MEMORANDUM DE FINANTARE din 20 octombrie 1998

privind Programul Naţional PHARE 1998, semnat la Bruxelles la 20 octombrie 1998*)



–––Notă …
*) Traducere.Comisia Comunităţii Europene, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte,au convenit cele ce urmeaza:Măsura la care se face referire la art. 1 va fi executata şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, conform prevederilor cuprinse în acest memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusa în aplicare măsura la care se face referire la art. 1 este stabilit de Condiţiile generale, anexate la Acordul-cadru dintre Comisie şi Guvernul României şi completate prin prevederile acestui memorandum, şi de Prevederile speciale anexate la acesta. + 
Articolul 1Natura şi subiectulCa parte a programului sau de asistenţa, Comisia va contribui, prin finanţare gratuita, la finantarea urmatoarei măsuri:Numărul programului: RO-9803 la RO 9807Titlul: Program Naţional PHARE 1998Durata: până la 31 decembrie 2000 + 
Articolul 2Angajamentul ComunităţiiContribuţia financiară a Comunităţii este fixata la nivelul maxim de 106,6 MECU, denumita în continuare finantarea gratuita. + 
Articolul 3Durata şi data de expirarePentru prezenta măsura, finantarea gratuita este disponibila pentru contractare până la 31 decembrie 2000. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Orice fonduri din finantarea gratuita care nu au fost contractate până la această dată vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plăţilor din finantarea gratuita este 31 decembrie 2001, cu excepţia Proiectului de reabilitare a drumurilor RO 09807.02, caz în care termenul limita este 31 decembrie 2003. Toate plăţile trebuie efectuate până la expirarea termenului limita. Comisia poate însă, în functie de împrejurări, să fie de acord cu o prelungire adecvata a acestei date de expirare, cu condiţia ca o asemenea prelungire să fie solicitata şi justificata în mod corespunzător de către Guvernul României. Acest memorandum va expira la data de expirare a perioadei de efectuare a plăţilor finantarii gratuite. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate către Comisie. + 
Articolul 4AdreseCorespondenta privitoare la executarea masurii, având menţionate numărul şi titlul masurii, va fi adresata:Pentru Comunitate:Delegatia C.E. la BucureştiStr. Grigore Mora nr. 1171278, BucureştiRomâniae-mail: office@ecdel.eunet.roFax: 401 230 24 53Pentru Guvernul României:Guvernul RomânieiDepartamentul pentru Integrare EuropeanaPiaţa Victoriei nr. 1Bucureşti, RomâniaFax: 401 312 69 29 + 
Articolul 5Numărul de exemplareAcest memorandum este întocmit în limba engleza, în doua exemplare. + 
Articolul 6Intrarea în vigoareAcest memorandum va intra în vigoare la data semnarii de către ambele părţi. Numai cheltuielile care au loc după această dată sunt eligibile pentru finantarea gratuita.Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui memorandum.Întocmit la Bruxelles, la data de 20 octombrie 1998.Pentru Guvernul României,Alexandru Ioan HerleaPentru Comunitate,Hans Van Den BroekAnexa 1: Acord-cadru şi Clauza de arbitrare (Anexa A şi B)Anexa 2: Prevederi speciale (Anexa C)ACORD-CADRUComisia Comunitatilor Europene, numita în cele ce urmeaza Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Economice Europene, numita în cele ce urmeaza Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealalta parte, numite părţi contractante,având în vedere faptul ca România este eligibila de a beneficia de Programul de asistenţa PHARE din partea Comunităţii, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunităţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea masurilor finantate în România în cadrul programului de asistenţa al Comunităţii,au convenit după cum urmeaza: + 
Articolul 1Pentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, părţile contractante sunt de acord sa implementeze măsuri în domeniul cooperarii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul de mai sus, care vor fi finantate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecarei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce urmeaza să fie convenit între părţile contractante, numit în continuare Memorandum de finanţare, al cărui model este prezentat în anexa C.România ia toate masurile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor masurilor. + 
Articolul 2Fiecare măsura finanţată în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A aici de faţa, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, astfel cum ar fi necesar pentru implementarea masurii în discutie. + 
Articolul 3Pentru problemele legate de masurile finantate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentata de delegatia sa, o dată ce aceasta este infiintata în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca măsura este executata în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale. + 
Articolul 4Când părţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parţială privind implementarea unei măsuri către o terta parte, stat sau agentie.În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionate într-un acord ce urmeaza să fie incheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agentie, cu acordul Guvernului României. + 
Articolul 5Orice disputa legata de acest acord ce nu poate fi rezolvata prin consultare va fi solutionata în conformitate cu procedura de arbitraj mentionata în anexa B. + 
Articolul 6Acest acord este întocmit în dublu exemplar, în limba engleza. + 
Articolul 7Acest acord va intra în vigoare în ziua în care părţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislatia sau procedura interna a fiecarei părţi. Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinita, dacă nu i se pune capat prin notificarea scrisa a uneia din părţile contractante către cealalta.La incheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflata inca în curs de execuţie va fi dusa la indeplinire conform termenilor Memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord. + 
Articolul 8Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperarii tehnice şi altor operaţiuni convenite între părţile contractante, care, prin natura lor, nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenţa PHARE, la cererea Guvernului României.Anexele vor fi considerate ca parte integrantă a acestui acord.Întocmit la Bucureşti în ziua de 12 martie 1991.Eugen Dijmarescu,ministru de statROMÂNIAFrans Andriessen,vicepresedinte al Comisiei EuropeneCOMUNITATEA + 
Anexa ACONDIŢII GENERALEprivind memorandumurile de finanţareÎn aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României. + 
Titlul IFinantarea proiectelor + 
Articolul 1Obligaţia ComunităţiiAngajamentul Comunităţii, numit în cele ce urmeaza Finantarea gratuita a C.E.E., a carei valoare este mentionata în Memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul careia se vor desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător.Orice cheltuieli ce depasesc Finantarea gratuita a C.E.E. vor fi suportate de Beneficiar. + 
Articolul 2Disponibilitatea asistentei nerambursabile a C.E.E.Acolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, Finantarea gratuita a C.E.E. va deveni disponibila în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în Memorandumul de finanţare. + 
Articolul 3CheltuireaContractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui Memorandum de finanţare numai dacă sunt incheiate înainte de data de expirare a Memorandumului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data expirarii Memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţionala a acestei perioade trebuie să fie aprobata de Comisie.În cadrul limitei stabilite pentru Finantarea gratuita a C.E.E., cererile pentru fonduri, sub forma unui program de lucru, vor fi prezentate delegatiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în Memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile facute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul masurii poate fi prevăzută plata directa de către Comisie către contractanti. Fiecare contract va indica proportia şi momentul efectuării platii, împreună cu documentele justificative necesare.Pentru partea de program implementata de Beneficiar, Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a Memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor care mai trebuie incheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobanzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca întreaga Finanţare gratuita a C.E.E. sa fi fost angajata anterior.În ceea ce priveste masurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care Memorandumul de finanţare nu prevede altfel, o primă transa de plată, care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi executata în favoarea Beneficiarului pentru a facilita lansarea masurii. Alte transe de plată vor fi disponibilizate, la cererea Beneficiarului, în aceleasi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus. + 
Titlul IIAchizitionarea + 
Articolul 4GeneralitatiProcedura de urmat pentru incheierea contractelor de lucrari, livrari şi de cooperare tehnica va fi mentionata în Memorandumul de finanţare, urmand principiile de mai jos. + 
Articolul 5Condiţii de participare1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua masurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea, în timp util, a invitatiilor la licitaţie. Anunturile urmeaza să fie facute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzător.2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie intocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementarile generale şi condiţiile pentru contractele de livrari finantate din fondurile PHARE. + 
Articolul 6Derogarea de la procedurile standardAcolo unde este recunoscută urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificata pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu, operaţiuni de finanţare în doua stagii, operaţiuni multifazate, specificatii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:– acordarea contractelor în urma unor invitatii restranse la licitaţie;– incheierea contractelor prin acord direct;– realizarea contractelor prin departamente de lucrari publice.O astfel de derogare trebuie să fie mentionata în Memorandumul de finanţare. + 
Articolul 7Acordarea contractelor de lucrari şi livrariComisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punctul de vedere al calificarilor şi garantiilor oferite de licitatori, al costului şi calităţii serviciilor, al naturii şi condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau livrarilor, al costului lor de utilizare şi valorii tehnice.Rezultatele invitatiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene cat de repede posibil. + 
Articolul 8Contractele de cooperare tehnica1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistenţa tehnica, vor fi incheiate după negocierea directa cu consultantul sau, dacă se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.2. Contractele vor trebui să fie intocmite, negociate şi incheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când astfel se prevede în Memorandumul de finanţare.3. În situaţia în care contractele urmeaza să fie intocmite, negociate şi incheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidati, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experientei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidati, Beneficiarul este liber sa aleaga dintre cei propusi candidatul cu care intenţionează sa incheie contractul.5. Când exista recurs la o procedură de licitaţie, contractul va fi acordat candidatului care a inaintat oferta confirmata de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. + 
Titlul IIIAcordarea de facilităţi + 
Articolul 9Privilegii generalePersonalului care participa la masurile finantate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor lui li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decat cele acordate în mod obisnuit altor straini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinationale sau aranjamente pentru programe de asistenţa economica şi de cooperare tehnica. + 
Articolul 10Facilităţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidentaÎn cazul contractelor de lucrari, livrari sau servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporara şi rezidenta în cazurile în care importanţa contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitatiei de participare la licitaţie şi va servi personalului necesar efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor; va expira la o luna după desemnarea contractantului.Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrari, livrari sau servicii finantate de Comunitate şi membrilor familiei lui apropiate să între în statul Beneficiarului, să se stabileasca în stat, sa lucreze acolo şi sa părăsească statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului. + 
Articolul 11Importul şi reexportul de echipamentBeneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea masurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementarile în vigoare ale Beneficiarului.Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrari, livrari sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului mentionat. + 
Articolul 12Controlul importurilor şi schimburilor valutarePentru executarea masurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achizitionarea valutei necesare şi să aplice reglementarile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava Macedonia.Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea masurii, conform reglementarilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului. + 
Articolul 13Impozitare şi vama1. Plata impozitelor, a taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţată din Finantarea gratuita a C.E.E.2. Importurile în baza contractelor de livrari, incheiate de autorităţile Beneficiarului şi finantate din Finantarea gratuita a C.E.E., vor putea intră în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţă imediata, conform celor cerute pentru implementarea normala a contractului, fără a tine seama de intarzieri sau dispute asupra stabilirii taxelor vamale, plăţilor sau impozitelor menţionate mai sus.3. Contractele pentru livrari sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finantate din Finantarea gratuita a C.E.E., nu vor fi supuse în statul Beneficiarului platii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent ca aceste taxe exista sau urmeaza să fie instituite.4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat, din statele membre ale Comunităţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finantate din Finantarea gratuita a C.E.E., vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi venit în statul Beneficiarului.5. Efectele personale şi gospodaresti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decat cele recrutate local, angajate în indeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de taxe şi alte impozite fiscale cu acelasi efect, efectele personale şi gospodaresti respective urmand să fie reexportate sau să se dispună de ele în tara, conform reglementarilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.6. Persoanele fizice şi juridice, care importa echipament profesional conform art. 11, dacă solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporara asa cum este definit în legislatia naţionala a Beneficiarului în ceea ce priveste echipamentul respectiv. + 
Titlul IVExecutarea contractelor + 
Articolul 14Originea livrarilorBeneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrarile necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava Macedonia. + 
Articolul 15Proceduri de efectuare a plăţilor1. Pentru contractele finantate din Finantarea gratuita a C.E.E. documentele de licitaţie vor fi intocmite şi plăţile vor fi efectuate fie în unităţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementarilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valută Beneficiarului ori în valută statului unde ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valută statului unde sunt produse livrarile.2. Când documentele de licitaţie sunt intocmite în ECU, plăţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzător, în valută prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuării platii.3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate masurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil. + 
Titlul VColaborarea dintre Comisie şi Beneficiar + 
Articolul 16Inspecţie şi evaluare1. Comisia va avea dreptul să îşi trimita propriii agenti sau reprezentantii corespunzător autorizati, pentru a duce la indeplinire orice misiune tehnica sau financiară ori de audit pe care o considera necesară pentru a urmări execuţia masurii. În orice caz, Comisia va comunică în avans autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate masurile pentru a facilita munca persoanelor imputernicite sa duca la indeplinire evaluarile sau inspecţiile.2. Beneficiarul:a) va pastra înregistrări şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrarilor sau serviciilor, finantate în baza Memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate; … b) va asigura ca agentii sau reprezentantii mai sus menţionaţi ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toata documentaţia şi inregistrarile contabile relevante privitoare la cele finantate în baza Memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitatilor Europene în executarea evaluarilor contabile privind utilizarea Finantarii gratuite a C.E.E. … Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, ca şi impactul asupra dezvoltării şi restructurarii sectorului implicat.Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o parere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile Memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanta fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei. + 
Articolul 17Urmarirea masurilorÎn urmarirea executarii masurii, Comisia poate solicita orice explicatie şi, unde este necesar, poate agrea cu Beneficiarul asupra unei noi orientari pentru măsura, care să fie considerata mai bine adaptata obiectivelor avute în vedere.Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului mentionat în Memorandumul de finanţare, pe toata perioada de execuţie a masurii, şi asupra completarii acesteia după încheiere.Comisia, în lumina rapoartelor şi, unde este potrivit, şi a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficiala a programului şi va informa tara beneficiara despre data inchiderii oficiale a programului. + 
Titlul VIPrevederi generale şi finale + 
Articolul 18Consultari; dispute1. Orice problema legata de executarea sau de interpretarea Memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, ducand, unde este necesar, la un amendament al Memorandumului de finanţare.2. Acolo unde se constata neindeplinirea unei obligaţii stabilite în Memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu au fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finantarea masurii, după consultarea cu Beneficiarul.3. Beneficiarul poate renunta total sau parţial la execuţia masurii. Părţile contractante vor stabili detaliile respectivei renuntari printr-un schimb de scrisori. + 
Articolul 19Anunt; adreseOrice anunt şi orice acord între părţi prevăzut trebuie să aibă forma unei comunicari scrise cu referire explicita la numărul şi titlul masurii. Astfel de anunturi sau acorduri vor fi facute prin scrisoare adresata părţii autorizate sa primeasca cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicari prin telefax, comunicari telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile cu condiţia confirmarii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în Memorandumul de finanţare. + 
Anexa BARBITRAJOrice disputa între părţile contractante rezultand din Acordul-cadru sau Memorandumul de finanţare, care nu este rezolvata prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 al Condiţiilor generale referitoare la Memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmeaza:Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte.Tribunalul de arbitraj va consta din trei arbitri, numiti după cum urmeaza:– un arbitru va fi numit de Beneficiar;– un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;– al treilea arbitru, numit în continuare şi conducator, va fi numit prin acordul părţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.Dacă oricare dintre părţi nu reuseste sa numeasca un arbitru, acesta va fi numit de conducator.Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeaza sau devine incapabil să îşi desfasoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelasi mod ca şi arbitrul caruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi indatoririle arbitrului initial. + 
Anexa CPREVEDERI SPECIALE1. Obiective şi descriereObiectivul 1: Intarirea democratiei, a statului de drept şi a drepturilor omuluiAcest subprogram include doua proiecte: integrarea socioeconomica a rromilor şi protectia copilului.Primul proiect urmareste îmbunătăţirea situaţiei socioeconomice a rromilor, incluzând respectarea drepturilor lor asa cum sunt ele definite în legislatia internationala, prin elaborarea unei strategii a Guvernului. Mai precis, proiectul îşi propune adoptarea unei strategii guvernamentale până în anul 2000, realizata pe baza unei analize atente a situaţiei actuale a rromilor, care să aibă ca obiectiv îmbunătăţirea situaţiei lor prin programe inovatoare de parteneriat între autorităţile şi comunitatile de la nivel local.Integrarea socioeconomica a rromilor este evidentiata şi în Parteneriatul de aderare şi, într-un mod mai detaliat, în PNNA (partea IV, cap. 2), unde se subliniaza necesitatea integrarii sociale a rromilor şi a consolidării capacităţii instituţional-administrative pentru protectia minoritatilor.Succesul implementarii proiectului şi durabilitatea lui impun angajarea Guvernului, care, în mod concret, se poate măsura prin: a) constituirea unui comitet ministerial pentru minoritati naţionale şi, sub egida acestuia, a unui grup de lucru interministerial, precum şi a unui comitet consultativ pe problemele populatiei rroma, care să asigure cadrul pentru consultarea organizaţiilor pentru rroma şi a organizaţiilor neguvernamentale; b) dotarea cu spatiu pentru birouri şi asigurarea satisfăcătoare a contrapartii române a proiectului; c) sprijinirea infiintarii în cadrul Departamentului pentru Protectia Minoritatilor a unui birou pentru populatia rroma, care să asigure, printre altele, preluarea functiilor unităţii de asistenţa tehnica în momentul finalizarii proiectului. Nu se va incheia nici un contract inaintea indeplinirii acestor condiţii; d) alocarea de fonduri de la bugetul statului (2000) înainte de finalizarea proiectului, în vederea sprijinirii biroului pentru populatia rroma. În cazul neindeplinirii acestei condiţii de către Guvern, Comisia poate avea în vedere sistarea transferarii fondurilor necheltuite până în acel moment. Implicarea activa a membrilor executivului poate contribui la asigurarea succesului proiectului.Cel de-al doilea proiect îşi propune sa acorde asistenţa Guvernului pentru implementarea strategiei de reforma în domeniul protectiei copilului. Strategia de reforma a protectiei copilului are ca punct de pornire respectarea interesului superior al copilului, asa cum se stipuleaza în Convenţia O.N.U. privind drepturile copilului. Obiectivele programului sunt: dezvoltarea de noi servicii pentru protectia copilului, ca alternative la ingrijirea de tip rezidential şi intarirea capacităţii instituţionale la nivel judetean, restructurarea/rationalizarea instituţiilor de tip rezidential; armonizarea cadrului legislativ (cu referiri la legislatia internationala în domeniul protectiei copilului), intarirea capacităţii organizatorice a autorităţilor centrale în domeniul protectiei copilului şi dezvoltarea unui sistem naţional de monitorizare şi evaluare în domeniul protectiei copilului.Aceste obiective sunt în concordanta cu Programul naţional de adoptare a acquisului comunitar. Se estimeaza ca în urmatorii ani serviciile diversificate pentru protectia copilului sa devina functionale în toate judeţele. Copiii în dificultate – fie copii cu handicap, copii infectati cu HIV, copii fără familii sau în alt fel dezavantajati -, precum şi familiile lor vor beneficia de accesul liber şi total la aceste servicii oferite la nivel judetean.Un aspect asupra caruia trebuie reflectat este posibilitatea de sustinere financiară pe termen lung a reformei în domeniul protectiei copilului, care va fi evaluata de Departamentul pentru Protectia Copilului (D.P.C.). Acesta trebuie să aibă, de asemenea, capacitatea de a-şi îndeplini propriul rol. Astfel, Departamentul pentru Protectia Copilului va fi obligat să aibă în vedere măsuri care să îi intareasca structura şi capacitatea, astfel încât, pe termen scurt şi mediu să poată asigura implementarea reformei, iar pe termen lung să îşi poata îndeplini rolul strategic. O evaluare mai detaliata va fi facuta în cadrul programului care va începe cu propuneri specifice, bazate pe atribuţiile Departamentului pentru Protectia Copilului şi pe situaţia din teritoriu.Obiectivul 2: Intarirea capacităţii instituţionale şi administrative de adoptare a acquisului comunitarPrimul proiect are ca scop acordarea de asistenţa Ministerului Finanţelor în vederea îmbunătăţirii formarii profesionale prin activităţi interne de pregatire, a crearii capacităţii de dezvoltare a strategiei economice pe termen mediu, a dezvoltării capacităţilor de audit intern şi a îmbunătăţirii sistemului de colectare a veniturilor.Ministerul Finanţelor intenţionează sa realizeze o structura proprie permanenta de formare profesionala, Şcoala de finante publice, condiţie necesară pentru îmbunătăţirea procedurilor bugetare şi de planificare ale gestionarii trezoreriei statului. De asemenea, Ministerul Finanţelor intenţionează sa creeze un centru independent pentru politici publice, care va furniza informaţiile şi analizele necesare pentru definirea strategiei economice pe termen mediu. Experienta acumulata până în prezent (asa cum se reflecta în programele de guvernare şi în contactele cu instituţiile financiare internationale) a evidentiat necesitatea cresterii capacităţii Ministerului Finanţelor de a dezvolta şi monitoriza implementarea politicilor economice. Centrul mentionat îşi va desfăşura activitatea în stransa legătură cu Departamentul pentru analiza macroeconomica şi informatizarea sistemului financiar din cadrul Ministerului Finanţelor. Dezvoltarea capacităţilor de audit intern necesita amendarea legislaţiei actuale care permite Curtii de Conturi din România exercitarea functiei de control intern. Departamentul de control financiar din cadrul Ministerului Finanţelor va fi consolidat prin recrutarea de personal şi prin dezvoltarea unor module de formare profesionala în domeniul controlului financiar. De asemenea, se asteapta să fie elaborate noi norme metodologice în vederea colectarii veniturilor statului.Ministerul Finanţelor va asigura spatiul necesar şi personalul corespunzător. Statutul Centrului pentru Politici Publice va fi convenit până în octombrie 1998. Este necesară propunerea unei legislatii privind controlul financiar şi auditul care să asigure un echilibru adecvat între Departamentul pentru control financiar din cadrul Ministerului Finanţelor şi Curtea de Conturi a României. Se asteapta ca aceasta sa conduca la limitarea activităţii Curtii de Conturi la controalele ex-post asupra legalităţii, regularitatii şi la auditul performantei.Al doilea proiect se concentreaza asupra Administraţiei Vamale Române. Obiectivele proiectului sunt: perfectionarea activităţii vamale prin implementarea unui sistem eficient, simplificat, complet automatizat şi durabil de vamuire a bunurilor şi de încasare a datoriilor vamale; intarirea capacităţii de lupta împotriva fraudelor vamale şi a traficului de stupefiante, prin implementarea unei retele informatice moderne de culegere şi manipulare a informaţiilor; cresterea domeniilor de acoperire, a oportunitatii şi acuratetii informaţiilor cu caracter vamal aplicabile în comert, informaţii care trebuie să parvina cercurilor comerciale interesate; îmbunătăţirea calităţii activităţii vamale şi cresterea performantelor prin stabilirea unui sistem functional de pregatire profesionala a personalului vamal; îmbunătăţirea colaborarii şi comunicarii între vama şi mediile comerciale prin stabilirea unor metode noi de circulare a informaţiilor spre mediile comerciale şi prin extinderea facilitatilor care sunt folosite în mod curent în transferul electronic şi în prelucrarea informatizata a datelor.Un obiectiv pe termen scurt, prevăzut atât în Parteneriatul de aderare, cat şi în PNAA, este intarirea capacităţii instituţionale şi administrative a Administraţiei Vamale Române.În România s-a incheiat practic primul nivel de armonizare a legislaţiei. Armonizarea legislativa este însă un proces care continua şi care este evaluat cu regularitate de administratia vamala, guvern şi organismele europene. Legislatia privind metodologia tranzitului comun şi noua schema de organizare a sistemului vamal asteapta în prezent aprobarea Guvernului României. Pentru perioada urmatoare, Administratia Vamala Română are în vedere adoptarea legislaţiei privind drepturile proprietăţii intelectuale şi marcile înregistrate, tariful comunitar armonizat şi colectarea de către vama a accizelor. În consecinţa, atenţia se va concentra acum asupra organizarii, structurarii, elaborarii strategiilor, implementarii legislaţiei, automatizarii, facilitarii şi punerii în aplicare, cu precadere la granite. În plus, se va acorda o atenţie deosebită infiintarii şi dotarii scolii vamale şi perfectionarii metodologiei de pregatire profesionala. Administratia Vamala Română s-a angajat ferm pentru indeplinirea acestor obiective. De asemenea, se va cauta ca tratarea aspectelor legate de T.V.A. să se faca de o maniera integrată, prin cooperare cu Directia generală impozite indirecte din cadrul Ministerului Finanţelor, urmarind îmbunătăţirea structurilor şi circulatia informatiei.Al treilea proiect vizeaza agricultura. Obiectivul acestuia este consolidarea capacităţilor, la nivel naţional şi regional, ale Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei, în vederea stabilirii prioritatilor şi preluării pe baza sectoriala a acquisului comunitar în agricultura, pescuit şi dezvoltare rurala, domenii pentru care ministerul este responsabil. Domeniile de interes special sunt alinierea standardelor din domeniile veterinar, al sănătăţii animalelor şi plantelor, în punctele de frontieră şi în teritoriu, cu cele ale U.E. şi internationale, precum şi dezvoltarea întreprinderilor private din mediul rural pe bazele principiilor economiei de piaţa.În vederea maximizării resurselor necesare obiectivelor menţionate, Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei va acorda sprijin managerial, financiar în domeniul formarii profesionale şi de alta natura personalului (în special din teritoriu) care îşi ofera în mod voluntar disponibilitatea pentru pregatire profesionala şi schimbarea resedintei. Ministerul va furniza spatiul şi personalul necesare pentru realizarea imbunatatirilor din sectoarele fitosanitar, veterinar şi al sănătăţii animalelor şi va disponibiliza resursele financiare suplimentare necesare pentru lucrari în constructii şi la punctele vamale de frontieră selectate.Al patrulea proiect se ocupa de mediu. Obiectivul proiectului îl constituie crearea garantiei ca structurile instituţionale sunt capabile sa elaboreze, sa gestioneze şi sa administreze acquisul comunitar în domeniul mediului. Proiectul vizeaza producerea unor schimbari şi consolidarea instituţională la toate nivelurile a administraţiei române din domeniul mediului:* Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului (M.A.P.P.M.): este necesară intarirea capacităţii ministerului pentru dezvoltarea de politici în domeniul mediului, în contextul economiei de piaţa (prin constituirea unei unităţi de politica economica), asigurarea unui management adecvat al acestei politici, precum şi a unui sprijin administrativ eficient pentru realizarea monitorizarii punerii în aplicare şi raportarilor. Este necesară, de asemenea, o mai buna comunicare interministeriala asupra aspectelor de mediu, în scopul integrarii politicilor de mediu cu celelalte segmente ale politicii Guvernului. În acest context, sunt de o deosebită importanţa relatiile cu Ministerul Industriei şi Comerţului şi cu Fondul Proprietăţii de Stat pentru indepartarea obstacolelor (legate de probleme de mediu) ce intervin în privatizarea din industrie, precum şi relatiile cu Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajarii Teritoriului, Consiliul pentru Reforma şi autorităţile municipale pentru îmbunătăţirea politicii de investitii în servicii, cum ar fi aprovizionarea cu apa potabila, apele reziduale, eliminarea deseurilor.* La nivel local este necesară intarirea capacităţii de implementare a politicilor, prin îmbunătăţirea activităţilor operationale ale structurilor corespunzătoare, îmbunătăţirea pregatirii proiectelor şi îmbunătăţirea relatiilor cu toţi cei implicati în proces. Este nevoie de rationalizarea structurilor la nivel regional şi local şi de perfectionarea capacităţii acestor institutii de sprijinire a controlului integrat al poluarii.* Publicul şi organizaţiile nonguvernamentale au nevoie de sprijin pentru a genera o crestere a gradului de constientizare a aspectelor legate de mediu şi pentru a avea o mai mare capacitate în abordarea lor (de exemplu participarea publică la evaluarea impactului de mediu).Implementarea proiectului este condiţionată de realizarea până la data de 1 septembrie 1998 a unor modificari structurale în cadrul M.A.P.P.M., care să clarifice responsabilitatile în interiorul ministerului legate de dezvoltarea şi coordonarea politicii din domeniul mediului, de elaborarea legislaţiei şi punerea ei în aplicare şi de formularea unor programe clare, a unor termene limita şi a unor indicatori de performanţă pentru fiecare unitate, în vederea indeplinirii rolului ei în preluarea acquisului comunitar. Aceasta va include şi luarea în considerare, în mod logic şi argumentat, a planului de organizare elaborat în cadrul programului DISAE. Sprijinirea unităţii de politica economica este condiţionată de desemnarea unui coordonator cu profil, functie şi valoare acceptabile în cadrul ministerului şi cu acces la resurse umane adecvate dezvoltării unei politici de mediu, bazate pe principiile economiei de piaţa. Unitatea mentionata şi coordonatorul ei vor trebui să aibă roluri, responsabilităţii şi sisteme de raportare clar stabilite în cadrul M.A.P.P.M., inclusiv responsabilitatea pentru absorbtia şi utilizarea eficienta a asistentei PHARE, precum şi relatii clare şi transparente cu celelalte resurse naţionale şi vor putea beneficia de sprijin din partea altor agentii ale donatorilor. Programul de lucru care va identifica obiectivele, calendarul şi indicatorii de performanţă va fi elaborat până la data de 1 septembrie 1998. Va fi incheiata o înţelegere scrisa clara referitoare la responsabilitatea fiecarui membru al echipei române pentru implementarea Programului PHARE 1998 pentru mediu, care să demonstreze contribuţia acestei activităţi la dezvoltarea capacităţii instituţionale din cadrul sectorului. Vor fi organizate reuniuni bianuale pentru analiza progresului înregistrat, accentul punandu-se pe îmbunătăţirea capacităţii de dezvoltare şi coordonare a politicii naţionale în domeniul mediului în condiţiile economiei de piaţa. La sfârşitul primului an, se va face o trecere în revista, urmata de elaborarea unui plan bazat pe realizarea programului, care să cuprindă modificările necesare ce trebuie facute în structurile sectorului pentru a facilita absorbtia acquisului comunitar pentru mediu.Al cincilea proiect se referă la reforma administraţiei publice (RAP), incluzând şi sprijinirea Departamentului pentru Integrare Europeana în vederea reorganizarii sale, astfel încât să poată îndeplini rolul pe care îl are în contextul preaderarii. Progresul înregistrat până în prezent este nesatisfacator. Implementarea cu succes a acestui proiect depinde clar de angajamentul Guvernului României de a continua reforma. Se asteapta ca RAP să fie complementar proiectelor de construcţie instituţională prin introducerea unor elemente (cum ar fi statutul functionarului public) care depasesc sfera de activitate a ministerelor. Reforma administraţiei publice are doua elemente distincte:1. crearea unui serviciu public permanent, regulat şi independent, prin adoptarea şi implementarea unui set de acte legislative; şi2. îmbunătăţirea structurii şi eficientei Guvernului şi ministerelor, precum şi a cooperarii dintre ministere la nivel central şi local; cresterea nivelului capacităţii manageriale şi administrative a functionarilor publici; îmbunătăţirea serviciilor publice furnizate de stat, public şi/sau sectorul privat; sprijinirea elaborarii şi implementarii unei politici consecvente a reformei în România, în vederea îmbunătăţirii prestatiei administraţiei publice, initiata şi pregatita la nivel central de Consiliul pentru Reforma, în stransa cooperare cu Guvernul şi cu ministerele de resort, şi implementata de Guvern, ministere şi toate celelalte institutii implicate, sub indrumarea şi coordonarea Consiliului pentru Reforma; un element specific îl constituie continuarea sprijinului acordat Departamentului pentru Integrare Europeana (D.I.E.); îmbunătăţirea structurii şi eficientei D.I.E. în coordonarea strategiei de preaderare, pe baza reorganizarii şi evaluării necesitatilor şi identificarii functiilor esentiale ale departamentului. Aceasta reorganizare a administraţiei va constitui elementul principal pe baza caruia vor fi intensificate eforturile sectoriale de construcţie instituţională.Pentru lansarea proiectului este indispensabila nominalizarea până la sfârşitul lunii mai 1998 a unei contraparti eficiente (o structura alcatuita din persoana de contact şi un grup de experti).Până în luna septembrie 1998 vor trebui clarificate competentele Directiei pentru reforma administraţiei publice, care funcţionează în prezent în cadrul Consiliului pentru Reforma. Clarificarea are în vedere, în special, distributia de sarcini între Consiliul pentru Reforma, Secretariatul General al Guvernului şi Cabinetul primului-ministru. Se referă, de asemenea, la relaţia dintre Directia pentru reforma administraţiei publice şi ministere.În special, este necesar ca directia amintita să îşi recapete atribuţiile, asa cum erau ele prevăzute în Hotărârea Guvernului, recent revocata, privind înfiinţarea unui departament pentru reforma administraţiei centrale. Directia ar trebui să aibă în componenta sa cel puţin 12 experti guvernamentali calificati care să lucreze intr-o structura bine definita şi pe baza unor fise clare ale postului.Pe aceasta baza, va fi constituit cu ajutorul Programului PHARE un grup de sprijin alcătuit din experti care vor acorda asistenţa pentru realizarea procesului de reforma, pe verticala, în cadrul ministerelor.Obiectivul 3: Viitoarea integrare a României în piaţa internaPrimul proiect din cadrul acestui obiectiv se referă la regiile autonome (RA). În contextul restructurarii şi privatizarii unui numar de regii autonome, organele publice din tara se confrunta cu probleme în care au putina experienta. Se va înfiinţa un grup de lucru care va acorda asistenţa autorităţilor locale şi centrale în domeniul politicilor, implementarii legislaţiei, pregatirii profesionale şi al sprijinirii restructurarii. Proiectul va sprijini, de asemenea, înfiinţarea unei autorităţi de reglementare în sectorul energetic; aceasta autoritate independenta de reglementare trebuie să fie capabila să ofere un cadru de reglementare stabil, transparent şi nediscriminatoriu.Asistenţa se va axa pe politica de preţuri, supervizarea concentrarii puterii şi operarea concurentiala a pieţei, eliberarea de licente şi autorizaţii şi pe planificare.În contextul restructurarii sectorului energetic, proiectul se va concentra pe pregătirea privatizarii regiilor autonome din sectorul energetic. Asistenţa se referă la studierea optiunilor pentru privatizare, evaluarea activelor companiilor şi pregătirea licitaţiei pentru privatizare. În final, proiectul va sprijini dezvoltarea unui cadru corespunzător pentru operarea şi administrarea infrastructurii de transport proprietate publică şi folosirea acesteia de către societăţi comerciale prin concesiune sau alte scheme, aplicarea cadrului pentru restructurarea Administraţiei Porturilor Dunarii Fluviale şi a Administraţiei Zonei Libere Constanta-Sud şi Ministerul Transporturilor în administrarea proiectului finanţat de Banca Mondiala privind terminalul de grane.Adoptarea legilor privind concesionarea, proprietatea publică (patrimoniul), electricitatea şi căldură, crearea Agentiei de Reglementare a Energiei, angajamentul Guvernului de a restructura regiile autonome şi de a crea societăţi comerciale separate din intreprinderile monopoliste de administrare a utilitatilor, integrate pe verticala, sunt elemente esentiale pentru implementarea cu succes a acestui proiect.Al doilea proiect are ca obiectiv intarirea sectorului financiar. Proiectul are doua componente importante. Prima componenta are ca scop asistarea Băncii Naţionale a României (B.N.R.) în vederea ameliorarii capacităţii sale instituţionale şi administrative pentru asigurarea stabilitatii monedei naţionale şi indeplinirea corespunzătoare a functiei B.N.R. de supervizare a sectorului bancar. Se va acorda sprijin pentru îmbunătăţirea functiei B.N.R. de supervizare în ceea ce priveste reglementarile de prudenta, elaborarea regulilor contabile, a reglementarilor şi a practicilor din sectorul bancar, implementarea auditului operational aflat în curs şi înfiinţarea unui sistem integrat de management al informatiei. Se va cauta realizarea de "infratiri" cu băncile centrale din statele membre în domeniile supervizarii şi al dezvoltării instituţionale. Elementul critic pentru incheierea cu succes a acestui proiect este angajamentul referitor la implementarea recomandarilor auditului operational. A doua componenta priveste auditarea şi restructurarea Casei de Economii şi Consemnatiuni (C.E.C. – banca naţionala de economii), având drept scop transformarea acestei bănci intr-o institutie moderna în conformitate cu standardele, politicile, practicile şi procedurile bancare internationale. Va fi acordat sprijin pentru auditarea financiară şi operationala şi pentru implementarea planului de restructurare/dezvoltare instituţională. Factorul critic pentru asigurarea succesului proiectului este angajamentul Guvernului României şi al conducerii C.E.C. faţă de restructurarea şi dezvoltarea instituţională a acestei bănci.Obiectivul 4: Sprijinirea României în vederea indeplinirii obligaţiilor pilonului al treileaPână în prezent, în România nu s-a înregistrat un progres substantial în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. Nici unul dintre dialogurile cu Ministerul Justiţiei şi Ministerul de Interne nu a fost satisfacator. Aceasta a condus la aprobarea în 1997 a unui singur program de 5 MECU pentru sprijinirea Ministerului Justiţiei în domeniile în care s-au constatat necesităţi izbitoare în activitatea justiţiei în tara: formare profesionala, biblioteca/facilităţi de documentare, sprijin logistic pentru conducerea cazului şi documentului. În plus, aceasta situaţie nu a favorizat nici elaborarea pentru acest an a unor programe corespunzătoare de construcţie instituţională. În acest context, obiectivul programelor propuse este sprijinirea autorităţilor române în elaborarea unor astfel de programe care să fie finantate din bugetul PHARE pe 1999 sau anul următor.Primul proiect vizeaza Ministerul de Interne. Obiectivul îl constituie asistarea autorităţilor române în elaborarea unor programe corespunzătoare care să intareasca capacitatea ministerului în abordarea şi solutionarea unor probleme legate de managementul şi controlul, cu ajutorul politiei, al frontierelor, de imigrare şi azil. Exista patru aspecte ale analizei acestor chestiuni: a) legislatie, b) structuri administrative, c) educatie şi formare profesionala şi d) resurse materiale.Unul dintre principalele aspecte care privesc Ministerul de Interne este cel al statutului militar al diverselor organe ale politiei. Se asteapta ca demilitarizarea sa conduca la includerea personalului politiei în competentele tribunalelor civile. Intr-adevar, statutul militar al politiei înseamnă ca se asteapta ca personalul ei să execute mai degraba, în cazul procedurilor penale, ordinele superiorilor ierarhici decat pe cele ale magistraturii. Exista un numar mare de organe ale politiei ale caror responsabilităţii nu sunt clar şi optim definite. Reforma ministerului ar necesita o rationalizare a structurilor acestuia, în special în ceea ce priveste organizarea politiei.Pe baza unei evaluari în profunzime a nevoilor, proiectul va trebui sa conduca la elaborarea unor programe corespunzătoare care să includa: a) legislatia, b) structurile administrative şi c) resursele umane şi materiale, pentru a aborda aspecte cum ar fi: cooperarea în cadrul politiei, managementul şi controlul frontierelor, azilul şi imigratia. Demilitarizarea (în special a fortelor politiei) trebuie privita în corelare cu reforma Ministerului Public (de exemplu, Procuratura), necesitand eventual crearea functiei de magistrat examinator, precum şi reforma relatiei dintre politie, procuratura, magistratura şi Ministerul Justiţiei. Pentru asigurarea eficientei reformei, este necesară implementarea ei în paralel cu reformele în cadrul Ministerului Justiţiei şi procuraturii.Al doilea proiect se concentreaza asupra Ministerului Justiţiei. Obiectivul consta în sprijinirea autorităţilor române sa elaboreze programe cuprinzatoare în vederea intaririi capacităţii ministerului de a aborda problema cooperarii în domeniul juridic şi a îmbunătăţirii activităţii justiţiei în toata tara. Exista şi în acest caz patru aspecte ale analizei: a) legislatia, b) structurile administrative, c) educatia şi pregătirea profesionala, şi d) resursele materiale.Referitor la justiţie, exista doua aspecte distincte: a) organizarea sistemului juridic şi b) functionarea justiţiei, legata, în principal, de resursele sale umane şi materiale.Functionarea sistemului judiciar este inca afectată din cauza competentelor excesive ale Ministerului Public (Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie), indeosebi în cadrul conducerii urmaririi penale. Prerogativele sale extinse conduc la o situaţie dezechilibrata care ar trebui revizuita şi corectata, pentru a supune actele efectuate de procurori controlului judiciar.Specialistii comunitari care vor acorda asistenţa pe termen lung în cadrul acestui proiect vor trebui să aibă în vedere problemele menţionate mai sus.Se asteapta ca acesti specialisti să fie judecatori, magistraţi examinatori şi procurori. În ceea ce priveste organizarea generală a ministerului, persoana cea mai potrivita sa duca la indeplinire sarcina de a propune un plan de reforma/reorganizare a ministerului ar fi un profesionist dintr-unul din ministerele de justiţie ale statelor membre, la nivelul secretarului general sau similar.După cum s-a mentionat în paragraful introductiv al acestui capitol, al doilea aspect referitor la justiţie este functionarea acesteia. Aceasta vizeaza numărul de posturi vacante de judecatori, îmbunătăţirea calităţii judecatorilor (care depinde de educatie/pregatire profesionala) şi resursele materiale (biblioteci, sisteme informatice etc.). Proiectul PHARE din 1997, aflat în curs de desfăşurare, are în vedere cele mai izbitoare/urgente deficiente ale functiei justiţiei. Totusi, se va face o evaluare generală şi vor fi propuse metode de abordare a acestor probleme, pe faze.Se asteapta ca rezultatul acestui proiect să fie modificarea, prin lege, a competentelor procurorilor, conferite de Codul de procedură penala, pe baza studierii mai multor optiuni.Reforma Ministerului Public şi demilitarizarea politiei (de care se ocupa proiectul de dezvoltare instituţională a Ministerului de Interne) trebuie să aibă loc în paralel, dacă se doreste să fie cu adevarat eficiente. Stabilirea unui judecator examinator (care să conduca procedura penala) va avea doar un impact limitat dacă nu se schimba situaţia actuala în ceea ce priveste controlul politiei.Obiectivul 5: Coeziunea economica şi socialaPrimul proiect se referă la dezvoltarea regionala. Scopul acestui proiect este stabilirea, conform obiectivului definit în Parteneriatul de aderare, a unui cadru cuprinzator de dezvoltare regionala, care să incorporeze politici, legislatie şi instrumente, împreună cu capacitatea administrativa de gestionare a programelor ISPA, SAPARD şi PHARE în contextul obiectivului 1. Mai exact, proiectul are ca scop oferirea unui sprijin de tipul obiectivului 1, printr-o serie de programe regionale şi sectoriale. Se intenţionează ca cele opt macroregiuni propuse în România să aibă acces aproximativ egal la resursele financiare. Cele doua axe-cheie pentru interventie vor fi restructurarea industriala şi dezvoltarea resurselor umane.Concret, proiectul are ca scop pregătirea României pentru elaborarea şi implementarea programelor de tip obiectiv 1, prin transferul de know-how în ceea ce priveste elaborarea planurilor naţionale de dezvoltare, a programelor operationale regionale şi sectoriale şi stabilirea unor structuri administrative şi bugetare eficiente, conform prioritatilor prevăzute în Parteneriatul de aderare cu România.Programul special de pregatire (P.S.P.) se va concentra în plus, în mod specific, asupra procedurilor de implementare a Programului SAPARD în perioada de preaderare, dezvoltand capacitatea instituţională de utilizare a fondurilor conform regulamentului respectiv şi oferind sprijin practic în cursul implementarii prin acţiuni de dezvoltare rurala.O altă parte a fondurilor va fi folosita pentru identificarea proiectelor, stabilirea prioritatilor şi pregătirea finantarii prin Programul ISPA. Selectarea şi aprobarea proiectelor se vor baza pe programele naţionale pentru transport şi mediu, incluse în Programul naţional de adoptare a acquisului comunitar.Aceste programe trebuie să conţină strategii sectoriale şi criterii specifice pentru determinarea prioritatilor pentru investiţiile din domeniile mediului înconjurător şi transporturilor şi sa abordeze dimensiunea transnationala necesară pentru dezvoltarea viitoarelor retele transeuropene.Identificarea, stabilirea prioritatilor şi pregătirea proiectelor pentru finanţare vor avea loc în contextul unei legaturi efective cu procesul bugetar naţional. Aceasta va asigura disponibilizarea la timp a resurselor din bugetul de stat în vederea cofinantarii investitiilor conform cerințelor Programului ISPA.Finantarea investitiilor din cadrul proiectului de sprijinire a dezvoltării regionale a acestui subprogram este condiţionată de: a) aprobarea în Parlament până la data de 1 noiembrie 1998 a proiectului de lege privind dezvoltarea regionala; b) înfiinţarea Agentiei Naţionale de Dezvoltare Regionala; şi c) angajarea personalului şi dotarea cu spatiu pentru birouri a Agentiei Naţionale de Dezvoltare Regionala, conform prevederilor legii. Componenta de investitii din cadrul acestui proiect, totalizand 18,5 MECU, va fi cofinantata de la bugetul de stat al României printr-o contribuţie de aproximativ 25% din sprijinul PHARE.Al doilea proiect din cadrul acestui obiectiv se referă la sprijinirea dezvoltării în România a coridoarelor prioritare de transport şi a adoptarii acquisului comunitar; în special, sprijin pentru construcţia şi modernizarea Coridorului IV paneuropean de transport (DN 1 – Vestem-Miercurea Sibiului) şi integrarea viitoare a acestuia în reteaua transeuropeana de transport a Uniunii Europene; de asemenea prevede sprijin pentru indeplinirea prevederilor Directivei nr. 96/53 privind greutatea şi dimensiunile pentru un transport international de marfuri şi pasageri mai economic şi mai sigur în zonele de interes ale Uniunii Europene, României şi tarilor vecine.Guvernul României se va angaja sa participe la cofinantarea proiectului de reabilitare a drumurilor-faza a doua, în ansamblul sau. Un raport privind stadiul finantarii proiectului de reabilitare a drumurilor-faza a doua (inclusiv evidenta financiară a contractarilor şi plăţilor) va fi prezentat anual. Agentia de implementare va dispune de personal corespunzător – cel puţin trei persoane calificate care să lucreze în exclusivitate la acest proiect PHARE. În plus, dacă este necesar, se va acorda asistenţa tehnica complementara finanţată prin program. Pentru fiecare proiect, autorităţile române se angajează sa notifice Comisiei Europene incheierea achizitiei terenurilor inaintea semnarii contractelor de lucrari. Contractele pentru lucrari de constructii civile se vor baza pe condiţiile contractuale FIDIC. Contractele pentru lucrari de constructii civile vor fi incheiate în ECU. Fiecare proiect de constructii civile va include şi supervizarea corespunzătoare, independenta a proiectelor. Consultantul care se ocupa cu supervizarea va avea rolul inginerului, asa cum a fost el definit prin condiţiile contractuale FIDIC. El va aproba şi planurile de lucrari pregatite de contractant. Executantul lucrărilor va fi ales în urma unui proces de licitaţie la care vor participa contractori precalificati cu capacitate financiară şi experienta tehnica şi FIDIC relevante.Vor fi luate toate masurile de conducere a traficului în timpul construcţiei pentru a permite un maximum de siguranţă tuturor persoanelor angajate legal în lucrari, publicului calator şi tertelor părţi. Se aplica pe deplin condiţiile generale ale memorandumurilor de finanţare, anexa la Acordul-cadru semnat între Comisia Europeana şi România la 12 martie 1991. Nu se vor folosi fonduri PHARE pentru achizitia de terenuri, plata T.V.A. şi a altor taxe.Contractele pentru lucrari de constructii civile şi supervizarea lucrărilor vor fi conforme practicii internationale şi, prin urmare, condiţiile contractuale vor prevala asupra urmatoarelor prevederi ale legislaţiei române: Legea nr. 10/1995: art. 5, art. 13, de la art. 21 până la art. 31, art. 40; Hotărârea Guvernului nr. 85/1997: Anexa, punctul II, 1d); Hotărârea Guvernului nr. 272/1994; Hotărârea Guvernului nr. 766/1997; Ordinul ministrului finanţelor şi al ministrului lucrărilor publice şi amenajarii teritoriului nr. 1.743/69/N/1996 şi anexa la acesta: Norme Metodologice ale Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajarii Teritoriului, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 bis din 26 septembrie 1996; Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajarii teritoriului nr. 3/N/12 din octombrie 1995. Guvernul României se angajează sa finanteze orice cost suplimentar care poate să apară după contractare pentru a asigura finalizarea la timp a proiectului.Obiectivul 6: Integrarea viitoare a României prin participarea la programele comunitare şi TEMPUSAu fost deja adoptate propunerile financiare pentru TEMPUS şi pentru participarea la programele comunitare.A fost realizat un studiu de impact asupra mediului pentru proiectul de reabilitare a drumurilor; studii similare vor fi realizate pentru toate proiectele de investitii.Se va asigura egalitatea sanselor de participare pentru barbati şi femei la toate proiectele. Se vor elabora indicatori de evaluare a gradului de participare a femeilor la proiecte.2. Buget

Notă …
*) Programele comunitare/TEMPUS sunt incluse doar ca aide-memoire. Aceste programe fac subiectul altor memorandumuri de finanţare.    N.B.    Până la 30% din buget poate fi contractat direct de Comisie şi deci nu poate fi transferat în Fondul naţional.3. Aranjamente de implementareProgramul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului descentralizat de implementare PHARE (DIS). Coordonatorul naţional PHARE (Naţional Aid Co-ordinator – NAC) va avea întreaga responsabilitate pentru programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE.Fondul naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor, condus de responsabilul naţional cu autorizarea finantarii PHARE (Naţional Authorising Officer – NAO) va superviza gestionarea financiară a Programului şi va avea întreaga responsabilitate asupra tuturor aspectelor legate de controlul financiar şi raportarea financiară către Comisia Europeana.Comisia va transfera fonduri către Fondul naţional în conformitate cu Memorandumul de înţelegere incheiat între Comisie şi Guvernul României în toamna anului 1998. Fondurile vor fi transferate la solicitarea responsabilului naţional cu autorizarea finantarii PHARE (NAO). După semnarea Memorandumului de finanţare, o sumă de până la 26,6 MECU va fi transferata la Fondul naţional. Se vor face patru alimentari ale fondului în suma de până la 20 MECU sau de până la o valoare egala cu cea a bugetului total, în cazul în care acesta este mai mic de 20 MECU. Prima alimentare se va face atunci când plăţile efectuate de către agentiile de implementare (AI) şi Oficiul de plati şi contractare PHARE (OPCP) insumeaza 10% din buget. A doua alimentare poate fi solicitata atunci când plăţile efectuate insumeaza 30% din bugetul total în vigoare. A treia alimentare se va face atunci când suma plăţilor se ridica la 50%, iar cea de-a patra şi ultima rata, atunci când suma plătită reprezinta 70% din bugetul total. Dacă totalul fondurilor depozitate în Fondul naţional şi în cele ale agentiilor de implementare (AI) depăşeşte 10% din bugetul total de contractare în vigoare, nu sunt admise cereri de alimentare decat cu aprobarea prealabila a Comisiei. În mod excepţional, responsabilul naţional cu autorizarea finantarii PHARE (NAO) poate cere în avans o plata mai mare de 20%, în conformitate cu procedurile prevăzute în Memorandumul de înţelegere mentionat anterior.Pentru cazul aranjamentelor de "infratire" ale urmatoarelor institutii, Comisia va transfera fonduri pentru plata specialistilor comunitari pe termen lung direct unui Birou de asistenţa tehnica: Ministerul Finanţelor, Administratia Vamala Română, Curtea de Conturi, Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului, Banca Naţionala a României şi alte institutii corelate, asa cum rezultă din fisele individuale ale proiectelor.Responsabilitatea derularii subprogramelor revine agentiilor de implementare prezentate în tabelul următor:––––––––––––––––––––––––––  Numărul Proiectul Agentia deproiectului implementare–––––––––––––––––––––––––– RO 09803.01 Îmbunătăţirea situaţiei populatiei rroma OPCP RO 09803.02 Sprijin pentru reforma protectiei copilului OPCP RO 09804.01 Proiect de dezvoltare instituţională pentru             Ministerul Finanţelor OPCP RO 09804.02 Asistenţa pentru Administratia Vamala Română             în dezvoltarea unui sistem eficient de control             şi administrare la frontiera OPCP RO 09804.03 Asistenţa în domeniul veterinar şi agricol OPCP RO 09804.04 Intarirea capacităţii instituţionale şi             administrative de administrare a politicii             de mediu în România, în conformitate cu             acquisul comunitar OPCP RO 09804.05 Reforma administraţiei publice OPCP RO 09805.01 Îmbunătăţirea cadrului competitiv pentru             asigurarea serviciilor publice OPCP RO 09805.02 Institutii legate de piaţa interna (Banca             Naţionala a României şi C.E.C.) OPCP RO 09806.01 Proiect de dezvoltare instituţională pentru             Ministerul de Interne OPCP RO 09806.02 Proiect de dezvoltare instituţională pentru             Ministerul Justiţiei OPCP RO 09807.01 Politica regionala şi de coeziune Agentia Naţionala                                                              pentru Dezvoltare                                                              Regionala RO 09807.02 Proiect de reabilitare a drumurilor naţionale Agentia Naţionala                                                              a Drumurilor––––––––––––––––––––––––––-Fondul naţional va transfera fonduri agentiilor de implementare, inclusiv Oficiului de plati şi contractare PHARE (OPCP), în conformitate cu acordurile de finanţare (AF) semnate între Fondul naţional (FN) şi agentiile de implementare/OPCP, după caz. Fiecare acord de finanţare va fi andosat în prealabil de Comisia Europeana. În cazurile în care Fondul naţional este el insusi agentul de plată pentru OPCP/AI, nu se vor face transferari de fonduri din cadrul Fondului naţional către OPCP/AI. OPCP şi agentiile de implementare vor fi conduse fiecare de cate un responsabil cu autorizarea finantarii Programului (Programme Authorising Officer – PAO), numit de către responsabilul naţional cu autorizarea finantarii PHARE (NAO) după consultari cu coordonatorul naţional PHARE (NAC). PAO va fi responsabil de toate operaţiunile efectuate de OPCP/agentia de implementare respectiva.Pentru toate proiectele, OPCP va avea responsabilitatea organizarii licitaţiilor, contractarilor, administrarii, tinerii contabilitatii, efectuării plăţilor şi raportarilor financiare. În cazul proiectului de dezvoltare regionala, acest rol va fi jucat de Administratia Naţionala a Drumurilor şi, respectiv, de Agentia Naţionala pentru Dezvoltare Regionala.Fondul naţional va deschide la Banca Naţionala a României sau la alta banca, convenita în prealabil cu Comisia, un cont purtator de dobânda, în ECU, pe care îl va gestiona într-un sistem contabil separat. Valoarea dobanzii va fi raportata Comisiei Europene; dobânda poate fi reinvestita în Program, pe baza unei cereri inaintate de NAO şi aprobate de Comisie. Aceleasi proceduri se vor aplica şi în cazul oricăror alte fonduri transferate către o agentie de implementare sau către OPCP.Responsabilul naţional cu autorizarea finantarii PHARE (NAO) şi responsabilii cu autorizarea finantarii Programului (PAO) vor asigura pregătirea tuturor contractelor în conformitate cu procedurile stabilite de Manualul DIS. Fac excepţie doar aranjamentele de "infratire". Toate contractele vor fi în valoare de minimum 2 MECU, cu excepţia unui numar mic de contracte privind aranjamentele de "infratire". Aceasta se datorează faptului ca "infratirile" se referă mai degraba la dezvoltarea unor pachete de servicii corespunzătoare decat la implementarea de programe cuprinzatoare.Toate contractele trebuie incheiate în primele 24 de luni ale duratei Programului. Toate plăţile trebuie efectuate în primele 36 de luni ale duratei Programului.În cazul proiectului de reabilitare a drumurilor naţionale, plăţile se pot face până la sfârşitul anului 2003.Orice fonduri nefolosite până la data expirarii Programului vor fi rambursate Comisiei.4. Monitorizare şi evaluareSe va înfiinţa un Comitet mixt de monitorizare (JMC – Joint Monitoring Committee). Acesta va include şi reprezentanti ai NAO, NAC şi ai Comisiei. Comitetul se va reuni cel puţin o dată pe an şi va analiza toate programele PHARE, în scopul evaluării progresului înregistrat în atingerea obiectivelor stabilite prin memorandumurile de finanţare şi Parteneriatul de aderare. JMC poate recomanda o schimbare a prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE.JMC va fi asistat de subcomitete de monitorizare (MSC – Monitoring Sub-Committees), care vor include NAC, PAO al fiecarei Al (şi OPCP, după caz) şi serviciile din cadrul Comisei. MSC va analiza în detaliu progresul înregistrat de fiecare program, inclusiv de componentele şi contractele acestuia, pe bază de rapoarte periodice de monitorizare şi evaluare, intocmite cu sprijinul acordat de consultanti externi (în conformitate cu prevederile Manualului DIS), şi va inainta recomandari în ceea ce priveste conceptia şi managementul programului, asigurand eficienta acestora. MSC va inainta către JMC rapoarte detaliate asupra tuturor programelor cu finanţare PHARE.5. Auditare şi evaluareComisia poate dispune verificarea conturilor şi operaţiunilor Fondului naţional şi, după caz, ale OPCP şi ale agentiilor de implementare respective, activitate efectuata de un auditor independent, contractat de Comisie, fără a prejudicia responsabilitatile Comisiei şi Curtii de Conturi a Uniunii Europene, asa cum se menţionează în condiţiile generale ale Acordului-cadru.Serviciile Comisiei vor asigura o evaluare ex-post după incheierea Programului.6. Transparenta/PublicitateFiecare PAO va fi responsabil pentru masurile necesare ce trebuie luate pentru asigurarea publicităţii tuturor activităţilor finantate de Program. Aceasta se va face în stransa conlucrare cu Delegatia C.E. Detalii suplimentare sunt prezentate în Anexa III.7. Condiţii specialeAsistenţa acordată de Comunitate va fi condiţionată de respectarea de către România a angajamentelor prevăzute în Acordul european, de pasii urmatori ce trebuie facuti pentru indeplinirea criteriilor de la Copenhaga şi de progresele înregistrate în implementarea Parteneriatului de aderare. Nerespectarea acestor condiţii generale poate conduce la decizia Consiliului de a sista asistenţa financiară. + 
Anexa despre informare pentru a fi inclusa în Memorandumul de finanţare PHAREInformare şi publicitate pentru Programul PHARE al Uniunii Europene1. Scop şi obiectiveInformaţiile şi activităţile de publicitate privind asistenţa Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate cresterii gradului de constientizare a publicului şi a transparentei acţiunilor UE, precum şi pentru crearea unei imagini consistente privind activităţile respective în toate tarile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activităţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.2. Principii generaleFiecare PAO responsabil de implementarea memorandumurilor financiare, precum şi a altor forme de asistenţa va fi responsabil cu publicitatea la faţa locului. Aceasta actiune se va desfăşura în cooperare cu Delegatia Comisiei U.E., care va fi informata asupra demersurilor facute în acest scop.Autorităţile naţionale şi regionale competente vor desfăşura activităţile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu Delegatia Comisiei U.E. din tara respectiva.Informarea şi masurile publicitare descrise mai jos se bazeaza pe prevederile reglementarilor şi deciziilor ce se aplică fondurilor structurale.Acestea sunt:– art. 32 din Reglementarea Comisiei U.E. nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei U.E. nr. 2.082/93, Buletinul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993;– Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Buletinul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.Informarea şi masurile publicitare trebuie să fie conforme cu prevederile Ghidului informativ pentru Delegatiile Comisiei Europene din Europa Centrala. Partea relevanta din acest ghid informativ va fi atasata tuturor contractelor de lucrari şi achizitii.3. Informarea şi publicitatea privind programele PHAREInformarea şi masurile publicitare vor face subiectul unui set de măsuri coerente definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegatia Comisiei, pentru toata durata Memorandumului de finanţare, şi va privi atât programele, cat şi alte forme de asistenţa.Costul informării şi publicităţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.În cazul implementarii programelor PHARE, se vor aplica masurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):a) Autorităţile competente din tara beneficiara trebuie să publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţa în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzător şi trebuie tinute la dispoziţia părţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea pe teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi materialelor publicitare produse, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ. … b) Informarea şi masurile publicitare la faţa locului trebuie să cuprindă urmatoarele: … (i) pentru investitii de infrastructura ce depasesc 1 milion ECU:– panouri ridicate la faţa locului, instalate în concordanta cu prevederile Ghidului informativ;– panouri informative pentru lucrarile de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor Ghidului informativ;(îi) în cazul investitiilor de productie, măsuri pentru dezvoltarea potentialului local şi alte măsuri beneficiind de finanţare PHARE:– măsuri care să constientizeze beneficiarii potentiali şi opinia publică cu privire la asistenţa PHARE, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ;– măsuri adresate solicitantilor de ajutoare de stat, parţial finantate de PHARE, sub forma unei indicatii în formularul care trebuie completat de asemenea solicitanţi, care să indice faptul ca o parte a acestui ajutor vine din partea U.E. şi sa specifice Programul PHARE, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.4. Transparenta asistentei U.E. în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg4.1. Cercurile de afaceriCercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare măsura în asistenţa ce le priveste direct.Autorităţile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor către potentialii beneficiari, în special către intreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă şi indicatii privind procedurile administrative care trebuie urmate.4.2. Alti beneficiari potentialiAutorităţile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor către toate persoanele care beneficiaza sau ar putea beneficia de măsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de pregatire profesionala implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare şi organizaţiile nonguvernamentale.Formulare–––Formularele emise de autorităţile locale, naţionale sau regionale privind anuntarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricarei alte entităţi eligibile pentru acest fel de asistenţa vor trebui sa indice faptul ca U.E. şi, în mod special, Programul PHARE asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenţa transmisa beneficiarilor trebuie să mentioneze procentul sau volumul de asistenţa finanţat de Programul PHARE. În cazul în care astfel de documente poarta stema naţionala sau regionala, trebuie să poarte şi un insemn al U.E. de aceeasi marime.4.3. Publicul generalMedia––Autorităţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, în ceea ce priveste actiunile cofinantate de U.E. şi PHARE, în special. Contribuţia PHARE va fi reflectata corespunzător în aceasta informare.În acest context, demararea operaţiunilor (o dată adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precadere în mass-media regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu Delegatia Comisiei din tara respectiva.Cele doua principii menţionate mai sus se aplică anunturilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice.Acţiuni informative––––––-Organizarea de acţiuni informative, precum conferinte, seminarii, targuri şi expozitii în legătură cu implementarea operaţiunilor parţial finantate de Programul PHARE, vor urmări sa faca explicita participarea U.E. În acest context se vor expune steagurile U.E. în camerele unde au loc intalniri şi se va pune emblema U.E. pe documente, în functie de situaţie. Delegatia Comisiei din tara beneficiara va ajuta, după necesităţi, la pregătirea şi implementarea acestui tip de acţiuni.Materiale informativePublicatiile (precum brosuri şi pliante) despre programe şi măsuri similare finantate sau cofinantate de PHARE trebuie să conţină pe prima pagina o indicare clara a participării U.E., precum şi simbolul U.E., în cazul în care stema naţionala sau regionala este folosita.În cazul în care aceste publicatii au o prefata, aceasta trebuie semnata atât de persoana responsabila în tara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a putea face clara participarea PHARE.Aceste publicatii trebuie să se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea părţilor interesate.Principiile menţionate mai sus se aplică, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.5. Prevederi privind panouri, postere şi panouri permanenteTarile beneficiare vor asigura transparenta masurilor parţial finantate de Programul PHARE, în concordanta cu urmatoarele măsuri şi informaţii publicitare:Panouri––-Panourile cu informaţii privind participarea U.E. la finantarea investitiei trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare U.E. în proportie de 1 milion ECU sau mai mult. Chiar dacă autorităţile locale sau regionale nu ridica un panou care să mentioneze propria lor implicare, finantarea UE trebuie mentionata pe un panou special. Aceste panouri trebuie să aibă o marime corespunzătoare anvergurii proiectului (ţinând seama de marimea contributiei U.E.) şi trebuie să corespunda instructiunilor prevăzute în Ghidul informativ.Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrării şi în măsura în care este posibil, aceste panouri vor fi inlocuite cu plăcuţe permanente, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.Plăcuţe permanente––––––Aceste plăcuţe trebuie să fie plasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinte, aeroporturi, statii etc). Placutele trebuie să cuprindă pe lângă simbolul U.E. şi o menţiune privind programul PHARE şi cofinantarea U.E.În cazurile în care autorităţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placuta permanenta sau poster sau fac orice alt demers menit să asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicată participarea U.E. şi PHARE.6. Prevederi finaleAutorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie măsuri suplimentare, dacă se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informata Delegatia Comisiei, astfel încât aceasta să poată participa, dacă considera necesar, la realizarea acestor măsuri.Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegatiei din tara respectiva, va asigura asistenţa tehnica sub forma indrumarii asupra cerințelor de design, în cazul în care este necesar.–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește