MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 19 decembrie 2001

dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul orizontal PHARE 2001 de asistenţa în domeniul securităţii nucleare – RO 0110



Notă …
*) Traducere.Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţi Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,au convenit următoarele:Măsura la care se face referire la art. 1 va fi executată şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura la care se face referire la art. 1 este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat la 12 martie 1991 între Comisie şi Beneficiar şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi cu Prevederile speciale anexate la acesta. + 
Articolul 1Natura şi obiectulCa o componenta a programului sau de asistenţa, Comunitatea va contribui, sub forma finanţării nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri:Numărul programului: RO 0110Titlul: Program orizontal PHARE 2001 de asistenţa pentru România în domeniul securităţii nucleareDurata: până la 30 noiembrie 2003 + 
Articolul 2Angajamentul ComunităţiiContribuţia financiară din partea Comunităţii este fixată la nivelul maxim de 1,4 milioane euro, denumita în continuare finanţare gratuita. + 
Articolul 3Durata şi data de expirarePentru prezenta măsura finanţarea gratuita este disponibilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2003, făcând obiectul reglementărilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Fondurile rămase din finanţarea gratuita, care nu au fost contractate până la această dată, vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plăţilor din cadrul finanţării gratuite este 30 noiembrie 2004. Toate plăţile trebuie efectuate până la expirarea termenului limita. Comisia poate totuşi, în împrejurări excepţionale, să fie de acord cu o prelungire a perioadei de contractare sau a perioadei de plati, dacă aceasta este cerută în timp util şi justificată adecvat de către Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expira perioada de efectuare a plăţilor pentru finanţarea gratuita. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei. + 
Articolul 4AdreseCorespondenta referitoare la executarea măsurii, având menţionate numărul şi titlul acesteia, va fi adresată:Pentru Comunitate:Delegaţia Comisiei Europene în RomâniaBd Primaverii nr. 4871297 BucureştiRomâniaFax: 00 40 1 230 24 53Pentru Beneficiar:Doamna Hildegard Carola PuwakMinistrul integrării europeneGuvernul RomânieiStr. Apolodor nr. 17BucureştiRomâniaFax: 00 40 1 336 85 09 + 
Articolul 5Numărul de exemplarePrezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza. + 
Articolul 6Intrarea în vigoarePrezentul memorandum va intră în vigoare la data semnării de către ambele părţi. Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilă pentru finanţarea gratuita.Anexele reprezintă parte integrantă a prezentului memorandum.Semnat la Bucureşti la 19 decembrie 2001.

Anexe:Anexa nr. 1: Acordul-cadru (anexele A şi B)Anexa nr. 2: Prevederi speciale (anexa C)Anexa nr. 3: Informare şi publicitate (anexa D) + 
Anexa 1 (A şi B)ACORD-CADRUComisia Comunităţilor Europene, denumita în cele ce urmează Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Economice Europene, denumita în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltă parte, şi împreună denumite părţi contractante,având în vedere faptul ca România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistenţa PHARE din partea Comunităţii, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunităţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea măsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenţa al Comunităţii,au convenit după cum urmează: + 
Articolul 1Pentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, părţile contractante sunt de acord sa implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 (C).România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor. + 
Articolul 2Fiecare măsura finanţată în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale prevăzute în anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discuţie. + 
Articolul 3Pentru problemele legate de măsurile finanţate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentată de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţată în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca măsura este executată în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale. + 
Articolul 4Când părţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parţială privind implementarea unei măsuri către o terta parte, stat sau agenţie.În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionate în acordul ce urmează să fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României. + 
Articolul 5Orice disputa legată de acest acord, care nu poate fi rezolvată prin consultare, va fi soluţionată în conformitate cu procedura de arbitraj menţionată în anexa B. + 
Articolul 6Acest acord este întocmit în doua exemplare în limba engleza. + 
Articolul 7Acest acord va intră în vigoare la data la care părţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecărei părţi. Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinita, dacă nu îşi încetează valabilitatea prin notificarea scrisă a uneia dintre părţile contractante către cealaltă parte.La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflată încă în curs de execuţie va fi adusă la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord. + 
Articolul 8Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperării tehnice şi altor forme de cooperare convenite între părţile contractante, care, prin natura lor, nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenţa PHARE, la cererea Guvernului României.Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui acord.Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.Eugen Dijmarescu,ministru de statROMÂNIAFrans Andriessen,vicepreşedinte al Comisiei EuropeneCOMUNITATEA + 
Anexa ACONDIŢII GENERALEprivind memorandumurile de finanţareÎn aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României. + 
Titlul IFinanţarea proiectelor + 
Articolul 1Obligaţia ComunităţiiAngajamentul Comunităţii, denumit în cele ce urmează finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionată în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul căreia se vor desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător.Orice cheltuieli ce depăşesc finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar. + 
Articolul 2Disponibilitatea finanţării gratuite a CEEAcolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale Beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanţare. + 
Articolul 3PlataContractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacă sunt încheiate înainte de data expirării memorandumului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data expirării memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţionala a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegaţiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii, împreună cu documentele justificative necesare.Pentru partea de program implementata de Beneficiar autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data expirării memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca întreaga finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.În ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o primă transa de plată, care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului pentru a facilita lansarea măsurii. Alte transe de plată vor fi disponibile la cererea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus. + 
Titlul IIAchiziţii + 
Articolul 4GeneralitatiProcedura ce trebuie urmată pentru încheierea contractelor de lucrări, achiziţii şi de cooperare tehnica va fi menţionată în memorandumul de finanţare, conform principiilor de mai jos. + 
Articolul 5Condiţii de participare1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene şi pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzător.2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de achiziţii finanţate din fondurile PHARE. + 
Articolul 6Derogarea de la procedurile standardAcolo unde este recunoscută urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua etape, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:– acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;– încheierea contractelor prin acord direct;– realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în memorandumul de finanţare. + 
Articolul 7Acordarea contractelor de lucrări şi achiziţiiComisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calităţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau a achiziţiilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene cat de repede posibil. + 
Articolul 8Contractele de cooperare tehnica1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supervizarea lucrărilor sau de asistenţa tehnica, vor fi încheiate după negocierea directa cu consultantul sau, dacă se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.2. Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.3. În situaţia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagă dintre cei propuşi candidatul cu care intenţionează sa încheie contractul.5. Când exista recurs la o procedură de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. + 
Titlul IIIAcordarea de facilităţi + 
Articolul 9Privilegii generalePersonalului care participa la măsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenţa economică şi de cooperare tehnica. + 
Articolul 10Facilităţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţăÎn cazul contractelor de lucrări, de achiziţii sau de servicii persoanele fizice ori juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi de rezidenţă în cazurile în care importanţa contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitatiei de participare la licitaţie şi va servi personalului tehnic necesar în vederea efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna după desemnarea contractorului.Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, achiziţii sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiati ai acestuia să între în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, sa lucreze acolo şi sa părăsească statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului. + 
Articolul 11Importul şi reexportul de echipamentBeneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementările în vigoare ale Beneficiarului.Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, achiziţii sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat. + 
Articolul 12Controlul importurilor şi schimburilor valutarePentru executarea măsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului. + 
Articolul 13Impozitare şi vama1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi taxelor de import nu va fi finanţată din finanţarea gratuita a CEE.2. Importurile în baza contractelor de livrări încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a CEE vor putea intră în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractor, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţă imediata conform cerinţelor pentru implementarea normală a contractului, fără a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plăţilor ori impozitelor menţionate mai sus.3. Contractele pentru achiziţii sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plăţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe exista sau urmează să fie instituite.4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunităţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.5. Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodăreşti respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în ţara conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacă solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, asa cum este definit prin legislaţia naţionala a Beneficiarului, în ceea ce priveşte echipamentul respectiv. + 
Titlul IVExecutarea contractelor + 
Articolul 14Originea achiziţiilorBeneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei. + 
Articolul 15Proceduri de efectuare a plăţilor1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile vor fi efectuate fie în unităţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valută Beneficiarului ori în valută statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valută statului în care sunt produse livrările.2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauza vor fi efectuate în mod corespunzător în valută prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuării plăţii.3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil. + 
Titlul VColaborarea dintre Comisie şi Beneficiar + 
Articolul 16Inspecţie şi evaluare1. Comisia va avea dreptul să îşi trimită propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzător autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiară ori de audit pe care o considera necesară pentru a urmări execuţia măsurii. În orice caz Comisia va comunică din timp autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa ducă la îndeplinire evaluarile sau inspecţiile.2. Beneficiarul:a) va păstra înregistrări şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, achiziţiilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate; … b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii susmentionati ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentaţia şi înregistrările contabile relevante, privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare, şi va asista Curtea de Conturi a Comunităţii Europene în executarea evaluării contabile privind utilizarea finanţării gratuite a CEE. … Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ex post şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ex post va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltării şi restructurării sectorului implicat.Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei. + 
Articolul 17Urmărirea măsurilorÎn urmărirea executării măsurii Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce priveşte măsura, care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii şi după terminarea acesteia.Comisia, pe baza rapoartelor şi, după caz, a evaluării ex post, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului. + 
Titlul VIPrevederi generale şi finale + 
Articolul 18Consultări – dispute1. Orice problema legată de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu a fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul.3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia măsurii. Părţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori. + 
Articolul 19Anunţ – AdreseOrice anunţ şi orice acord între părţi, prevăzute aici, trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicita la numărul şi la titlul măsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate sa primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare.Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare. + 
Anexa BARBITRAJOrice disputa între părţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte.Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi după cum urmează:– un arbitru va fi numit de Beneficiar;– un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;– al treilea arbitru (denumit în continuare şi conducător) va fi numit prin acordul părţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.Dacă oricare dintre părţi nu reuşeşte sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să îşi desfăşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial. + 
Anexa 2 (C)PREVEDERI SPECIALE1. Obiective şi descriere1.1. ObiectiveObiectivul general al acestui program este să contribuie la îmbunătăţirea securităţii nucleare în ţările candidate beneficiare.Obiectivul specific al acestui program este să asigure ca proiectele menţionate mai jos vor fi finalizate în cadrul perioadei de plati şi ca rezultatele acestora vor conduce la obţinerea unui grad ridicat de securitate nucleara.În ceea ce priveşte elementele programului ce conţine asistenţa acordată organismului de reglementare, obiectivul este de a contribui la intensificarea factorilor care afectează eficienta organismului de reglementare, după cum sunt menţionaţi, de exemplu, în concluziile celei de-a 17-a intalniri a grupului CONCERT referitoare la conţinutul tehnic al fiecărui proiect. Aceşti factori sunt*1):● "Pentru a fi eficient, un organism de reglementare trebuie să aibă o sarcina foarte bine definită, procese de evaluare şi de lucru foarte bine stabilite, să fie independent faţă de producătorii de energie, faţă de puterea politica şi de grupurile de presiune, să fie transparent şi deschis şi să aibă mijloace adecvate din punct de vedere al bugetului şi un personal foarte bine motivat şi competent pentru a-şi realiza obiectivul.● Un organism de reglementare eficient este acela care asigura un nivel acceptabil de siguranţă nucleara, acţionează pentru a preveni degradarea securităţii nucleare, promovează îmbunătăţirile în domeniul securităţii nucleare, este eficient din punct de vedere al activităţii şi al costurilor, asigura încrederea operatorilor, a publicului larg şi a guvernului şi face eforturi continue pentru îmbunătăţirea performantei.● Un sistem de reglementare este eficient atunci când utilizatorii, în mod consecvent, fac tot ceea ce este necesar pentru a menţine sau a îmbunătăţi siguranţa nucleara. Cu toate acestea, performanta operatorilor centralei depinde, de asemenea, de alţi factori şi este dificil ca aceasta să se utilizeze pentru evaluarea eficientei unui organism de reglementare.● Cooperarea internationala şi evaluarile internaţionale joaca un rol important în dezvoltarea şi menţinerea unui organism de reglementare eficient."Detalii cu privire la obiectivele proiectelor de asistenţa tehnica în domeniile securităţii nucleare a reactorilor de putere, managementului deşeurilor radioactive, pregătirii în caz de urgenta, protecţiei împotriva radioactivitatii se regăsesc în fişele de proiect.––––-*1) Concluziile celei de-a 17-a intalniri a grupului CONCERT din 29-30 iunie 2000.1.2. Descrierea proiectelorDatorită naturii specific tehnice a acestora şi în scopul creşterii siguranţei publice, proiectele finanţate în domeniul securităţii nucleare nu corespund în mod obligatoriu criteriilor generale de a fi catalitice, cofinantate sau adiţionale. Proiectele au fost totuşi selectate, fiind suficient de mature şi pentru contribuţia lor la îmbunătăţirea susţinută a nivelului de securitate nucleara prin obiectivele specifice ale acestora. O apreciere generală este aceea ca proiectul trebuie să intensifice procesul de aderare pentru ţările candidate. Asa cum s-a menţionat anterior, proiectele se împart în 7 tematici generale diferite:● asistenţa pentru organismul de reglementare;● securitatea reactorilor;● pregătirea în caz de urgenta;● managementul deşeurilor radioactive;● radioprotectia;● alocarea unui împrumut EURATOM pentru un proiect de investiţii necesar îmbunătăţirii securităţii reactorilor;● garanţii nucleare.Importanţa fiecăreia dintre aceste tematici depinde în mod evident de situaţia care predomina în fiecare ţara candidata în domeniul securităţii nucleare. În scopul clarificarii proiectele care urmează să fie implementate în cadrul Programului PHARE 2001 sunt înregistrate pe tari, în funcţie de specificul nuclear al fiecăreia dintre acestea.1.2.1. BulgariaBG 0110.01 Investigarea fenomenelor şi realizarea Ghidului pentru managementul accidentelor severeÎn prezent documentaţia operationala a Centralei Nucleare de la Kozlodui (CNK) este în conformitate cu standardele occidentale. Aceasta înseamnă ca documentaţia cuprinde instrucţiuni pentru operare normală, instrucţiuni pentru condiţii de urgenta, instrucţiuni pentru întoarcere la normalitate, un plan de urgenta pentru amplasament şi un plan de urgenta naţional. Unicul document care mai este încă necesar este Ghidul pentru managementul accidentelor severe (GMAS) care defineste în mod remarcabil natura accidentelor şi măsurile adecvate ce trebuie luate în situaţii accidentale. Pregătirea unui GMAS trebuie să se bazeze pe un număr de coduri de computer bine stabilite pentru CNK, care să simuleze comportarea zonei active a reactorului şi a diferitelor altor componente importante. GMAS trebuie, de asemenea, sa stabilească o structura organizatorică pentru situaţii de urgenta şi sa propună metodologii de instruire pentru personal. Beneficiarul acestui proiect este Centrala Nucleara de la Kozlodui. GMAS trebuie, de asemenea, sa furnizeze autorităţilor bulgare date pentru pregătirea Planului naţional de urgenta care defineste mijloacele, resursele şi facilităţile disponibile în cazul unui accident nuclear. Este important de notat ca Programul PHARE a furnizat în trecut sprijin similar pentru centrale nuclearo-electrice din alte tari candidate. Acest proiect este în conformitate cu recomandarea de tip I din Raportul Consiliului.BG 0110.02 Întărirea capacităţii Autorităţii de Securitate Nucleara din Bulgaria (ASNB) de evaluare a securităţii nucleareCentrala Nucleara de la Kozlodui (CNK) s-a angajat într-un program de lucrări pentru îmbunătăţirea securităţii nucleare la unităţile 3 şi 4, în scopul asigurării operarii lor în siguranţa până la închiderea finala a acestora, în conformitate cu angajamentul luat de către Bulgaria prin Înţelegerea cu Comisia Europeană semnată în 1999. În paralel CNK imbunatateste securitatea nucleara şi fiabilitatea unităţilor 5 şi 6 ale CNK, cu sprijin parţial printr-un împrumut EURATOM. Aceste acţiuni implica revizuirea tuturor analizelor de securitate pentru unităţile 3, 4, 5 şi 6 ale CNK. CNK este, de asemenea, implicata în dezvoltarea unui sistem de management al calităţii bine documentat şi modern. În cele din urma, CNK cauta să asigure măsuri adecvate pentru integritatea vaselor de presiune ale reactorului pentru unităţile 3, 4, 5 şi 6 ale CNK. Scopul principal al proiectului este de a furniza pentru ASNB sprijin extern pentru a-şi îndeplini sarcinile de autorizare în mod eficient şi în strânsă colaborare cu alte proiecte de asistenţa pentru organismul de reglementare. Aceasta acţiune este în conformitate cu recomandările de tip I din Raportul Consiliului.1.2.2. Republica CehaCZ 0114.01 Reevaluarea starilor de tensiune în componentele interne ale vasului de presiune al reactorului pe baza proprietăţilor mecanice în urma iradierii în timpul funcţionarii realeProprietăţile materialelor componentelor interne ale reactorului se modifica pe durata iradierii. Amploarea modificărilor este afectată de temperatura de iradiere şi de fluxul de neutroni. Se propune determinarea proprietăţilor mecanice şi de mecanică ruperii ale materialului iradiat pe perioada operarii reactorilor VVER de la Greifswald, pentru a determina parametrii necesari în evaluarea timpului de funcţionare rezidual pentru structurile interne ale VVER (din zona activa a reactorului). Sunt foarte puţine date disponibile în acest domeniu; anumite lucrări s-au realizat la reactorii Loviisa din Finlanda. Scopul acestui proiect (care va conţine doua faze, ambele urmând să fie finanţate în cadrul acestui proiect) este, în primul rând, să se stabilească o metodologie pentru partea experimentala a lucrării, precum şi să se determine integrarea bazei de date rezultate conţinând proprietăţile, în procedurile de reglementare cehe. Acest proiect este în conformitate cu recomandarea de tip II din Raportul Consiliului.CZ 0114.02 Evaluarea şi validarea codurilor de calcul pe baza datelor experimentale realizate în reactor PSBVVEROrganizaţiile internaţionale de specialitate (de exemplu: CSNI, Comitetul pentru securitatea instalaţiilor nucleare al OECD) au identificat necesitatea urgenta de a îmbunătăţi încrederea în utilizarea anumitor coduri termohidraulice de simulare a reactorilor VVER-1.000. Parametrii singurei instalaţii de testare VVER-1.000, amplasata în Rusia, permit investigarea experimentala a unei game largi de procese termohidraulice care pot aparea în circuitele primar şi secundar ale reactorilor VVER-1.000 în timpul regimurilor tranzitorii şi a situaţiilor de accident. Întrucât mai multe coduri termohidraulice, inclusiv cele de provenienţă UE, sunt disponibile organizaţiilor tehnice suport (OTS) din Republica Ceha, se propune să se definească în faza iniţială experimentele critice care pot fi efectuate în aceasta instalatie, pentru a sprijini evaluarea şi fixarea reperelor. Pentru faza ulterioară, în afară proiectului, va avea loc un seminar internaţional în vederea evaluării robustetii programului de experimente propus în lumina altor eforturi financiare, fie ale Comunităţii Europene, fie din alte surse. Experimentele actuale şi analizele numerice postexperimentale vor fi posibile într-un stadiu ulterior care ar putea avea loc separat de sprijinul financiar PHARE. Acest proiect este conform recomandarii de tip I din Raportul Consiliului.CZ 0114.03 Închiderea unei camere din depozitul subteran de deşeuri RichardPentru deşeurile radioactive instituţionale Republica Ceha utilizează de câteva decenii un depozit pentru stocarea/depozitarea pe termen lung, numit Richard. Acest depozit a fost construit într-o fosta mina de calcar, sapata în munte, în partea de nord a tarii. Coletele cu deşeuri sunt stivuite în camere care sunt situate în lungul galeriilor. Este planificata închiderea camerelor prin sigilarea acestora cu beton şi prin umplerea cu materiale corespunzătoare a golurilor dintre coletele cu deşeuri. Principalul obiectiv al proiectului este dezvoltarea unei soluţii tehnice pentru sigilarea galeriilor şi efectuarea unei evaluări de securitate pentru soluţia care va fi aleasă. Aceasta este o cerinţa obligatorie pentru a demonstra securitatea pe termen lung a întregului depozit de deşeuri radioactive. Acest proiect este conform recomandarii de tip II din Raportul Consiliului.CZ 0114.04 Reconstruirea celulei de urgenta la depozitul RichardÎn prezent în Republica Ceha exista câteva surse radio-active închise uzate pentru care nu exista modalităţi de depozitare finala sau stocare pe termen lung. Acestea sunt în principal surse radioactive cu viaţa lungă, care sunt stocate provizoriu în spaţiile utilizatorilor. Organizaţia de stat RAWRA (Radioactive Waste Repository Authority) recunoaşte ca este responsabilitatea sa sa prevadă modalităţile de depozitare pentru astfel de deşeuri. Se studiază posibilitatea de a primi asemenea surse la depozitul Richard pentru depozitare intermediara înaintea depozitarii finale în depozitul subteran. În conformitate cu reglementările cehe, depozitarea intermediara în camerele depozitului Richard necesita ambalarea sau reambalarea acestor surse şi controlul integrităţii lor fizice. În acest scop o celula de urgenta corespunzătoare trebuie să fie operationala lângă depozitul Richard. Scopul acestui proiect este de a realiza un plan de imbunatatire a acestei celule de urgenta şi de a efectua lucrările necesare de reconstrucţie pentru ca operaţiunile de reimpachetare să poată avea loc cat mai curând posibil. Acest proiect este conform recomandarii de tip II din Raportul Consiliului.CZ 0114.05 Realizarea sistemului informaţional de urmărire a deşeurilorPentru a îndeplini cerinţele Convenţiei comune privind gestionarea în siguranţa a deşeurilor radioactive, RAWRA, ca agenţie responsabilă cu managementul deşeurilor radioactive şi cu depozitarea acestora, a fost imputernicita sa realizeze un inventar al tuturor tipurilor de deşeuri care sunt stocate sau depozitate pe teritoriul ceh. În acest scop a fost creat un sistem computerizat de baza de date. Deşi sistemul a devenit operational, acesta necesita optimizari pentru ca fiecare producător de deşeuri radioactive să poată fi conectat on-line la sistemul existent. Scopul principal al proiectului este sa întărească capacitatea RAWRA de a urmări toate tipurile de deşeuri radioactive de pe teritoriul ceh prin optimizarea bazei de date computerizate. Acest proiect este conform recomandarii de tip II din Raportul Consiliului.1.2.3. UngariaHU 0111.01 Sprijin OTS pentru evaluarea PSA (analiza probabilistica de securitate) de nivel 2 pentru VVER 440/213Un program complet de analize PSA de nivel 2 pentru CNE Paks a fost initiat de către centrala. În prezent autoritatea de reglementare nucleara HAEA/NSD se confrunta cu sarcina de a evalua relevanta datelor de intrare, metodologiile aplicate şi rezultatele analizelor care pot fi utilizate cel mai bine în scopuri de reglementare. PSA de nivel 2 va fi efectuată prin analize atât de performanţe, încât resursele interne ale HAEA/NSD nu sunt suficiente pentru sarcina de a evalua calitatea lucrărilor executate. În cursul acestui proiect se propun stabilirea metodologiei de revizuire a PSA de nivel 2 pentru HAEA/NSD şi implementarea ei prin revizuirea rapoartelor înaintate către HAEA/NSD. Sporirea proportiilor şi a independentei sprijinului OTS către autoritatea de reglementare nucleara corespunde recomandarii de tip I din Raportul Consiliului.HU 0111.02 Evaluarea optiunilor de mutare şi depozitare a deşeurilor radioactive la instalatia de depozitare şi tratare a deşeurilor radioactive PuspokszilagyÎn prezent în Ungaria exista în operare doar o instalatie de depozitare/stocare pentru deşeuri radioactive. Instalatia situata la Puspokszilagy este aproape plină. În scopul de a creşte capacitatea de depozitare/stocare a instalaţiei coletele de deşeuri radioactive vor fi mutate din celulele de depozitare amenajate pentru reducerea ulterioară a volumului, utilizându-se diferite procese de tratare. Scopul principal al proiectului este sa evalueze o serie de optiuni de mutare, tratare/condiţionare, stocare intermediara şi depozitare a diferitelor tipuri de deşeuri radioactive, stocate în mod curent pe amplasamentul menţionat, astfel încât să poată fi eliberate spaţii suplimentare.1.2.4. LetoniaLE 0109.01 Proiectarea unei celule de depozitare suplimentare şi a instalaţiei de stocare integrală pentru deşeurile cu viaţa lungă la Baldone, LetoniaDepozitul de suprafaţa pentru deşeurile radioactive, amplasat la Baldone, situat la 27 km de Riga, a intrat în funcţiune în anul 1961. Aceasta instalatie este singurul depozit pentru toate deşeurile radioactive colectate în Letonia (după tratare, dacă este cazul). Se asteapta ca în viitorul apropiat Letonia sa dezafecteze reactorul de cercetare Salaspils, de la care se estimeaza ca vor proveni mai mult de 1.200 mc de deşeuri cu activitate corespunzătoare pentru depozitare la Baldone. În plus se asteapta să se depoziteze în acest depozit sursele nucleare închise uzate, aflate pe teritoriul leton. În prezent nu exista la Baldone capacităţi de depozitare pentru acest tip de deşeuri, care să corespundă standardelor UE. Acest proiect are drept scop: indicarea în mod amănunţit a unui proiect detaliat pentru o celula de depozitare amenajată, din beton, pentru depozitare de suprafaţa, bazat pe experienta disponibilă în UE; indicarea în mod amănunţit a unui proiect pentru o instalatie integrală în cadrul acestei celule pentru stocare pe termen lung a deşeurilor radioactive cu viaţa lungă; şi proiectarea documentaţiei necesare pentru viitorul proiect de construcţie. Acest proiect este conform recomandarii de tip II din Raportul Consiliului.LE 0109.02 Îmbunătăţirea radioprotectiei în legătură cu expunerea medicalăTranspunerea acquisului necesita implementarea în Letonia a cerinţelor Directivei Consiliului 97/43 EURATOM din 30 iunie 1997 privind "protecţia sănătăţii persoanelor împotriva pericolelor radiatiei ionizante legate de expunerea medicală". Într-o primă faza aceasta implica înlocuirea echipamentului existent care nu poate atinge standardele moderne; în plus sunt necesare schitarea şi implementarea reglementărilor tehnice, precum şi instruirea personalului. Acest proiect va sprijini pregătirea unor reglementări naţionale privind supravegherea tehnica a echipamentului radiologic utilizat în practica medicală, incluzând îmbunătăţirea laboratoarelor standard. În plus acest proiect va include un program larg de educaţie, realizat cu experţi naţionali calificaţi ca rezultat al asistenţei anterioare. Deşi recentul raport al Consiliului nu a făcut nici o recomandare privitoare la radioprotectie, a recunoscut ca aceasta are anumite legături cu securitatea nucleara. Implementarea cu succes a proiectului va influenţa pozitiv asupra sublinierii motivelor pentru derogarea pe care Letonia a cerut-o cu privire la implementarea directivei Consiliului menţionate mai sus.1.2.5. LituaniaUrmătoarele 3 propuneri de proiecte sunt legate de sprijinirea, într-o anumită măsura, a autorităţii lituaniene de reglementare, VATESI, privind pregătirea Raportului analizei de securitate pentru Unitatea 2 a CNE Ignalina. Aceasta este o cerinţa pentru exploatarea acestei centrale după anul 2003.LI 0118.01 Sprijin pentru VATESI şi OTS aferente în timpul revizuirii Raportului analizei de securitate pentru Unitatea 2 a CNE IgnalinaCentrala Nuclearo-Electrica Ignalina (INPP) consta din doi reactori RBMK-1.500. INPP-1 trebuie închisă înainte de anul 2005. Se intenţionează ca INPP-2 sa funcţioneze până în anul 2009. O dată definitivă pentru închiderea acestei unităţi este încă în discuţie la autorităţile lituaniene. Totuşi, pentru a o exploata după anul 2003, autoritatea lituaniana de autorizare (VATESI) trebuie să acorde o autorizaţie bazată pe Raportul de analiza de securitate (SAR). În trecutul apropiat a fost întocmit un SAR pentru INPP-1 cu sprijinul organizaţiilor din UE. Deşi o parte din acest raport ar putea fi folosită pentru SAR pentru INPP-2, vor trebui realizate analize suplimentare de securitate şi vor trebui furnizate informaţii complementare. Aceasta implica includerea în SAR de informaţii şi date suplimentare privind: managementul deşeurilor radioactive, radioprotectia, procedurile de funcţionare în caz de urgenta şi analizele de accident, supravegherea imbatranirii, precum şi câteva aspecte suplimentare privind analiza de sistem şi evaluarea consecinţelor radiologice rezultând dintr-o selecţie a scenariilor de accident. Sprijinul acordat VATESI se referă în principal la revizuirea SAR pentru INPP-2. Acest proiect este conform recomandarii de tip I din Raportul Consiliului.LI 0118.02 Programul de asistenţa acordată VATESI şi OTS în analiza comportării dinamice a structurilorÎn SAR pregătit pentru INPP-1 exista recomandări privind elementele ce trebuie investigate ulterior. Una dintre recomandări se referă la analiza dinamicii structurale a clădirilor şi componentelor din INPP. Trebuie rezolvate mai multe aspecte, precum sarcinile dinamice obişnuite, calificarea seismică a tuturor clădirilor INPP (incluzând interactiunea sol-structura, răspunsul echipamentelor şi sistemul de conducte) şi consecinţele exploziilor şi ale undelor de soc (incluzând impactul caderilor de avioane sau rachete) şi, în particular, clădirea reactorului. Acest proiect va conduce la elaborarea metodologiilor şi ghidurilor naţionale pentru analiza structurală a structurilor metalice şi din beton, supuse acestor sarcini dinamice. Acest proiect este conform recomandarii de tip I din Raportul Consiliului.LI 0118.03 Sprijin pentru VATESI în îndeplinirea sarcinilor legate de activităţile de autorizare la CNE IgnalinaAcest proiect este continuarea logica a proiectului PHARE LI 9806.016, în derulare, care se termina la sfârşitul lunii octombrie 2001. Scopul proiectului este să asigure sprijin pentru VATESI în următoarele domenii: calificarea echipamentelor, implementarea metodologiei ENIQ pentru analizele nedistructive; analiza de autorizare şi evaluarea accidentelor baza de proiect; şi analiza accidentelor grave. Proiectul va oferi date suplimentare pentru pregătirea SAR al INPP-2. Programul de lucru al acestui proiect va fi coordonat în strânsă legătură cu proiectele LI 0118.01 şi LI 0118.02, avându-se în vedere interactiunile evidente care exista între aceste proiecte şi, în particular, în domeniul analizei de autorizare şi al evaluării accidentelor baza de proiect. Acest proiect include organizarea de cursuri de pregătire şi furnizarea de software şi hardware relevante. Acest proiect este conform recomandarii de tip I din Raportul Consiliului.1.2.6. PoloniaPL 0113.01 Îmbunătăţirea condiţiilor de stocare şi închidere a depozitului de deşeuri radioactive RozanÎn Polonia este în funcţiune, la Rozan, o instalatie de depozitare la suprafaţa a deşeurilor cu viaţa scurta. În anul 1989 au fost evidentiate eliberari de tritiu din instalatie, acest lucru arătând existenta unor defecte în barierele utilizate pentru izolarea deşeurilor radioactive de biosfera. De atunci au fost elaborate mai multe studii de natura hidrogeologica pentru a se elucida fenomenele de imprastiere. Pe baza numeroaselor date astfel colectate va fi realizată o versiune revizuită a raportului de securitate pentru funcţionarea instalaţiei. Va fi definit, de asemenea, un concept de remediere. La final raportul de securitate pentru faza de închidere a depozitului va fi îmbunătăţit. În absenta acestor rapoarte, Agenţia Naţionala pentru Energie Atomica a Poloniei poate opri în viitorul apropiat toate operaţiunile de depozitare la instalatie şi poate împiedica orice acţiune ce poate conduce la închiderea amplasamentului. Acest proiect este conform recomandarii de tip II din Raportul Consiliului.PL 0113.02 Dezvoltarea tehnologiei şi procurarea de echipamente pentru reincapsularea combustibilului nuclear uzat de la reactorii de cercetare din PoloniaÎn prezent combustibilul nuclear uzat provenit din funcţionarea reactorilor de cercetare (de exemplu reactorii EWA şi MARIA) este stocat în bazine de răcire la Institutul Polonez al Energiei Atomice de la Swierk. Sunt stocate mai mult de 5.000 de ansamble de combustibil nuclear. Pentru aceste ansamble de combustibil uzat, care au fost stocate de mai mult de 20 de ani, s-a observat corosiunea materialului tecii. Ca rezultat, a crescut în timp nivelul de contaminare a bazinelor de răcire. Pe baza investigatiilor preliminare acest proiect îşi propune dezvoltarea unui concept pentru stocarea uscata pe termen lung a acestor ansamble de combustibil uzat şi crearea condiţiilor corespunzătoare pentru incetinirea substantiala a procesului de corosiune prin reincapsulare într-un material corespunzător. Aproximativ 40% din valoarea acestui proiect vor fi alocate pentru furnizarea de echipamente. Acest proiect este conform recomandarii de tip II din Raportul Consiliului.1.2.7. RomâniaRO 0110.01 Consolidarea regimului de reglementare în domeniul securităţii nucleareProiectul îşi propune consolidarea tehnica a capacităţilor autorităţii române de reglementare în domeniul securităţii nucleare, CNCAN, cu privire la managementul deşeurilor radioactive, mineritul şi prepararea materiilor prime naturale radioactive, garanţii nucleare, protecţie fizica şi securitate nucleara. Se intenţionează elaborarea procedurilor interne de lucru ale CNCAN în conformitate cu standardele europene de asigurare a calităţii (ISO 9000). Este prevăzut un program extensiv de instruire practica a personalului CNCAN. Activitatea corespunde atât prioritatilor pe termen scurt, cat şi pe termen mediu, prevăzute în Programul Naţional de Aderare a României (PNAR) din 1999 şi 2000. Acest proiect este conform recomandarii de ţara de tip I din Raportul Consiliului.RO 0110.02 Sprijin pentru autoritatea naţionala de reglementare din România în procesul de revizuire a protecţiei la incendiu, a protecţiei la suprapresiune a circuitului primar şi a elementelor de securitate nucleara privind proiectarea conductei principale de abur la CNE Cernavoda Unitatea 1Exista un program continuu al operatorului CNE Cernavoda Unitatea 1 pentru a implementa securitatea nucleara şi pentru alte îmbunătăţiri corespunzătoare pentru centrala sau bazate pe recomandările grupului de operatori CANDU. Acest proiect are menirea sa sprijine CNCAN în procesul de revizuire a autorizării anumitor elemente specifice de securitate pentru CNE Cernavoda Unitatea 1. Acestea includ: întregul program de protecţie la incendiu, analiza de hazard la incendiu şi potentialele efecte ale incendiului; îmbunătăţirea măsurilor pentru protecţia la incendiu; analiza de securitate a "loviturii de berbec" în sistemele speciale de securitate (sistemul de răcire la avarie a zonei active şi sistemul de oprire nr. 2); protecţia la suprapresiune a circuitului primar şi elementelor de securitate nucleara privind proiectarea conductei principale de abur. Aceasta răspunde recomandarii de tip I din recentul Raport al Consiliului.1.2.8. SloveniaSL 0110.01 Statia de monitorizare seismică din bazinul KrskoCa urmare a recomandarii din precedentul proiect PHARE (de exemplu, cercetări geofizice în zona inconjuratoare a CNE Krsko), Slovenia a decis sa imbunatateasca sistemul de monitorizare seismică din vecinătatea CNE Krsko. Staţii seismice fixe vor fi instalate suplimentar în anul 2001, utilizând resursele proprii. Prevederea a doua staţii seismice portabile suplimentare în cadrul acestui proiect, complementar cu creşterea acoperirii actuale şi a celei planificate, va sprijini decizia de amplasare a viitoarelor staţii seismice fixe (până la 4 în total) şi va completa reţeaua seismică. O densitate ridicată a statiilor seismice este cruciala, îndeosebi în regiunile cu seismicitate de mica adancime, cum este cazul regiunii din jurul CNE Krsko. Acest proiect răspunde recomandarii de tip II din Raportul Consiliului.1.2.9. Elementul multitaraZZ 0125.01 Sprijinirea ţărilor candidate pentru pregătirea lor pentru conformitatea deplina cu prevederile cap. VII din Tratatul EURATOM şi cu Reglementarea de implementare EURATOM 3.227/76 – "Proiectul ACCESS"Obiectivul proiectului ACCESS (Applicant Countries' Co-operation with the EURATOM Safeguards System) este pregătirea operatorilor instalaţiilor nucleare din ţările candidate pentru conformitatea deplina cu prevederile Tratatului EURATOM privitoare la obligaţiile de contabilizare a materialelor nucleare. Proiectul prevede manuale tehnice, manuale de procedura şi manuale de instruire în limba fiecărei tari beneficiare. Sunt incluse, de asemenea, seminarii de instruire şi livrare de hardware. Proiectul a început în anul 2000 şi se va termina în anul 2004, depinzand de aderarea ţărilor candidate implicate. Primele faze ale proiectului au fost finanţate din programele PHARE anterioare în domeniul garanţiilor nucleare. Natura proiectului solicita o implementare centralizata în strânsă cooperare cu Biroul de Garanţii Nucleare EURATOM.ZZ 0125.02 Recomandarea Băncii Europene de Investiţii în legătură cu împrumutul EURATOM pentru proiectul Cernavoda-2Guvernul României a solicitat pe data de 11 mai 1999 un împrumut EURATOM pentru SNN (Societatea Naţionala "Nuclearelectrica"). Conform procedurilor stabilite pentru acordarea împrumuturilor EURATOM, au fost efectuate 4 studii privind considerentele de securitate nucleara şi impactul de mediu al CNE Cernavoda-2 finalizate, precum şi justificarea economică pentru aceasta centrala şi capacitatile financiare ale Beneficiarului de a returna împrumutul. Acest viitor proiect va acoperi costurile pentru o sinteza a acestor studii care vor fi analizate de către Banca Europeană de Investiţii în vederea acordării împrumutului.Datorită naturii acestei acţiuni, care necesita coordonare strânsă cu Banca Europeană de Investiţii şi cu experţi juridici, acest proiect va fi condus centralizat de Comisia Europeană, ca o excepţie de la politica generală care guvernează cea mai mare parte a acestui program.ZZ 0125.03 Consultanţa juridică acordată României şi SNN în legătură cu împrumutul EURATOM pentru finanţarea proiectului Cernavoda-2Guvernul României a solicitat pe data de 11 mai 1999 un împrumut EURATOM pentru SNN (Societatea Naţionala "Nuclearelectrica"). Conform procedurilor stabilite pentru acordarea împrumuturilor EURATOM, au fost efectuate 4 studii privind considerentele de securitate nucleara şi impactul de mediu al CNE Cernavoda-2 finalizate, precum şi justificarea economică pentru aceasta centrala şi capacitatile financiare ale Beneficiarului de a returna împrumutul. Acest viitor proiect va furniza României asistenţa urgenta solicitată pentru evaluarea poziţiei sale juridice cu privire la împrumut şi în negocierile cu EURATOM legate de documentaţia necesară pentru împrumut.Datorită naturii acestei acţiuni, care necesita coordonare strânsă cu EURATOM şi cu experţi juridici, acest proiect va fi condus centralizat de Comisia Europeană, ca o excepţie de la politica generală care guvernează cea mai mare parte a acestui program.1.3. Fişa de proiectFişele de proiect oferă detalii suplimentare cu privire la conţinutul acţiunilor sus-menţionate.1.4. Observaţii cu privire la aspectele de mediuToate proiectele de investiţii care, potrivit regulilor stipulate în Directiva 85/337/CEE , modificată prin Directiva 97/11, necesita o evaluare a impactului de mediu trebuie să facă obiectul unei evaluări asupra impactului de mediu. Dacă aceasta directiva nu a fost încă transpusa integral, procedura trebuie să fie similară celei stabilite în susmentionata directiva.Toate proiectele de investiţii vor trebui să fie derulate în acord cu legislaţia comunitara de mediu. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice în acord cu legislaţia comunitara în domeniul mediului, corespunzător tipului de activitate desfăşurată în cadrul fiecărui proiect de investiţii.1.5. CondiţionalitatiLansarea efectivă a unora dintre proiectele menţionate mai sus face obiectul unor condiţii particulare ce sunt descrise mai detaliat în cadrul fişelor de proiect respective:BG 0110.01: O atenţie deosebită trebuie acordată rezultatelor obţinute în cadrul proiectelor încheiate sau în derulare cu privire la analiza de accident la VVER în cadrul altor programe PHARE sau TACIS.BG 0110.02: Coordonare strânsă cu proiectul BG/TS/15 finanţat din programul PHARE 1999 Securitate nucleara. Pentru dezvoltarea unui sistem de management al calităţii modern şi bine documentat este necesar să se acorde atenţie corespunzătoare rezultatelor proiectului BG/TA/03. În final, calendarul pentru implementarea acestui proiect trebuie să fie în concordanta cu angajamentele de închidere asumate de Bulgaria cu privire la unităţile 3 şi 4 ale CNK.CZ 0114.01: Modele mecanice importante pentru proiect trebuie puse la dispoziţie de către Greifswald NPP, Germania.CZ 0114.02: O atenţie deosebită trebuie acordată rezultatelor obţinute în cadrul altor proiecte finanţate prin PHARE şi TACIS în domeniul respectiv, precum şi altor proiecte ce vor fi derulate la instalatia PSB.CZ 0114.03: Reglementările cu privire la mediu trebuie respectate (a se vedea detaliile în fişa de proiect).CZ 0114.04: Reglementările cu privire la mediu trebuie respectate (a se vedea detaliile în fişa de proiect).HU 0111.01: Rezultatele acestui proiect trebuie puse la dispoziţie comunităţii utilizatorilor de reactori VVER 440/213. Rezultatele obţinute în cadrul altor proiecte finanţate prin PHARE şi TACIS în acest domeniu trebuie luate în considerare.LE 0109.01: Evaluarea securităţii nucleare pe termen lung şi evaluarea impactului asupra mediului, realizate în cadrul proiectelor finanţate de Comisia Europeană, finalizate în anul 2001, trebuie să fie luate în considerare. Reglementările cu privire la mediu trebuie respectate (a se vedea detaliile în fişa de proiect).LI 0118.01, LI 0118.02, LI 0118.03: Strânsă coordonare între aceste proiecte.PL 0113.01: Luarea în considerare a rezultatelor proiectului anterior finanţat din PHARE. Reglementările cu privire la mediu trebuie respectate (a se vedea detaliile în fişa de proiect).PL 0113.02: Luarea în considerare a rezultatelor proiectului anterior finanţat din PHARE. Reglementările cu privire la mediu trebuie respectate (a se vedea detaliile în fişa de proiect).RO 0110.01: Stabilirea unei legături cu proiectul RO/RA/02 finanţat din PHARE.RO 0110.02: Stabilirea unei legături cu proiectul PH2/01/99 finanţat din PHARE.    2. Bugetul

3. Aranjamente de implementareCea mai mare parte din propunerea de finanţare este pentru un program orizontal. Proiectele vor fi implementate prin structurile Programului naţional PHARE. Propunerea de finanţare va fi defalcata pentru fiecare ţara, conducand la 8 memorandumuri de finanţare separate, asa cum sunt prezentate în tabelul de mai sus.Doar pentru elementul multitara al acestui program (ZZ 0125) Comisia Europeană va implementa, va conduce şi va coordona la nivel central prin intermediul Grupului operational pentru securitate nucleara din cadrul Direcţiei generale extindere, în numele ţărilor beneficiare. Prevederile privind implementarea pot fi revizuite de către Comisie, dacă este necesar.3.1. ImplementareCu excepţia programului multitara (ZZ 0125), programul va fi administrat în conformitate cu procedurile Sistemului de implementare descentralizat PHARE (SID), cu aprobare de tip "ex ante" de către Comisia Europeană şi cu acordarea unei atenţii deosebite "noilor reguli pentru contracte în domeniul siguranţei nucleare", adoptate de Comisie la data de 6 septembrie 2000, în măsura în care prevederile nu se adresează în exclusivitate proiectelor implementate la nivel central ("Comisia va╔"). Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) al fiecărei tari dintre cele 8 (a se vedea tabelul de mai sus) va avea responsabilitatea de ansamblu în ceea ce priveşte programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE. Coordonatorul naţional al asistenţei şi responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF) vor fi împreună responsabili pentru coordonarea dintre PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA şi SAPARD.Fondul Naţional (FN) din cadrul ministerului respectiv (după cum se menţionează în tabelul de mai jos), condus de responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF), va superviza administrarea financiară a programului şi va fi responsabil de raportarile către Comisia Europeană. RNAF va avea responsabilitatea de ansamblu în ceea ce priveşte administrarea financiară a fondurilor PHARE. El va trebui să asigure ca regulile PHARE, reglementările şi procedurile legate de achiziţii, raportare şi administrare financiară, precum şi regulile comunitare privind ajutorul de stat sunt respectate şi ca funcţionează un sistem adecvat de informare şi de raportare al proiectului. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării va trebui să aibă responsabilitatea contabilităţii de ansamblu pentru fondurile PHARE ale programului până la închiderea programului. Autoritatea naţionala de control, competenţa cu privire la implementarea programului, va efectua controlul financiar adecvat.Fondul Naţional (FN) în fiecare dintre ţările respective este următorul:Bulgaria – Ministerul Finanţelor;Republica Ceha – Ministerul Finanţelor;Ungaria – Trezoreria Statului;Letonia – Ministerul Finanţelor;Lituania – Ministerul Finanţelor;Polonia – Ministerul Finanţelor;România – Ministerul Finanţelor Publice;Slovenia – Ministerul Finanţelor.Comisia va transfera fonduri către Fondul Naţional, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi ţările respective în decembrie 1998. Fondurile vor fi transferate la cererea responsabilului naţional cu autorizarea finanţării (RNAF).O plata de până la 20% din fonduri, care urmează să fie administrată la nivel local, va fi transferata Fondului Naţional după semnarea memorandumului de finanţare şi a acordurilor de finanţare dintre Fondul Naţional şi agenţiile de implementare/Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP). Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional trebuie, de asemenea, să fie respectate. În plus RNAF trebuie să înainteze Comisiei spre aprobare numirea responsabililor cu autorizarea programului (RAP) şi o descriere a sistemului creat, evidentiind fluxul de informaţii între Fondul Naţional şi agenţiile de implementare/OPCP şi modul în care va fi îndeplinită funcţia de plată.Se vor efectua patru transe de completare de până la 20% din fonduri pentru a fi administrate local sau din valoarea totală a bugetului, în varianta care presupune suma mai mica. Prima transa va fi trasa în momentul în care o cota de 10% din buget a fost deja plătită de agenţiile de implementare şi OPCP. A doua transa poate fi cerută atunci când o cota de 30% din bugetul total a fost plătită. Punctul de tragere al celei de-a treia transe este atunci când s-a plătit o cota de 50%, iar pentru rata a patra finala, când o cota de 70% este plătită. În afară unei autorizaţii exprese prealabile din partea Comisiei, nici o cerere de plată nu poate fi facuta dacă fondurile cumulate, aflate la dispoziţia Fondului Naţional şi la agenţiile de implementare, depăşesc 10% din exerciţiul bugetar angajat. În mod excepţional RNAF poate cere o plata în avans de peste 20%, în conformitate cu procedurile prevăzute în memorandumul de înţelegere sus-menţionat.Agenţiile de implementare vor fi responsabile de subprograme după cum urmează:Bulgaria:OPCPRepublica Ceha:OPCPUngaria:OPCPLetonia:LE 0109.01: Ministerul Protecţiei Mediului şi Dezvoltării RegionaleLE 0109.02: Ministerul FinanţelorLituania:OPCP, Ministerul FinanţelorPolonia:OPCPRomânia:OPCP, Ministerul Finanţelor PubliceAutoritatea de implementare: Comisia Naţionala pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN)Slovenia:OPCPFondul Naţional va transfera fonduri agentiilor de implementare nominalizate în fiecare ţara, inclusiv Oficiului de Plati şi Contractare PHARE (OPCP), în conformitate cu acordurile de finanţare semnate între fondurile naţionale şi agenţiile de implementare/OPCP, după caz. Fiecare acord de finanţare va fi avizat în prealabil de Comisia Europeană. În cazul în care Fondul Naţional este el însuşi agent de plată pentru OPCP/agenţia de implementare, nu se va efectua nici un transfer de la Fondul Naţional către OPCP/agenţia de implementare. OPCP şi agenţiile de implementare vor fi, fiecare, conduse de câte un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de RNA după consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operaţiunile derulate de OPCP/agenţiile de implementare relevante.Un cont bancar separat, în euro, va fi deschis şi administrat de Fondul Naţional într-un sistem contabil separat, la Banca Centrala (sau la o banca ce a fost anterior convenită cu Comisia). În principiu, toate conturile bancare vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi raportată Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide astfel, pe baza unei propuneri din partea RNAF, dobânda poate fi reinvestita în program. Aceleaşi proceduri vor fi aplicate fondurilor transferate la agenţia de implementare sau OPCP.RNAF şi RPA se vor asigura ca toate contractele sunt pregătite în conformitate cu procedurile stabilite în manualul SID.Toate contractele trebuie încheiate până la data de 30 noiembrie 2003. Toate plăţile trebuie efectuate până la data de 30 noiembrie 2004.Orice fonduri neutilizate până la data expirării programului vor fi recuperate de Comisie.Pentru acele contracte cu fonduri păstrate pentru o perioadă de garanţie prelungită peste data de sfârşit al perioadei de plată a programului, suma totală a fondurilor acelor contracte, calculată de RAP şi stabilită de Comisie, va fi plătită agenţiei de implementare înainte de închiderea oficială a programului. Agenţia de implementare îşi asuma întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până când plata finala este scadenta şi se asigura ca aceste fonduri vor fi folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de păstrare. Agenţia de implementare îşi asuma în continuare întreaga responsabilitate faţă de contractori pentru îndeplinirea condiţiilor legate de clauzele de păstrare. Dobânzile obţinute din fondurile depozitate vor fi plătite Comisiei după ce vor fi făcute plăţile finale către contractori. Fondurile care nu au fost plătite contractorilor după ce au fost făcute plăţile finale vor fi rambursate Comisiei. O analiza generală a utilizării fondurilor depozitate în conturi de garanţie – şi, în mod special, a plăţilor făcute din acestea – şi a dobânzilor obţinute va fi transmisă anual Comisiei de către RNAF.4. Monitorizare şi evaluareUn comitet comun de monitorizare (CCM) a fost înfiinţat pentru fiecare dintre cele 8 tari cuprinse în acest program. CCM va cuprinde RNAF, CNA şi Comisia. CCM se va intalni cel puţin o dată pe an pentru a trece în revista programele finanţate din PHARE, cu scopul de a evalua progresele înregistrate în atingerea obiectivelor stabilite în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare. CCM poate recomanda o schimbare a prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE. CCM va fi asistat de subcomitete de monitorizare (SCM) care vor include CNA, RAP de la fiecare agenţie de implementare (şi de la OPCP, când este cazul) şi serviciile Comisiei. SCM vor revizui în detaliu progresul înregistrat în cazul fiecărui program, inclusiv componentele şi contractele sale, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare şi evaluare realizate cu asistenţa consultantului extern (în conformitate cu prevederile manualului SID), şi vor face recomandări cu privire la aspectele de management şi proiectare, asigurându-se ca acestea vor fi puse în aplicare. SCM vor raporta CCM, căruia îi vor inainta rapoarte generale detaliate cu privire la toate programele finanţate prin PHARE.5. Măsuri antifrauda, audit şi evaluareToate memorandumurile de finanţare, precum şi contractele care sunt încheiate ca urmare a acestor acorduri sunt supervizate şi controlate financiar de către Comisie (inclusiv Biroul european împotriva fraudei) şi de Curtea Europeană de Conturi. Aceasta presupune măsuri, cum ar fi verificarea ex ante a activităţilor de ofertare şi de contractare efectuate de delegaţia din ţara candidata, precum şi inspecţii inopinate.Pentru asigurarea unei protecţii eficiente a intereselor financiare ale Comunităţii, Comisia poate efectua verificări şi inspecţii la faţa locului în conformitate cu procedurile prevăzute în Reglementarea Consiliului (EURATOM, CE) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996 cu privire la verificările şi inspecţiile la faţa locului efectuate de Comisie în vederea protejării intereselor financiare ale Comunităţilor Europene împotriva fraudei şi a altor nereguli.Se vor aplica procedurile prevăzute la art. 15 paragraful 3 din Reglementarea Comisiei nr. 2.222/2000 din 7 iunie 2000 cu privire la comunicarea în cazul neregulilor şi punerea în aplicare a unui sistem de gestionare a informaţiilor în acest domeniu.Conturile şi operaţiunile Fondului Naţional şi, unde este cazul, ale OPCP şi ale tuturor agentiilor de implementare pot fi verificate oricând, la cererea Comisiei, de un auditor extern contractat de Comisie, fără a se aduce atingere responsabilităţilor Comisiei şi ale Curţii de Conturi a Uniunii Europene, astfel cum se precizează în Condiţiile generale referitoare la memorandumul de finanţare, anexate la acordul-cadru.Serviciile Comisiei vor lua măsuri pentru realizarea unei evaluări ulterioare după terminarea programului.6. Transparenta/publicitateRAP va fi răspunzător de luarea măsurilor necesare în vederea asigurării publicităţii adecvate pentru toate activităţile finanţate din program. Aceasta se va face în strânsă legătură cu delegaţia Comisiei. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa nr. 3 (D) "Informare şi publicitate".7. Condiţii specialeÎn eventualitatea în care angajamentele stabilite de comun acord nu sunt îndeplinite din motive imputabile guvernului implicat, Comisia poate oricând revizui programul, în sensul anulării totale sau parţiale a acestuia şi/sau realocarii fondurilor nefolosite pentru alte scopuri conforme cu obiectivele Programului PHARE. + 
Anexa 3 (D)INFORMARE ŞI PUBLICITATEpentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Comunităţilor Europene1. Obiectiv şi scopInformaţiile şi activităţile de publicitate privind asistenţa Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi creării unei imagini consistente privind activităţile respective în toate ţările beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activităţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE.2. Principii generaleFiecare RAP responsabil cu implementarea memorandumurilor de finanţare, precum şi a altor forme de asistenţa va fi responsabil cu publicitatea la faţa locului. Aceasta acţiune se va desfăşura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene care vor fi informate asupra măsurilor luate în acest scop.Autorităţile naţionale şi regionale competente vor desfăşura toate activităţile necesare pentru asigurarea unei aplicari efective a acestor prevederi şi colaborarea cu delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.Informarea şi măsurile publicitare descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor şi deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:– Reglementarea Comisiei Europene nr. 1.159/2000; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 130/30 din 31 mai 2000;– Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:– Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 182/58.Informarea şi măsurile publicitare trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor şi deciziilor menţionate mai sus. Ghidul informativ primit de la delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva este disponibil la autorităţile naţionale, regionale şi locale.3. Informarea şi publicitatea privind programele PHAREInformarea şi măsurile publicitare vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru toată durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atât programele, cat şi alte forme de asistenţa.Costul informării şi publicităţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.În cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica măsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):a) Autorităţile competente din ţara beneficiara trebuie să publice conţinutul programelor şi al altor tipuri de asistenţa în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzător şi trebuie puse la dispoziţie părţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi materialelor publicitare produse. … b) Informarea şi măsurile publicitare la faţa locului trebuie să cuprindă următoarele: … (i) pentru investiţiile de infrastructura ce depăşesc 1 milion euro:– panouri ridicate la faţa locului, instalate în concordanta cu prevederile reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus şi cu indicaţiile tehnice din Ghidul informativ pus la dispoziţie de delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara;– plăcuţe permanente pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus şi în concordanta cu indicaţiile tehnice din Ghidul informativ pus la dispoziţie de delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara;(îi) în cazul investiţiilor de producţie, măsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte măsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD:– măsuri care să constientizeze beneficiarii potenţiali şi opinia publică cu privire la asistenţa PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările paragrafului 3 b) (i) de mai sus;– măsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de aceşti solicitanţi, care să indice faptul ca o parte a acestui ajutor provine de la UE, mai ales prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările specificate mai sus.4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg4.1. Cercurile de afaceriCercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare măsura în asistenţa care le priveşte direct.Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate.4.2. Alţi beneficiari potenţialiAutorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organisme de pregătire profesională implicate în angajare, afaceri şi grupuri de afaceri, centre de formare şi organizaţii neguvernamentale.FormulareFormularele emise de autorităţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităţi eligibile pentru acest fel de asistenţa vor trebui sa indice faptul ca UE şi, în mod special, programele PHARE, ISPA sau SAPARD asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenţa transmisă beneficiarilor trebuie să menţioneze procentul sau volumul de asistenţa finanţat de programele amintite. În cazul în care astfel de documente poarta stema naţionala sau regionala, trebuie să poarte şi sigla UE de aceeaşi mărime.4.3. Publicul largMass-mediaAutorităţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de UE, PHARE, ISPA sau SAPARD în special. Contribuţia PHARE va fi reflectată corespunzător în aceasta informare.În acest context demararea operaţiunilor (odată adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precădere în mass-media regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu delegaţia Comisiei din ţara respectiva.Cele doua principii menţionate mai sus se aplică anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice.Acţiuni informativeOrganizarea de acţiuni informative, cum ar fi: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii, în legătură cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmări să facă explicita participarea UE. În acest context vor fi expuse steagurile UE în camerele unde au loc intalniri şi se va pune sigla UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara va ajuta, după necesitaţi, la pregătirea şi implementarea acestui tip de acţiuni.Materiale informativePublicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi măsuri similare, finanţate ori cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD, trebuie să conţină pe prima pagina o indicare clara a participării UE, precum şi sigla UE, în cazul în care este folosită stema naţionala sau regionala.În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea UE.Aceste publicaţii trebuie să se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea părţilor interesate.Principiile menţionate mai sus se aplică, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.5. Prevederi speciale privind panouri, postere şi plăci comemorativeŢările beneficiare vor asigura transparenta măsurilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu următoarele măsuri şi informaţii publicitare:PanouriPanourile cu informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare UE în valoare de 1 milion euro sau mai mult. Chiar dacă autorităţile locale sau regionale nu ridica un panou care să menţioneze propria lor implicare, finanţarea UE trebuie menţionată pe un panou special. Aceste panouri trebuie să aibă o mărime corespunzătoare anvergurii (ţinându-se seama de mărimea contribuţiei UE) şi trebuie să corespundă instrucţiunilor prevăzute în Ghidul informativ ce se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene.Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrării şi în măsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu plăci comemorative, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.Plăci comemorativeAceste plăci vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). Plăcile trebuie să cuprindă pe lângă sigla UE şi o menţiune privind programele PHARE, ISPA sau SAPARD şi cofinantarea UE. În cazurile în care autorităţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placa comemorativa ori poster sau fac orice alt demers menit să asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion euro, trebuie indicată participarea UE.6. Prevederi finaleAutorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie măsuri suplimentare, dacă se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informată delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta să poată participa, dacă considera necesar, la realizarea acestor măsuri.Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenţa tehnica sub forma îndrumării asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un ghid informativ, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate referitoare la cerinţele de design.––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește