MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 23 ianuarie 2003

dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul orizontal pentru asistenţa comunitara în domeniul securităţii nucleare pentru anul 2002 pentru România, semnat la Bucureşti la 23 ianuarie 2003



────────Notă …
*) TraducereComisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,au convenit următoarele:Măsura la care se face referire în art. 1 va fi executată şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura la care se face referire în art. 1 este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadrul încheiat la 12 martie 1991 între Comisie şi Beneficiar şi completat cu prevederile prezentului memorandum şi cu Dispoziţiile speciale anexate la acesta. + 
Articolul 1Natura şi obiectulCa parte a programului sau de asistenţa, Comunitatea va contribui prin fonduri nerambursabile la finanţarea următoarei măsuri:Numărul programului: 2002/000/632.08Titlul: Program orizontal pentru asistenţacomunitara în domeniul securităţiinucleare pentru anul 2002 pentruRomâniaDurata: până la 30 noiembrie 2004 + 
Articolul 2Angajamentul ComunităţiiContribuţia financiară din partea Comunităţii este fixată la nivelul maxim de 0,5 milioane euro, denumita în continuare finanţarea nerambursabilă a CE. + 
Articolul 3Durata şi data de expirarePentru prezenta măsura, finanţarea nerambursabilă a CE este disponibilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2004, făcând obiectul reglementărilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Orice fonduri rămase din finanţarea nerambursabilă a CE, care nu au fost contractate până la această dată, vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plăţilor din finanţarea nerambursabilă a CE este 30 noiembrie 2005. Toate plăţile trebuie să fie efectuate până la expirarea termenului limita pentru efectuarea plăţilor. Comisia poate totuşi, în cazuri excepţionale, să fie de acord cu o prelungire corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de efectuare a plăţilor, dacă aceasta este cerută în timp util şi justificată în mod adecvat de către Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expira perioada de efectuare a plăţilor din finanţarea nerambursabilă a CE. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei. + 
Articolul 4AdreseCorespondenta privitoare la executarea măsurii, având menţionate numărul şi titlul acesteia, va fi adresată la:Pentru Comunitate:Jonathan ScheeleDelegaţia CE în BucureştiBd. Primaverii nr. 4871297 BucureştiRomâniaPentru Beneficiar:Hildegard Carola PuwakMinistrul integrării europeneCoordonatorul naţional al asistenţeiStr. Apolodor nr. 17BucureştiRomânia + 
Articolul 5Numărul de exemplarePrezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza. + 
Articolul 6Intrarea în vigoarePrezentul memorandum va intră în vigoare la data la care a fost semnat de către ambele părţi. Nici o cheltuiala care se face înaintea acestei date nu este eligibilă pentru finanţarea nerambursabilă a CE.Anexele reprezintă parte integrantă a prezentului memorandum.Semnat la Bucureşti la 23 ianuarie 2003.Pentru Beneficiar,Hildegard Carola Puwak,ministrul integrării europene,coordonatorul naţional al asistenţeiPentru Comunitate,Jonathan Scheele,şeful Delegaţiei ComisieiEuropene în RomâniaAnexe:Anexa nr. 1 Acord-cadru (anexele A şi B)Anexa nr. 2 Dispoziţii speciale (anexa C)Anexa nr. 3 Informare şi publicitate (anexa D) + 
Anexa 1 (A şi B)ACORD – CADRU + 
Anexa 2 (C)────────────DISPOZIŢII SPECIALE1. OBIECTIVE ŞI DESCRIERE1.1. ObiectiveObiectivul general al acestui program este să contribuie la îmbunătăţirea securităţii nucleare în ţările candidate beneficiare.Obiectivul specific al acestui program este de a asigura ca proiectele menţionate mai jos să fie finalizate într-o maniera care să ofere rezultate durabile, în scopul obţinerii unui nivel ridicat de securitate nucleara.În ceea ce priveşte elementele programului de asistenţa acordată în domeniul reglementării, obiectivul este de a contribui la dezvoltarea factorilor de care depinde eficienta organismului de reglementare, asa cum sunt menţionaţi, de exemplu, în concluziile grupului CONCERT. Aceşti factori sunt*1):────────────*1) Concluziile celei de-a 17-a intalniri a grupului CONCERT, din 29-30 iunie 2000.● "Pentru a fi eficient, un organism de reglementare trebuie să aibă un obiectiv bine definit, procese de evaluare şi de lucru bine definite, să fie independent faţă de producătorii de energie, de puterea politica şi grupurile de presiune, să fie transparent şi deschis şi să aibă mijloace adecvate din punct de vedere al bugetului, precum şi un personal competent şi bine motivat pentru a-şi îndeplini atribuţiile.● Un organism de reglementare eficient este acela care asigura un nivel acceptabil al securităţii nucleare, acţionează pentru a preveni degradarea securităţii nucleare, promovează îmbunătăţirile în domeniul securităţii nucleare, este prompt şi eficient din punct de vedere al costurilor, conferă încredere operatorilor, publicului larg şi Guvernului şi face eforturi continue pentru îmbunătăţirea performantelor.● Un sistem de reglementare este eficient atunci când utilizatorii, în mod consecvent, fac tot ce este necesar pentru a menţine sau a îmbunătăţi securitatea nucleara. Cu toate acestea, performanţele operatorilor depind şi de alţi factori şi este dificila utilizarea lor la evaluarea eficientei unui organism de reglementare.● Cooperarea internationala şi evaluarile internaţionale joaca un rol important în dezvoltarea şi menţinerea unui organism de reglementare eficient."Indicatori de realizareÎn trecut nu au fost stabiliţi indicatori generali de realizare pentru proiectele în domeniul securităţii nucleare.Pe de o parte, nu exista acquis comunitar cu standarde comune referitoare la securitatea de exploatare a instalaţiilor nucleare sau la practici de reglementare. Prin urmare, în absenta acestora, al doilea pas, de a desprinde repere de evaluare a performantelor din asemenea standarde, nu este posibil. În ceea ce priveşte practicile de reglementare, literatura de specialitate a identificat cel puţin şase abordari diferite, în conformitate cu practicile din statele membre, determinate de tradiţiile lor legislative şi tehnice specifice. În aceasta lumina, Comisia Europeană a lansat iniţiativa de a stabili norme comunitare, precum şi o metodologie de evaluare a securităţii nucleare în statele membre. Adoptarea acestora va facilita definirea indicatorilor de realizare.În ceea ce priveşte proiectele de asistenţa tehnica în sprijinul autorităţilor de reglementare şi al organizaţiilor lor pentru suport tehnic (asistenţa TSO) sau al agentiilor de management al deşeurilor radioactive, principalul lucru ce trebuie realizat este obţinerea rezultatelor proiectului conform sarcinilor specifice ale acestuia. Aceste sarcini sunt descrise în fişele de proiect.1.2. Descrierea proiectelorÎn mare parte, proiectele sunt descrise prin fişa de proiect respectiva.Majoritatea proiectelor aparţin domeniului construcţiei instituţionale, sprijinind fie autoritatea de securitate nucleara, fie agenţiile cu atribuţii specifice privitoare la gestiunea deşeurilor radioactive sau cu sarcini similare. Ghidurile PHARE revizuite confirma ca asistenţa financiară de preaderare în domeniul securităţii nucleare necesita o abordare distinctă. Datorită naturii lor tehnice specifice şi în scopul sporirii siguranţei publice, proiectele de investiţii susţinute prin acest program nu corespund neapărat criteriilor generale de a fi catalitice, cofinantate sau adiţionale. Totuşi, proiectele au fost selectate pentru ca au fost suficient de mature şi capabile să contribuie la dezvoltarea durabila a nivelului securităţii nucleare în cadrul obiectivelor lor specifice. Ca o apreciere generală, proiectul va intensifica procesul de aderare din ţara candidata.Acest program aloca asistenţa financiară următoarelor proiecte:Proiecte specifice de ţara:Bulgaria────────632.01.01 Furnizare de echipamente pentru detectarea deşeurilor radioactive instituţionale şi realizarea proiectului tehnic pentru facilitarea gestionării şi depozitarii deşeurilorÎn Bulgaria, deşeurile radioactive instituţionale sunt depozitate într-un depozit de suprafaţa situat la Novi Han, lângă Sofia. Totuşi, acest depozit nu corespunde cerinţelor actuale de securitate. În consecinţa, autoritatea bulgara de securitate nucleara (BNSA) a oprit temporar operaţiunile de depozitare în 1994, până la îmbunătăţirea măsurilor de securitate la depozitare. Pentru a efectua îmbunătăţirile de securitate solicitate, autorităţile bulgare au decis sa creeze un fond de stat care a susţinut deja câteva proiecte de investiţii. Pentru a accelera modernizarea depozitului de la Novi Han, sprijinul PHARE este solicitat în doua scopuri principale:● furnizarea de echipamente pentru detectarea deşeurilor radioactive;● asistenţa tehnica pentru proiectarea facilităţilor de tratare şi depozitare a deşeurilor, care ar urma să fie construite prin fondul de stat.De aceea, acest proiect are doua componente principale: furnizarea de echipamente (de exemplu: spectrometre gama, celule fierbinti pentru detectarea surselor închise cu activitate radioactiva ridicată etc.) şi proiectarea facilităţilor de tratare şi depozitare a deşeurilor, acolo unde coletele cu deşeuri radioactive pot fi reconditionate şi depozitate.632.01.02 Asistenţa pentru autoritatea bulgara de securitate nucleara (BNSA) cu privire la îmbunătăţirea gestionării surselor radioactive închise cu activitate ridicatăÎn Bulgaria, ca în multe alte tari, exista o constientizare crescanda a problemelor radiologice şi economice care s-ar putea ivi ca urmare a managementului inadecvat al surselor radioactive închise. Autorităţile de reglementare bulgare sunt confruntate, în fapt, cu următoarele probleme:● revizuirea optiunilor pentru extinderea duratei de viaţa recomandate (RWL) pentru acele surse radioactive închise care sunt încă în operare (80% din sursele aflate în operare au depăşit deja durata de viaţa recomandată);● urmărirea surselor închise, în particular când sunt scoase din uz;● constientizarea utilizatorilor surselor asupra riscului inerent al acestora;● reducerea numărului de surse scoase din uz care sunt depozitate la utilizatori;● răspunderea în cazul dispariţiei utilizatorilor;● recuperarea surselor orfane.Acest proiect are scopul de a ajuta BNSA sa dezvolte reglementări adecvate privind toate aceste puncte, astfel încât în Bulgaria să fie îmbunătăţită gestionarea surselor închise.Cehia──────632.02.01 Calificarea testarii nedistructive şi a inspecţiilorObiectivul general este de a întări nivelul securităţii nucleare a centralelor nucleare (CNE) cehesti prin calificarea metodelor de testare nedistructiva (NDT) ca sprijin pentru inspecţiile periodice pe amplasament. Calificarea se va realiza conform ENIQ (Reţeaua europeană pentru inspecţie şi calificare) şi metodologiei AIEA. Proiectul include proiectarea şi fabricarea ansamblurilor de testare, implementarea metodelor avansate de NDT, dezvoltarea şi optimizarea procedurilor de inspecţie, realizarea şi evaluarea de încercări practice. Ariile acoperite:● VVER 1000/320 tip generator de abur cu tuburi şi ligamente colectoare;● VVER 440/213 tip presurizator şi suduri eterogene ale generatorului de abur;● VVER 1000/320 tip circuit primar cu conducte sudate la presurizator;● VVER 1000/320 tip circuit de abur şi conducte componente;● VVER 1000/320 tip conducte sudate la sistemul de răcire de avarie a zonei active.Suplimentar faţă de creşterea capabilităţii TSO cehe prin furnizare de echipamente şi transfer de expertiza de la TSO ale UE, va fi întocmit un dosar de calificare care va include rezultatele acestui proiect, relevante pentru procedurile de inspecţii periodice pe amplasament, urmărite de beneficiar, adică Oficiul de Stat pentru Securitate Nucleara (SUJB). Acest proiect vizează doua dintre recomandările de tip I ale Raportului Consiliului privind securitatea nucleara în contextul extinderii pentru toate statele candidate cu centrale nucleare: aceea ca ele trebuie să-şi finalizeze programele specifice de imbunatatire a securităţii nucleare conform planurilor prezentate şi aceea ca organismul de reglementare trebuie să aibă resurse adecvate, în vederea raportului complet al analizei de securitate nucleara şi a măsurilor corespunzătoare de securitate.632.02.02 Evaluarea integrităţii placarii vasului de presiune al reactorului VVER faţă de evenimente de soc termic la presiuneVasele de presiune ale reactoarelor VVER din Cehia şi din alte tari care operează acest tip de reactoare sunt placate în interior cu un strat protector de oţel austenitic inoxidabil pentru a fi protejate împotriva coroziunii. În acelaşi timp, acoperirea austenitica joaca un rol important pentru evaluarea socurilor termice la presiune (evenimente PTS) la vasele de presiune ale reactoarelor de tip VVER.Placarea la vasele de presiune ale reactoarelor de tip VVER (circa 8 mm) este relativ groasa comparativ cu cea existenta la majoritatea vaselor de presiune ale reactoarelor de tip PWR (circa 3-4 mm), ceea ce afectează transferul caldurii şi prin urmare temperatura şi tensiunile în peretele vasului.Principalul obiectiv al acestui proiect este de a elabora şi valida procedurile de evaluare a integrităţii vasului de presiune al reactorului cu acoperire austenitica cu/fără defecte constatate în timpul inspecţiilor periodice. Aceste proceduri vor avea în vedere o comportare realista a acoperirii austenitice a vasului de presiune al reactorului, în special în timpul socului termic la presiune (evenimente PTS). Aceste regimuri sunt cele mai severe la reactoarele în operare şi de aceea sunt de prima importanţa pentru evaluarea integrităţii vasului şi a duratei de viaţa.Procedurile ce urmează să fie elaborate trebuie să fie fundamentate pe procedurile de proiectare utilizate la reactoarele de tip VVER, dar trebuie armonizate, de asemenea, cu procedurile şi abordarile aplicate pentru reactoarele de tip PWR, precum RSE-M (Regles de Surveillance en Exploitation de Materiels Mecaniques – Rules for InService Inspecţion of Mechanical Components) sau ASME. Vor fi validate de date experimentale reale, prin testarea pe scara larga a specimenelor cu acoperire şi defecte. Procesul include proiectarea şi confecţionarea specimenelor de testare, testarea, evaluarea şi analiza rezultatelor acesteia în procedura de integritate a vasului. Obiective specifice vor fi defectele de placare care apar în vasele sub presiune şi servesc ca exemple pentru defectele tipice postulate pentru procedurile de calcul armonizate.Acest proiect acoperă o serie de activităţi plecand de la crearea unei baze de date cu toate informaţiile disponibile privind fracturarea acoperirii austenitice a vaselor de presiune ale reactoarelor VVER testate atât în condiţii de iradiere, cat şi în condiţii normale, până la evaluarea rolului cantitativ al acoperirii pentru evaluarea duratei de viaţa a vasului de presiune al reactorului, ţinând seama de evenimentele PTS şi de evaluarea marginilor de securitate corespunzătoare.Acest proiect poate fi pus în legătură cu recomandările din Raportul Consiliului privind securitatea nucleara în contextul extinderii, în special cu primele recomandări generale de tip I ("toate statele candidate cu centrale nucleare trebuie să-şi desavarseasca programele specifice de imbunatatire a securităţii conform planurilor prezentate") şi cu recomandările generale secundare – de tip I ("referitor la raportul complet de securitate şi la măsurile de securitate corespunzătoare" şi "referitor la resursele organismului de reglementare"). Autoritatea ceha pentru securitate nucleara (SUJB) va beneficia de desfăşurarea şi de rezultatele proiectului.632.02.03 Îmbunătăţirea instalaţiei de testare pentru coletele de transportÎn anul 2000, agenţia ceha pentru managementul deşeurilor radioactive (RAWRA) a preluat în proprietate şi în operare instalatia de testare pentru transportul şi depozitarea containerelor pentru materiale şi/sau deşeuri radioactive. Echipamentele acestei instalaţii sunt total depăşite, iar procedurile de testare trebuie schimbate pentru a se conformă noilor cerinţe de securitate ale autorităţilor cehe de securitate nucleara. Prin urmare, acest proiect are patru obiective principale:● dezvoltarea de noi proceduri de testare pentru containere de transport şi depozitare pentru materiale şi/sau deşeuri radioactive;● procurarea şi instalarea de echipamente de testare moderne;● elaborarea documentaţiei de securitate pentru autorizare;● probarea noilor proceduri de testare.Activităţile RAWRA sunt finanţate din Fondul nuclear (alimentat de producătorii de deşeuri) şi de la bugetul de stat. Conform legii de baza în domeniul energiei atomice, aceste resurse pot fi utilizate doar pentru managementul şi depozitarea deşeurilor radioactive. Veniturile din activităţile de testare acoperă cu greu costurile normale de întreţinere. Acestea nu pot fi utilizate pentru o reconstrucţie importanţa a instalaţiei.632.02.04 Închiderea unei camere a depozitului Richard ca ipoteza pentru analiza de securitateÎn Cehia, deşeurile radioactive instituţionale sunt depozitate în depozitul Richard. Acest depozit consta în principal într-un tunel lung de câteva sute de metri, excavat orizontal în munte. Acest tunel permite accesul în camere în care sunt stivuite în principal butoaie de 200 l cu deşeuri radioactive. RAWRA intenţionează sa inchida camerele progresiv. Pentru aceasta, imobilizarea butoaielor cu deşeuri radioactive trebuie realizată prin injectia cu un material corespunzător. Scopul proiectului este de a închide una sau doua camere pentru a demonstra valoarea conceptului şi a realiza analiza de securitate. De fapt, aceasta propunere de proiect este o continuare logica a proiectului PHARE 2001 care se concentreaza pe identificarea materialului de umplere pentru acea aplicaţie specifică şi realizarea unui plan detaliat privind închiderea camerelor, incluzând un program de monitorizare şi un raport de securitate.Camerele selectate spre a fi închise sunt cele care conţin deşeuri radioactive "istorice", depozitate deja de câteva decenii. Aceasta înseamnă ca proiectul poate include reambalarea butoaielor. Lansarea programului de monitorizare pe termen lung pentru a confirma eficienta şi etanseitatea conceptului de închidere este parte a proiectului.Estonia────────632.03.01 Depozitarea pe termen lung în condiţii de siguranţă a sarcofagelor de la Paldiski şi activităţile de dezmembrare corespunzătoareÎn anii '60 şi '80 doua submarine nucleare au fost construite şi puse în funcţiune la centrul de instruire al fostei marine sovietice, situat la Paldiski, în Estonia. Ca urmare a acordului din 1994 dintre Federaţia Rusa şi Estonia, submarinele nucleare de la Paldiski au fost dezmembrate şi compartimentele radioactive ale reactorului (RCs) au fost puse în doua sarcofage. În principiu, autorităţile rusesti au garantat stabilitatea şi etanseitatea celor două sarcofage pe o perioadă de 50 de ani. Totuşi nici o analiza de securitate nu intareste aceasta declaraţie. Sarcofagele nu au fost nici măcar proiectate pentru a fi închise ermetic. Câteva studii au evidenţiat o serie de probleme semnificative din punct de vedere al securităţii, şi anume:● etanseitatea sarcofagelor;● riscul de coroziune;● degradarea infrastructurii care gazduieste sarcofagele;● existenta camerelor şi locurilor contaminate în jurul sarcofagelor;● absenta oricărei evaluări de impact asupra mediului, legată de depozitarea RCs pe termen lung.Pe baza unui studiu anterior finanţat de PHARE, autorităţile estoniene au decis ca operaţiile de dezmembrare a RCs nu trebuie să aibă loc mai devreme de cel puţin 4050 de ani. De aceea, condiţiile care ar garanta o depozitare sigura pe termen lung a RCs trebuie îndeplinite prin acţiuni care să vizeze fiecare dintre problemele menţionate mai sus. Acestea constituie scopul principal al propunerii de proiect.Ungaria────────632.04.01 Managementul hidrogenului pentru anvelopa la VVER-440/213Obiectivul general este de a contribui la îmbunătăţirea securităţii nucleare în Ungaria prin creşterea capacităţii instituţionale a organismului de reglementare, autoritatea ungara pentru energia atomica (HAEA), care este beneficiarul acestui proiect. Proiectul evalueaza reducerea efectelor accidentelor severe, în particular ale hidrogenului pentru NPP de tip VVER-440/213. Proiectul include sprijin TSO pentru următoarele activităţi (îmbunătăţirea codului de calcul disponibil, prin contactarea unui institut din UE care este producătorul acestui cod; GASFLOW 3D este o parte a acestui proiect):● calculul distribuţiei hidrogen/abur, a sarcinilor de combustie şi de presiune în anvelopa la VVER-440/213 fără măsuri de reducere (cazul de baza);● calculul distribuţiei hidrogen/abur, a sarcinilor de combustie şi de presiune în anvelopa la VVER-440/213, cu aplicarea diferitelor alternative de reducere;● compararea cazului de baza cu rezultatele diferitelor optiuni de reducere şi evaluarea eficientei lor pentru managementul hidrogenului la VVER-440/213.Compararea acestor rezultate cu evaluarile anterioare (realizate folosindu-se coduri mai puţin detaliate) va permite HAEA sa evalueze riscurile potenţiale ale hidrogenului asupra anvelopei şi sarcinile de combustie care pot aparea în anvelopa în timpul secventelor selectate de accident sever. Proiectul răspunde recomandărilor de tip I ale Raportului Consiliului privind securitatea nucleara în contextul extinderii pentru toate statele candidate cu centrale nucleare, ca prioritate pe termen scurt, de a finaliza, incluzând şi revizuirea şi aprobarea de către organismul de reglementare, rapoartele complete de securitate la nivelul standardelor vestice, care acoperă, printre altele, analize de vulnerabilitate specifice centralei, incluzând toate nivelurile de apărare în profunzime, şi de a lua în considerare rezultatele tuturor analizelor pentru realizarea şi implementarea de măsuri de imbunatatire a securităţii centralei. Acest proiect răspunde, de asemenea, recomandarii de a asigura "resurse umane şi financiare adecvate pentru autoritatea de reglementare, incluzând, în particular, accesul la sprijin tehnic independent".632.04.02 Dezvoltarea analizorului APROSDepartamentul de securitate nucleara al HAEA a procurat analizorul pentru centrale nucleare APROS pentru a facilita activitatea de autorizare şi de evaluare a organismului de reglementare. Codul a fost realizat pentru a descrie funcţionarea unui reactor de tip VVER-440/213 în cadrul proiectului prevăzut. Modelele originale de centrala pentru sistemul APROS corespund în principal NPP Loviisa, care prezintă câteva diferenţe substanţiale faţă de CNE Paks.Obiectivul proiectului este de a dezvolta analizorul pentru a explica principalele caracteristici ale centralei ungare, precum şi pentru a extinde capabilitatile dincolo de proiectarea iniţială şi scenariile de accidente severe. Ca rezultat al acestei dezvoltări, analizorul va putea deveni o unealta eficienta pentru autoritatea de securitate nucleara în procesul de autorizare şi evaluare a modificărilor centralei, propuse de deţinătorul de autorizaţie, precum şi în managementul accidentelor.Acest proiect contribuie, de asemenea, la creşterea capabilitatilor TSO-urilor ungare (exista deja o anumită experienta în utilizarea APROS) pentru a sprijini mai bine necesităţile autorităţii naţionale de securitate nucleara.Proiectul este împărţit pe următoarele activităţi principale:● dezvoltarea modulelor şi bazelor de date ale APROS, specifice pentru CNE Paks;● dezvoltarea în continuare a capacităţii de gestiune a datelor şi de golire instantanee a memoriei codului APROS;● dezvoltarea codului APROS pentru CNE Paks dincolo de proiectarea iniţială şi de modulele de accidente severe;● furnizarea de scenarii-model şi organizarea de cursuri de instruire pentru utilizatori.Acest proiect poate fi legat de recomandarea Raportului Consiliului privind securitatea nucleara în contextul extinderii, în special de a doua recomandare generală – de tip I ("privind resursele organismului de reglementare"), care permite autorităţii ungare de securitate nucleara (HAEA) să-şi sporeasca capabilitatea tehnica.632.04.03 Furnizarea de spaţiu de depozitare/stocare în depozitul de la PuspokszilagyÎn Ungaria, deşeurile radioactive instituţionale sunt depozitate în depozitul de suprafaţa de la Puspokszilagy. În urma depozitarii de deşeuri cu radioactivitate redusă produse în anii '80 şi '90, provenite din operarea CNE ungare, instalatia este în prezent aproape plină (capacitatea rămasă este sub 100 mc). Aceasta înseamnă ca mai exista spaţiu pentru depozitarea deşeurilor radioactive numai pentru cativa ani. De aceea este urgent să se întreprindă acţiuni pentru eliberarea de spaţiu în aceasta instalatie. În caz contrar, deşeurile radioactive instituţionale vor trebui depozitate la utilizatori, ceea ce nu este bine din punct de vedere al securităţii. În acest scop se intenţionează achiziţionarea unui compactor foarte puternic care ar permite eliberarea unui spaţiu suficient pentru următorii 70 de ani, cel puţin, pentru depozitarea deşeurilor radioactive instituţionale. Acest proiect sprijină agenţia de management al deşeurilor radioactive din Ungaria (PURAM) sa achizitioneze acest compactor.632.04.04 Implementarea spectrometriei de masa pentru analiza materialelor nucleare de origine necunoscută şi a probelor de mediuObiectivul general este de a contribui la îmbunătăţirea capabilitatilor de investigare ale autorităţii ungare pentru energia atomica (HAEA) care este beneficiarul acestui proiect. Obiectivul de ansamblu al proiectului este de a spori siguranţa şi securitatea surselor radioactive şi de a combate eficient traficul ilicit cu materiale radioactive şi nucleare, în conformitate cu cerinţele internaţionale. HAEA coordonează dezvoltarea capacităţii naţionale de răspuns în cazul materialelor nucleare care nu sunt contabilizate sau sunt confiscate, inclusiv prin organizarea de exercitii, prin promovarea cercetării-dezvoltării şi prin consilierea serviciilor naţionale competente, în special în cazurile urgente. Acest proiect include achiziţionarea unui spectrometru de masa de înaltă rezoluţie care să fie amplasat la Institutul pentru Izotopi şi Analiza Chimica a Suprafeţei, care este TSO a HAEA, având şi mandat legal pentru identificarea şi analiza materialelor nucleare de origine necunoscută (confiscate sau găsite în Ungaria) – Decretul guvernamental din 1996. În lumina ultimelor evolutii şi ca urmare a instruirii oferite în comun de IAEA şi de ITU/JRC privitoare la traficul ilicit, apare necesitatea de a dota laboratorul de radiochimie cu aparatura moderna, care va fi unealta principala a laboratorului analitic datorită gamei sale largi de aplicaţii şi a rezoluţiei înalte pentru măsurarea procentelor de particule elementare şi izotopi. Laboratorul, care este complet dotat pentru lucrul cu materiale active, îşi va îmbunătăţi furnizarea rezultatelor prin analiza nedistructiva a coletelor suspecte. Capabilitatile laboratorului vor servi, de asemenea, pentru a răspunde problemelor de garanţii nucleare, precum şi analizei probelor de mediu.Letonia────────632.05.01 Întărirea capacităţii de reglementare a infrastructurii de radioprotectie şi de securitate nuclearaObiectivul general este de a consolida capacitatile organismului letonian de reglementare nucleara (Centrul de Securitate a Radiatiei, RDC) care este beneficiarul acestui proiect. Proiectul cuprinde doua părţi: prima, o componenta de furnizare de echipamente pentru a întări infrastructura RDC şi TSO a sa; a doua, o componenta de asistenţa tehnica pentru a îmbunătăţi practicile de lucru ale RDC. Echipamentele sunt necesare pentru a asigura durabilitatea controlului expunerii profesionale, creşterea capabilităţii de combatere a traficului ilicit cu materiale radioactive şi nucleare prin îmbunătăţirea abilitatii de investigare a materialelor confiscate în laboratorul RDC şi pentru a întări capabilitatile TSO de răspuns în cazul urgentelor radiologice. Din punct de vedere al problemelor de trafic ilicit, specialiştii letoni au participat la cursuri de instruire organizate în comun de IAEA şi de ITU/JRC. Componenta de asistenţa tehnica vizează construcţia instituţională. Acest proiect vizează recomandarea generală de tip III a Raportului Consiliului privind securitatea nucleara în contextul extinderii, referitoare la securitatea altor tipuri de instalaţii nucleare şi la cadrul de reglementare aferent. Componenta de asistenţa tehnica are în vedere o expertiza pe termen scurt, de 12 luni, pentru a pregati RDC pentru eventuala implementare a sistemului de asigurare a calităţii. Proiectul nu are în vedere acreditarea efectivă a sistemului de asigurare a calităţii. Durabilitatea este asigurata prin aceea ca proiectul corespunde unei instrucţiuni a Guvernului letonian (Ordinul Cabinetului, martie 2002), care solicită ministerelor şi agentiilor guvernamentale sa introducă sisteme de management al calităţii corespunzătoare celor mai bune standarde disponibile în prezent.Lituania────────632.06.01 Evaluarea securităţii şi modernizarea depozitului de la MaisiagalaÎn trecut, în Lituania, deşeurile radioactive instituţionale au fost depozitate în depozite de suprafaţa vault (de tip radon) amplasate la Maisiagala. Designul instalaţiei este depăşit şi nu respecta recomandările internaţionale privind depozitarea deşeurilor radioactive. Instalatia nu a fost utilizata din 1988. Deşi închisă, aceasta instalatie nu a făcut niciodată obiectul unei evaluări de securitate. De aceea persista incertitudinea privind securitatea sa pe termen mediu şi lung. Nu sunt definite încă posibile lucrări de reconstrucţie pentru a preveni degajari ale radioactivitatii în mediul ambiant.De aceea scopul principal al acestui proiect este, în primul rând, de a efectua o evaluare a securităţii instalaţiei şi de a defini, pe aceasta baza, lucrările necesare de reconstrucţie, cum ar fi:● barierele suplimentare de instalat în jurul galeriei;● îmbunătăţirea protecţiei fizice a instalaţiei;● instalarea echipamentelor de monitorizare a posibilelor degajari de radioactivitate în mediul ambiant.Proiectul include servicii, furnizare de echipamente şi activităţi de lucru.Polonia────────632.07.01 Crearea unui sistem central de monitorizare radiologica şi securitate la centrul nuclear de la SwierkSwierk este principalul centru nuclear din Polonia. Acesta este proprietatea organizaţiei de stat intitulate Institutul de Energie Atomica (IAE). Centrul include reactoare de cercetare, spaţii de depozitare pentru combustibilul nuclear utilizat, unitatea de producţie radioizotopi şi diferite laboratoare de cercetare. Din cauza prezentei unei cantităţi mari de uraniu îmbogăţit, probleme critice nu pot fi excluse. Monitorizarea radioactiva în cadrul centrului a fost instituită în anii ╒70. Astăzi este complet depăşită. În plus, nu poate fi folosită în situaţii de urgenta. De asemenea, nu poate îndeplini nici cerinţele Convenţiei internaţionale privind notificarea rapida a unui accident nuclear, care a fost semnată de Polonia la 23 martie 1988.Reînnoirea completa a sistemului de monitorizare radioactiva este parte a acţiunilor prioritare sprijinite de autoritatea poloneza de securitate nucleara (NAEA) şi de IAE. Proiectul tehnic al noului sistem de monitorizare a fost elaborat şi aprobat. Reconstructia clădirii care adaposteste camera de comanda pentru situaţii de urgenta radiologica este finalizată. A fost deja finanţată unitatea de aprovizionare cu curent pentru situaţii de urgenta. O parte din aparatele de măsurare a contaminarii aerului au fost procurate.Acest proiect consta în finalizarea innoirii sistemului central de monitorizare radioactiva prin livrarea de echipamente (hardware, software, aparate de măsurare a contaminarii şi un laborator de calibrare a radiatiei).632.07.02 Reducerea expunerii profesionale şi a deşeurilor radioactive provenite din operarea reactorului de cercetare Maria prin acţiuni la sursaReactorul de cercetare Maria, amplasat la centrul nuclear de la Swierk, a operat aproape 20 de ani. În prezent, folosirea experientelor la reactor a dus la creşterea expunerii profesionale, la degajari importante de gaze radioactive pe cos, la cantităţi importante de deşeuri radioactive (generate în timpul purificarii agentului de răcire în circuitul primar), din două motive principale:● sistemul de monitorizare radioactiva existent în clădirea reactorului este depăşit;● noile ansambluri de elemente combustibile care sunt utilizate ca urmare a acordurilor internaţionale (scăderea procentului de uraniu îmbogăţit – 235 de la 80% la 36%) au teaca subtire şi de aceea pot produce scurgeri.Autoritatea poloneza de securitate nucleara (NAEA) este pe deplin conştienţă de problemele de radioprotectie şi de gestiune a deşeurilor radioactive care apar datorită utilizării noilor ansambluri de elemente combustibile în reactorul Maria. Unele fonduri au fost deja alocate pentru innoirea sistemului de monitorizare radioactiva. Totuşi, mijloacele disponibile pe termen mediu nu sunt suficiente pentru satisfacerea tuturor necesităţilor.Drept urmare proiectul acoperă atât finalizarea sistemului de monitorizare radioactiva, cat şi îmbunătăţirea totală a sistemului de monitorizare a integrităţii elementului combustibil, ca mijloc de a reduce problemele de radioprotectie şi management al deşeurilor radioactive care apar, prin întreprinderea de măsuri la sursa.Proiectul consta mai ales în definirea specificatiilor tehnice ale noilor sisteme de monitorizare, în procurarea echipamentului necesar şi instalarea lui în clădirea reactorului.România────────632.08.01 Raportul preliminar asupra analizei de securitate pentru depozitul de deşeuri radioactive de joasa activitate de la Baita BihorDepozitul de la Baita Bihor este o instalatie de depozitare pentru deşeurile radioactive instituţionale din România. Depozitul a fost creat într-o fosta mina de uraniu. Acesta consta în circa 800 m de galerii excavate în munte. Este utilizat din 1985. Au fost depozitate atât deşeuri radioactive de viaţa scurta, cat şi cele de viaţa lungă. Evaluarea securităţii depozitului reprezintă o problemă-cheie pentru autoritatea de reglementare română (CNCAN) care trebuie să elibereze o noua autorizaţie după 2005. În acest scop, operatorul depozitului trebuie să prezinte doua tipuri de documente:● Raportul preliminar de analiza de securitate (PSAR);● Raportul final de analiza de securitate.Elaborarea PSAR reprezintă partea principala a acestui proiect. Proiectul va valorifica rezultatele unui proiect PHARE anterior, intitulat "Măsuri pregătitoare pentru evaluarea securităţii pe termen lung a depozitului de deşeuri slab şi mediu active de la Baita Bihor", finalizat în 2001, precum şi codul transferat utilizat în cadrul UE, pentru sprijinirea evaluării de securitate a instalaţiei de depozitare a deşeurilor radioactive. Proiectul oferă experţilor români acces la laboratoarele de măsurători ale UE (privind caracterizarea probelor de sol) şi asigura continuarea transferului de expertiza din statele membre ale UE. Rezultatele proiectului ajuta, de asemenea, să se determine dacă amplasamentul Baita Bihor poate fi utilizat, asa cum se intenţionează, pentru depozitarea deşeurilor rezultate prin dezafectarea reactorului de cercetare de tip VVER de la Magurele.Slovacia────────632.09.01 Decontaminarea circuitului primar al centralei nucleare (CNE) A-1 de la BohuniceÎn Slovacia, la Bohunice, centrala nucleara A-1 a fost închisă în 1977 din cauza unui accident sever. Autorităţile slovace au stabilit un plan de dezafectare pentru CNE A-1. Prima faza a acestui plan se derulează din 1999 până în 2007. Până în prezent a fost deja efectuat un număr de operaţii de dezafectare. Acestea se concentreaza în principal asupra părţilor mai puţin radioactive ale reactorului A-1 şi ale sistemelor auxiliare. Majoritatea proiectelor, fiind realizate în prima faza de dezafectare, pregătesc de fapt faza a doua în care proiectele de dezafectare trebuie implementate.Acest proiect de decontaminare a circuitului primar al CNE A-1 face parte din prima faza de dezafectare. Proiectul are scopul de a dezvolta conceptul de decontaminare pentru circuitul primar:● scoaterea reactorului din circuitul primar;● golirea conductelor;● identificarea celor mai adecvate tehnologii de decontaminare;● experimente de decontaminare.Din ianuarie 2002, Fondul naţional pentru dezafectarea instalaţiilor nucleare din Slovacia gestionează conturi separate pentru fiecare instalatie individuală, în care se fac plati destinate dezafectarii. Programul de dezafectare a reactorului A-1 al centralei de la Bohunice, stabilit în 1995, preceda Hotărârea Guvernului din septembrie 1999 privind dezafectarea timpurie a CNE V1 de la Bohunice, care va avea un efect negativ asupra resurselor disponibile din fond. În aceste condiţii, autorităţile slovace cauta sprijin comunitar pentru efortul lor de a dezafecta reactorul A-1 al CNE de la Bohunice. Implementarea măsurilor de dezafectare este încredinţată unei divizii separate a Slovenske Elektrarne, mai precis SE-VZY.Slovenia────────632.10.01 Sprijinirea SNSA pentru îmbunătăţirea şi modernizarea sistemului naţional de alarmare rapidaScopul general al proiectului este de a finaliza alinierea în domeniul schimbului de informaţii în caz de accident nuclear sau radiologic (Decizia Consiliului 87/600 EURATOM) prin îmbunătăţirea şi expansiunea reţelei sistemului de alarmare rapida (EWS) din Slovenia pentru detectarea imediata a unei potenţiale contaminari şi de a întări capabilitatea generală a administraţiei slovene pentru securitate nucleara (SNSA) în caz de urgenta. Beneficiarul acestui proiect este SNSA. Actualul EWS cuprinde 44 de aparate de măsurare a radioactivitatii, suplimentate cu doua staţii de măsurare a aerosolilor, procurate pe plan naţional, precum şi cu echipament de înaltă rezoluţie donat de un stat membru al UE invecinat. Exista, de asemenea, o reţea care leagă staţiile, permitand colectarea datelor în timp real. Acest proiect va îmbunătăţi reţeaua existenta pentru a-i conferi o acoperire uniforma la nivel naţional, va creşte capabilitatea de măsurare, în special privind măsurarea aerosolilor, va face sistemul mai robust şi va spori capabilitatile SNSA de măsurare în teren. Proiectul are în vedere furnizarea substantiala de echipamente, cu procurare de software pentru accelerarea funcţionarii reţelei.632.10.02 Renovarea şi modernizarea "celulelor fierbinti"În prezent, Slovenia nu dispune de o instalatie pentru caracterizarea şi condiţionarea deşeurilor radioactive instituţionale şi, în special, a surselor radioactive închise (SSRS). De aceea, aceste tipuri de deşeuri sunt depozitate la utilizatori (200 SSRS sunt în prezent depozitate în 40 de locuri diferite) sau în depozitul naţional central amplasat la Brinje, lângă Ljubljana (unde sunt depozitate aproximativ 100 mc deşeuri radioactive). În plus, sunt generate deşeuri în timpul operarii reactorului de cercetare Triga. Dezafectarea apropiată a acestui reactor va genera, de asemenea, o cantitate mare de deşeuri radioactive (aproximativ 60-70 tone). La Institutul "Jozef Ştefan" unde este amplasat reactorul de cercetare Triga exista un complex de celule fierbinti care pot fi utilizate la caracterizarea, tratarea şi condiţionarea tuturor acestor tipuri de deşeuri. Totuşi, acest complex necesita o reinnoire completa. Definirea unui plan de renovare pentru acest complex de celule fierbinti, procurarea şi instalarea echipamentelor (de exemplu: compactor, dispozitive de tăiat, dispozitive pentru măsurarea nivelului de contaminare a aerului şi a efluentilor lichizi) reprezintă principalul conţinut al proiectului.632.10.03 Caracterizarea deşeurilor instituţionale slab şi mediu active depozitate la instalatia centralaÎn Slovenia exista aproximativ 100 mc deşeuri radioactive instituţionale depozitate la depozitul naţional central situat la Brinje, lângă Ljubljana. O parte semnificativă din aceste deşeuri este "istorica", în sensul că exista foarte puţine informaţii privind caracteristicile chimice şi radiochimice. Exista suspiciunea ca unele colete depozitate pe amplasament conţin materiale periculoase. Autorităţile slovene, prin Agenţia de Management al Deşeurilor Radioactive (ARAO), au început sa finanteze un program destinat categorisirii coletelor cu deşeuri radioactive. Unele lucrări de reconstrucţie au început în 2001. Astfel, finanţarea PHARE poate accelera procesul de reorganizare şi reconstrucţie a depozitului central. Trei componente principale caracterizează proiectul PHARE:● activităţi logistice (transferul coletelor cu deşeuri radioactive dintr-o zona în alta zona);● lucrări pregătitoare pentru caracterizarea deşeurilor;● măsuri de radioprotectie.Legătură dintre aceasta propunere şi cele menţionate anterior este evidenta întrucât echipamentele care trebuie cumpărate pentru caracterizarea deşeurilor din celulele fierbinti pot fi utilizate în mod avantajos pentru depozit, situat pe acelaşi amplasament.Elementul de sprijin multitara:632.11.01 Proiectul ACCESS (Cooperarea ţărilor candidate cu sistemul de garanţii al EURATOM)Obiectivul acestui proiect este pregătirea operatorilor instalaţiilor nucleare din ţările candidate pentru conformitatea deplina cu prevederile tratatului EURATOM privitoare la obligaţiile de contabilizare a materialelor nucleare. Proiectul prevede manuale tehnice, manuale de procedura şi manuale de instruire în limba fiecărei tari candidate. Sunt incluse, de asemenea, seminarii şi livrare de hardware şi de software. Proiectul a început în 2000 şi se va termina în 2004. Actualul program de lucru acoperă faza finala a proiectului. Prin urmare, proiectul prevede continuarea activităţilor finanţate deja prin programele PHARE de securitate nucleara pe 1997, 1999 şi 2001.632.11.02 Sprijin general pentru ţările candidate în vederea îndeplinirii obiectivelor programului PHARE de securitate nuclearaObiectivul acestui proiect este de a permite serviciilor Comisiei sa caute, în avantajul ţărilor beneficiare, consultanţa tehnica şi politica legată de programul PHARE de securitate nucleara, în special privitor la asistenţa pentru reglementarea şi diseminarea rezultatelor proiectului. Informaţiile furnizate vor servi la pregătirea viitoarelor programe PHARE de securitate nucleara, la consilierea cu privire la problemele specifice care pot aparea în contextul implementarii, precum şi la consilierea în domeniul politicilor privind impactul programului. În cadrul acestui proiect, serviciile Comisiei vor fi capabile, de asemenea, sa acorde sprijinul pentru diseminarea rezultatelor proiectului.1.3. Ipoteze şi riscuriProgramul presupune ca ţările beneficiare să îşi continue eforturile de a asigura un nivel ridicat al securităţii nucleare şi de a implementa recomandările Raportului Consiliului din iunie 2001 privind securitatea nucleara în contextul extinderii. Raportul de monitorizare întocmit la 5 iunie 2002 de Consiliul Grupului "Atomic Questions" şi de formatiunea sa ad-hoc de lucru pe probleme de securitate nucleara a constatat ca ţările candidate sunt angajate în mod clar în îndeplinirea recomandărilor menţionate în raportul Consiliului, atât pentru centralele nucleare, cat şi pentru alte tipuri de instalaţii. Raportul menţionează, de asemenea, ca toate ţările candidate au acceptat recomandările. Acest program pleacă de la premisa ca ţările beneficiare vor continua sa acorde atenţia necesară şi ca vor face eforturi pentru a implementa proiectele finanţate, unde şi când este cazul, potrivit EDIS, dacă perioada de implementare depăşeşte momentul aderării.Dacă nu sunt identificabile riscuri inerente îndeplinirii acţiunilor ce trebuie realizate în cadrul diferitelor proiecte, exista însă riscul general al programului, acela ca asistenţa continua în domeniul securităţii nucleare implica pericolul creării unei dependente din partea beneficiarului. Trebuie acordată o atenţie specială căilor prin care organizaţiile beneficiare vor asigura durabilitatea rezultatelor proiectelor. În cazul asistenţei pentru organismele de reglementare, trebuie pus accentul pe valoarea transferului de expertiza şi pe evitarea înlocuirii funcţiilor în sfera de responsabilitate a organizaţiei beneficiare prin activităţile contractorului.1.4. CondiţionalitatiLansarea efectivă a unora dintre proiectele menţionate mai sus face obiectul unor condiţii particulare ce sunt descrise mai detaliat în cadrul fişelor de proiect respective.2. BUGET

3. ACORDURI DE IMPLEMENTAREO mare parte din aceasta propunere de finanţare se referă la un program orizontal. Proiectele vor fi implementate prin structurile Programului PHARE naţional. Propunerea de finanţare va fi împărţită pe tari, conducand la 10 memorandumuri de finanţare separate, după cum se prezintă în tabelul de mai sus. Numai elementul multitara al acestui program va fi implementat, condus şi coordonat centralizat de Comisie, în numele ţărilor beneficiare, prin Echipa de securitate nucleara a Direcţiei Generale pentru Extindere (632.11.01) şi prin delegare către Direcţia Generală Transport şi Energie (632.11.02). După caz, Comisia poate revizui prevederile de implementare.3.1. ImplementareaManagementul financiar şi managementul proiectului de către ţările candidateCu excepţia elementelor multitara, programul va fi condus în concordanta cu procedurile sistemului de implementare descentralizata al PHARE (DIS), cu aprobarea ex ante a Comisiei şi având în vedere "noile reguli de contractare în domeniul securităţii nucleare" adoptate de Comisie la 6 septembrie 2000. Coordonatorul PHARE la nivel naţional (NAC) al fiecăreia dintre cele zece tari (vezi tabelul de mai sus) va purta întreaga responsabilitate pentru programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (NAO) şi responsabilii cu autorizarea programului (PAO) vor asigura ca programele să fie implementate în concordanta cu procedurile stabilite în Manualul DIS şi cu alte instrucţiuni ale Comisiei şi ca toate contractele să fie pregătite conform Ghidului practic pentru PHARE, ISPA şi SAPARD. NAC şi NAO vor răspunde împreună de coordonarea între PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA şi SAPARD.Fondul Naţional (NF) din ministerul respectiv (indicat mai jos), condus de NAO, va superviza managementul financiar al programului şi va fi responsabil cu raportarea către Comisia Europeană. NAO va purta întreaga responsabilitate pentru managementul financiar al fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor, reglementărilor şi procedurilor PHARE legate de procurare, raportare şi de managementul financiar, precum şi a regulilor Comunităţii pentru ajutoarele de stat, raportarea corespunzătoare şi funcţionarea sistemului de informaţii cu privire la proiect. Aceasta include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte sau reale de fraude şi nereguli. NAO va tine evidenta completa a fondurilor PHARE pentru un program până la închiderea acestuia. Autoritatea naţionala de control având competente privind implementarea programului va efectua controlul financiar adecvat.Fondurile Naţionale (NF) din fiecare ţara sunt următoarele:Bulgaria – Ministerul Finanţelor;Cehia – Ministerul Finanţelor;Estonia – Ministerul Finanţelor;Ungaria – Ministerul Finanţelor;Letonia – Ministerul Finanţelor;Lituania – Ministerul Finanţelor;Polonia – Ministerul Finanţelor;România – Ministerul Finanţelor Publice;Slovacia – Ministerul Finanţelor;Slovenia – Ministerul Finanţelor.Termenul de contractare şi de platăToate contractele trebuie încheiate până la 30 noiembrie 2004. Toate plăţile trebuie efectuate până la 30 noiembrie 2005.Recuperarea fondurilorOrice neregula demonstrata sau orice frauda descoperită în timpul implementarii programului va conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.Dacă implementarea unor măsuri nu pare să justifice fie o parte, fie întreaga asistenţa alocata, Comisia va efectua o analiza adecvată a cazului, solicitând, în particular, tarii beneficiare să prezinte explicaţii într-un interval de timp dat şi sa corecteze neregulile.În urma analizei menţionate în paragraful anterior, Comisia poate micşora, suspenda sau anula asistenţa care priveşte măsurile respective, dacă analiza dezvaluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau nerespectarea condiţiilor din memorandumul de finanţare şi, în particular, orice schimbare importanţa care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii, pentru care nu s-a solicitat aprobarea Comisiei. Orice micşorare sau anulare a asistenţei se face în scopul recuperării sumelor plătite.Când Comisia constata ca neregulile nu au fost corectate sau ca întreaga operaţie ori numai o parte nu justifica fie întreaga asistenţa acordată, fie numai o parte a acesteia, ea va efectua o analiza adecvată şi va solicita tarii beneficiare să prezinte explicaţii într-un interval de timp dat. După analiza, dacă ţara beneficiara nu a întreprins măsuri corective, Comisia poate:a) sa micşoreze sau sa anuleze orice avans; … b) sa anuleze întreaga sau numai o parte din asistenţa acordată pentru o anumită măsura. … Comisia va stabili volumul corectiei, luând în considerare natura neregulii şi proportiile neajunsurilor în sistemele de management şi de control.Comisia va recupera orice fonduri neutilizate la data expirării programului. O declaraţie finala scrisă, însoţită de documentaţia corespunzătoare, va fi data de NAO imediat după terminarea perioadei de plati din memorandumul de finanţare, prin care se arata suma totală contractată şi plătită. Va fi anexată, de asemenea, o declaraţie bancară cu balantele NF/IA/OPCP.În afară recuperării fondurilor neutilizate după expirarea memorandumului de finanţare şi a celor neeligibile, poate fi emis un ordin suplimentar de recuperare după auditul final al contractelor şi plăţilor, precum şi în ce priveşte respectarea prevederilor memorandumului de finanţare, având în vedere opinia independenta a auditului final.NAO va asigura returnarea fondurilor neutilizate sau a oricăror sume plătite din greseala, în termen de şaizeci de zile calendaristice de la data notificării. Dacă NAO nu returnează suma datorată Comisiei, ţara beneficiara va returna Comisiei această sumă. Dobânda pentru plăţile întârziate va fi percepută pe sumele nereturnate, cu aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar care guvernează bugetul comunitar.Circuitul financiarComisia va transfera fondurile către NF conform Memorandumului de înţelegere (MoU) semnat între Comisie şi ţările respective în decembrie 1998. Fondurile vor fi transferate, ca urmare a cererilor NAO, într-un cont bancar separat, denominalizat în euro, care va fi deschis şi gestionat de NF la banca centrala (sau "la o banca agreată anterior cu Comisia").Transferul fondurilor către Fondul Naţional (NF)O plata de până la 20% din fondurile ce urmează a fi gestionate local va fi transferata către NF după semnarea memorandumului de finanţare şi a acordurilor financiare (FA) între NF şi agenţiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP). Prevederile menţionate în art. 2 şi 13 din MoU privitoare la NF trebuie, de asemenea, respectate. În plus, NAO trebuie să înainteze Comisiei nominalizarea responsabililor cu autorizarea programului (PAO) şi o descriere a sistemului constituit, indicând circuitul informatiei între NF şi IA/OPCP, precum şi modalitatea de efectuare a plăţilor.Se vor face doua alimentari cu până la 30% din fondurile gestionate local şi plata finala de până la 20% sau până la suma totală prevăzută în buget, în funcţie de suma care este mai mica. Prima alimentare se va face când au fost utilizate 5% din buget de IA şi de OPCP. A doua alimentare poate fi solicitată când s-au utilizat 35% din bugetul total în vigoare. A treia alimentare, finala, se va face când 70% din bugetul în vigoare au fost utilizate. În mod excepţional, NAO poate solicita în avans plata unui procent mai mare decât cel menţionat mai sus, conform procedurilor menţionate în memorandumul de înţelegere amintit anterior. Fără o autorizaţie expresă, prealabilă, din partea Comisiei, nu se pot face alimentari dacă nu au fost respectate plafoanele menţionate anterior.Transferul fondurilor către agenţiile de implementareAgenţiile de implementare care vor răspunde de subprograme sunt următoarele:Bulgaria – OPCP;Cehia – OPCP;Estonia – OPCP;Ungaria – OPCP;Letonia – OPCP, Ministerul Finanţelor;Lituania – OPCP, Ministerul Finanţelor;Polonia – OPCP;România – OPCP, Ministerul Finanţelor Publice;Slovacia – OPCP;Slovenia – OPCP.NF va transfera fonduri către agenţiile de implementare nominalizate din fiecare ţara, respectiv Oficiul de Plati şi Contractare PHARE, conform acordurilor de finanţare semnate între NF şi IA/OPCP, după caz.Fiecare acord de finanţare va fi aprobat în avans de Comisie. În cazurile în care NF este el însuşi agent de plati pentru OPCP/IA, nu va exista transfer de fonduri de la NF către OPCP/IA. Fiecare OPCP şi IA vor fi conduse de un PAO, numit de NAO după consultarea NAC.PAO va fi responsabil cu toate operaţiunile derulate de OPCP/IA.DobândaÎn principiu, toate conturile bancare vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi comunicată Comisiei. La decizia Comisiei, pe baza propunerii NAO, dobânda poate fi reinvestita în program. Aceeaşi procedura se aplică tuturor fondurilor transferate către IA sau către OPCP.NAO şi PAO vor asigura pregătirea tuturor contractelor conform procedurilor stabilite în Manualul DIS.Pentru contractele cu fonduri reţinute ca garanţie pe o perioadă mai lungă decât perioada de plati din program, totalul general al fondurilor, calculat de PAO şi recunoscut de Comisie, va fi plătit agenţiei de implementare înainte de închiderea oficială a programului. Agenţia de implementare îşi asuma deplina responsabilitate pentru depunerea fondurilor până la efectuarea plăţii finale şi pentru a se asigura ca fondurile menţionate să fie utilizate numai pentru efectuarea plăţilor legate de clauzele de reţinere.Agenţia de implementare îşi asuma în continuare deplina responsabilitate faţă de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de reţinere. Dobânzile pe fondurile depuse vor fi plătite Comisiei după plata finala către contractori. Fondurile care nu au fost plătite către contractori după ce plata finala a fost efectuată vor fi returnate Comisiei. O situaţie privind utilizarea fondurilor depozitate ca garanţie şi, în special, privind plăţile din aceste conturi şi privind dobânda va fi transmisă anual Comisiei de către NAO.CofinantareaPrevederile privind cofinantarea comuna sau paralela sunt incluse în alineatele referitoare la buget din fişele de proiect individuale. Nivelul cofinanţării pe proiect este indicat în propunere la punctul 5 "Buget".Evaluarea impactului de mediu şi conservarea naturiiProcedurile pentru evaluarea impactului de mediu stabilite în directiva EIA*2) sunt pe deplin aplicabile pentru toate proiectele de investiţii din PHARE.Dacă directiva EIA nu a fost încă transpusa complet, procedurile vor fi similare celor stabilite în directiva susmentionata. Dacă un proiect intra sub incidenţa anexei I sau anexei II la directiva EIA, îndeplinirea procedurii EIA trebuie să fie documentata*3).Dacă este probabil să fie afectate locuri care prezintă importanţa pentru conservarea naturii, trebuie să fie documentata*4) o evaluare adecvată conform art. 6 din Directiva*5) privind habitatele.────────────*2) Directiva 85/337/CEE , OJ L 175/40, 5 iulie 1985, amendata prin Directiva 97/11/CEE , OJ L 73/5, 14 martie 1997.*3) În anexa EIA din fişa corespunzătoare pentru proiectul de investiţii.*4) În anexa "Conservarea naturii" din fişa corespunzătoare pentru proiectul de investiţii.*5) Directiva 92/43/CEE , OJ L 206/7, 22 iulie 1992.Toate proiectele de investiţii se vor derula conform legislaţiei comunitare de mediu. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice de conformitate cu legislaţia UE în domeniul mediului, respectând tipul de activitate derulata în cadrul fiecărui proiect de investiţii.4. MONITORIZARE ŞI EVALUAREComitete comune de monitorizare (JMC) au fost stabilite pentru fiecare dintre cele zece tari vizate de proiectele acestui program. JMC va include NAO, NAC şi Comisia. JMC se va întruni cel puţin o dată pe an pentru a analiza toate programele cu finanţare PHARE, în scopul de a evalua progresele înregistrate în atingerea obiectivelor stabilite în memorandumul de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare. JMC poate recomanda schimbarea prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE. În plus, JMC va analiza o dată pe an progresele înregistrate de toate programele de asistenţa finanţate din fonduri de preaderare (PHARE, ISPA, SAPARD).Pentru Programul PHARE, JMC va fi asistat de subcomitetele sectoriale de monitorizare (SMSC), care vor include NAC, PAO şi agenţia de implementare (şi OPCP, după caz) şi serviciile din cadrul Comisiei. SMSC va analiza în amănunt progresele fiecărui program, inclusiv componentele şi contractele, după cum sunt grupate de JMC pe sectoare de monitorizare. Fiecare sector va fi supervizat de un SMSC în baza rapoartelor periodice de monitorizare şi evaluare, elaborate de agenţia de implementare, şi în baza evaluărilor interimare întreprinse de evaluatori independenţi. SMSC va face recomandări asupra aspectelor de management şi conceptie, luând măsuri ca acestea să fie aplicate. SMSC va raporta JMC, căruia îi va transmite rapoarte detaliate asupra tuturor programelor finanţate de PHARE.Serviciile din cadrul Comisiei vor lua măsuri ca după terminarea programului să se deruleze o evaluare ex post.5. MĂSURI DE AUDIT ŞI ANTIFRAUDAa) De către ţările candidate … În fiecare an se vor trimite Comisiei un plan de audit şi un rezumat al constatărilor auditarilor. Rapoartele de audit trebuie să fie la dispoziţia Comisiei.Autoritatea naţionala de control financiar având competenţa în implementarea programului va efectua controlul financiar adecvat.Ţările beneficiare vor asigura investigarea şi tratarea corespunzătoare a cazurilor de frauda reale şi a celor asupra cărora exista suspiciuni, precum şi a neregulilor constatate în urma controalelor naţionale sau ale Comisiei.Neregula înseamnă orice încălcare a prevederilor unei legi comunitare, rezultată dintr-o activitate sau dintr-o omisiune a unui agent economic, care produce sau poate produce prejudicii bugetului general al Comunităţilor Europene sau bugetelor gestionate de acestea, fie prin micşorarea sau pierderea veniturilor din resurse proprii colectate direct în numele Comunităţii, fie prin cheltuieli nejustificate.Frauda înseamnă orice act cu intenţie sau omisiune legată de:(i) utilizarea sau prezentarea de declaraţii ori de documente false, incorecte sau incomplete care au ca efect alocarea neadecvata ori reţinerea gresita de fonduri din bugetul Comunităţilor Europene sau din bugetele gestionate de sau în numele Comunităţilor Europene;(îi) netransmiterea informaţiilor privind încălcarea unei anume obligaţii, cu acelaşi efect;(iii) utilizarea gresita a unor astfel de fonduri în alte scopuri decât cele pentru care au fost alocate.Autorităţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare, echivalent cu cel prevăzut în Reglementarea Comisiei 1681/94*15).În particular, toate cazurile de frauda suspecte sau reale şi neregulile, precum şi toate măsurile legate de acestea, luate de autorităţile naţionale, trebuie raportate fără întârziere serviciilor din cadrul Comisiei. Dacă nu sunt cazuri de frauda suspecte sau reale şi nereguli de raportat, ţara beneficiara va informa Comisia despre aceasta la sfârşitul fiecărui trimestru.──────────*15) OJ L 178, 12 iulie 1994, p. 43-46.b) De către Comisie … Toate memorandumurile de finanţare, precum şi contractele rezultate sunt supervizate şi controlate din punct de vedere financiar de Comisie (inclusiv de Biroul European Antifrauda) şi de Curtea Europeană de Audit. Aceasta include măsuri precum verificarea ex ante a licitaţiei şi contractării de delegaţia Comisiei Europene din ţara candidata, precum şi controale inopinate.Pentru a asigura protecţia eficienta a intereselor financiare ale Comunităţii, Comisia va face verificări prin sondaj şi inspecţii conform procedurilor stabilite în Regulamentul Consiliului (EURATOM, EC) nr. 2.185/96. Conturile şi operaţiile Fondului Naţional şi, după caz, ale OPCP şi ale agentiilor de implementare respective pot fi verificate, potrivit deciziei Comisiei, de către un auditor extern, pe bază de contract cu Comisia, fără să se aducă prejudicii responsabilităţilor Comisiei şi ale Curţii Europene de Audit, asa cum se specifică în Condiţiile generale referitoare la memorandumurile de finanţare, anexate la acordul-cadru.6. PUBLICITATEResponsabilul cu autorizarea programului respectiv va avea responsabilitatea de a asigura să fie întreprinse măsurile necesare pentru publicitatea adecvată a tuturor activităţilor finanţate din program. Aceasta se va face în strânsă legătură cu delegaţia Comisiei. Detalii suplimentare sunt descrise în anexa privind publicitatea.7. CONDIŢII SPECIALEÎn cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care ţin de competenţa guvernului respectiv, Comisia poate revizui programul în vederea suspendării lui în totalitate sau numai în parte şi/sau realocarii fondurilor neutilizate în alte scopuri care concorda cu obiectivele Programului PHARE. + 
Anexa 3 (D)────────────INFORMARE ŞI PUBLICITATE1. Obiectiv şi sfera de acţiuneMăsurile de informare şi publicitate privind asistenţa din partea Comunităţii Europene prin Programul PHARE au intenţia de a creşte gradul de constientizare a publicului şi transparenta acţiunilor UE, precum şi de a crea o imagine consistenta privind măsurile respective în toate ţările beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc măsurile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE.2. Principii generaleFiecare responsabil cu autorizarea programului care răspunde de implementarea memorandumurilor de finanţare şi a altor forme de asistenţa va răspunde pentru publicitatea la faţa locului. Aceasta acţiune se va desfăşura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor făcute în acest scop.Autorităţile naţionale şi regionale competente vor desfăşura activităţile necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu delegaţia Comisiei Europene la faţa locului.Măsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor şi deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:– Reglementarea (CEE) 1.159/2000, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 130/30 din 31 mai 2000;– Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:– Decizia Comisiei din 22 iunie 2001, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 182/58.Măsurile de informare şi publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor şi deciziilor susmenţionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţia autorităţilor naţionale, regionale şi locale de către delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.3. Informarea şi publicitatea privind programele PHAREInformarea şi publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanţare, şi va privi atât programele, cat şi alte forme de asistenţa.Costul informării şi publicităţii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.Când programele PHARE sunt implementate, se vor aplica măsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b).a) Autorităţile competente din ţările beneficiare trebuie să publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţa în forma cea mai potrivita. Ele trebuie să asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzător şi trebuie să le pună la dispoziţia părţilor interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse. … b) Măsurile de informare şi publicitate la faţa locului trebuie să cuprindă următoarele: … (i) în cazul investiţiilor de infrastructura cu un cost ce depăşeşte 1 milion euro:– panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în concordanta cu prevederile reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificăţii tehnice din manual care să fie furnizate de către delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva;– plăcuţe permanente pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului larg, care să fie instalate conform prevederilor reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificăţii tehnice din manual care să fie furnizate de către delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva;(îi) în cazul investiţiilor productive, măsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte măsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD:– măsuri care să constientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenţa PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările citate la paragraful 3 b)(i) de mai sus;– măsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularele care trebuie să fie completate de asemenea solicitanţi, ca o parte a ajutorului vine din partea UE şi în mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările de mai sus.4. Vizibilitatea asistenţei UE în cercurile de afaceri şi printre potentialii beneficiari şi pentru publicul larg4.1. Cercurile de afaceriCercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil în asistenţa care le priveşte în modul cel mai direct.Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.4.2. Alţi beneficiari potenţialiAutorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri privind instruirea, ocuparea forţei de muncă sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de învăţământ profesional implicate în ocuparea forţei de muncă, afaceri şi grupurile de afaceri, centrele de instruire şi organizaţiile neguvernamentale.FormulareFormularele emise de autorităţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de fonduri nerambursabile de asistenţa destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităţi eligibile pentru asemenea asistenţa vor trebui sa indice faptul ca UE şi în mod special programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistenţa transmisă beneficiarilor va menţiona volumul sau procentul de asistenţa finanţat prin programul în cauza. Dacă asemenea documente poarta stema naţionala sau regionala, ele vor purta de asemenea şi însemnul UE de aceeaşi mărime.4.3. Publicul generalMass-mediaAutorităţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de UE şi în special de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectată în mod corect în aceasta informare.În acest scop, lansarea operaţiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor măsuri de informare, cu precădere în mass-media regionala (presa, radio şi televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara.Principiile menţionate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presa sau de publicitate.Acţiuni informativeOrganizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii, în legătură cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmări să facă explicita participarea UE. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc intalniri şi a se pune însemnul UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara va ajuta, după necesitaţi, la pregătirea şi realizarea acestor evenimente.Materiale informativePublicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi măsuri similare finanţate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie să conţină pe pagina de titlu o indicaţie clara a participării UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care stema naţionala sau regionala este folosită.În cazul în care asemenea publicaţii includ o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a se asigura ca participarea UE este clara.Aceste publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea părţilor interesate.Principiile menţionate mai sus se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.5. Aranjamente speciale privind panouri, plăcuţe permanente şi posterePentru a asigura vizibilitatea măsurilor finanţate parţial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, ţările beneficiare se vor asigura ca următoarele măsuri de informare şi publicitate sunt respectate:PanouriPanourile care furnizează informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea UE ajunge până la 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autorităţile naţionale sau regionale competente nu ridica un panou care să anunţe propria lor implicare în finanţare, asistenţa UE trebuie mentionata oricum pe un panou special. Panourile trebuie să fie de o mărime corespunzătoare anvergurii operaţiunii (ţinându-se seama de mărimea cofinanţării din partea UE) şi trebuie să fie pregătite conform instrucţiunilor prevăzute în manualul tehnic ce se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni după terminarea lucrărilor şi înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o placuta permanenta în conformitate cu specificăţiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.Plăcuţe permanentePlacutele permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, staţii etc.). În plus faţă de însemnul UE, asemenea plăcuţe trebuie să specifice partea finanţată de UE, alături de o menţiune a programului în cauza (PHARE, ISPA sau SAPARD).În cazul în care o autoritate naţionala, regionala sau locală ori un alt beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa pună un afis sau sa ia orice alta măsura pentru a da informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie, de asemenea, să fie indicată.6. Prevederi finaleAutorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot lua în orice situaţie măsuri suplimentare, dacă le considera necesare. Ele vor consulta delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegaţia CE să poată participa în mod corespunzător în realizarea acestora.Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegatiilor sale la faţa locului, va asigura asistenţa tehnica sub forma îndrumării privind cerinţele proiectului, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate de proiectare în forma electronică şi va fi disponibil la cerere.──────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește