitorizare şi pentru solicitarea de modificăriAnexa nr. III.4 – Sisteme de management şi control pentru asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin ISPA şi proceduri pentru realizarea de corecţii financiareAnexa nr. III.5 – Acord cu privire la iregularităţi şi recuperarea sumelor încasate în mod eronat prin ISPAAnexa nr. III.6 – Cerinţe privind informarea şi publicitatea–––-Notă …
*) Anexa nr. III este publicată în cadrul memorandumului de finanţare precedent, reprodusă la pag. 15-39. + 
Anexa IDESCRIEREA MĂSURIIÎmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi de epurare a apelor uzate în judeţul Caraş-Severin, RomâniaCodul măsurii: 2005/RO/16/P/PE/0031. Titlul măsurii: Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi de epurare a apelor uzate în judeţul Caraş-Severin, România2. Autoritatea care întocmeşte aplicaţia (coordonatorul naţional ISPA)    2.1. Nume: Ministerul Finanţelor Publice    2.2. Adresa Str. Apolodor nr. 17, sectorul 3, aripa de                      nord, Bucureşti, România    E-mail: eugen.teodorovici@mfinante.ro3. Autoritatea responsabilă pentru implementare [conform pct. (2) al secţiunii a II-a din anexa nr. III.2]    3.1. Nume: Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia de                      Implementare ISPA – Oficiul de Plăţi şi                      Contractare PHARE (OPCP)    3.2. Adresa: Bd. Mircea Vodă nr. 44, sectorul 3,                      Bucureşti, România    E-mail: carmenrosu@cfcu.ro    în cooperare cu    3.3. Nume: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor    3.4. Adresa: Bd. Libertăţii nr. 12, sectorul 5, Bucureşti,                      România    E-mail: silviu.stoica@mmediu.ro4. Beneficiar final (în cazul în care este vorba de un alt organism decât cel stipulat la pct. 3)    4.1. Nume: S.C. AQUACARAŞ – S.A.    4.2. Adresa: Str. 1 Decembrie 1918, municipiul Reşiţa,                      judeţul Caraş-Severin    E-mail: aquacaras@cs.ro5. Localizare5.1. Ţara beneficiară: România5.2. Regiunea: Judeţul Caraş-Severin, Regiunea Sud-Vest6. Descriere6.1. GeneralMăsura conţine investiţii privind tratarea şi distribuţia apei potabile şi colectarea şi tratarea apei uzate pentru zonele urbane ale judeţului Caraş-Severin, în total 8 oraşe: Anina, Băile Herculane, Bocşa, Caransebeş, Moldova Nouă, Oraviţa, Oţelu Roşu şi Reşiţa. Judeţul Caraş-Severin este situat în partea de sud-vest a României şi are o populaţie totală de aproximativ 339.800 locuitori, din care 188.500 reprezintă populaţie urbană.Managementul serviciilor de apă şi apă uzată se află în responsabilitatea companiei regionale Societatea Comercială AQUACARAŞ – S.A., companie de servicii publice ce asigură alimentarea cu apă potabilă şi colectarea şi tratarea apei uzate în zona proiectului. Aceasta a fost creată cu sprijinul PHARE, în cadrul Programului SAMTID (Întărire instituţională pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii în oraşelor mici şi mijlocii), prin crearea unui furnizor de servicii integrate regionale autonom şi financiar viabil, format din 8 operatori locali.În aria proiectului, în ciuda mentenanţei raţionale a instalaţiilor la captarea apei brute, sistemul de distribuţie a apei suferă de următoarele deficienţe: staţiile de tratare a apei sunt uzate, în unele zone alimentarea cu apă nu este de asigurată întotdeauna 24 de ore pe zi datorită condiţiilor precare ale reţelei, iar aria de acoperire a serviciilor este de aproximativ 68%. De asemenea, ca şi în alte zone ale României, există o rată ridicată de infiltraţie de aproximativ 54% din totalul apei uzate în reţeaua de canalizare, numai 61% din populaţie este conectată la reţeaua de canalizare, staţiile de epurare sunt ori inexistente, ori în condiţii de funcţionare foarte precare, tratând numai mecanic o parte limitată, de aproximativ 50% din totalul apei uzate captate, restul fiind descărcat direct în râuri.Având în vedere situaţia prezentă, este necesară reabilitarea reţelelor de apă potabilă şi apă uzată, precum şi a staţiilor de tratare şi epurare în aria proiectului: de asemenea, pentru un mai bun management este necesară şi creşterea nivelului de contorizare.Municipalităţile din aria proiectului nu au beneficiat în trecut de nicio investiţie substanţială din partea instituţiilor financiare internaţionale sau a Uniunii Europene, în vederea modernizării infrastructurii de apă şi apă uzată.A fost dezvoltată o strategie de infrastructură de apă vizând protecţia resurselor de apă şi conformarea cu cerinţele acquis-ului de mediu. Datorită necesităţilor ridicate de investiţii, acestea au fost împărţite în două faze, pentru faza I identificându-se cele mai urgente. Ca parte a pregătirii proiectului a fost pregătit un master plan ce defineşte nevoile de investiţii pe termen scurt şi care vor face parte din măsura ISPA.Faza a II-a a investiţiilor cuprinde viitoare reabilitări şi extinderi ale sistemelor de apă potabilă şi canalizare şi completarea facilităţilor de epurare în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene referitoare la descărcările pentru ape sensibile. Pentru a contribui la succesul acestor investiţii, componenta de asistenţă tehnică pentru prezentul proiect prevede actualizarea master planului şi pregătirea documentelor pentru o aplicaţie pentru Fondul de coeziune.6.2. Componentele proiectuluiÎn cadrul obiectivului măsurii ISPA sunt incluse următoarele componente:– reabilitarea staţiilor de pompare şi a staţiei de tratare a apei potabile Reşiţa;– îmbunătăţirea sistemului de distribuţie a apei potabile şi a sistemului de canalizare în Anina, Băile Herculane, Bocşa, Caransebeş, Moldova Nouă, Oraviţa, Oţelu Roşu şi Reşiţa;– îmbunătăţirea staţiei de epurare Reşiţa;– asistenţă tehnică, supervizare şi publicitate.COMPONENTA 1: REABILITAREA STAŢIILOR DE POMPARE ŞI A STAŢIEI DE TRATARE A APEI POTABILE REŞIŢAApa brută pentru Reşiţa este asigurată din 3 surse de apă de suprafaţă: lacurile Grebla, Secu şi Sodol, şi, folosindu-se două staţii de pompare, Samota I şi II, apa este pompată în staţia de tratare existentă. Staţia de tratare asigură un debit total de 13,31 milioane mc/an populaţiei şi industriei, deservind aproximativ 68% din totalul locuitorilor municipiului Reşiţa, dar şi alţi consumatori decât cei individuali.Situaţia curentă din Reşiţa indică pierderi de 50%, 12% pierderi tehnologice la staţia de tratare a apei potabile şi 38% pierderi din reţea. Probleme suplimentare sunt neconcordanţa cu standardele calităţii apei privind anumiţi parametri, cum ar fi fierul şi turbiditatea datorită condiţiilor tehnice precare ale staţiei, şi riscul siguranţei alimentării cu apă datorită eficienţei scăzute a staţiilor de pompare.În vederea asigurării îndeplinirii standardelor de furnizare a apei potabile, stabilite de către CE prin Directiva 98/83/EC privind apa potabilă, şi a siguranţei de îmbunătăţire a alimentării, precum şi a reducerii pierderilor fizice de apă, se propun următoarele investiţii:– reabilitarea Staţiei de tratare a apei Reşiţa, cu o capacitate nou-proiectată de 600 l/s, prin renovarea filtrelor, renovarea camerei de amestec şi a rezervoarelor de sedimentare, modernizarea unităţii de clorinare a apei, renovarea staţiei de nămol, a infrastructurii de serviciu în staţia de tratare a apei potabile şi, de asemenea, prin instalarea unui nou laborator, renovarea staţiei de dozare chimică şi furnizarea de echipament nou pentru pregătirea chimicalelor necesare în procesul de tratare;– modernizarea a două staţii de pompare existente, Samota I şi Samota II, prin înlocuirea instalaţiilor mecanice şi electrice cu unele noi şi moderne, prin asigurarea monitorizării adecvate prin intermediul echipamentului necesar şi adecvat, cum ar fi debitmetre, nanometre şi instalaţii de comandă şi reglare a debitului.COMPONENTA 2: ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMELOR DE DISTRIBUŢIE A APEI ŞI CANALIZARE ÎN ANINA, BĂILE HERCULANE, BOCŞA, CARANSEBEŞ, MOLDOVA NOUĂ, ORAVIŢA, OŢELU ROŞU ŞI REŞIŢAReţeaua de apă potabilă în aria proiectului în judeţul Caraş-SeverinPrincipala sursă de apă pentru zona proiectului este apa de suprafaţă captată de râurile, rezervoarele naturale şi lacurile din apropiere. În plus, oraşele Moldova Nouă şi Bocşa sunt alimentate din puţuri de foraj, iar oraşul Anina, cu apă de izvor din acviferele din apropiere.În aria proiectului, lungimea totală a sistemului de distribuţie de apă primar şi secundar este de aproape 455 km, măsurând de la 33 km în Moldova Nouă până la 148 în Reşiţa. Părţi ale acestui sistem se află într-o condiţie tehnică precară, aceasta fiind şi principala cauză a pierderilor de apă. Media pierderilor de apă în cadrul reţelei de distribuţie reprezintă 43%, de la 30% în Anina până la 58% din Oraviţa.În vederea asigurării unei siguranţe îmbunătăţite a alimentării şi reducerii pierderilor de apă fizice, sunt propuse următoarele investiţii:– renovarea fronturilor de captare a 10 puţuri pentru Moldova Nouă, modernizarea Staţiei de pompare nr. 1, reabilitarea a 1,5 km de conductă de aducţiune, inclusiv renovarea camerelor de spălare, a camerelor de aerisire şi, unde este necesar, a instalaţiilor de măsurare a apei brute de-a lungul conductei de aducţiune pentru controlul pierderilor şi facturare adecvată;– renovarea a 7 staţii de pompare a apei potabile în Reşiţa (Câlnic I şi II, Moniom, Terova, Moroasa I şi II, Opeltz) şi a unei staţii de pompare pentru oraşul Moldova Nouă;– extinderea cu 11 km a conductelor, cu diametru între 110 şi 500 mm, în Reşiţa;– renovarea/înlocuirea a aproximativ 94 km de reţea: 47,5 km în Reşiţa, 10 km în Caransebeş, 3 km în Anina, 3 km în Băile Herculane, 10 km în Bocşa, 7 km în Moldova Nouă, 7 km în Oraviţa, 7 km în Oţelu Roşu, în zonele în care pierderile de apă sunt cele mai ridicate;– reabilitarea a aproximativ 553 camere de supape: 29 în Anina, 35 în Băile Herculane, 20 în Bocşa, 65 în Caransebeş, 30 în Moldova Nouă, 26 în Oraviţa, 60 în Oţelu Roşu şi 288 în Reşiţa (288 pentru reţeaua de distribuţie existentă şi 60 pentru extinderea celor 11 km de reţea de distribuţie);– reabilitarea a 40 de joncţiuni în reţea: 9 în Anina, 5 în Băile Herculane, 10 în Bocşa, 6 în Caransebeş, 5 în Oraviţa şi 5 în Oţelu Roşu;– instalarea a aproximativ 800 de noi hidranţi: 22 în Anina, 22 în Băile Herculane, 81 în Bocşa, 55 în Caransebeş, 59 în Moldova Nouă, 54 în Oraviţa, 54 în Oţelu Roşu şi 454 în Reşiţa;– furnizarea echipamentului necesar supravegherii, controlului şi colectării de date pentru operarea şi întreţinerea reţelelor de apă;– instalarea a aproximativ 10.000 de apometre în sistemele de distribuţie primare şi secundare în Anina, Băile Herculane, Caransebeş, Moldova Nouă, Oraviţa, Oţelu Roşu şi Reşiţa.Ca un rezultat al proiectului, media ratei de conectare va creşte de la 68% la 71%, iar cantitatea de apă nefacturată va scădea de la 43% la 31%, din momentul în care reabilitarea va acoperi ariile cu pierderile cele mai mari în prezent.Reţeaua de canalizare în judeţul Caraş-SeverinReţeaua de canalizare existentă are o lungime de 295 km, măsurând de la 7 km în Bocşa la 150 km în Reşiţa. Sistemul deserveşte aproximativ 61% din populaţia totală aflată în aria proiectului, cu rate de conectare măsurând între 46% în Bocşa şi Oţelu Roşu, respectiv 77% în Oraviţa. Sistemul este compus din canale colectoare în sistem divizor, precum şi în sistem unitar.Descărcările de apă uzată de la agenţii industriali şi comerciali reprezintă 34%, din totalul apei colectate, dar variază semnificativ de la un oraş la altul, 20% în Oraviţa şi 79% în Băile Herculane, datorită profilului comercial şi industrial diferit şi posibilităţii pretratării. Industria produce îndeosebi apă uzată cu un grad de poluare scăzut, având o calitate similară cu apa uzată provenită din domeniul casnic, cu excepţia industriei oţelului în Oţelu Roşu, care produce apă uzată cu un grad de poluare mai ridicat, dar dispune de facilităţi de pretratare. În zonă nu sunt alţi poluatori industriali majori.Colectoarele de apă uzată se află într-o stare precară, iar nivelul ridicat al infiltrării în reţeaua de canalizare se situează la nivelul de 54%, în special în oraşul Reşiţa, unde reprezintă 61% din totalul de apă uzată al oraşului. Staţiile de pompare a apei uzate sunt într-o stare precară şi există un risc ridicat de poluare din cauza deversărilor de apă uzată. În plus, o parte din canalele colectoare deversează direct în râul Bârzava, iar situaţii similare au fost observate în Anina, Bocşa şi Oraviţa, unde se deversează direct în pârâul Anina, un afluent al râului Caraş, în râul Miniş, un afluent al râului Nera şi al râului Bârzava.În vederea îmbunătăţirii situaţiei sistemului de canalizare şi reducerii infiltrării, sunt propuse următoarele investiţii:– renovarea/înlocuirea a 31 km de reţea de canalizare în Reşiţa: 7,4 km de colectoare principale, o joncţiune, 23 km de colectoare secundare;– construcţia a 23 km de canale deschise în Reşiţa pentru reducerea volumului de infiltrare a apei pluviale şi de suprafaţă în conducte, reabilitarea a 4 puncte de deversare directă a apei pluviale;– furnizarea echipamentului necesar investigării, monitorizării şi întreţinerii reţelei de canalizare (cum ar fi CCTV, unitate mobilă de prelevare de probe etc.).Ca rezultat al proiectului, infiltraţiile în Reşiţa vor fi reduse cu aproape 100% şi performanţa globală a sistemului de canalizare se va îmbunătăţi. Referitor la celelalte 7 oraşe din aria proiectului, investiţiile în reţeaua de canalizare vor fi implementate în faza a doua.COMPONENTA 3: ÎMBUNĂTĂŢIREA EPURĂRII APEI UZATE ÎN REŞIŢAExistă 4 staţii de epurare în zona proiectului în Băile Herculane, Caransebeş, Oţelu Roşu şi Reşiţa.Ca parte a primei faze de investiţii, necesare în sectorul managementului apei şi apei uzate în judeţul Caraş-Severin, această măsură acoperă doar reabilitarea Staţiei de epurare Reşiţa, cea mai mare din aria proiectului, în timp ce reabilitarea celorlalte staţii de epurare va avea loc în faza a doua de investiţii. Astfel, conformarea deplină a procesului de tratare cu acquis-ul de mediu va fi atinsă în două faze.În faza I vor fi proiectate şi construite tratarea primară a apei uzate şi fermentarea anaerobică a nămolului rezultat şi va include toate construcţiile şi echipamentul necesar. Proiectul va asigura ca viitoarele lucrări să poată fi realizate cu minimum de afectare a construcţiilor deja existente.Faza II prevede extinderea SEAU cu treaptă terţiară de epurare, în vederea conformării cu regulamentele în vigoare, până în 2015. O aplicaţie pentru o viitoare finanţare UE a fazei a doua de investiţii va fi pregătită în cadrul componentei de AT a acestei măsuri ISPA.În Reşiţa, aproximativ 40% din debitul de apă uzată în anotimpul secetos este distribuit către SEAU Reşiţa, restul fiind descărcat direct, fără a fi tratat, în râul Bârzava. În prezent, este utilizată aproximativ 50% din capacitatea de tratare a staţiei proiectată iniţial. Capacitatea staţiei de epurare este de aproximativ 35.683 mc/zi debit de vârf în anotimpul secetos, respectiv 71.280 mc/zi debit de vârf în anotimpul ploios şi o populaţie echivalentă de 117.273. Există o eficienţă redusă de tratare pentru BOD(5) (61%), pentru COD (32%) şi 23% pentru substanţe solide în suspensie. Procesul de tratare în Staţia de epurare Reşiţa acoperă numai tratarea mecanică, cuprinzând grătare, denisipator, separator de grăsimi, staţie de sedimentare şi de tratare pentru nămolul primar care este pompat către paturile de uscare.Structurile civile existente ale SEAU au aproximativ 30 de ani vechime, sunt uzate, în condiţii precare, prezentând fisuri, coroziune şi alte deteriorări. Instalaţia existentă nu garantează atingerea standardelor cerute de Directiva europeană privind colectarea apei uzate (91/271/CEE) şi uneori chiar standardele privind efluenţii, stabilite de Autoritatea Română de Apă şi Agenţia de Protecţia Mediului din România, nu sunt respectate. Laboratoarele existente au un echipament şi reactivi limitaţi pentru a fi suficienţi analizei parametrilor ceruţi.În prezent, nămolul stabilizat produs de lucrările la staţia de epurare a apelor uzate suferă schimbări prin îngroşare şi deshidratare mecanică, iar nămolul rezultat, având o umiditate de mai puţin de 75%, este stocat temporar într-o zonă de depozitare şi apoi pe locul unui depozit existent. În cadrul asistenţei tehnice, această măsură ISPA prevede un plan de management al nămolului, inclusiv evaluarea probabilităţii reutilizării nămolului în viitor şi elaborarea unei strategii de eliminare a nămolului.În vederea conformării cu directiva CEE respectivă, pe baza rezultatelor analizei de fezabilitate, proiectul prevede reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate în Reşiţa, pe locul staţiei de epurare a apelor uzate existente, prin reabilitarea treptei mecanice de epurare, reabilitarea decantoarelor primare, extinderea staţiei cu linie de epurare biologică, incluzând eliminarea compuşilor organici şi a nutrienţilor, reabilitarea liniei de tratare a nămolului, reabilitarea clădirilor existente, instalarea mecanismelor de automatizare şi monitorizare, incluzând materiale şi echipamente necesare de laborator.Parametrii de proiectare prevăzuţi pentru staţia de epurare a apelor uzate reabilitată în Reşiţa ar fi de 600 l/s (cu 280 l/s debit maxim pe vreme uscată şi 559 l/s debit maxim pe vreme ploioasă). În cadrul treptei biologice, după procesul anaerob, este prevăzut un rezervor de nitrificare/denitrificare pentru reducerea fosforului. Rezultatele viitoarelor măsurători pentru reducerea fosforului vor indica dacă mai este necesară epurarea terţiară.COMPONENTA 4: ASISTENŢA TEHNICĂ, SUPERVIZAREA SITE-ULUI ŞI PUBLICITATEOperatorul regional al acestui proiect ISPA beneficiază de "Asistenţa tehnică pentru întărirea capacităţii instituţionale a beneficiarilor finali ISPA în sectorul de apă şi apă uzată" din cadrul măsurii ISPA 2003/RO/16/P/PA/012. Acest aspect atrage o analiză a situaţiei instituţionale şi financiare a operatorului regional şi pregătirea unui plan de acţiune pentru îmbunătăţirea capacităţii acestuia ca operator. Prin urmare, activităţile prevăzute în cadrul acestei măsuri vor completa activităţile din cadrul TA menţionată anterior. Mai mult, autorităţile române responsabile cu implementarea acestei măsuri vor monitoriza îndeaproape aceste activităţi şi se vor asigura că nu vor avea loc nici duplicarea activităţilor şi nici utilizarea dublă a fondurilor.Măsurile prevăzute în cadrul acestei măsuri sunt următoarele:1. Supervizarea site-uluiConsultantul va fi responsabil cu managementul şi supervizarea celor 4 contracte de lucrări şi va îndeplini în general toate atribuţiile "inginerului" conform condiţiilor contractuale FIDIC pentru două contracte administrate conform cărţii roşii şi două contracte de proiectare şi construcţie administrate conform condiţiilor din cartea galbenă. Suplimentar, acesta va furniza sprijinul internaţional şi local necesar beneficiarului final în vederea asigurării că toţi contractorii furnizează calitatea cerută pentru construcţie. Acesta ar trebui să acopere sprijinul şi asistenţa pentru testarea lucrărilor.2. Asistenţă tehnică şi publicitateÎn cadrul asistenţei juridice, consultantul TA trebuie să sprijine beneficiarul final şi Unitatea de implementare a proiectului în următoarele activităţi:– pregătirea tuturor documentelor de proiectare şi licitaţie şi sprijinirea în timpul licitării şi contractării;– instruirea personalului Unităţii de implementare a proiectului privind procedurile de achiziţie şi alte activităţi necesare implementării proiectului;– elaborarea unei strategii de mediu pentru management la nivel de judeţ;– elaborarea planului de prevenire a poluării şi sprijinirea în implementarea acestuia;– asistenţă în finalizarea şi implementarea planului de acţiune pentru ape uzate industriale, incluzând sprijinirea operatorului şi a autorităţilor responsabile în aspectele de implementare şi măsurători;– elaborarea unei strategii comprehensive de management al nămolului ale cărei rezultate să se reflecte şi în documentele de licitaţie pentru lucrări la SEAU, inclusiv măsurători;– asistenţă în elaborarea şi implementarea unui plan pe termen lung de reducere a infiltraţiilor şi scurgerilor, inclusiv orice studiu suplimentar necesar al reţelei şi echipamentului, dacă este cazul;– elaborarea unui plan de operare şi întreţinere în vederea optimizării managementului bunurilor şi asistenţă în implementare, incluzând bază de date GIS;– pregătirea documentelor pentru aplicaţia pe Fondul de coeziune pentru a doua fază a investiţiei, inclusiv revizuirea master planului, dacă este necesar;– măsuri de publicitate şi un plan de acţiune pentru conştientizarea consumatorilor privind aspectele de mediu, sănătate şi sanitare ale managementului şi întreţinerii apei şi apei uzate, precum şi utilizarea raţională a apei. Mai mult, campaniile de publicitate trebuie să contribuie la conştientizarea populaţiei privind contribuţia Uniunii Europene la măsura ISPA, precum şi îmbunătăţirile calităţii serviciilor în urma investiţiilor. Acest aspect va fi important în sprijinirea acceptării de către populaţie a creşterilor necesare ale tarifului.7. ObiectiveObiectivul general al acestei măsuri este îmbunătăţirea infrastructurii de mediu în ceea ce priveşte apa şi apa uzată în judeţul Caraş-Severin, România, în scopul îndeplinirii obligaţiilor privind acquis-ul de mediu.Măsura constă în atingerea următoarelor obiective:În ceea ce priveşte componenta de apă:– prevederea conform căreia apa potabilă să îndeplinească standardele stabilite de Directiva 98/83/CE privind apa potabilă;– siguranţa îmbunătăţită a alimentării prin reînlocuirea/ curăţarea elementelor de structură ale sistemului defectuos;– reducerea pierderilor fizice de apă.În ceea ce priveşte componenta de apă uzată:– conformarea cu standardele de epurare prevăzute de Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane în vederea descărcării în cursuri de apă nonsensibile;– conformarea cu standardele de epurare prevăzute de Directiva 86/278/CEE privind protecţia mediului şi, în special, a solului, în momentul utilizării nămolului de la canalizare în agricultură;– reducerea poluării râului provenite din slaba epurare a apei uzate a efluentului şi regenerarea mediului natural al râului;– reducerea infiltraţiilor în sistemul de canalizare;– pregătirea documentaţiei de proiect pentru implementarea fazei a II-a de investiţii, care va asigura conformarea totală cu standardele de epurare prevăzute de Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane în vederea descărcării în cursuri de apă nonsensibile până în anul 2015 cel mai târziu.În prezent, aria proiectului nu este conformă cu directivele menţionate anterior şi nici cu legislaţia românească de mediu corespunzătoare.7.1. Indicatori de performanţăIndicatorii de performanţă propuşi sunt următorii:

┌──────────────────────┬─────────────┬─────────────────────────────────────────┐│ Indicatori de │ │ Performanţă ││ performanţă │ Unităţi ├─────────────┬─────────────┬─────────────┤│ pentru apa uzată │ │Existentă │După faza I: │După faza II:││ │ │ │ ISPA │Coeziune │├──────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤│Rata de conectare la │ │ │ │ ││sistemul de canalizare│% din totalul│ 60 │ 60 │100 ││ │populaţiei │ │ │ │├──────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤│Performanţa SEAU │ │Neconformare │Conformare │Conformare ││ │ │cu 91/271/CEE│cu 91/271/CEE│cu 91/271/CEE││ │ │ │pentru apele │pentru apele ││ │ │ │nonsensibile │sensibile │└──────────────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┘8. Calendar provizoriu de lucru

9. Analiza economică şi socială cost-beneficiuMăsura presupune un număr important de beneficii economice, sociale şi de mediu. Analiza economică cuantifică cât mai multe beneficii posibile, deşi nu a fost posibilă cuantificarea tuturor beneficiilor.Este important să se menţioneze beneficiile de mediu cum ar fi îmbunătăţirea calităţii apei pentru consumatori şi în râuri, datorită tratării şi epurării îmbunătăţite a apei, respectiv a apei uzate, şi creşterea acoperirii acestor servicii. De asemenea, importante sunt şi beneficiile privind prevenirea riscurilor de îmbolnăvire printr-o calitate mai bună a apei şi disponibilitatea continuă a alimentării cu apă pe întreaga arie a proiectului. Suplimentar, vor fi create 170 de locuri de muncă în faza de construcţie.10. Principalele elemente ale analizei financiareO analiză financiară a proiectului a fost realizată în vederea dovedirii viabilităţii şi suportabilităţii sale financiare. Următoarele presupuneri au fost făcute în cadrul analizei financiare:– programul de investiţii propus prevede costuri eligibile în valoare de 52.405.660 euro;– tariful actual combinat de apă şi apă uzată a fost în 2004 de 0,229 euro/mc (fără TVA), în prezent fiind diferenţiat în cadrul proiectului;– pentru tariful combinat de apă şi apă uzată este estimat un tarif uniform de 0,6 euro/mc, efectiv din 2010, urmând o creştere graduală şi diferenţiată;– previziunile privind consumul de apă: 156 l/loc./zi în 2004 şi 160 l/loc./zi în 2005, scăzând la 120 l/loc./zi până în 2010 şi prevăzute a se schimba semnificativ după această perioadă;– principiul "poluatorul plăteşte" este aplicat;– rata de suportabilitate nu ar trebui să depăşească 4% din media venitului casnic pe întreaga durată de viaţă a proiectului.Din calcule a rezultat o rată internă a rentabilităţii de 4,47%, utilizând o reducere de 5%. Pe baza rezultatelor analizei privind decalajul financiar (decalaj financiar de 75%), veniturile companiei de apă vor acoperi costurile de operare şi întreţinere şi vor îndeplini cerinţele privind datoriile de servicii cu grantul ISPA propus de 53%, din care 22% contribuţia de la guvernul central şi 25% împrumut BEI. Împrumutul (rata de intervenţie ISPA şi contribuţia guvernului român) ia în considerare suportabilitatea populaţiei locale şi disponibilitatea cofinanţării, precum şi fondurile ISPA rămase neangajate pentru România în momentul prezentării proiectului Comitetului de management ISPA.10.1. Principiul "poluatorul plăteşte"Evacuările utilizatorilor industriali şi comerciali totalizează aproximativ 34% din totalul apei uzate colectate, dar variază foarte mult de la un oraş la altul datorită diferenţei profilului industrial şi comercial. În Reşiţa, acestea se ridică la 45% din totalul încărcării hidraulice de apă uzată în Staţia de epurare Reşiţa. Calitatea evacuărilor este similară cu apele uzate casnice. În ceea ce priveşte întreaga arie acoperită de proiect, evacuările industriale trebuie îmbunătăţite.Parametrii de calitate pentru evacuările de apă uzată industrială descărcate în canalizări sunt stabiliţi în legislaţia românească (NTPA 002/2002) şi sunt aplicaţi la nivel naţional. În vederea îndeplinirii acestor standarde, este necesar ca majoritatea industriilor să aibă preepurare înainte de evacuarea în sistemul municipal de canalizare. Penalităţile financiare sunt aplicate pentru neconformare. Totuşi, în prezent nu toate entităţile industriale au facilităţi de preepurare. În Reşiţa, dintre cele 4 entităţi industriale principale una nu are instalaţii de preepurare înainte de evacuarea în sistemul de canalizare, iar celelalte 3 au 28 puncte de evacuare în râu, dintre care jumătate sunt echipate cu instalaţii de preepurare. Autoritatea pentru apă aplică penalităţi pentru neconformare, iar judeţul a realizat un plan de acţiune pentru conformarea cu principiul "poluatorul plăteşte" şi îmbunătăţirea situaţiei prezente.Persoanele casnice şi industria plătesc acelaşi tarif pentru mc de apă uzată evacuată în reţeaua publică de canalizare. Elaborarea unui plan de acţiune este prevăzută în vederea asigurării unei preepurări adecvate a apei uzate industriale şi a prevenirii poluării în conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte". Ca şi în alte proiecte ISPA, acesta va include şi măsuri pentru diferenţierea tarifului pentru industrie, pe baza încărcărilor acestora de apă uzată şi a poluării. Acest plan de acţiune va fi elaborat în continuare cu sprijinul asistenţei tehnice prevăzute în cadrul acestei măsuri ISPA.10.2. TarifeleTarifele, în prezent diferenţiate între cele 8 oraşe, necesită o creştere în vederea posibilităţii cofinanţării investiţiei ISPA, precum şi resurse adecvate pentru operare şi întreţinere. În vederea atingerii suportabilităţii, tarifele vor fi crescute gradual pentru a ajunge la un tarif combinat de 0,6 euro/mc până în 2010. Aceasta reprezintă o creştere de 170% a tarifului actual.După 2010, este nevoie de viitoare mici creşteri ale tarifului până la nivelul menţinerii ratei de acoperire a datoriilor serviciilor la nivelurile reale cu suportabilitate de către toate categoriile casnice, rămânând la niveluri acceptabile, dar mai mici de 4% din venitul mediu.10.3. Operare şi întreţinereÎn ceea ce priveşte operarea şi întreţinerea, este nevoie de a pune deoparte, în fiecare an, într-o manieră monitorizabilă, resurse adecvate pentru asigurarea operării şi întreţinerii adecvate, precum şi în vederea asigurării întreţinerii necesare suplimentare în cadrul serviciilor de apă şi apă uzată.11. Analiza de impact asupra mediuluiComponentele de apă uzată ale proiectului cad sub incidenţa anexei II a Directivei Consiliului 85/337/CEE, amendată de Directiva Consiliului 97/11/CE. Componenta privind alimentarea cu apă nu este acoperită de Directiva Consiliului 85/337/CEE, amendată de Directiva Consiliului 97/11/CE.A fost realizată o evaluare a impactului asupra mediului înainte ca acordul să fi fost eliberat pe 25 octombrie 2004. Consultarea publicului a fost realizată pe 2 septembrie 2004. Autorizaţia de mediu a fost emisă de către Agenţia de Protecţia Mediului Caraş-Severin. Mai mult, în ceea ce priveşte informaţia primită de la autoritatea română responsabilă de siturile privind conservarea naturii, este puţin probabil să fie afectate (de exemplu, potenţialele situri Natura 2000).12. Costuri şi asistenţă (în euro)

Rata asistenţei: 53%. La rata asistenţei ISPA propusă şi luând în considerare şi contribuţia Guvernului român, veniturile companiei de apă vor acoperi costurile de operare şi întreţinere şi vor îndeplini cerinţele privind datoriile de servicii. Grantul (ISPA şi contribuţia Guvernului român) ia în considerare suportabilitatea populaţiei locale şi disponibilitatea cofinanţării, precum şi fondurile ISPA rămase neangajate pentru România la momentul prezentării proiectului Comitetului de management ISPA.12.1 A. Defalcarea provizorie a costurilor între tipurile de cheltuieli (în euro)

________Notă …
*) Sunt considerate eligibile numai acele cheltuieli de planificare/proiectare care sunt realizate conform datelor din art. 4 pct. 2 al memorandumului de finanţare.Notă …
**) În cadrul acestei componente sunt prevăzute 140.000 euro pentru publicitate.12.2 B. Defalcarea provizorie a costurilor pe componente

_________Notă …
*) În acest tabel "Altele" includ costurile neeligibile, ca de exemplu taxe publice.Notă …
**) Costurile prevăzute pentru echipamentul de investigare au fost incluse în această coloană; totuşi, va exista o licitaţie separată de achiziţionare a acestuia şi alta separată pentru serviciile de AT şi supervizare.13. Implicarea instituţiilor financiare internaţionaleAutorităţile publice din judeţul Caraş-Severin au prezentat o solicitare de cofinanţare la Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) pentru prezenta măsură ISPA. O misiune comună CE-BEI a avut loc în august 2005. BEI a fost de acord în principiu să finanţeze investiţiile incluse în această măsură printr-un acord încheiat cu autorităţile române privind respectiva condiţionalitate de împrumut.Împrumutatul de la Banca Europeană pentru Investiţii ar fi România, acţionând prin Ministerul Finanţelor Publice (MFP). MFP va trebui să încheie un acord de împrumut cu autorităţile locale implicate, stipulând condiţiile de achitare a împrumutului. Este prevăzut ca acest împrumut să fie returnat din resurse provenite din veniturile din tarife.Banca Europeană pentru Investiţii va cofinanţa 25% din totalul costurilor eligibile. Cealaltă parte de 22% din totalul costurilor eligibile va fi cofinanţată din resursele financiare ale guvernului român.14. Condiţii specifice ale măsuriiVezi art. 8 al memorandumului de finanţare.15. Plan de achiziţiiLucrările vor fi implementate în conformitate cu planul de achiziţii din anexa nr. I.a. + 
Anexa I.aPLAN DE ACHIZIŢII PROVIZORIU

Termenii specifici pentru adjudecarea contractelor vor fi disponibili în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene şi/sau pe internet. + 
Anexa IIPLAN FINANCIAR(pe baza angajărilor de la bugetul Uniunii Europene)*Font 7*    Titlul măsurii: Îmbunătăţirea sistemelor de distribuţie a apei, canalizare şi epurare a apei    uzate în judeţul Caraş-Severin    ISPA Nr.: 2005/RO/16/P/PE/003┌──────────┬──────────┬─────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐┌────────────────┐│ │ │ │ Costuri eligibile ││ ││ │ │ ├───────────────┬───────────────┬────────────────────────────────┤│ Împrumut ││ Anul │ Costuri │Costuri │ │ │ Autorităţi naţionale ││ de la BEI ││ │ totale │ neeli- │ Total │ ISPA ├──────────┬─────┬──────────┬────┤│ (pentru ││ │ │ gibil │ │ │ Guvern │Auto │Autorita- │Alte││ costuri ││ │ │ │ │ │ central │rita │tea │le ││ eligibile) ││ │ │ │ │ │ │tea │locala │ ││ ││ │ │ │ │ │ │regi │ │ ││ ││ │ │ │ │ │ │onala│ │ ││ │├──────────┼──────────┼─────────┼──────────┬────┼──────────┬────┼──────────┼─────┼──────────┼────┤├──────────┬─────┤│ │ │ │ │ 4= │ 5 │ 6= │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 ││ 11 │ 12= ││ │ 1=2+3 │ 2 │3=5+7+8+9+│3/1 │ │5/3 │ │ │ │ ││ │ 11/1││ │ │ │ 10 │(%) │ │(%) │ │ │ │ ││ │ (%) │├──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────┼──────────┼────┼──────────┼─────┼──────────┼────┤├──────────┼─────┤│ 2000 │ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ – │ -││ – │ -│├──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────┼──────────┼────┼──────────┼─────┼──────────┼────┤├──────────┼─────┤│ 2001 │ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ – │ -││ – │ -│├──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────┼──────────┼────┼──────────┼─────┼──────────┼────┤├──────────┼─────┤│ 2002 │ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ – │ -││ – │ -│├──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────┼──────────┼────┼──────────┼─────┼──────────┼────┤├──────────┼─────┤│ 2003 │ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ – │ -││ – │ -│├──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────┼──────────┼────┼──────────┼─────┼──────────┼────┤├──────────┼─────┤│ 2004 │ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ – │ -││ – │ -│├──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────┼──────────┼────┼──────────┼─────┼──────────┼────┤├──────────┼─────┤│ 2005 │ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -││ – │ -│├──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────┼──────────┼────┼──────────┼─────┼──────────┼────┤├──────────┼─────┤│ 2006 │52.405.660│ -│52.405.660│100%│27.775.000│53% │11.529.245│ -│13.101.415│ -││13.101.415│25% │├──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────┼──────────┼────┼──────────┼─────┼──────────┼────┤├──────────┼─────┤│Neanuali- │ 328.000│ 238.000│ – │0,00│ │ │ │ │ │ ││ │0,00%││ zate │ │ │ │ % │ -│ -│ -│ -│ – │ -││ – │ │├──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────┼──────────┼────┼──────────┼─────┼──────────┼────┤├──────────┼─────┤│ Total │52.733.660│ 328.000│52.405.660│99% │27.775.000│53% │11.529.245│ -│13.101.415│ – ││ -│25% │└──────────┴──────────┴─────────┴──────────┴────┴──────────┴────┴──────────┴─────┴──────────┴────┘└──────────┴─────┘––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește