---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

Distribuiți pe Facebook Post on X

---

pentru implementarea Programului de intervenţii prioritare, componenta I a proiectului de incluziune socială*)



Notă …
*) Aprobat de Hotărârea Guvernului nr. 2/II din 02.04.2007, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 575 din 22 august 2007.

ANEXĂ

PROIECTUL DE INCLUZIUNE SOCIALĂ COMPONENTA NR. 1

PROGRAMUL DE INTERVENŢII PRIORITARE

MANUALUL DE OPERARE

–2007 –

1. INFORMAŢII GENERALE

În eforturile sale pentru integrare în Uniunea Europeană (UE), România se concentrează, printre altele, pe obiectivul de creştere a incluziunii sociale şi reducere a sărăciei la nivelul comunităţilor şi grupurilor dezavantajate. În acest scop, Guvernul României promovează măsuri menite să contribuie la creşterea stabilităţii şi coeziunii sociale, precum şi a implicării membrilor acestor comunităţi în rezolvarea problemelor comune apărute la nivel local.

O astfel de iniţiativă o reprezintă „Proiectul de Incluziune Socială” (SIP) care îşi propune îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi creşterea nivelului de incluziune socială pentru cele mai dezavantajate/vulnerabile categorii de persoane din societatea românească prin:

•  îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi promovarea incluziunii sociale a populaţiei rome care trăieşte în comunităţile cele mai sărace;

•  creşterea gradului de dezvoltare a serviciilor de îngrijire a copilului cu vârste între 0 şi 6 ani în zonele vizate;

•  creşterea calităţii serviciilor pentru persoanele cu dizabilităţi, tineri aflaţi în situaţii de risc şi victime ale violenţei în familie.

Finanţarea SIP este asigurată dintr-un împrumut al Guvernului României de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca) şi co-finanţare din partea Guvernului României, în considerarea Acordului de Împrumut nr. 4825-RO

/4.07.2006 şi ratificat prin Legea 40/2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 172/12.03.2007.

SIP are patru (4) componente, respectiv:

1. (1) Programul de Intervenţii Prioritare (PIP), implementat de către Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS);

2. (2) Programul pentru educaţie timpurie a copiilor (preşcolari), implementat de Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului (MEdCT);

3. (3) Programele de asistenţă socială adresate persoanelor cu handicap, tinerilor peste 18 ani care părăsesc centrele instituţionalizate şi victimelor violenţei în familie, implementate de Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse (MMFES);

4. (4) Programul de dezvoltare a capacităţii instituţionale pentru realizarea incluziunii sociale a romilor, implementat de Agenţia Naţională pentru Romi (ANR).

Coordonarea SIP este asigurată printr-un Comitet Director format din reprezentanţi ai ministerelor şi agenţiilor care participă la implementarea acestuia.

Acest manual de operare reglementează modul de derulare al componentei PIP

implementată de FRDS.

FRDS este responsabil de implementarea PIP, în baza Acordului de Împrumut Subsidiar (AIS).

1. 1.1.1. Misiunea FRDS în cadrul componentei PIP este de a contribui la reducerea sărăciei şi a excluziunii sociale prin mobilizarea şi responsabilizarea comunităţilor rome.

2. 1.1.2. Scop

   Prin PIP, FRDS oferă populaţiei din comunităţile sărace constituite preponderent din membrii ai etniei rome oportunitatea de a-şi îmbunătăţi abilităţile de rezolvare a problemelor comune printr-un proces de „învăţare din practică” („learning by doing”), prin implicare în identificarea propriilor nevoi şi ierarhizarea priorităţilor, prin participare la luarea deciziilor relevante privind elaborarea, implementarea şi monitorizarea proiectelor.

3. 1.1.3. Rezultate aşteptate

   Rezultatele urmărite de către FRDS în activitatea de implementare a PIP sunt următoarele:

   • – îmbunătăţirea condiţiilor de trai prin realizarea unor lucrări de mică infrastructură;

   • – îmbunătăţirea calităţii vieţii prin protejarea mediului natural sau redarea unui cadru natural adecvat;

   • – creşterea accesului romilor din aceste comunităţi la serviciile sociale comunitare adecvate nevoilor reale ale acestora (în domeniul educaţiei, sănătăţii şi asistenţei sociale);

   • – creşterea capacităţii de organizare a comunităţilor de romi, a autorităţilor locale

     şi a organizaţiilor neguvernamentale (ONG-uri);

   • – abordarea participativă a problemelor de către comunităţile de romi.

   Prin finanţarea unor proiecte integrate de dezvoltare comunitară, pe baza cererii grupurilor de romi, se aşteaptă îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi creşterea incluziunii sociale pentru populaţia romă din aproximativ 100 de comunităţi, dar şi

   pregătirea unor proiecte viitoare destinate comunităţilor de romi ce ar putea fi finanţate din fonduri europene.

4. 1.1.4. Specificul intervenţiei

   Până în momentul de faţă, intervenţiile FRDS nu au fost în mod sistematic adresate nevoilor comunităţilor defavorizate de romi, însă personalul său a acumulat o experienţă relevantă în lucrul cu comunităţile de romi în cursul implementării altor programe. Pentru că FRDS nu îşi propune rezolvarea tuturor problemelor sociale cu care se confruntă populaţia romă prin intermediul PIP, activitatea sa va contribui la rezolvarea unor nevoi punctuale, specifice, precum şi la crearea premiselor de dezvoltare a acestor comunităţi.

   În îndeplinirea rolului său, pentru implementarea PIP, FRDS acţionează prin:

   • – finanţarea proiectelor menite să îmbunătăţească modul de viaţă al beneficiarilor lor, în special al populaţiei rome din comunităţile respective;

   • – acordarea de asistenţă tehnică şi instruire în scopul stimulării capacităţii comunităţilor de romi de a se auto-organiza şi de a reuşi să rezolve probleme, prin eforturi proprii;

   • – favorizarea schimbului de experienţă între comunităţile de romi, a comunicării, colaborării şi creării de parteneriate cu autorităţile locale şi organizaţii neguvernamentale, cu instituţii sau societăţi comerciale, alte entităţi publice sau private interesate în rezolvarea unor probleme cu caracter socio-economic;

   • – promovarea bunelor practici în dezvoltarea comunitară;

   • – colaborarea şi coordonarea activităţii cu alte organisme în scopul susţinerii politicilor publice de combatere a sărăciei;

   • – realizarea de studii şi analize de specialitate care pun accent pe evaluarea rezultatelor activităţilor derulate prin acest program;

   • – organizarea de activităţi de instruire destinate creşterii capacităţii personalului său (inclusiv colaboratorilor) de a desfăşura activităţile specifice.

   Activitatea în cadrul PIP se va desfăşura pe baza Planurilor Anuale de Dezvoltare

   avizate de către Comitetul Director al SIP (vezi anexa 7).

   Planurile anuale de Dezvoltare se elaborează în fiecare an şi cuprind totalitatea activităţilor ce vor fi realizate în perioada respectivă, inclusiv mijloacele de realizare a lor, în scopul atingerii obiectivelor PIP.

5. 1.1.5. Resurse umane

   1. 1.1.5.1. Pe perioada derulării PIP, FRDS va asigura personal permanent

      (salariaţi) şi colaboratori (consultanţi, specialişti) care să permită implementarea

      eficientă a acestuia, cu respectarea dispoziţiilor Legii 129/1998, republicată pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea FRDS şi în considerarea resurselor alocate în acest scop în cadrul PIP.

   2. 1.1.5.2. FRDS va putea utiliza personal permanent şi colaboratori cu care se află deja în relaţii contractuale sau va recruta, selecta şi pregăti resurse umane destinate PIP. Selecţiile de personal se vor realiza, după caz, pe baza Termenilor de referinţă care constituie anexă a prezentului Manual de operare sau pe baza unor Termeni de referinţă specifici care se vor elabora ulterior.

   3. 1.1.5.3. Pe perioada derulării proiectelor integrate pentru comunităţile de romi, în cadrul organigramei FRDS este prevăzut a funcţiona un Birou pentru relaţia cu comunităţile romilor.

   4. 1.1.5.4. Colaboratorii FRDS sunt specialişti în diverse domenii, grupaţi în următoarele categorii:

      •  facilitatori;

      •  evaluatori;

      •  supervizori;

      •  consultanţi pentru diferite activităţi (instruire, asistenţă generală sau de specialitate etc).

   5. 1.1.5.5. În funcţie de experienţa fiecăruia, personalul permanent şi colaboratorii FRDS vor fi incluşi în programe de instruire (inclusiv module de instruire practică pe teren, după caz) menite să asigure cunoştinţele şi abilităţile specifice referitoare la lucrul cu comunităţile de romi, aplicarea unitară a instrumentelor de lucru, îmbunătăţirea performanţelor şi abilităţilor de comunicare necesare desfăşurării acestei activităţi, în conformitate cu politica şi cu procedurile operaţionale ale FRDS, precum şi cu principiile şi politicile europene.

   6. 1.1.5.6. Programele de instruire sunt prevăzute la nivelul Planului de instruire şi se organizează cu sprijinul instructorilor (personalul FRDS, colaboratori, consultanţi individuali, firme, ONG-uri etc.). Costurile activităţilor de instruire se suportă în considerarea articolului 6.1.2.2.

6. 1.1.6. Legătura cu alte entităţi

   În procesul de implementare a programului, FRDS colaborează cu reprezentanţii comunităţilor, autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale, Agenţia Naţională pentru Romi, Agenţia Naţională pentru Ocuparea a Forţei de Muncă, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, Agenţia Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţii, Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, ONG- uri, Institutul Naţional de Statistică (INS) şi alte organisme locale şi naţionale.

   1. 1.1.6.1. În cadrul SIP, printre altele, ANR se preocupă de elaborarea „Hărţii sociale a comunităţilor de romi” şi de formularea unor indicatori de măsurare a impactului intervenţiei asupra acestor comunităţi. O parte din aceşti indicatori vor servi ca informaţii iniţiale (baseline) pentru evaluarea intervenţiei în cadrul PIP.

   2. 1.1.6.2. Pe baza informaţiilor existente, cu două luni înainte de organizarea primei runde de competiţie pentru proiecte, ANR transmite FRDS Lista comunităţilor rome eligibile (lista) pentru sprijin în cadrul PIP care va sta la baza acordării granturilor selectate în cadrul acestei runde. Acest document cuprinde un număr de maxim 120 de comunităţi sărace locuite preponderent de romi care respectă, printre altele, criteriile din Anexa 4 şi conţine toate datele necesare identificării comunităţilor eligibile în cadrul programului (judeţ, municipiu/oraş/comună, cartier/sat/cătun, denumirea utilizată de localnici pentru identificarea comunităţii, amplasament/localizare, număr de gospodării, număr de locuitori etc.).

   3. 1.1.6.3. Dacă se consideră necesar, ANR poate completa lista comunităţilor sărace locuite preponderent de romi. Varianta completată a listei va fi transmisă FRDS de către ANR, cel puţin cu două luni înainte de lansarea celei de-a doua runde de competiţie pentru proiecte, servind drept bază acordării granturilor. Modificările listei vor fi făcute publice în Monitorul Oficial.

   4. 1.1.6.4. Prin compartimentele sale de specialitate şi sucursalele din teritoriu, FRDS va sprijini ANR:

      •  în etapa de început a programului, pentru elaborarea unui set relevant de indicatori pentru evaluarea impactului PIP la nivelul comunităţilor de romi;

      •  pe parcursul derulării programului, pentru completarea bazei de date existente despre situaţia populaţiei de romi conform datelor culese din teren.

   5. 1.1.6.5. FRDS colaborează, de asemenea, cu Birourile judeţene pentru romi care funcţionează pe lângă prefecturi, cu Birourile regionale ale ANR, precum şi cu experţi locali în vederea schimbului de informaţii şi date în scopul creşterii impactului proiectelor în comunităţile rome şi evitării suprapunerii intervenţiilor.

   6. 1.1.6.6. Consiliul Director al FRDS are în componenţa sa un reprezentant al ANR desemnat de instituţia respectivă şi care participă la elaborarea deciziilor care privesc politicile şi strategiiile FRDS, asigurând coordonarea şi complementaritatea acestora cu politicile şi strategiile agenţiei la nivelul implementării SIP.

   7. 1.1.6.7. FRDS este reprezentat în Comitetul Director al SIP, alături de celelalte agenţii de implementare.

Principiile promovate de FRDS în implementarea acestui program sunt următoarele:

1. i. eficientizarea resurselor disponibile prin focalizarea pe cele mai sărace grupuri şi comunităţi identificate de ANR ca fiind prioritare (lista) şi prealocarea fondurilor disponibile;

2. ii. orientarea resurselor către nevoile şi cererile exprimate de grupurile din comunităţile cu populaţie romă din listă, pe bază de competiţie;

3. iii. participarea şi angajamentul civic prin responsabilizarea beneficiarilor în realizarea proiectelor (prin contribuţie la realizarea proiectului în muncă, în natură şi/sau în numerar, participarea la luarea deciziilor etc.);

4. iv. parteneriatul între grupuri de iniţiativă ale comunităţilor rome, autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale (în special rome) şi alte organizaţii civice;

5. v. protejarea mediului natural.

1. 1.2.1. Eficientizarea resurselor şi prealocarea fondurilor disponibile

   În scopul creşterii impactului social la nivelul beneficiarilor, FRDS va urmări asigurarea unui raport optim între costuri şi rezultatele proiectului.

   1. 1.2.1.1. Fondurile destinate finanţării de proiecte vor fi prealocate, pe runde de competiţie şi/sau pe regiuni de dezvoltare/judeţe.

      Prealocarea pe regiune de dezvoltare/judeţe se va face în funcţie de numărul de locuitori ai comunităţilor eligibile din respectiva regiune/judeţ.

   2. 1.2.1.2. Cursul valutar utilizat la întocmirea bugetului proiectului va fi cel comunicat prin Ghidul pentru completarea dosarului de solicitare a finanţării.

   3. 1.2.1.3. Costul estimat pe beneficiar în cadrul unui proiect integrat este de 600 de EURO.

2. 1.2.2. Orientarea resurselor către nevoi exprimate

   FRDS finanţează numai proiectele care au la bază o cerere de finanţare care demonstrează interesul şi implicarea comunităţii rome în rezolvarea problemelor cu care se confruntă. În acest sens, Agenţii de gestiune vor consulta beneficiarii proiectului şi vor ataşa la dosar documente care dovedesc oportunitatea şi necesitatea proiectului şi care sunt însuşite inclusiv de membri comunităţii.

3. 1.2.3. Participarea comunitară

   Participarea comunitară este esenţială în definirea şi ierarhizarea nevoilor, în luarea deciziilor importante legate de proiecte, în elaborarea şi realizarea proiectelor. Experienţa de până acum a FRDS a dovedit că un grad mare de participare permite realizarea cu succes a proiectelor pentru că asigură sentimentul de proprietate a comunităţii/beneficiarilor asupra rezultatelor proiectelor şi utilizarea pe termen lung a acestuia.

   Solicitanţii eligibili vor face dovada participării membrilor comunităţii rome la realizarea proiectelor prin ataşarea la dosarul cererii de finanţare a documentelor care certifică implicarea acestora în elaborarea şi implementarea proiectului, conform cerinţelor din ghidurile de completare a formularelor de cerere de finanţare.

4. 1.2.4. Parteneriatul

   În strânsă legătură cu ideea de responsabilizare a beneficiarilor prin participarea lor la procesul de decizie, FRDS promovează principiul colaborării şi parteneriatului între diferite entităţi (persoane fizice sau juridice), la toate nivelurile şi în toate etapele legate de realizarea proiectului.

5. 1.2.5. Protejarea mediului natural

O preocupare majoră a FRDS este asigurarea că proiectul nu conduce la degradarea mediului. În acest sens, solicitantul se va asigura de respectarea liniilor directoare pe care trebuie să le urmărească pe durata realizării lucrărilor pentru ca acestea să nu aibă efecte negative asupra mediului (ex. lucrările de construcţie, apele reziduale, depozitarea deşeurilor etc). Liniile directoare sunt cuprinse în Ghidul pentru analiza de mediu, parte a prezentului Manual de Operare (Anexa 6).

În timpul evaluării şi supervizării, problematica mediului va fi verificată şi monitorizată constant, urmărindu-se ca toate proiectele să respecte prevederile legale în vigoare.

PIP se adresează comunităţilor de romi care se confruntă cu un nivel ridicat de sărăcie identificate prin listă şi are patru (4) componente:

1. a) finanţarea intervenţiilor prioritare, acordată sub formă de granturi atribuite pe bază de competiţie, pentru realizarea unor proiecte cu abordare integrată în comunităţile de romi, inclusiv finanţarea pregătirii

   documentaţiilor tehnice necesare evaluării tehnico-economice a proiectelor şi obţinerea avizelor necesare. Componenta este abordată în capitolele doi şi trei ale prezentului manual.

2. b) crearea capacităţilor de organizare, iniţiere şi realizare de proiecte în mod participativ prin: organizarea unor campanii de informare şi educare, instruire pentru autorităţi locale, grupuri comunitare şi organizaţii neguvernamentale, şi suport la nivel comunitar (facilitare, asistenţă tehnică pentru pregătire, evaluare şi supervizare).Componenta este abordată în capitolele trei şi patru al prezentului manual.

3. c) sprijin pentru creşterea capacităţilor de accesare a fondurilor europene. În cazul în care comunităţile rome au identificat necesitatea realizării unor obiective care pot face obiectul finanţării programelor susţinute din fonduri europene şi îşi exprimă interesul în acest sens, FRDS poate oferi sprijin tehnic şi financiar (ex.: finanţarea elaborării studiilor de fezabilitate, asistenţă tehnică, instruire). Componenta este abordată în capitolul cinci al prezentului manual.

4. d) implementarea programului (susţinerea financiară a activităţilor necesare pentru implementarea programului, inclusiv pentru asistenţă tehnică, monitorizare, evaluare şi instruire pentru personalul FRDS). Această componentă este abordată în capitolul 6 al prezentului manual.

Etapele programului au fost definite după cum urmează:

1. a) Preidentificarea proiectelor iniţiale

   Un număr de maxim 10 proiecte provenite din comunităţile preidentificate de ANR (Anexa 2) vor fi analizate pentru a fi finanţate în cadrul programului înainte de organizarea primei competiţii de proiecte. Restul proiectelor vor fi selectate după cum este descris în acest Manual de Operare.

2. b) Desfăşurarea unor campanii de informare, educare şi facilitare

   Comunităţile din listă vor fi vizitate de facilitatori cu scopul de a informa populaţia despre oportunitatea de a participa la acest program, de a verifica criteriile de eligibilitate şi de a oferi asistenţă pentru elaborarea proiectelor integrate.

3. c) Primirea proiectelor

   Dosarele pentru finanţare vor fi trimise de către solicitanţii eligibili (primăriile locale în parteneriat cu grupurile de iniţiativă din comunitatea romă şi, după caz, organizaţii neguvernamentale).

   Dosarele vor trece printr-un proces iniţial de verificare a conformităţii din punct de vedere administrativ şi de verificare a eligibilităţii în raport cu obiectivele şi condiţiile PIP.

4. d) Evaluarea şi aprobarea proiectelor

   FRDS va organiza procesul de evaluare a proiectelor.

   Proiectele care trec de etapa evaluării de birou şi sunt oportune pentru finanţare vor face obiectul unei evaluării de teren. Evaluarea de teren se va realiza luând în considerare atât fezabilitatea tehnică şi financiară a proiectului, cât şi impactul său social.

   Ultima etapă este aprobarea de către Consiliul Director al FRDS care are în componenţă un reprezentant al comunităţii rome din România.

5. e) Semnarea acordului de grant

   După aprobarea proiectului, între FRDS şi primăria locală (care este desemnată ca Agent de gestiune al proiectului) se va semna un Acord de grant.

   Primăria va fi gestionarul fondurilor şi responsabilă de implementarea eficientă a activităţilor proiectului integrat, inclusiv de contractarea lucrărilor, bunurilor şi serviciilor.

6. f) Instruirea beneficiarilor de grant

   FRDS va asigura instruirea iniţială a reprezentanţilor beneficiarilor de grant şi va organiza întâlniri cu rol educativ atât pe perioada implementării proiectelor, cât şi postimplementare, în considerarea resurselor disponibile şi a nevoilor de instruire identificate la nivelul acestora.

7. g) Implementarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor

FRDS va monitoriza şi sprijini implementarea proiectelor prin supervizare şi facilitare.

Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor proiectelor (M E) va fi realizată la două nivele:

• – la primul nivel se află monitorizarea realizată de compartimentul de specialitate al FRDS care va realiza monitorizarea de proces şi de impact şi va contracta evaluările externe care vor măsura impactul programului la nivel comunitar;

• – la cel de-al doilea nivel, prin intermediul procesului de facilitare, grupurile de iniţiativă din comunităţile rome sărace şi Agenţii de gestiune vor fi încurajaţi să pună în practică procese participatorii de M E pentru monitorizarea propriei performanţe ca mijloc de a învăţa şi de a-şi îmbunătăţi performanţele. Această M E va furniza şi ea informaţii pentru monitorizarea pe care o va realiza FRDS.

2. FINANŢAREA INTERVENŢIILOR PRIORITARE

Prin intermediul PIP, FRDS finanţează proiecte cu abordare integrată care au ca scop principal îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi incluziunea socială a comunităţilor de romi care se confruntă cu un nivel ridicat de sărăcie prin orientarea fondurilor către îmbunătăţirea micii infrastructuri şi organizarea serviciilor sociale la nivelul comunităţii iniţiatoare.

Pentru a fi considerat integrat, un proiect trebuie să pornească de la problemele cu care se confruntă comunitatea şi să le transforme într-o serie de activităţi menite să rezolve cel puţin două dintre aceste probleme. Activităţile respective pot aparţine fie infrastructurii, fie serviciilor sociale comunitare, iar între ele trebuie să existe şi să poată fi puse în evidenţă relaţii de interdependenţă. În acest sens, rezultatele specifice activităţii de un anumit tip permit, contribuie, facilitează sau asigură creşterea performanţelor în atingerea obiectivelor specifice celeilalte activităţi.

Astfel, proiectele cu abordare integrată sunt orientate către realizarea a cel puţin două obiective care conduc împreună la îmbunătăţirea situaţiei romilor din comunitatea respectivă:

1. i) obiective specifice micii infrastructuri:

   •  creşterea accesului membrilor comunităţilor rome la servicii de educaţie, sănătate, pieţe de aprovizionare şi desfacere prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces, a calităţii construcţiilor existente sau prin construirea unor noi elemente de mică infrastructură;

   •  îmbunătăţirea condiţiilor de locuire şi igienă prin reparaţii de mică anvergură a locuinţelor individuale, prin asigurarea apei potabile şi a unor servicii de canalizare;

   •  protejarea mediului prin realizarea unor lucrări de refacere a mediului natural.

2. ii) obiective specifice serviciilor sociale comunitare:

   •  crearea/dezvoltarea unor servicii sociale ce răspund unor nevoi de bază ale comunităţii;

   •  creşterea oportunităţilor de angajare prin formare şi orientare profesională a beneficiarilor;

   •  crearea de oportunităţi pentru participarea la viaţa socială la nivelul comunităţii;

   •  implicarea comunităţii în protejarea şi curăţirea mediului înconjurător.

Pentru simplificarea gestiunii proiectelor integrate, activităţile specifice micii infrastructuri se vor evidenţia în cadrul componentei de mică infrastructură, iar activităţile specifice serviciilor sociale comunitare vor fi evidenţiate în cadrul componentei de servicii sociale comunitare, inclusiv costurile corespunzătoare.

1. 2.1.1. Tipuri de activităţi eligibile

   1. A. Componenta mică infrastructură:

      Pentru a fi eligibile, activităţile din cadrul componentei de mică infrastructură trebuie să îndeplinească cumulat următoarele condiţii:

      • – se propun lucrări de interes pentru comunitatea romă;

      • – obiectivul contribuie la rezolvarea unei probleme cauzate de sărăcie şi, împreună cu celelalte activităţi ale proiectului integrat, conduce spre atingerea obiectivului de îmbunătăţire a condiţiilor de trai în comunitatea romă;

      • – obiectivul nu a mai beneficiat de finanţare în ultimii 3 ani (cu excepţia costurilor pentru lucrările curente de întreţinere);

      • – obiectivul are finalitate funcţională.

        În continuare sunt prezentate exemple de activităţi de mică infrastructură:

        • – Reabilitarea drumurilor din interiorul comunităţilor şi a drumurilor de legătură cu puncte de interes pentru comunitate;

        • – Reabilitarea, modernizarea, extinderea sau construcţia de: sisteme de alimentare cu apă, rezervoare pentru apă, staţii de pompare şi instalaţii de tratare a apei etc.;

        • – Sisteme de canalizare incluzând mici instalaţii de epurare a apei; latrine;

        • – Reabilitarea sau construcţia de poduri şi podeţe de interes pentru comunitate;

        • – Mici proiecte hidrotehnice (apărări de maluri, lucrări pentru apărare împotriva inundaţiilor etc.);

        • – Redarea unui cadru natural în zonele şi perimetrele în care s-au făcut intervenţii care au afectat cadrul natural iniţial (ex.: curăţarea, regularizarea şi/sau reabilitarea cursurilor naturale de ape pentru refacerea mediului natural, curăţirea şi drenarea terenurilor insalubre);

        • – Reabilitarea, modernizarea, extinderea sau construcţia de centre comunitare, precum şi a altor clădirii/spaţii în care se vor derula activităţi de interes comunitar (ex.: centre de zi, puncte medicale, baie publică etc.);

        • – Reparaţii de mică anvergură pentru locuinţele individuale (ex., înlocuire geamuri, uşi, reparaţii acoperiş, pardoseli, tencuieli, zugrăveli), în valoare maximă de 1.500 EURO pe imobil; în acest caz, se recomandă implicarea, pe cât posibil, a beneficiarilor în execuţia lucrărilor;

        • – Branşarea la reţeaua electrică comună a imobilelor cu destinaţia de locuinţă, în condiţiile legii (fără reţeaua electrică interioară).

   2. B. Componenta servicii sociale comunitare:

      Pentru a fi eligibilă, componenta de servicii sociale a proiectului trebuie să îndeplinească cumulat următoarele condiţii:

      • – propune înfiinţarea în comunitate a unor noi tipuri de servicii de interes comunitar sau componente inovatoare ale unor proiecte aflate în derulare, finanţate de alţi finanţatori şi care nu au mai beneficiat anterior de finanţarea FRDS;

      • – se adresează uneia sau mai multor categorii de beneficiari eligibili preponderent de etnie romă (maxim 3 categorii);

      • – se adresează unui număr minim de beneficiari, în funcţie de tipul de proiect;

      • – conţine dovezi ale efortului solicitantului de a implica beneficiarii în definirea nevoilor şi a tipurilor de servicii necesare;

      • – contribuie la rezolvarea unei probleme cauzate de sărăcie şi, împreună cu celelalte activităţi ale proiectului integrat, conduce spre atingerea obiectivului de îmbunătăţire a condiţiilor de trai în comunitatea romă.

   Lista exemplelor de componente de servicii sociale eligibile prezentate în continuare este indicativă şi nu exclude posibilitatea ca solicitanţii să propună idei noi, diferite de cele exemplificate, cu condiţia îndeplinirii caracteristicilor prezentate mai sus şi a celorlalte cerinţe ale FRDS.

   1. i) Centre de zi

      • – centre educative pentru copii (ex., centru educativ pentru copii defavorizaţi, care nu au fost înscrişi în învăţământul de stat, care au abandonat şcoala sau sunt în pericol de abandon şcolar; centre educative pentru copii preşcolari care nu sunt înscrişi la grădiniţă);

      • – înfiinţarea/reamenajarea unor cluburi publice în care să se desfăşoare activităţi de artă, cultură şi, eventual, sport pentru copii şi tineri defavorizaţi.

        Număr minim de beneficiari (copiii sau tineri): 20

        Capacitate minimă de servire: 20/ lună

   2. ii) Servicii de promovare şi îngrijire a sănătăţii

      • – campanii de educaţie pentru sănătate în diverse domenii importante pentru starea de sănătate a unei comunităţi izolate sau a unor grupuri dezavantajate care nu au, în mod normal, acces la informaţii şi educaţie în acest domeniu (ex., planificare familială, prevenirea îmbolnăvirii ca urmare a poluării apei cu nitriţi/azbest, prevenirea răspândirii unor boli ca tuberculoza; combaterea consumului de tutun şi alcool, prevenirea anemiei la copii mici ; „şcoala mamelor” etc.).

      • – amenajarea unor puncte medicale comunitare, în comunităţile în care accesul la medic este limitat;

      • – amenajarea unor băi publice.

        Număr minim de beneficiari: 80

   3. iii) Servicii comunitare de informare şi consiliere

      • – servicii de informare şi consiliere care să asigure asistenţă alternativă celei oferite de sistemul public, precum: servicii de informare şi consiliere pentru creşterea accesului grupurilor dezavantajate la serviciile sociale existente, servicii adresate părinţilor pentru creşterea capacităţii de a se implica în educaţia copiilor).

        Număr estimat minim de beneficiari : 80 Capacitate minimă de servire: 30/lună

   4. iv) Pregătire vocaţională şi orientare profesională

      • – – sprijin pentru persoane fără loc de muncă prin pregătire vocaţională şi orientare profesională (ex., organizarea unor cursuri de calificare în diverse domenii, în funcţie de cererile de pe piaţa muncii, cum ar fi: servicii de interes comunitar – ex., îngrijitor pentru persoane în vârstă; construcţii – ex, zidar, tâmplar; agricultură, horticultură etc.).

        Număr minim de beneficiari: 15

   5. v) Centre culturale comunitare

      • – organizarea unor activităţi de promovare a culturii şi tradiţiilor locale, a diversităţii, de cunoaştere interculturală.

        Număr minim de beneficiari: 100

   6. vi) Servicii legate de protecţia mediului

      • – campanii de informare şi educare a populaţiei (elaborare şi distribuire de materiale informative, activităţi de curăţire a mediului organizate cu participarea membrilor comunităţii, organizare de cursuri pe diverse teme de interes local/general – ex, poluarea, calitatea aerului şi a apei, gestiunea deşeurilor etc.).

        Număr minim de beneficiari: 80

   7. vii) Centre sociale multifuncţionale

      • – în comunităţi mici şi izolate, pot fi înfiinţate centre care combină două sau mai multe tipuri de servicii sociale pentru cel puţin două tipuri diferite de beneficiari (ex., centru de zi pentru copii şi punct medical sau servicii de promovare a sănătăţii şi campanii de protecţie a mediului etc.).

   Număr minim de beneficiari: 50 Capacitate minimă de servire: 30/lună

2. 2.1.2. Valoarea grantului

   Grantul maxim pentru care o comunitate poate solicita finanţare la depunerea unui proiect integrat este de 125.000 EURO.

3. 2.1.3. Tipuri de costuri eligibile

   1. 2.1.3.1. În cadrul componentei de mică infrastructură, sunt eligibile pentru finanţare (nu mai mult de 90.000 EURO):

      • – costuri pentru elaborarea documentaţiei tehnice de execuţie (ex., servicii de proiectare, inclusiv verificări de proiect, expertiză tehnică, studii tehnice, taxe, avize şi autorizaţii necesare pentru construire, după caz, pentru componentele de mică infrastructură);

      • – costuri pentru execuţia lucrării de bază;

      • – materiale de construcţie pentru reparaţia locuinţelor individuale;

      • – asistenţa tehnică de specialitate pentru realizarea obiectivului (ex., diriginte de

        şantier).

   2. 2.1.3.2. În cadrul componentei de servicii sociale comunitare, în funcţie de obiectivele proiectului integrat, se acordă finanţare pentru diferite tipuri de costuri, cu respectarea principiului eficienţei. Astfel, FRDS finanţează următoarele categorii de cheltuieli:

      Bunuri şi materiale:

      Sunt susţinute costuri pentru dotarea serviciilor create cu echipamente şi materiale necesare bunei funcţionări, cum ar fi:

      • – achiziţia de obiecte de mic inventar (ex.: mobilier, pături, lenjerie, instalaţii sanitare, aparate de bucătărie şi pentru prepararea hranei, instrumentar şi alte mici echipamente pentru dotarea punctului medical);

      • – achiziţia de maşini de spălat şi materiale de igienizare (în condiţiile existenţei sursei de apă);

      • – achiziţia de mic echipament şi materiale cu rol în procesul educativ;

      • – echipamente specifice pentru dotarea centrelor culturale comunitare (ex, mobilier, aparatură);

      • – materiale şi mici echipamente necesare pentru organizarea activităţilor de protecţie a mediului;

      • – alte costuri pentru bunuri şi materiale care să asigure buna funcţionare a serviciilor.

        Costuri operaţionale:

        Co-finanţare (pe o perioadă de maxim 10 luni, după caz) pentru cheltuieli de funcţionare a serviciilor create, cum ar fi:

      • – salariile profesioniştilor care furnizează servicii directe beneficiarilor, (personal de îngrijire/educare/suport social şi care nu este încadrat în categoria funcţionarilor publici); maxim 30% din bugetul componentei sociale; nivelul net al salariilor se va încadra în limitele practicate de către serviciile publice locale, pentru posturi similare, şi nu poate fi cumulat cu acela de coordonator de proiect;

      • – achiziţia de suplimente nutritive (respectiv lapte şi derivate din lapte, vitamine, fructe, miere, produse panificaţie, sandviş), în cazuri justificate (ex, centru de zi pentru copii);

      • – costuri pentru servicii de întreţinere şi utilităţi aferente spaţiilor în care se desfăşoară serviciile sociale (energie electrică şi termică, apă, canalizare, colectarea gunoiului etc.);

      • – cheltuielile de transport care să permită accesul profesioniştilor în comunităţi

        şi la domiciliul beneficiarilor;

      • – cheltuielile pentru organizarea voluntarilor, în condiţiile legii;

      • – cheltuieli pentru activităţi legate de găsirea unui loc de muncă (cheltuieli de deplasare pentru participarea la cursuri de formare profesională, la interviuri pentru obţinerea unui loc de muncă etc.);

      • – cheltuieli privind organizarea de tabere educative, organizarea şi funcţionarea unor formaţiuni artistice în cazul copiilor (exclusiv în combinaţie cu alte servicii sociale adresate beneficiarilor);

      • – alte costuri operaţionale care se dovedesc a fi necesare bunei funcţionări a serviciilor.

        Costuri de instruire şi consultanţă, cum ar fi:

      • – cheltuieli pentru organizarea unor programe de pregătire a personalului şi a voluntarilor pentru asigurarea unui nivel acceptabil al calităţii în furnizarea serviciilor;

      • – cheltuieli pentru organizarea unor programe comunitare de educaţie pentru

        sănătate şi de protecţie a mediului adresate locuitorilor comunităţilor rome sărace;

      • – cheltuieli pentru formarea şi educarea tinerilor şi adulţilor beneficiari în cadrul componentei (în funcţie de obiectivele proiectului);

      • – elaborarea şi multiplicarea materialelor informative şi educaţionale;

      • – elaborarea şi multiplicarea materialelor specifice necesare educaţiei şi informării persoanelor neştiutoare de carte;

      • – alte costuri de instruire şi consultanţă necesare atingerii obiectivelor.

   3. 2.1.3.3. Pentru gestionarea proiectului integrat, sunt eligibile următoarele costuri:

      • – salarii pentru coordonatorul de proiect (maxim 300 EURO/lună, inclusiv taxele aferente) şi contabil (maxim 200 EURO/lună, inclusiv taxele aferente), pe perioada de derulare a proiectului, dar nu mai mult de 20 luni, după caz; pentru a primi salarii din grant, persoanele care ocupă aceste posturi nu pot fi funcţionari publici; aceste costuri nu vor depăşi 10% din grantul solicitat;

      • – cheltuieli ocazionate de deplasarea la cursurile organizate de FRDS;

      • – cheltuieli de promovarea rezultatelor proiectului (anunţuri în presă, materiale de promovare, organizare de evenimente legate de inaugurarea proiectului), în valoare maximă de 1.000 EURO;

      • – costuri legate de anunţuri în presă pentru realizarea achiziţiilor.

        Aceste costuri sunt unice pentru ambele componente/activităţi.

4. 2.1.4. Exemple de obiective, operaţiuni şi costuri neeligibile

   FRDS NU finanţează:

   • – conectarea gospodăriilor individuale la lucrările de infrastructură (conectare la reţeaua comună de apă, canalizare etc.), precum şi realizarea instalaţiei electrice în interiorul locuinţelor;

   • – documentaţia tehnică şi avizele necesare pentru extinderea reţelei electrice;

   • – lucrări de reabilitare a construcţiilor existente pentru care nu există avizul proiectantului sau expertiza tehnică care să permită execuţia acestora;

   • – lucrări pentru execuţia cărora nu există acordul proprietarului/ administratorului de drept atunci când lucrările se execută pe proprietatea statului sau a autorităţilor publice locale, după caz;

   • – lucrări pe terenuri sau în clădiri pentru care nu există titlu de proprietate sau aflate în litigiu, cu statut juridic incert sau grevate de alte sarcini, indiferent de regimul proprietăţii acestora;

   • – lucrări de reabilitare a clădirilor aflate în proprietate privată individuală (persoane fizice sau juridice de drept privat), cu excepţia lucrărilor de reparaţii pentru locuinţele individuale, precum şi construcţii pe terenuri aflate în proprietate privată individuală;

   • – lucrări în interiorul locuinţelor care nu pot fi evacuate, total sau parţial, în timpul execuţiei lucrărilor;

   • – reabilitarea sau construirea de sisteme de canalizare a apei acolo unde nu există suficientă apă pentru gospodării;

   • – studiu de fezabilitate, studii şi investigaţii de teren, expertize tehnice efectuate de către solicitanţii de granturi înainte de semnarea acordului de grant;

   • – cheltuieli curente de exploatare şi de întreţinere a obiectivelor de infrastructură (cu excepţia obiectivelor care deservesc componenta socială a proiectului);

   • – cumpărarea sau arendarea de terenuri şi clădiri, chirii;

   • – costurile de funcţionare curentă pentru solicitanţi (ex, costuri de întreţinere a sediului primăriei, organizaţiei neguvernamentale etc.);

   • – achiziţionarea de echipament de bază de birou pentru scopuri administrative (calculatoare, imprimante) pentru ONG-uri sau primării;

   • – alte salarii pentru personalul administrativ şi de management decât cele precizate anterior ca fiind eligibile, precum şi salariile pentru personalul medical;

   • – iniţiative care îşi propun consolidarea unor beneficii obţinute după implementarea unor proiecte susţinute prin intermediul altor programe la nivelul comunităţii, dacă acestea nu şi-au atins obiectivele agreate cu finanţatorii.

5. 2.1.5. Durata de implementare a proiectului

Perioada de realizare a unui proiect este estimată la maxim 20 de luni calendaristice, de la data semnării Acordului de grant.

1. 2.2.1. Prin „contribuţie locală” se înţelege aportul efectiv al membrilor comunităţii rome (contribuţia comunităţii) şi orice altă contribuţie a administraţiei publice locale, a altor parteneri sau sponsori (alte contribuţii) la realizarea efectivă a proiectului cu abordare integrată.

2. 2.2.2. Valoarea contribuţiei minime

   Contribuţia locală trebuie să fie de cel puţin 6% din suma cerută ca finanţare de la FRDS pentru un proiect integrat (dar nu mai mult de 30% din suma solicitată). Contribuţia locală va viza în mod obligatoriu ambele componente/activităţi.

3. 2.2.3. Tipul contribuţiei locale

Contribuţia poate fi în bani sau în natură (muncă voluntară, activitate profesională, spaţii, echipamente, materiale, servicii de transport etc.).

Pentru determinarea contribuţiei în muncă voluntară se va lua în calcul salariul minim brut pe economie garantat în plată şi timpul petrecut în implementarea proiectului (în ore).

Pentru determinarea contribuţiei în natură sub forma activităţii profesionale se va lua în calcul timpul petrecut în implementarea proiectului (în zile) şi salariul de bază obţinut de profesionistul respectiv în mod normal, la locul său de muncă.

Contribuţia în spaţii şi echipamente se cuantifică şi se acceptă doar în cazul în care acestea sunt puse la dispoziţia proiectului pentru componenta de servicii sociale. Calculul contribuţiei se face ţinând seama de perioada furnizării acestor servicii în cadrul proiectului, pe baza echivalentului chiriei la preţurile practicate la nivel local pentru serviciile de interes public.

Studiul de fezabilitate elaborat anterior depunerii proiectului, precum şi studii privind mediul, alte avize şi autorizaţii necesare, conform legii, pot fi considerate contribuţie locală în condiţiile în care acestea se referă la obiectivul pentru care se solicită finanţare, sunt corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi economic şi pot fi justificate cu documente contabile.

Valoarea contribuţiei locale provenită din considerarea documentaţiei tehnice de pregătire (studiul de fezabilitate, alte documentaţii şi avize necesare aprobării finanţării proiectului) se poate ridica la o sumă cel mult egală cu 2% din valoarea estimată a lucrărilor de construcţii şi instalaţii.

1. 2.3.1. Pentru identificarea şi selectarea potenţialilor beneficiari, FRDS utilizează ca instrumente şi surse de date şi informaţii:

   • – Liste de comunităţi furnizate de ANR pe care le publică în Monitorul Oficial;

   • – Definiţia operaţională a comunităţii de romi eligibilă (art. 2.3.2.);

   • – Campaniile de informare şi educare;

   • – Facilitarea comunitară şi asistenţa tehnică.

2. 2.3.2. Beneficiari eligibili

   PIP vizează ca beneficiari comunităţile rome care se confruntă cu un nivel crescut de sărăcie, respectiv grupurile dezavantajate din cadrul acestor comunităţi.

   În înţelesul prezentului manual, o comunitate romă se defineşte ca fiind un grup de gospodării, format preponderent din persoane de etnie romă, care constituie o aşezare compactă, bine definită geografic în interiorul unei entităţi administrative.

   1. 2.3.2.1. Pentru a fi eligibilă, o comunitate romă trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii:

      este preidentificată sau este pe listă, după caz;

      cuprinde cel puţin 20 de gospodării, fiecare gospodărie având în componenţă persoane de etnie romă;

      •  membri comunităţii se confruntă cu un nivel crescut de sărăcie, în conformitate cu criteriile enunţate în anexa 4 la prezentul manual;

      •  a depus o singură cerere de finanţare pentru un proiect integrat în cadrul rundei;

      •  nu a mai primit finanţare în cadrul altei runde organizate pentru PIP.

   2. 2.3.2.2. În cazul componentei de servicii sociale comunitare, solicitantul va trebui să evidenţieze grupurile dezavantajate cărora se adresează serviciile şi care provin din comunitatea romă eligibilă pentru care se solicită finanţarea. Astfel de grupuri de beneficiari eligibili sunt:

Copii proveniţi din familii sărace:

• – copii de vârstă şcolară care au nevoie de asistenţă specializată pentru a nu abandona şcoala sau pentru a se reintegra în sistemul de învăţământ (inclusiv de tipul „a doua şansă”);

• – preşcolari care nu sunt înscrişi la cursurile pregătitoare pentru şcoală;

• – copii a căror familie se află în situaţie de criză (părinţi cu boli grave care nu le permit să muncească, părinţi aflaţi în detenţie, părinţi violenţi şi/sau consumatori de alcool/droguri, familii fără venituri etc.),

• – copii care nu beneficiază de sprijinul material şi afectiv al familiei, fiind neglijaţi sau chiar abandonaţi de părinţi;

• – copii mici supuşi riscurilor asociate sărăciei: malnutriţie, anemie, risc ridicat de mortalitate infantilă.

  Femei defavorizate:

• – singure cu copii;

• – supuse violenţei domestice;

• – adolescente care devin/sunt mame şi nu beneficiază de sprijin din partea familiei.

  Alte categorii defavorizate (de toate vârstele), precum:

• – persoane analfabete;

• – familii monoparentale;

• – persoane care nu beneficiază de drepturile şi serviciile sociale publice de care sunt îndreptăţite să beneficieze;

• – persoane dependente sau cu handicap;

• – persoane fără loc de muncă;

• – grupuri de locuitori afectate/sau potenţial afectate de probleme legate de protecţia mediului.

1. 2.4.1. Solicitant eligibil pentru finanţare în cadrul PIP este primăria unităţiiadministrativ-teritoriale pe raza căreia se află comunitatea beneficiară, aflată în relaţii de parteneriat cu grupul de iniţiativă din comunitatea romă eligibilă (grupul de iniţiativă) şi, recomandabil, o organizaţie neguvernamentală capabilă să sprijine implementarea proiectului.

   1. 2.4.1.1. Pentru a dobândi calitatea de partener, grupul de iniţiativă trebuie să se înregistreze ca persoană juridică, conform Legii nr.129/1998, republicată, şi să-şi desemneze, cu această ocazie, trei reprezentanţi din cadrul grupului (aleşi de cel puţin trei sferturi din membrii grupului). Reprezentanţii grupului de iniţiativă participă la luarea deciziilor în legătură cu proiectul în cadrul grupului de coordonare a proiectului şi sunt implicaţi în realizarea şi susţinerea proiectului.

2.4.2.2. Grupul de iniţiativă reprezintă interesele comunităţii rome beneficiare a proiectului în procesul de iniţiere şi implementare a proiectului.

1. 2.4.1.3. Înainte de depunerea proiectului, solicitantul desemnează echipa de implementare şi coordonatorul proiectului.

   Structura echipei de implementare va fi constituită în funcţie de complexitatea şi specificul proiectului.

   Se recomandă implicarea persoanelor de etnie romă în echipa de implementare în cazul în care acestea au pregătirea şi experienţa necesară (dacă este posibil, chiar din comunitate).

2. 2.4.1.4. Prin intermediul documentelor ataşate la dosarul proiectului, solicitanţii trebuie să demonstreze că:

   •  au capacitatea şi bonitatea necesară pentru realizarea proiectului (ex., membrii echipei de implementare au experienţa şi pregătirea necesare pentru ocuparea postului pentru care au fost propuşi; organizaţia neguvernamentală parteneră a derulat cel puţin un proiect relevant în domeniul respectiv, acţionând în conformitate cu prevederile statutul său – după caz, furnizare de servicii sociale, protecţia mediului etc., şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a contribuţiilor către stat, conform prevederilor legale; conform declaraţiilor pe proprie răspundere, persoanele implicate în gestionarea fondurilor nu au fost condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă pentru crime şi delicte: contra patrimoniului (fraudă, delapidare, etc.), de terorism (inclusiv implicare în organizaţii criminale), contra securităţii naţionale, de corupţie, contra intereselor publice (sau orice alte activităţi ilegale în detrimentul intereselor financiare ale statului), de pericol public, contra încrederii publice, legate de conduita profesională, contra intereselor financiare ale comunităţilor europene;

   •  au condiţii de administrare a proiectului (au capacitatea de a menţine coordonatorul şi contabilul, precum şi echipa de implementare pe toată durata realizării proiectului, dispun de mijloace de comunicare adecvate etc.);

   •  au consultat membrii comunităţii înainte de momentul elaborării proiectului, au decis împreună asupra obiectivelor de realizat şi au prevăzut un sistem de consultare periodică a acestora pe toată durata implementării proiectului.

3. 2.4.1.5. Aceeaşi organizaţie neguvernamentală poate să figureze ca partener pentru cel mult două proiecte, la o anumită rundă organizată de FRDS (în condiţiile în care organizaţia are, pentru fiecare proiect, o altă echipă deprofesionişti). În acest sens, filialele aceleiaşi organizaţii neguvernamentale care, potrivit legislaţiei româneşti, au personalitate juridică sunt considerate entităţi separate şi pot participa ca parteneri în proiecte depuse la aceeaşi rundă de competiţie cu organizaţia (mamă).

Coordonarea activităţilor proiectului se va asigura prin Grupul de Coordonare a Proiectului (GP) format din cinci sau şapte membri: doi reprezentanţi ai primăriei, doi ai organizaţiei neguvernamentale (dacă este cazul) şi cei trei reprezentanţi aleşi ai comunităţii. Coordonatorul proiectului va face parte în mod obligatoriu din GP.

1. 2.5.1. Rolul GP

   GP va fi responsabil de luarea deciziilor ce privesc implementarea proiectului şi de monitorizarea derulării acestuia. În acest sens, GP:

   •  se asigură că propunerea de finanţare adresată FRDS abordează cele mai importante şi oportune dintre nevoile identificate de către membrii comunităţii rome (nevoi legate de infrastructura comunitară şi de dezvoltarea serviciilor sociale);

   •  în timpul etapei de implementare a proiectului: supraveghează lucrările de construcţie şi realizarea activităţilor derulate în cadrul componentei de servicii sociale, în conformitate cu graficul de lucru şi obiectivele propuse; monitorizează şi evaluează în mod participativ activităţile şi rezultatele proiectului; asigură implicarea comunităţii în deciziile importante legate de iniţierea şi implementarea proiectului, urmărind ca opiniile membrilor comunităţii să fie ascultate; se preocupă de mobilizarea membrilor comunităţii pentru realizarea contribuţiei locale, păstrând evidenţa contribuţiei în muncă a beneficiarilor etc.;

   •  organizează întâlniri periodice între parteneri, asigură transparenţa operaţiunilor şi avizează rapoartele de etapă şi finale către FRDS, precum şi Planul de achiziţii în cadrul proiectului;

   •  în acelaşi scop al asigurării transparenţei activităţilor proiectului, GP organizează periodic (minim patru pe an) întâlniri cu membrii comunităţii pentru a-i informa cu privire la stadiul de execuţie a proiectului, cheltuieli efectuate, probleme întâmpinate şi propuneri de rezolvare a lor etc.;

   •  stabileşte o relaţie eficientă cu alte entităţi pentru buna derulare a activităţilor proiectului (ex., Direcţii de Sănătate Publică, Inspectorate Şcolare etc.);

   •  participă la lansarea şi închiderea proiectului.

Pentru elaborarea unui proiect integrat, potenţialii beneficiari trebuie să solicite şi să completeze, conform cerinţelor FRDS, formularele standard care fac parte din dosarul cererii de finanţare.

1. 2.6.1. Formularul de cerere de finanţare şi Ghidul pentru completarea dosarului de solicitare a finanţării se distribuie solicitanţilor, în urma solicitărilor formulate în scris de aceştia, fie direct, la sediul FRDS, la sediul sucursalelor (pentru judeţele arondate acestora), fie prin poştă.

2. 2.6.2. Formularul de cerere de finanţare completat corespunzător cerinţelor FRDS, împreună cu setul de documente anexe, conform Ghidului pentru completarea dosarului de solicitare a finanţării, este definit ca proiect.

   1. 2.6.2.1. Proiectul va furniza informaţii clare şi relevante care să susţină solicitarea finanţării.

3. 2.6.3. La depunerea proiectului, solicitantul prezintă:

   •  Formularul de cerere de finanţare (standard) completat corespunzător (în limba română);

   •  Documentele legale referitoare la forma de organizare juridică a solicitanţilor (ex, documente de constituire ca persoană juridică a grupului de iniţiativă din comunitatea romă, documente de constituire legală a organizaţiei neguvernamentale, după caz etc.);

   •  Procesele-verbale ale întrunirilor comunitare însoţite de liste cu numele şi semnăturile participanţilor la întâlniri;

   •  Dovezi ale angajamentelor privind contribuţia locală la realizarea proiectului (inclusiv hotărâri ale consiliului local privind implicarea primăriei în realizarea proiectului);

   •  Documentaţia tehnică a proiectului, acorduri de mediu, alte avize/acorduri cerute de lege şi hotărârea consiliului local privind aprobarea investiţiei, după caz;

   •  Acordul de parteneriat între cele trei entităţi, după caz (primăria locală, grupul de iniţiativă şi organizaţia neguvernamentală);

   •  Documente privind evaluarea capacităţii solicitantului (Curriculum Vitae ale principalilor membri ai echipei de implementare a proiectului, raport de activitate în cazul organizaţiilor neguvernamentale şi al primăriei, după caz etc.);

   •  Orice alte documente solicitate în mod expres în Formularul de cerere de finanţare şi în Ghidul pentru completarea dosarului de solicitare a finanţării.

4. 2.6.4. Proiectul va fi trimis în două exemplare la FRDS, un al treilea exemplar fiind păstrat de către primăria solicitantă.

În cadrul PIP, proiectele pot trece prin mai multe faze, după cum urmează:

• – asistenţă pentru pregătirea şi elaborarea proiectului: informare, facilitare, asistenţă tehnică, după caz;

• – depunerea şi înregistrarea proiectelor;

• – verificarea administrativă şi a eligibilităţii proiectelor;

• – evaluarea de birou;

• – evaluarea în teren;

• – ierarhizarea tuturor proiectelor primite la o anumită rundă, în funcţie de notele obţinute la evaluarea la teren şi recomandările pentru aprobare ale compartimentelor de specialitate;

• – selecţia proiectelor în cadrul subcomitetului de evaluare şi elaborarea recomandărilor pentru Consiliul Director;

• – aprobarea de către Consiliul Director;

• – instruirea reprezentanţilor solicitanţilor cu privire la procedurile şi modalităţile de realizare a proiectelor;

• – semnarea acordurilor de grant şi deschiderea finanţărilor;

• – finanţarea şi implementarea proiectelor; monitorizarea şi controlul implementării proiectelor;

• – închiderea proiectelor;

• – diseminarea rezultatelor.

1. 2.8.1. ANR a preidentificat un număr de comunităţi pentru a fi finanţate la scurt timp după demararea programului (Anexa 2) pe baza următoarelor criterii îndeplinite cumulat:

   •  beneficiarii sunt eligibili în conformitate cu art. 2.3.2. şi se confruntă cu probleme deosebite;

   •  solicitanţii sunt pregătiţi pentru a demara proiectele (s-au stabilit priorităţile şi s-a identificat cel puţin o idee de proiect integrat, există condiţii pentru constituirea grupului de iniţiativă, şi pentru formarea parteneriatului cu primăria);

   •  există condiţiile pentru mobilizarea resurselor necesare pentru realizarea proiectelor (contribuţia locală, resurse umane);

   •  există/este în pregătire documentaţia tehnică necesară (studii de fezabilitate, acorduri de mediu etc)

     Aceste proiecte nu intră în competiţie cu alte proiecte.

2. 2.8.2. În paralel cu finanţarea proiectelor preidentificate se desfăşoară activităţile de pregătire a comunităţilor din listă pentru participare la competiţie în cadrul primei runde.

3. 2.8.3. După verificarea în teren a eligibilităţii, fezabilităţii şi oportunităţii proiectelor, precum şi a celorlalte condiţii aplicabile finanţărilor de proiecte PIP şi după o scurtă etapă de facilitare, FRDS va putea semna acordul de grant şi deschide finanţarea.

4. 2.8.4. O comunitate preidentificată care a depus un proiect care nu îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi finanţat, poate participa la competiţia organizată pentru selecţia de proiecte în cadrul rundelor adresate comunităţilor din listă, cu alt proiect sau cu o variantă îmbunătăţită a proiectului respins.

3. CREAREA CAPACITĂŢII de REALIZARE a PROIECTELOR

În cadrul PIP, FRDS sprijină dezvoltarea capacităţilor la nivel comunitar prin mijloace specifice dezvoltării comunitare utilizate până acum în cadrul altor programe a căror eficacitate a fost confirmată de rezultatele obţinute, cum ar fi: desfăşurarea unor campanii de promovare, informare şi educare, facilitare comunitară, acordare de asistenţă tehnică, furnizare de instruire, promovarea parteneriatelor şi facilitarea schimbului de experienţă.

1. 3.1.1. Scopul campaniilor de informare şi educare

   Campaniile de informare şi educare au ca scop:

   •  asigurarea transparenţei activităţilor în cadrul PIP;

   •  informarea şi conştientizarea actorilor locali şi naţionali (beneficiari, potenţiali beneficiari, reprezentanţi ai administraţiei publice de la nivel central, judeţean şi local, ai organizaţiilor neguvernamentale, ai Guvernului şi altor factori de decizie, lideri de opinie naţionali şi local, ai publicul larg, etc.) asupra necesităţii promovării dezvoltarii locale şi a incluziunii sociale la nivel comunitar;

   •  stimularea unor atitudini şi comportamente de relaţionare bazate pe încredere

     şi susţinere reciprocă pentru acţiune colectivă;

   •  creşterea încrederii beneficiarilor şi a potenţialilor beneficiari în măsurile de incluziune socială implementate de Guvernul României, precum şi motivarea acestora de a iniţia şi derula programe de dezvoltare;

   •  promovarea rezultatelor programului şi a exemplelor de bună practică.

2. 3.1.2. Organizarea activităţilor de informare şi educare

   1. 3.1.2.1. Campaniile de informare şi educare a comunităţilor pentru accesarea acestui program se lansează de către FRDS, în diferite etape ale ciclului programului.

   2. 3.1.2.2. Strategia de informare, şi educare conţine trei tipuri principale de activităţi, în funcţie de obiectivul acestora:

      1. (a) campanii iniţiale – organizată cu scopul lansării rundelor de competiţiei şi focalizate pe informarea potenţialilor beneficiari care trăiesc în comunităţile aflate pe listă cu privire la contextul general al decadei de incluziune a

         romilor, principiile de lucru în SIP şi beneficiile pe care le aduce acesta, condiţiile de accesare a finanţărilor în cadrul PIP, sprijinul acordat de FRDS pentru realizarea proiectelor etc. Aceste campanii pot avea caracter naţional, regional şi/sau local.

      2. (b) campanii de promovare a bunelor practici – FRDS va folosi pentru informare şi educare instrumente şi metode adaptate specificului grupului ţintă (ex, articole în presă, caravane, evenimente speciale, emisiuni radio, filme despre iniţiative de succes centrate pe populaţia romă, distribuire de materiale informative, buletine informative, studii de caz etc.).

      3. (c) schimb de experienţă şi construire de parteneriate – FRDS va organiza seminarii şi întâlniri de lucru cu principalii actori implicaţi în dezvoltarea socială a comunităţilor, de la nivel local şi central, inclusiv cu reprezentanţi ai comunităţilor rome, finanţatori, organizaţii neguvernamentale implicate în proiecte adresate romilor.

3. 3.1.3. Mijloace de informare şi educare a comunităţilor rome

   FRDS se adresează potenţialilor beneficiari adaptându-şi strategia de promovare, informare şi educare, după cum urmează :

   •  utilizează medii de informare publică accesibile comunităţilor vizate;

   •  utilizează facilitatorii FRDS, inclusiv de etnie romă;

   •  implică personalul permanent al FRDS, inclusiv pe cel al sucursalelor sale regionale;

   •  colaborează cu birourile judeţene ale romilor din cadrul prefecturilor, şi cu birourile regionale ale ANR cu autorităţile locale şi judeţene, precum şi cu liderii de opinie ai comunităţilor (preoţi, medici, profesori etc.), cu scopul de a-i implica în efortul local de diseminare a informaţiilor şi în identificarea unor modalităţi eficiente de comunicare, adaptate specificului audienţei vizate;

   •  organizează întâlniri de informare adresate potenţialilor beneficiari care işi exprimă interesul pentru pregătirea unor componente de servicii sociale comunitare destinate grupurilor dezavantajate;

   •  elaborează şi distribuie materiale de promovare şi informare adaptate mediuluicultural şi specificului comunităţilor rome;

   •  sprijină membrii comunităţiilor rome în mediatizarea locală cu ocazia lansării sau recepţiei unor proiecte;

   •  solicită tuturor celor implicaţi în program să practice transparenţa în promovarea serviciilor proprii destinate beneficiarilor vizaţi.

   În timpul campaniilor de informare şi educare, FRDS pune la dispoziţie informaţii

   clare şi folositoare despre priorităţile în finanţare, activităţile pe care le derulează, criterii de eligibilitate ale beneficiarilor, încurajează iniţiativa locală şi crearea de parteneriate. Indiferent de canalul de comunicare utilizat, se subliniază principiile de bază ale participării şi implicării beneficiarilor la identificarea, elaborarea şi implementarea proiectelor.

4. 3.1.4. Verificarea criteriilor de eligibilitate a comunităţilor rome

   Comunităţile de pe listă vor fi vizitate în teren de facilitatori în cadrul campaniei de informare şi educare pentru a fi informate despre oportunitatea de a participa la PIP.

   1. 3.1.4.1. Pe parcursul realizării campaniilor de informare şi educare, facilitatorii FRDS verifică pe teren conformitatea cu criteriile pe baza cărora s-a alcătuit lista (vezi anexa 3).

   2. 3.1.4.2. În cazul în care o comunitate romă nu respectă criteriile stabilite la întocmirea listei devine neeligibilă pentru runda în curs (deja lansată), iar FRDS sesizează ANR asupra acestui aspect.

Procesul de facilitare comunitară constituie un factor cheie al succesului de ansamblu al programelor Guvernului pentru combaterea sărăciei la nivel comunitar şi creşterea nivelului de incluziune socială, înscriindu-se în procesul general de stimulare a dezvoltării locale.

1. 3.2.1. Facilitarea comunitară este unul din paşii prin care FRDS îşi propune să crească accesibilitatea comunităţilor rome la programele care li se adresează, să îmbunătăţească gradul de mobilizare a membrilor comunităţilor respective la realizarea obiectivelor de interes local, toate acestea având ca efecte principale creşterea participării la luarea deciziilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai în comunităţile rome.

   La baza instrumentului de facilitare comunitară folosit de FRDS stau experienţele similare din proiecte anterioare în care activarea comunităţilor, definirea participativă a nevoilor cu care se confruntă, stabilirea de priorităţi şi de soluţii în cadrul comunităţii au condus la un număr mare de iniţiative care au răspuns criteriilor şi principiilor promovate de FRDS.

2. 3.2.2. Obiectivele facilitării comunitare

   Obiectivele urmărite prin procesul de facilitare în cadrul PIP sunt:

   •  dezvoltarea spiritului comunitar;

   •  creşterea gradului de participare a membrilor comunităţii la procesele de identificare şi de ierarhizare a nevoilor la elaborarea şi realizarea proiectelor de dezvoltare (cu accent pe implicarea femeilor şi tinerilor);

   •  promovarea unui proces de alegere a reprezentanţilor comunităţii în mod democratic şi pe baza calităţilor acestora;

   •  stimularea unui mediu de lucru în comunitate care să permită realizarea cu succes a proiectului;

   •  depăşirea barierelor de comunicare şi colaborare între parteneri, precum şi între aceştia şi alţi actori locali care ar putea fi implicaţi în realizarea şi susţinerea proiectului, între reprezentanţii beneficiarilor şi restul membrilor comunităţii.

   O mare parte a eforturilor în cadrul procesului de facilitare se concentrează asupra transferului de informaţii, cunoştinţe, abilităţi şi atitudini menite să stimuleze implicarea, participarea şi organizarea comunitară.

3. 3.2.3. Tipuri de facilitare

   În funcţie de momentele în care se face intervenţia FRDS la nivel de comunitate şi de mijloacele de intervenţie, putem spune că există mai multe tipuri de facilitarecu scopul de a susţine dezvoltarea capacităţilor de organizare şi relaţionare între membrii comunităţii, respectiv:

   1. a. facilitare de pregătirese derulează în perioada de iniţiere şi de definire a ideii de dezvoltare comunitară prin intermediul unui proiect. Comunităţile eligibile pot beneficia de facilitare de pregătire pe o durată de maxim 20 zile eşalonate în timp, în funcţie de nevoia de suport identificată la nivelul comunităţii respective ;

   2. b. facilitare de implementaredurează, după caz, maxim şapte zile pentru o comunitate şi poate interveni (a) după recomandarea de aprobare/amânare a proiectului, pentru stimularea coeziunii comunităţii şi refacerea încrederii în capacitatea de a realiza proiectul; (b) în perioada de implementare a proiectului de către comunitate, în vederea creşterii gradului de implicare a membrilor comunităţii la realizarea proiectului, a reducerii riscurilor producerii conflictelor sau scăderii capitalului de încredere în comunitate, pentru buna implementare a proiectului;

   3. c. alte tipuri de facilitare(de reţea, post-implementare etc.).

   Intervenţiile prin facilitare sunt individualizate pentru fiecare comunitate, în funcţie

   de nivelul de participare şi implicare la nivelul grupurilor de iniţiativă, cu scopul de a sprijini procesul de incluziune socială, în considerarea resurselor disponibile destinate acestei categorii de activităţi.

4. 3.2.4. Rolul facilitatorului comunitar

   Facilitarea se derulează prin intermediul facilitatorului  comunitar. Acesta acţionează ca factor de legătură între principalii actori sociali din comunitate (autorităţile locale, ONG-uri, lideri comunitari etc.) şi susţine incluziunea socială de câte ori va fi necesar (ex, participarea femeilor, a tinerilor, a grupurilor marginalizate etc.), urmărind o cât mai largă participare a membrilor comunităţii la activităţile de interes public organizate la nivel local.

   În procesul de facilitare, facilitatorii sprijină comunităţile rome să întreprindă următorii paşi:

   •  identificarea liderilor comunitari, precum şi a altor persoane respectate în comunitate faţă de care comunitatea manifestă încredere;

   •  creşterea gradului de participare a femeilor şi tinerilor la activităţile legate de iniţerea şi derularea proiectului;

   •  evaluarea participativă a nevoilor, identificarea resurselor disponibile şi stabilirea priorităţilor;

   •  identificarea, printr-un proces de consultare, de idei de proiecte care pot conduce la îmbunătăţirea situaţiei romilor, în concordanţă cu priorităţile şi resursele identificate şi întocmirea planului de îmbunătăţire a situaţiei romilor;

   •  identificarea problemelor care pot face obiectul unui proiect finanţat prin PIP;

   •  constituirea grupului de iniţiativă ca persoană juridică;

   •  stabilirea parteneriatelor între grupul de iniţiativă din comunitate şi primăria locală, organizaţii neguvernamentale şi alte entităţi care pot contribui la elaborarea proiectului şi la durabilitatea acestuia, după încheierea finanţării proiectului de către FRDS;

   •  întocmirea dosarului pentru cererea de finanţare PIP;

   •  prevenirea şi rezolvarea situaţiilor conflictuale din timpul pregătirii, implementării sau finalizării proiectului, după caz; în acest sens, facilitatorul va colabora cu membrii grupului de coordonare a proiectului, participând la întâlnirile importante ale acestuia şi sprijinind implicarea comunităţii în implementarea proiectului;

   •  păstrarea unui grad constant de participare la luarea deciziilor a membrilor comunităţii, pe toată durata proiectului;

   •  identificarea necesităţilor de asistenţă tehnică şi instruire pentru realizarea proiectului.

5. 3.2.5. Facilitatori comunitari de etnie romă

   Pentru a creşte numărul colaboratorilor de etnie romă, FRDS organizează procese de recrutare şi selecţie pentru postul de facilitator comunitar invitând inclusiv mediatori sociali şi sanitari, specialişti aparţinând minorităţii romilor, buni cunoscători ai condiţiilor locale.

6. 3.2.6. Solicitarea facilitării de pregătire a proiectelor PIP

   1. 3.2.6.1. Pot primi asistenţă prin facilitare în pregătirea unor proiecte integrate, coerente şi prioritare pentru PIP numai comunităţile confirmate ca fiind eligibile în urma derulării companiei de informare şi educare, şi care, împreună cu autorităţile locale, îşi vor exprima în mod formal (printr-o cerere) interesul de a participa la program.

În cazul în care numărul de scrisori este foarte mare şi resursele destinate procesului de facilitare pentru etapa respectivă sunt insuficiente, ANR va stabili, prin consultare cu FRDS, o listă de priorităţi cu comunităţile rome eligibile ce au nevoie de suport tehnic şi financiar în cadrul programului.

3.2.6.3. În situaţia identificării unor obiective complexe, FRDS va putea acorda asistenţă tehnică specializată iniţiatorilor.

1. 3.3.1. Organizarea rundelor de competiţie

   Luând în calcul fondurile disponibile şi priorităţile stabilite în cadrul programului, FRDS organizează runde de competiţie pentru finanţarea proiectelor PIP.

   1. 3.3.1.1. În cadrul PIP, se estimează că vor fi organizate două runde de competiţie pentru proiectele integrate adresate comunităţilor rome.

      Consiliul Director al FRDS poate lua decizia organizării unei a treia runde de competiţie în cazul în care fondurile disponibile nu au fost în totalitate alocate proiectelor aprobate.

   2. 3.3.1.2. FRDS va face publice termenele-limită stabilite pentru depunerea proiectelor, precum şi condiţiile de finanţare pentru fiecare rundă de competiţie.

   3. 3.3.1.3. Proiectele se primesc din partea solicitanţilor eligibili, aşa cum sunt definiţi în prezentul Manual, pentru fiecare rundă de competiţie anunţată de către FRDS, până la data şi ora limită precizate.

2. 3.3.2. Depunerea proiectelor

   Proiectele pot fi depuse fie direct, la sediul FRDS sau la sediul sucursalelor FRDS (pentru judeţele arondate acestora), cel mai târziu la data şi ora anunţate de FRDS, fie pot fi expediate prin poştă, cu confirmare de primire (expedierea fiind înregistrată, prin ştampila poştei pe plic, cel mai târziu la data limită anunţată).

   1. 3.3.2.1. În momentul depunerii, proiectele depuse primesc un număr de înregistrare şi intră în competiţia pentru finanţare.

   2. 3.3.2.2. Proiectele depuse/expediate după data sau ora limită de depunere vor fi returnate solicitanţilor.

3. 3.3.3. Înregistrarea proiectelor în baza de date

   Operaţiile efectuate şi rezoluţiile aferente unui proiect depus/expediat la termen sunt înregistrate în Sistemul de Management al Informaţiei, în toate etapele ciclului proiectului.

4. 3.3.4. Verificarea conformităţii proiectelor din punct de vedere administrativ

   Imediat după depunerea şi înregistrarea lor în baza de date, proiectele trec printr-un proces iniţial de verificare realizat de compartimentele de specialitate ale FRDS.

   În această fază, se verifică următoarele:

   • – a fost respectat termenul limită anunţat (proiectele au fost primite la FRDS la data şi ora limită anunţate);

   • – cererea de finanţare este conformă şi completă şi include documentele anexă solicitate (se verifică dacă cererea de finanţare este completată pe un document specific furnizat de FRDS şi este completată la toate rubricile, precum şi dacă sunt ataşate la dosar toate documentele solicitate şi menţionate ca fiind obligatorii în Ghidul pentru completarea dosarului de solicitare a finanţării).

   1. 3.3.4.1. Proiectele care îndeplinesc ambele criterii mai sus menţionate vor trece în faza următoare: de verificare a eligibilităţii.

   2. 3.3.4.2. Proiectele care nu conţin toate documentele solicitate, completate corespunzător, pe formularele FRDS, vor fi respinse în această fază.

1. 3.4.1. Criterii de eligibilitate

   Sunt considerate eligibile pentru următoarea fază a competiţiei numai acele proiecte care întrunesc următoarele condiţii:

   1. 1. Beneficiarii se încadrează în criteriile de eligibilitate ale PIP descrise în prezentul manual;

   2. 2. Obiectivele proiectului sunt eligibile şi se încadrează în definiţia de proiect integrat, în conformitate cu prevederile prezentului manual;

   3. 3. Solicitantul este eligibil, în conformitate cu prevederile prezentului manual;

   4. 4. Există la dosar un acord de parteneriat între entităţile partenere (primăria locală, grupul de iniţiativă din comunitate şi, eventual, organizaţia neguvernamentală), completat corespunzător, pe formatul standard oferit de FRDS;

   5. 5. Există la dosar cel puţin un proces-verbal (completat conform cerinţelor FRDS) care demonstrează participarea membrilor comunităţii rome la identificarea nevoii care face obiectul cererii de finanţare şi la luarea deciziei privind activităţile proiectului, precum şi faptul că participă la implementarea acestuia;

   6. 6. Există la dosar un Plan de sustenabilitate a proiectului integrat după terminarea finanţării în cadrul PIP;

   7. 7. Este prevăzută în buget contribuţia solicitată la realizarea proiectului (conform prevederilor art. 2.2.2. al prezentului Manual de operare) în bani sau în natură, din partea membrilor comunităţii, a primăriei şi partenerilor, după caz, iar această contribuţie este certificată cu documente ataşate la dosar (hotărâri ale Consiliului Local, angajamente sau declaraţii pe proprie răspundere etc.);

   8. 8. Grantul solicitat se înscrie în plafonul maxim de finanţare, aşa cum a fost definit în prezentul Manual (vezi articolul 2.1.2.).

   1. 3.4.1.1. Proiectele care întrunesc criteriile de eligibilitate specifice sunt trecute în faza următoare a competiţiei, respectiv evaluarea de birou.

   2. 3.4.1.2. Proiectele care nu întrunesc aceste condiţii sunt respinse ca neeligibile şi nu intră în faza următoare a competiţiei pentru finanţare.

      Solicitanţilor care au depus proiecte neeligibile li se comunică motivele respingerii, în 2 luni de la termenul limită de depunere a proiectelor.

      1. 3.4.1.2.1. Proiectele respinse pentru că nu sunt complete sau bine justificate, conform cerinţelor, pot fi redepuse după îmbunătăţire, pe baza informaţiilor primite de la FRDS, pentru o altă rundă în cadrul programului, în situaţia în care runda se adresează respectivelor comunităţi.

      2. 3.4.1.2.2. Anumite proiecte a căror dimensiune financiară depăşeşte posibilităţile de suport în cadrul PIP sau care sunt propuse de comunităţi eligibile care nu îndeplinesc condiţiile de finanţare PIP pot intra în atenţia FRDS pentru a fi susţinute în pregătirea cererilor de finanţare pentru programe finanţate din fonduri europene, în condiţiile în care se încadrează în criteriile stabilite pentru acestea.

         3.5. EVALUAREA PROIECTELOR

Toate proiectele care sunt eligibile trec într-o fază superioară a analizei şi anume etapa de evaluare.

Evaluarea urmăreşte analiza în detaliu a mai multor elemente care pot conduce la realizarea unui proiect. Astfel, se urmăreşte fezabilitatea din punct de vedere tehnic (ex., studiile tehnice fundamentează oportunitatea şi fezabilitatea investiţiei, succesiunea şi coerenţa activităţilor, gradul de dificultatea, constrângerile legale şi condiţiile locale) analiza economică, soliditatea financiară (inclusiv costul mediu pe beneficiar), evaluarea instituţională a Agenţilor de Executare (inclusiv soliditatea parteneriatului), participarea membrilor comunităţii rome, beneficiile aşteptate, indicatorii de rezultat şi problemele de mediu.

Echipa de evaluare se va asigura că proiectele pentru care se solicită finanţarea sunt bine justificate, aduc beneficii măsurabile, abordează în mod integrat problema sărăciei şi incluziunii sociale, reprezintă rezultatul unui proces de consultare cu membrii comunităţilor respective, promovează implicarea acestora şi parteneriatul în realizare activităţilor specifice proiectelor.

Criteriile de evaluare şi ponderile punctajelor care se aplică proiectelor sunt prezentate în tabelul următor:

Nr	Criterii	Ponderea criteriilor pentru proiecte integrate
1	Caracterul integrat al proiectului	10
2	Consistenţa tehnică a proiectului	20
3	Soliditatea economică şi financiară (inclusiv contribuţia locală)	15
4	Oportunitatea proiectului, beneficiile aşteptate şi relevanţa pentru obiectivele PIP	20
5	Capacitatea de realizare a proiectului	20
6	Participarea şi implicarea beneficiarilor (la pregătirea şi implementarea proiectului)	10
7	Protecţia mediului	5

Evaluarea proiectelor se face în două etape:

•  evaluare de birou, pe baza documentelor prezentate de solicitant;

•  evaluare pe teren (la faţa locului).

1. 3.5.1. Evaluarea de birou

   Pentru realizarea evaluării de birou, proiectele sunt încredinţate echipelor de evaluare multidisciplinare. Fiecare echipă de evaluare este formată din trei sau patru specialişti FRDS (dintre care, după caz, unul sau doi evaluatori independenţi specializaţi din echipa de colaboratori ai FRDS, un membru al Biroului pentru relaţia cu comunităţile rome şi un preşedinte fără drept de vot, cu rol de asigurare a bunei desfăşurări a procesului de evaluare şi respectare a principiilor de echidistanţă, şanse egale şi profesionalism).

   Pentru evaluarea de birou a proiectelor PIP se va urmări implicarea specialistului în evaluare din cadrul Biroului pentru relaţia cu comunităţile rome al FRDS în cât mai multe echipe de evaluare (dacă este posibil, în toate) în scopul asigurării unei viziuni transversale asupra acestora şi eliminării diferenţelor majore între aprecierile evaluatorilor.

   1. 3.5.1.1. Pe baza documentelor prezentate în proiecte, echipele de evaluare realizează evaluarea de birou a propunerilor.

      În timpul evaluării de birou, FRDS poate solicita documente, informaţii/clarificări suplimentare pentru o apreciere corectă şi completă a proiectelor.

      1. 3.5.1.1.1. FRDS va comunica solicitanţilor un termen limită pentru furnizarea informaţiilor şi documentelor solicitate.

      2. 3.5.1.1.2. Solicitanţii se vor asigura de recepţionarea de către FRDS a documentelor şi informaţiilor suplimentare solicitate în timpul evaluării, cu respectarea termenului limită comunicat, în vederea asigurării unei aprecieri corecte a proiectelor.

      3. 3.5.1.1.3. După expirarea termenului limită pentru furnizarea informaţiilor, documentele recepţionate de FRDS nu vor mai fi luate în considerare.

   2. 3.5.1.2. Membrii echipei de evaluare cu drept de vot vor analiza proiectul, în mod independent şi colectiv, la încheierea procesului rezultând un raport care să reflecte opinia echipei de evaluare şi un punctaj unic. Raportul va menţiona eventualele opinii divergente şi intervenţiile preşedintelui pentru soluţionarea acestora.

      1. 3.5.1.2.1. În urma analizei, fiecare proiect obţine un punctaj, în funcţie de criteriile şi ponderile menţionate în prezentul manual, precum şi o recomandare/rezoluţie pentru următoarea etapă de evaluare, după cum urmează:

         • – recomandat pentru evaluare de teren;

         • – respins la evaluarea de birou.

      2. 3.5.1.2.2. Evaluarea de teren se face numai pentru proiectele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

         • – au obţinut un punctaj de minim 6 puncte (din 10 posibile) la fiecare din cele şapte criterii de evaluare din partea fiecărui evaluator;

         • – au obţinut recomandarea de a fi evaluate în teren.

      3. 3.5.1.2.3. Pentru asigurarea calităţii proiectelor şi creşterea impactului acestora în comunităţi, la un moment dat, Consiliul Director al FRDS poate hotărî creşterea valorii minime a punctajului de la care un proiect poate fi recomandat pentru evaluarea de teren, până la 7 puncte.

2. 3.5.2. Evaluarea de teren

   Proiectele recomandate pentru evaluare de teren sunt distribuite evaluatorilor independenţi din echipa de colaboratori ai FRDS, în funcţie de specificul lor şi de competenţele evaluatorilor (de regulă, câte unul pentru fiecare din cele două componente).

   1. 3.5.2.1. Evaluatorii se deplasează în comunităţi pentru a aprecia şi nota consistenţa şi calitatea proiectelor şi pentru a verifica conformitatea datelor furnizate cu realitatea din teren.

      Evaluatorilor li se pot alătura, pentru evaluarea pe teren, facilitatori, în cazul în care proiectele au fost facilitate.

   2. 3.5.2.2. FRDS anunţă din timp efectuarea vizitei pe teren pentru a asigura prezenţa tuturor factorilor implicaţi.

   3. 3.5.2.3. Principalele obiective ale evaluării de teren sunt de a verifica următoarele aspecte:

      •  conformitatea datelor înscrise în documentele proiectului cu situaţia din teren;

      •  proiectul reprezintă o prioritate pentru aşezare/comunitate şi este oportun, aducând beneficii importante comunităţii;

      •  proiectul este realizabil din punct de vedere tehnico-economic;

      •  identificarea măsurilor necesare minimizării riscurilor de eşec ale proiectului, în cazul în care acesta prezintă riscuri mici sau neglijabile;

      •  gradul de pregătire a comunităţii pentru participare la implementarea proiectului integrat şi modul în care au fost planificate activităţile ce se vor desfăşura în scopul atingerii obiectivelor propuse în proiect;

      •  impactul proiectului asupra mediului.

      În prima parte a vizitei de evaluare în teren, evaluatorii verifică conformitatea datelor tehnice, a planurilor şi măsurătorilor din documentaţia tehnică cu situaţia existentă la faţa locului, precum şi estimarea costurilor, raportate la costurile unitare de piaţă, în baza informaţiilor privind costurile acoperite în proiecte similare finanţate de FRDS.

      1. A) În ipoteza în care, în urma acestei verificări, se constată că între documentaţia tehnică şi situaţia reală din teren există neconcordanţe tehnice şi financiare de natură a periclita realizarea proiectului, evaluarea de teren încetează şi se propune respingerea proiectului.

      2. B) În situaţia în care se constată îndeplinirea condiţiilor de realizare a proiectului în conformitate cu cerinţele programului, evaluatorii continuă procesul de evaluare pe teren prin următoarele acţiuni:

         •  verificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate de către membrii grupurilor dezavantajate din comunităţile rome;

         •  identificarea beneficiilor aduse comunităţilor rome, verificarea oportunităţii proiectelor şi a conformităţii cu obiectivele PIP;

         •  verificarea capacităţii solicitanţilor de a realiza proiectele;

         •  obţinerea şi verificarea dovezilor asupra participării beneficiarilor la identificarea nevoilor comunităţii şi la luarea deciziilor privind proiectele;

         •  obţinerea şi verificarea dovezilor privind contribuţia locală;

         •  verificarea complexităţii proiectului şi a opţiunilor tehnice pentru realizarea lui;

         •  identificarea, împreună cu solicitantul, a riscurilor care pot să apară în timpul executării proiectelor şi încadrarea lor în categoriile de risc;

         •  stabilirea de măsuri pentru minimizarea riscurilor identificate, după caz.

   4. 3.5.2.4. Evaluarea pe teren are un caracter obiectiv şi participativ. Evaluatorii comunică condiţiile FRDS potenţialilor beneficiari şi partenerilor acestora şi verifică împreună cu solicitantul îndeplinirea lor. În condiţiile în care proiectele sunt fezabile şi se încadrează în condiţiile de finanţare, evaluatorii fac propuneri de îmbunătăţire în timpul evaluării în teren şi sprijină comunităţile în creşterea gradului de participare la implementarea proiectelor.

   5. 3.5.2.5. Analiza economică a proiectelor constă în aprecierea costurilor, în raport cu rezultatele aşteptate şi cu beneficiile aduse comunităţilor, utilizând principiul celor mai mici costuri. Sunt verificate, de asemenea, încadrarea costurilor solicitate de la FRDS în plafonul maxim care poate fi acordat şi modul în care acestea au fost repartizate pe linii bugetare, precum şi contribuţia locală estimată. Pentru a face observaţii şi constatări comparabile şi valabile în timp, evaluatorii ajută comunitatea să transpună bugetele proiectelor, pe total şi pe linii bugetare, în EURO, în situaţia în care nu este astfel prezentat la FRDS.

   6. 3.5.2.6. Pe baza procedurilor urmate, a observaţiilor şi constatărilor la faţa locului, a formularelor de evaluare completate, evaluatorii întocmesc Rapoartele evaluării de teren (câte unul pentru fiecare proiect, consemnând recomandările ambilor evaluatori). Rapoartele de evaluare conţin explicit recomandările evaluatorilor de teren.

      Recomandările pot fi:

      • – aprobarea finanţării;

      • – respingerea de la finanţare.

      Rapoartele de evaluare de teren vor evidenţia gradul de risc care poate apărea în implementarea proiectelor respective, după cum urmează:

      Criterii	Grad de risc
      	Foarte mare	Mare	Mic	Neglija bil
      Calitatea tehnică a proiectului şi raportul calitate/preţ
      Capacitatea solicitantului de a realiza proiectul şi de a întreţine obiectivele realizate
      Prioritatea şi oportunitatea proiectului, măsura în care acesta este acceptat şi însuşit de către comunitate
      Impactul asupra mediului

   7. 3.5.2.7. Abordarea în detaliu a componentelor evaluării şi a rolului evaluatorilor sunt descrise în Regulamentul de evaluare.

   8. 3.5.2.8. Coordonarea şi urmărirea procesului de evaluare a cererilor de finanţare primite de FRDS este realizată de compartimentele de specialitate ale FRDS.

3. 3.5.3. Controlul calităţii procesului de evaluare

   Controlul calităţii procesului de evaluare are ca scop asigurarea corelaţiilor în aprecierea proiectelor între evaluatori. În acest sens, se va evalua pe teren un eşantion din proiectele evaluate anterior (între 10 şi 20%).

   1. 3.5.3.1. Controlul calităţii procesului de evaluare se va face de către personalul permanent al compartimentelor de specialitate şi/sau de colaboratorii desemnaţi ai FRDS.

   2. 3.5.3.2. Controlul calităţii procesului de evaluare se poate realiza pe ambele componente (mică infrastructură şi servicii sociale comunitare) sau numai pe una dintre ele.

   3. 3.5.3.3. În cazul în care se constată diferenţe între rezultatele celor două evaluări, situaţia va fi analizată în cadrul compartimentelor de specialitate care vor propune măsuri de remediere.

   4. 3.5.3.4. Pentru proiectele amânate pentru care s-a identificat posibilitatea finanţării se poate efectua o evaluare de teren pentru verificarea respectării condiţiilor de eligibilitate şi finanţare la momentul respectiv.

1. 3.6.1. Ierarhizarea proiectelor

   Luând în considerare rezultatele evaluărilor de teren înregistrate în baza de date, pe baza rapoartelor de evaluare, precum şi recomandările pentru finanţare rezultate în urma analizei fezabilităţii proiectelor, compartimentele de specialitate realizează o ierarhizare a proiectelor, în funcţie de notele obţinute şi de riscurile menţionate.

   Lista proiectelor este pusă la dispoziţia directorului executiv, împreună cu recomandarea pentru fiecare proiect în parte.

2. 3.6.2. Analiza proiectelor de către subcomitetul de lucru al Consiliului Director

   Directorul executiv al FRDS supune proiectele spre analiză subcomitetului de lucru al Consiliului Director.

   1. 3.6.2.1. Subcomitetul de lucru este format din trei persoane, membre ale Consiliului Director, care se întrunesc pentru a analiza rezultatele evaluării şi a face recomandări privind aprobarea finanţării proiectelor. Unul dintre cei trei membri este reprezentantul ANR din Consiliul Director.

      La întâlnirile subcomitetului de lucru al Consiliului Director participă specialistul în evaluare şi monitorizarea proiectelor integrate din cadrul Biroului pentru relaţia cu comunităţile rome.

   2. 3.6.2.2. În urma analizei proiectelor, se întocmeşte un Proces-verbal al şedinţei de evaluare a subcomitetului care va cuprinde recomandarea pentru Consiliul Director cu privire la situaţia fiecărui proiect din runda respectivă de competiţie supus analizei subcomitetului. În acest sens, proiectele vor fi grupate, după caz, pe categoriile următoare:

      • o proiecte recomandate pentru finanţare;

      • o proiecte recomandate pentru amânare (proiecte a căror calitate tehnică şi economică este în conformitate cu cerinţele FRDS, dar nu pot fi recomandate pentru finanţare în runda curentă ca urmare a insuficienţei fondurilor). Această categorie de proiecte poate fi finanţată între runde din economiile înregistrate, în locul proiectelor aprobate atunci când acestea nu se conformează cerinţelor de depunere în termen a documentelor necesare semnării acordurilor de grant, la deschiderea altor finanţări etc., cu condiţia ca proiectele respective să respecte toate cerinţele privind eligibilitatea şi condiţiile de finanţare aplicabile;

      • o proiecte recomandate pentru respingere.

        Proiectele amânate vor fi readuse în atenţia Consiliului Director pentru reanalizarea statutului lor, în funcţie de resursele financiare existente.

3. 3.6.3. Analiza şi aprobarea proiectelor de către Consiliul Director

   Hotărârea privind aprobarea proiectelor care vor fi finanţate este luată de Consiliul Director, ţinând seama de fondurile prealocate pe fiecare regiune de dezvoltare/judeţ căreia sau căruia îi este adresată respectiva rundă de competiţie.

   În condiţiile în care valoarea granturilor proiectelor finanţabile (care au întrunit un punctaj satisfăcător) depăşeşte volumul fondurilor disponibile, selecţia proiectelor ce vor primi finanţare se va face in ordinea descrescătoare a notelor obţinute la evaluarea de teren, folosind eventual criterii de clasificare suplimentare, precum: riscurile asociate proiectului (identificate de evaluatorii FRDS la evaluarea de teren), numărul beneficiarilor direcţi ai proiectului, participarea şi implicarea beneficiarilor, acordare de prioritate comunităţilor care nu au mai beneficiat de sprijin în cadrul altor proiecte sau programe etc.

4. 3.6.4. Informarea solicitanţilor

   În termen de 30 de zile lucrătoare de la hotărârea Consiliului Director în care s-a stabilit lista proiectelor aprobate în runda respectivă, FRDS trimite scrisori, cu confirmare de primire, pentru informarea tuturor solicitanţilor (cu excepţia celor care au depus proiecte neeligibile) asupra rezultatelor evaluării proiectelor.

   1. 3.6.4.1. În cazul proiectelor care nu au fost aprobate, scrisoarea conţine şi principalele motive ale amânării sau respingerii.

   2. 3.6.4.2. De la momentul depunerii Cererilor de finanţare şi până la adoptarea Hotărârii Consiliului Director al FRDS privind aprobarea spre finanţare a proiectelor, toate informaţiile cu privire la stadiul evaluării acestora sunt confidenţiale, excepţie făcând cazurile prevăzute la art. 3.4.1.2.1.

5. 3.6.5. Contestaţii privind rezultatele procesului de evaluare şi aprobare a proiectelor

   Solicitanţii pot contesta măsura respingerii sau amânării în termen de 5 zile de la data recepţionării scrisorii de respingere sau amânare expediată de FRDS.

   1. 3.6.5.1. Reanalizarea dosarului se va face o singură dată, numai pe baza documentelor conţinute în proiect.

   2. 3.6.5.2. FRDS va formula şi expedia solicitantului contestatar un răspuns la contestaţia formulată, în termen de 30 zile lucrătoare de la recepţionarea scrisorii conţinând contestaţia.

1. 3.7.1. După aprobarea proiectelor de către Consiliul Director, se încheie un Acord de grant între FRDS, reprezentat de Directorul Executiv, pe de-o parte, şi primăria unităţii administrativ teritoriale solicitante, reprezentată de primar, pe de altă parte.

   1. 3.7.1.1. Acordul de grant se semnează (în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte) după ce Agentul de gestiune a depus toate documentele solicitate de FRDS, părţile au lămurit pe deplin conţinutul şi înţelesul clauzelor şi oricăror prevederi înscrise.

   2. 3.7.1.2. În cazul în care Agentul de gestiune nu va pune la dispoziţia FRDS documentele solicitate, necesare încheierii Acordului de grant, şi/ sau, după caz, nu va depune, într-un cont bancar distinct, contribuţia solicitantului, sponsorilor/donatorilor etc. (dacă aceasta este în bani), în termen de o lună de la data transmiterii de către FRDS a scrisorii privind aprobarea finanţării, FRDS va putea proceda la retragerea finanţării.

   3. 3.7.1.3. FRDS pune la dispoziţia Agenţilor de gestiune toate manualele şi ghidurile pregătite prin grija FRDS şi necesare bunei executări a proiectelor aprobate.

   4. 3.7.1.4. Semnarea Acordului de grant se poate face cu ocazia instruirii iniţiale a GP sau într-un cadru festiv.

2. 3.7.2. Agenţii de gestiune vor utiliza sumele grantului numai pentru realizarea proiectelor aprobate de FRDS.

   În cazul utilizării sumelor din grant în alte scopuri decât pentru realizarea proiectului şi al încălcării prevederilor Acordului de grant , sumele din grant vor fi recuperate de către FRDS, împreună cu organele fiscale competente, de la Agentul de gestiune sau, după caz, de la persoanele fizice responsabile, iar finanţarea proiectului va fi oprită.

3. 3.7.3. Plata grantului se face în tranşele stabilite în Acordul de grant, la cursul EURO obţinut la banca FRDS din ziua efectuării licitaţiei valutare.

Neînceperea activităţilor prevăzute prin proiect, într-un interval de maxim 30 de zile de la virarea sumelor de către FRDS în contul de grant, va putea conduce la

retragerea finanţării şi la obligarea Agentului de gestiune la rambursarea imediată a sumelor deja avansate, inclusiv dobânzile bancare bonificate.

Pentru instruirea Agentului de gestiune şi a partenerilor, FRDS organizează cursuri, seminarii, vizite de studiu etc., în diferite momente ale realizării proiectului, inclusiv în fazele premergătoare implementării şi post-implementare.

1. 3.8.1. Etapele instruirii

   După aprobarea proiectelor, cinci membri ai GP desemnaţi în cadrul unei întâlniri dintre partenerii implicaţi direct în proiect (trei reprezentanţi ai Agentului de gestiune, un reprezentant al grupului de iniţiativă din comunitate şi un reprezentant al ONG sau, după caz, trei reprezentanţi ai Agentului de gestiune şi doi reprezentanţi ai grupului de iniţiativă din comunitate) sunt invitaţi să participe la programele de instruire organizate de FRDS în mai multe etape pentru buna derulare a proiectelor, în calitate de reprezentanţi ai beneficiarilor, astfel:

   1. 1. înaintea semnării Acordului de grant şi începerii activităţilor, aceştia participă la un curs de iniţiere în privinţa procedurilor şi regulilor de implementare a proiectelor finanţate în cadrul PIP din punct de vedere financiar, al achiziţiilor de bunuri, lucrări şi servicii, precum şi al managementului de proiect. Cursul se va derula cu reuniuni în plen şi pe grupe de lucru, în funcţie de rolul fiecărui membru al echipei în cadrul proiectului. Un accent deosebit se acordă caracterului participativ în realizarea proiectului şi abilităţilor de comunicare şi coordonare de care au nevoie.

   2. 2. în timpul implementării, reprezentanţii beneficiarilor iau parte la cursurile de implementare, la care pot participa şi contractorii activităţilor relevante din proiecte pentru a transfera către aceştia cunoştinţe şi abilităţi specifice intervenţiei asigurând, în acelaşi timp, învăţarea prin schimb de experienţă între reprezentanţii diverselor comunităţi beneficiare participante.

      Prezenţa la cursul iniţial de instruire a cel puţin patru membri ai GP implicaţi direct în realizarea proiectului condiţionează semnarea acordului de grant (doi de la primărie, unul de la ONG şi unul sau doi de la grupul de iniţiativă din comunitate, după caz). Coordonatorul proiectului va participa în mod obligatoriu la toate cursurile de instruire.

2. 3.8.2. Susţinerea schimbului de experienţă şi a dezvoltării de parteneriate

   Pentru susţinerea componentei de creare de capacitate la nivel local, FRDS va promova schimbul de experienţă şi colaborarea între diverşi actori locali, după caz, constituire de reţele între aceştia. În acest scop, în considerarea resurselor, se pot organiza diverse activităţi, precum:

   1. a) seminarii de lucru adresate actorilor locali (beneficiari ai proiectelor FRDS, potenţiali beneficiari, autorităţi locale, servicii descentralizate ale administraţiei centrale, ONG-uri, agenţii guvernamentale etc.), pentru asigurarea sinergiei locale, creşterea durabilităţii intervenţiei în cadrul programului, împărtăşirea experienţei şi diseminarea exemplelor de bună practică;

      (b) vizite de studiu pentru cunoaşterea şi împărtăşirea experienţei în comunităţile care au încheiat cu succes un proiect finanţat de FRDS sau de alte organizaţii. La aceste întâlniri pot fi invitaţi inclusiv reprezentanţi ai beneficiarilor de grant care au proiecte în implementare, viitori beneficiari, alţi actori implicaţi în promovarea incluziunii sociale;

      1. c) cursuri de instruire a beneficiarilor de grant pe domenii specifice (ex, noţiuni privind activitatea de strângere de fonduri, întâlniri cu specialişti din diverse domenii);

      2. d) acţiuni de promovare comună a proiectelor (realizarea de materiale promoţionale organizarea de târguri şi expoziţii de produse, festivaluri cu specific local, spectacole culturale întâlniri cu reprezentanţi ai unor autorităţi publice, înfiinţarea de asociaţii formale care să le reprezinte interesele etc.).

3. 3.8.3. Planul de instruire

Activităţile de instruire (inclusiv seminariile de lucru) se desfăşoară în conformitate cu Planul de instruire aprobat de Consiliul Director al FRDS.

Planul de instruire poate fi actualizat periodic, în funcţie de nevoile reale de instruire identificate.

4. IMPLEMENTAREA şi SUPERVIZAREA PROIECTELOR

Primăria unităţii administrativ-teritoriale va acţiona ca Agent de gestiune a proiectului cu abordare integrată adresat comunităţii rome sărace. În această calitate, primăria este responsabilă de organizarea şi conducerea proiectului, asigurând implementarea eficientă a activităţilor prevăzute. În exercitarea rolului său de Agent de gestiune, primăria răspunde de: informarea beneficiarilor, contractarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor, gestionarea fondurilor provenite din grant şi din contribuţia locală, cu respectarea normelor legale specifice, mobilizarea comunităţii rome la realizarea contribuţiei, în conformitate cu procedurile din Manualul comunităţii şi orice alte activităţi necesare bunei desfăşurări a proiectului.

Agentul de gestiune va promova implicarea membrilor comunităţilor rome în realizarea activităţilor din cadrul contractelor de lucrări şi servicii.

1. 4.1.1. Lansarea proiectelor

   Lansarea proiectelor se organizează de către primărie, în prezenţa supervizorilor FRDS, a beneficiarilor şi a altor membri ai comunităţii, ai reprezentanţilor partenerilor, precum şi, în măsura posibilităţilor, a locuitorilor din vecinătate.

   1. 4.1.1.1. Agenţii de gestiune stabilesc de comun acord cu FRDS datele lansării publice a proiectelor.

   2. 4.1.1.2. Lansarea proiectelor va fi anunţată în cel puţin trei locuri publice: primărie, şcoală, biserică, centru comunitar sau panoul de afişaj al comunităţii, iar Agentul de gestiune va întreprinde activităţile necesare organizării unei participări cât mai largi a beneficiarilor.

2. 4.1.2. Monitorizarea locală

   Comunităţile beneficiare sunt încurajate şi sprijinite (în cadrul activităţilor de facilitare, evaluare şi supervizare) inclusiv în dezvoltarea propriilor sisteme de monitorizare şi evaluare.

   În acest scop, FRDS elaborează un ghid orientativ de monitorizare participativă a proiectelor integrate pentru a fi folosit în stabilirea indicatorilor de monitorizare în cadrul procesului intern al proiectelor integrate, şi va urmări în mod periodic prin facilitatori, în etapa de implementare, derularea procesului de evaluare şi

   monitorizare participativă.

   1. 4.1.2.1. Coordonatorul proiectului desemnat de primărie elaborează un plan de monitorizare şi evaluare a rezultatelor proiectului, în considerarea indicatorilor de rezultat stabiliţi la aprobarea proiectului care să includă şi măsuri de monitorizare şi evaluare participativă.

      Monitorizarea tehnică a proiectului este făcută prin specialişti locali şi urmăreşte asigurarea şi controlul calităţii proiectelor în etapele de execuţie.

      În cazul componentei de infrastructură, specialistul local angajat de comunitate pentru urmărirea execuţiei lucrărilor este dirigintele de şantier.

   2. 4.1.2.2. Agenţii de gestiune raportează periodic către FRDS modul în care se realizează proiectele, furnizând informaţii asupra stadiului fizic al lucrărilor, nivelul realizării contribuţiei, cheltuielile efectuate în scopul executării proiectelor, gradul de participare a membrilor comunităţii la luarea deciziilor care privesc proiectul şi activitatea GP.

Fiecare proiect aprobat este supravegheat în timpul executării, concomitent sau separat, de doi supervizori desemnaţi de FRDS: unul pentru componenta de mică înfrastructură şi unul pentru componenta de servicii sociale. Aceştia reprezintă interlocutorii direcţi ai FRDS în relaţia cu Agenţii de gestiune, beneficiarii direcţi şi partenerii lor.

1. 4.2.1. Rolul supervizorilor

   Supervizorii verifică şi controlează în ce măsură, cum şi când s-au realizat, cantitativ şi calitativ, obiectivele proiectului şi, în acelaşi timp, acordă asistenţă tehnică echipei de implementare a proiectului, de câte ori este nevoie, în scopul îmbunătăţirii calităţii activităţilor şi creşterii capacităţii locale de organizare şi recomandă eliberarea tranşelor (după caz).

   Supervizorii urmăresc, controlează, acordă asistenţă tehnică şi stabilesc măsuri de remediere privind:

   •  modul în care Agenţii de gestiune (prin echipa de implementare) respectă procedurile de lucru ale FRDS în executarea proiectelor;

   •  îndeplinirea angajamentelor privind contribuţia locală şi colaborarea Agentului de gestiune cu restul comunităţii, precum şi activitatea GP

     (inclusiv participarea comunităţii la realizarea proiectului şi consultarea membrilor grupului dezavantajat);

   •  realizarea documentaţiilor tehnice de execuţie a lucrărilor de infrastructură;

   •  stadiul execuţiei proiectelor din punct de vedere fizic şi al obiectivelor atinse, în comparaţie cu graficele de implementare;

   •  procesul de monitorizare internă în cadrul proiectului, a calităţii lucrărilor

     şi serviciilor executate;

   •  managementul proiectelor;

   •  respectarea procedurilor de efectuare a achiziţiilor de bunuri, lucrări şi servicii şi modul de executare a contractelor încheiate de Agenţii de gestiune cu diferiţi furnizori;

   •  gestiunea financiară şi eligibilitatea cheltuielilor pe baza verificării documentelor de plată originale;

   •  respectarea normelor de protecţie a mediului şi a planurilor de monitorizare şi reducere a impactului asupra mediului;

   •  pregătirea activităţilor privind întreţinerea obiectivelor, după închiderea proiectelor;

   •  nevoile de suport ale echipei de implementare legate de asigurarea mai bunei administrări a proiectelor.

2. 4.2.2. Vizitele de supervizare

   Vizitele de supervizare pe teren ale supervizorilor se desfăşoară periodic, în fazele importante ale realizării proiectelor, în funcţie de obiectivele acestora, de activităţile planificate, obligatoriu înaintea eliberării următoarei tranşe de către FRDS şi la închiderea proiectelor, cu încadrarea în resursele financiare alocate acestei activităţi.

   1. 4.2.2.1. Cu ocazia vizitelor de supervizare, supervizorii verifică, împreună sau separat, îndeplinirea măsurilor stabilite la vizitele anterioare.

   2. 4.2.2.2. Pentru asigurarea transparenţei, la sfârşitul vizitei, supervizorii întocmesc Procese-verbale care cuprind concluziile preliminare ale vizitelor şi toate recomandările necesare (unde este cazul), contrasemnat de participanţii la vizita de supervizare.

      1. 4.2.2.2.1. Procesul-verbal al vizitei de supervizare este pus la dispoziţia Agentului de gestiune.

      2. 4.2.2.2.2. În condiţiile constatării unor deficienţe care, prin natura lor, pot afecta derularea proiectelor şi pentru care nu se pot stabili măsuri de remediere în timpul vizitelor, supervizorii solicită recomandări compartimentelor de

         specialitate şi, după obţinerea acestora, întocmesc Procesele-verbale pe care le vor transmite ulterior Agenţilor de gestiune, asigurându-se că acestea le-au primit.

3. 4.2.3. Raportul de supervizare

   În termen de 5 zile de la efectuarea vizitelor de supervizare, supervizorii înaintează FRDS rapoartele de supervizare care conţin date concrete privind stadiul proiectului şi modul de utilizare a sumelor grantului, date rezultate din vizitele la faţa locului şi din verificarea documentelor relevante aferente proiectului respectiv, precum şi recomandări privind continuarea şi după caz, îmbunătăţirea activităţii proiectului.

   1. 4.2.3.1. Pe baza rapoartelor supervizorilor şi numai în condiţiile în care operaţiunile s-au desfăşurat conform procedurilor aplicabile PIP, se eliberează tranşele necesare continuării realizării proiectului.

      În cazul constatării unor nereguli majore, supervizorii, împreună cu compartimentele de specialitate ale FRDS, pot recomanda Consiliului Director suspendarea sau anularea grantului.

   2. 4.2.3.2. Coordonarea şi controlul procesului de supervizare a proiectelor sunt efectuate de specialiştii FRDS din cadrul compartimentelor de specialitate.

Agenţii de gestiune au obligaţia ca, în realizarea proiectelor, să urmărească încadrarea în bugetele aprobate, atât pe total, cât şi pe linii de buget şi cheltuieli eligibile aprobate.

Orice modificare în cadrul proiectelor finanţate de FRDS se va efectua numai cu acordul ambelor părţi, respectiv FRDS şi Agentul de gestiune.

FRDS va aproba numai acele modificări care nu schimbă substanţial proiectele.

Modificări ale termenilor şi condiţiilor Acordului de grant pot interveni în următoarele situaţii:

•  Modificări ale valorilor aprobate pe linii bugetare, în limita bugetului aprobat al proiectului;

•  Modificări ale valorii grantului:

  • o prin anticipări de depăşiri ale valorii grantului aprobat;

  • o prin realizare de economii.

•  Modificări ale duratei de implementare a proiectului.

1. 4.3.1. Modificări între liniile bugetare, în limita bugetului aprobat

   În situaţii justificate, la solicitarea Agenţilor de gestiune, FRDS poate accepta transferuri de la o linie bugetară la alta. În acest sens, sunt necesare avizul prealabil al supervizorilor şi aprobarea coordonatorului şi/sau a monitorului de specialitate, după caz.

   Înainte de eliberarea ultimei tranşe de bani din bugetul aprobat, se întocmeşte un buget rectificat care reflectă modificările admise de către FRDS, în structura pe linii bugetare. Bugetul astfel rectificat face obiectul încheierii unui Act adiţional la Acordul de grant.

2. 4.3.2. Creşteri ale valorii grantului

   În cazuri justificate şi pe bază de documente, Agentul de gestiune poate să solicite o creştere a valorii grantului aprobat de FRDS.

   1. 4.3.2.1. Pentru solicitările de majorare a grantului adresate FRDS care sunt de cel mult 10% din valoarea iniţială a grantului aprobat, decizia privind aprobarea majorării este luată de Directorul Executiv al FRDS;

      Directorul executiv al FRDS poate aproba majorări ale grantului unui proiect o singură dată pentru o creştere de până la 10%, sau de mai multe ori, cu condiţia ca măririle de grant succesive acordate, adunate, să nu depăşească 10% din valoarea iniţială, şi pentru ambele situaţii, numai dacă anterior nu s-a aprobat o mărire a grantului de peste 10% de către Consiliul Director.

   2. 4.3.2.2. Pentru solicitările de majorare a grantului adresate FRDS care sunt de peste 10% din valoarea iniţială a grantului aprobat, decizia privind aprobarea majorării este luată de Consiliul Director al FRDS, cu avizul Directorul Executiv.

   3. 4.3.2.3. În ambele cazuri de mărire a valorii grantului se va solicita Agentului de Executare să facă dovada asigurării cuantumului corespunzător al contribuţiei sale la acest proiect, în cazul în care, prin mărirea grantului, aceasta scade sub minimul obligatoriu. Excepţie face situaţia în care majorarea grantului este solicitată ca urmare a fluctuaţiei înregistrate pe piaţa valutară.

   4. 4.3.2.4. În ambele cazuri de creştere a valorii grantului sunt necesare recomandarea supervizorului şi avizul coordonatorului şi/sau a monitorului de specialitate, după caz.

   5. 4.3.2.5. În condiţiile aprobării cererii de creştere a valorii gantului, se va încheia un Act adiţional la Acordul de grant, care va fi semnat de Directorul executiv al FRDS şi de reprezentantul Agentului de gestiune.

3. 4.3.3. Utilizarea economiilor din grant

   În situaţia în care Agentul de gestiune estimează realizarea unor economii din grant, fără să fie afectată calitatea execuţiei lucrărilor sau a serviciilor din proiect, aceasta poate să solicite utilizarea acestor sume pentru posibile îmbunătăţiri, extinderi şi dezvoltări ale proiectului.

   1. 4.3.3.1. La solicitarea Agentului de gestiunei, însoţită de documentaţia necesară, FRDS poate aproba utilizarea economiilor în scopurile şi condiţiile menţionate.

      1. 4.3.3.1.1. Pentru economiile solicitate spre utilizare de până la 5% din valoarea grantului deciziile privind aprobarea sunt luate de coordonatorul şi/sau monitorul de specialitate, după caz, la recomandarea supervizorilor.

      2. 4.3.3.1.2. Pentru economiile solicitate spre utilizare între 5%-10% din valoarea grantului – deciziile privind aprobarea sunt luate de Directorul Executiv, la recomandarea supervizorilor şi cu avizul coordonatorului şi/sau a monitorului de specialitate.

      3. 4.3.3.1.3. Pentru economiile solicitate spre utilizare ce depăşesc 10% din valoarea grantului – deciziile privind aprobarea sunt luate de Consiliul Director, la propunerea Directorului Executiv, cu recomandarea supervizorilor şi avizul coordonatorului şi/sau a monitorului de specialitate.

   2. 4.3.3.2. Este interzisă utilizarea economiilor pentru acoperirea cheltuielilor curente sau de exploatare.

   3. 4.3.3.3. După acordarea aprobării utilizării economiilor, se încheie un Act adiţional care va fi semnat de reprezentanţii Primăriei şi de către Directorul Executiv al FRDS.

4. 4.3.4. Modificări ale duratei de implementare a proiectelor

   Agenţii de gestiune pot solicita prelungirea duratei iniţiale de implementare a proiectelor, înscrisă în Acordul de grant, în cazuri bine justificate (datorită unor situaţii neaşteptate, independente de voinţa reprezentanţilor beneficiarilor, cum ar fi: condiţii climaterice deosebite, întârzieri justificate în livrarea unor bunuri, lucrări sau servicii şi altele asemenea).

   1. 4.3.4.1. Creşterea duratei de implementare a proiectelor cu până la 30% din cea estimată, solicitată de Agentul de gestiune şi/ sau susţinută de supervizori, este supusă aprobării coordonatorului şi/sau a monitorului de specialitate.

      Coordonatorul/ monitorul de specialitate al FRDS poate prelungi durata de implementare, o singură dată, pentru o creştere de până la 30%, sau de mai multe ori, cu condiţia ca prelungirile succesive, adunate, acordate să nu depăşească 30% din durata iniţială, şi pentru ambele situaţii, numai dacă anterior nu s-a aprobat o prelungire de peste 30% de către Directorul Executiv FRDS.

   2. 4.3.4.2. Creşterea duratei de implementare a proiectelor care depăşeşte 30% din durata estimată, solicitată de primării şi/sau susţinută de supervizori şi coordonatorul şi/sau monitorul de specialitate este supusă aprobării Directorului executiv şi este aprobată numai în condiţii deosebite.

   3. 4.3.4.3. Aprobarea coordonatorului şi/sau a monitorului sau Decizia Directorului Executiv privind creşterea duratei de implementare a proiectului se va materializa prin încheierea unui act adiţional la Acordul de grant.

Închiderea proiectelor presupune două aspecte: închiderea fizică şi închiderea financiar-administrativă.

1. 4.4.1. Închiderea fizică

   Închiderea fizică are loc la data încheierii tuturor activităţilor prevăzute în cadrul unui proiect.

   1. 4.4.1.1. Închiderea fizică pentru obiectivele de infrastructură se face prin recepţia la terminarea lucrărilor de către o comisie constituită în condiţiile legii. La recepţia lucrărilor la faţa locului participă reprezentanţii Agenţilor de gestiune, diriginţii de şantier, contractorii (cel cu care a fost încheiat contractul de prestare a serviciilor/ execuţie a lucrărilor) şi supervizorul FRDS care a urmărit componenta de infrastructură.

   2. 4.4.1.2. Închiderea fizică pentru obiectivele componentei de servicii sociale comunitare se face la terminarea tuturor activităţilor prevăzute în proiect pentru respectiva componentă.

2. 4.4.2. Închiderea financiar-administrativă a proiectelor

   Închiderea unui proiect din punct de vedere financiar-administrativ implică:

   •  returnarea sumelor rămase necheltuite în contul de grant şi în „casă” (dacă e cazul);

   •  transmiterea unei copii după extrasul de cont (cu soldul la zi 0 lei).

3. 4.4.3. Anunţ public privind închiderea proiectelor

   Închiderea proiectelor este anunţată în cel puţin trei locuri publice (primărie, şcoală, biserică, centru comunitar sau panoul de afişaj al comunităţii), iar Agenţii de gestiune întreprind activităţile necesare promovării proiectului în comunitate, la nivelul autorităţilor locale, judeţene şi naţionale, în comunităţile învecinate, organizând o festivitate în comunitate.

4. 4.4.4. Rapoartele finale de supervizare

   Supervizorii întocmesc şi predau la FRDS rapoarte finale pentru fiecare componentă care vizează următoarele aspecte principale: gradul de realizare a obiectivelor proiectelor, modul de utilizare a sumelor acordate în raport cu bugetele aprobate, întreţinerea obiectivelor rezultate din executarea proiectelor etc.

   Proiectele se consideră închise pe baza rapoartelor finale de supervizare întocmite de supervizori.

5. 4.4.5. În situaţia în care, independent de acţiunile FRDS, în procesul de închidere fizică sau financiar- administrativă apar situaţii speciale, neprevăzute (insuficienţa ori interpretabilitatea unor reglementări în domeniul construcţiilor, litigii între Agentul de gestiune şi constructor, atitudine pasivă faţă de procedura de închidere etc.) care nu pot fi soluţionate prin intermediul prevederilor standard ale prezentului manual şi care împiedică închiderea proiectului sau produc întârzieri nejustificate, factorii de decizie din cadrul FRDS vor supune spre aprobare Consiliului director măsuri individuale (adresate unui/unor proiect/e) sau proceduri speciale (care să vizeze situaţii similare), menite să asigure închiderea proiectelor integrate.

Responsabilitatea pentru asigurarea întreţinerii obiectivelor rezultate în urma realizării proiectelor integrate şi continuarea activităţii în cadrul serviciilor sociale create revine integral Agenţilor de gestiune care au administrat implementarea proiectelor.

În cazul componentei de servicii sociale comunitare, pentru susţinerea în continuare a serviciilor, poate fi solicitat parteneriatul cu o organizaţie neguvernamentală sau o altă entitate profesională.

5. SPRIJIN PENTRU CREŞTEREA CAPACITĂŢILOR DE ACCESARE A FONDURILOR EUROPENE

În cadrul PIP, comunităţile rome pot solicita sprijin tehnic şi financiar pentru pregătirea documentaţiei necesare elaborării proiectelor de dezvoltare locală destinate îmbunătăţirii situaţiei romilor, ce urmează a fi finanţate din alte fonduri, în special fondurile europene.

În continuare vor fi prezentate obiectivele unor programe susţinute din fonduri europene, disponibile începând cu anul 2007. Unele componente ale acestor programe ar putea constitui surse de finanţare pentru proiecte adresate comunităţilor de romi.

1. 5.1.1. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)

   Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) stabileşte axele prioritare şi domeniile majore de intervenţie ale României în domeniul resurselor umane în vederea implementării asistenţei financiare a Uniunii Europene prin Fondul Social European, în cadrul Obiectivului “Convergenţă”, pentru perioada de programare 2007 – 2013.

   Obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, prin corelarea învăţământului şi a învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii, în vederea dezvoltării unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive, care să conducă, până în 2013, la o ocupare durabilă a 850.000 de persoane.

   Obiectivele specifice identificate pot fi rezumate astfel:

   Creşterea nivelului de educaţie şi de pregătire profesională a capitalului uman; Dezvoltarea resurselor umane în sistemul de educaţie;

   Promovarea culturii antreprenoriale; Facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii;

   Dezvoltarea unei pieţe de muncă cuprinzătoare, flexibilă şi modernă;

   Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale;

   Îmbunătăţirea serviciului public de ocupare;

   Facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.

2. 5.1.2. Programul Operaţional Regional (POR)

   Programul Operaţional Regional se adresează celor 8 Regiuni de Dezvoltare ale României:

   • ■ Regiunea 1: Nord-Est

   • ■ Regiunea 2: Sud-Est

   • ■ Regiunea 3: Sud

   • ■ Regiunea 4: Sud-Vest

   • ■ Regiunea 5: Vest

   • ■ Regiunea 6: Nord-Vest

   • ■ Regiunea 7: Centru

   • ■ Regiunea 8: Bucureşti – Ilfov

     Obiectivul general îl reprezintă creşterea economică mai accelerată a regiunilor slab dezvoltate, astfel încât raportul între cea mai dezvoltată şi cea mai slab dezvoltată Regiune, în termeni de PIB, să nu se mărească în perioada de programare, faţă de situaţia existentă în prezent (ultimul an pentru care există date statistice).

     Acest obiectiv se va realiza printr-o alocare a fondurilor diferenţiată pe regiuni, în funcţie de gradul de dezvoltare şi anume, invers proporţional cu PIB / locuitor realizat şi printr-o strânsă coordonare cu acţiunile realizate în cadrul celorlalte Programe Operaţionale.

     Pentru atingerea obiectivului general al priorităţii de dezvoltare regională, strategia se articulează în jurul următoarelor obiective specifice:

     • ■ Îmbunătăţirea gradului general de atractivitate şi accesibilitate a regiunilor;

     • ■ Creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri;

     • ■ Valorificarea potenţialului turistic, istoric şi cultural al regiunilor şi creşterea contribuţiei acestor domenii la dezvoltarea regiunilor;

     • ■ Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane.

3. 5.1.3. Programul Operaţional Sectorial de MEDIU

POS Mediu dezvoltă prioritatea 3 a Planului Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013,

«Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului». Priorităţile POS Mediu ţin seama de necesităţile de dezvoltare ale României şi se bazează pe experienţa acumulată în dezvoltarea programelor de pre-aderare în sectorul de mediu. Din perspectivă internaţională, acestea au la bază Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă şi al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu.

Obiectivul constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ şi

calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”.

Obiectivul global al POS Mediu constă în îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu.

POS Mediu vizează reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România în ceea ce priveşte standardele de mediu, luând în considerare două obiective pe termen lung:

• ■ Asigurarea accesului la utilităţile publice de bază;

• ■ Îmbunătăţirea calităţii mediului.

  Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:

• ■ Îmbunătăţirea accesului la infrastructura de apă, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015.

• ■ Ameliorarea calităţii solului, prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015.

• ■ Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi în cele mai poluate localităţi până în 2015.

• ■ Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea implementării reţelei Natura 2000.

• ■ Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

Identificarea comunităţilor care pot beneficia de sprijin pentru creşterea capacităţii de accesare a fondurilor europene se poate face în mai multe etape:

1. a) în timpul derulării procesului de facilitare;

2. b) cu ocazia evaluării proiectelor şi în timpul implementării proiectelor, dacă se identifică necesitatea realizării unor obiective eligibile pentru fonduri europene;

3. c) la terminarea proiectelor, după ce comunităţile au devenit mai active şi încrezătoare în posibilitatea dezvoltării locale.

Vor putea primi asistenţă tehnică comunităţi rome care şi-au identificat obiective ce ar putea fi finanţate din fonduri europene şi şi-au exprimat dorinţa de a primi sprijin printr-o scrisoare de intenţie adresată FRDS.

1. 5.3.1. Scrisoarea de intenţie va fi trimisă de către primăria locală în colaborare cu comunitatea şi/sau alţi factori interesaţi în dezvoltare.

   1. 5.3.1.1. Acordarea asistenţei se va face în ordinea primirii scrisorilor de intenţie, pe principiul „primul venit, primul servit”.

   2. 5.3.1.2. FRDS va acorda asistenţă pentru realizarea documentaţiei tehnice şi pregătirea proiectelor în limita fondurilor şi a resurselor umane disponibile/alocate pentru această componentă.

2. 5.3.2. Asistenţa tehnică va fi acordată de către facilitatorii FRDS şi/sau de către unul sau mai mulţi consultanţi (persoane fizice sau firme) în vederea elaborării proiectelor şi va fi coordonată la nivelul programului de către un specialist din cadrul compartimentelor de specialitate.

6. IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI PIP

1. 6.1.1. Reguli şi proceduri pentru eliberarea fondurilor către FRDS

   1. 6.1.1.1. Fondurile acordate de BIRD pentru PIP şi fondurile care constituie contribuţia României pentru program, acordate de la bugetul de stat, sunt puse la dispoziţia FRDS pe baza solicitărilor de plată formulate de către acesta şi adresate Băncii Mondiale, respectiv Ministeru Economiei şi Finanţelor (MEF).

   2. 6.1.1.2. FRDS va deschide conturile necesare implementării programului la o bancă comercială agreată cu finanţatorii.

   3. 6.1.1.3. FRDS va schimba fondurile în moneda naţională (leu) înainte de efectuarea plăţilor.

2. 6.1.2. Cheltuieli eligibile pentru FRDS

   În cadrul PIP, sunt eligibile următoarele categorii de cheltuieli: bunuri, lucrări, servicii de consultanţă (inclusiv audit), instruire, promovare, informare, educare, granturi pentru proiecte integrate şi costuri operaţionale necesare implementării PIP.

   1. 6.1.2.1. Pentru categoria „Campanie de promovare, informare şi educare” sunt eligibile, dar fără a se limita la, următoarele cheltuieli:

      •  onorariile consultanţilor individuali care prestează activităţi de informare- educare în cadrul campaniei;

      •  serviciile de promovare furnizate de companii specializate;

      •  cheltuielile de deplasare pentru personalul FRDS care desfăşoară activităţi în cadrul campaniei;

      •  costurile anunţurilor publicitare, costurile asociate producerii şi distribuirii materialelor de promovare, informare şi educare;

      •  cheltuielile de organizare a seminariilor, întâlnirilor de schimb de experienţă şi întâlnirilor de informare derulate la nivel comunitar, inclusiv al acelora destinate informării organizaţiilor neguvernamentale ce pot participa în calitate de parteneri ai iniţiatorilor de proiecte la FRDS (chirie sală, închiriere echipamente, materiale etc.).

   2. 6.1.2.2. Pentru programele de instruire (inclusiv seminarii de lucru) destinate beneficiarilor şi altor categorii de participanţi (facilitatori, evaluatori, supervizori,

      instructori, autorităţi locale, contractori şi monitori locali, personal permanent al FRDS etc.) sunt eligibile următoarele cheltuieli:

      1. (i) onorariile consultanţilor individuali care prestează servicii de instruire;

      2. (ii) costul organizării instruirilor/ seminariilor (închiriere săli, costul materialelor şi echipamentelor de instruire etc.);

      3. (iii) cheltuielile de transport, cazare şi masă pentru participanţii la instruirile/ seminariile de lucru teoretice sau la cele practice pe teren ( pentru cursanţi, instructori şi personalul FRDS).

3. 6.1.3. Reguli şi proceduri pentru eliberarea fondurilor către Agenţii de gestiune

   1. 6.1.3.1. Modul de transfer al fondurilor, termenele şi condiţiile de eliberare a fondurilor sunt precizate în Acordul de grant.

   2. 6.1.3.2. În vederea încheierii Acordului de grant, primăria solicitantă, în calitate de Agent de gestiune, trebuie să deschidă un cont distinct. Fondurile puse la dispoziţie de FRDS, precum şi toate operaţiunile cu aceste fonduri sunt efectuate în contul bancar distinct deschis pentru grant.

      1. 6.1.3.2.1. Agentul de gestiune poartă răspunderea integrală în ceea ce priveşte administrarea contului pentru grant.

      2. 6.1.3.2.2. Toate operaţiunile din contul bancar distinct deschis pentru grant, precum şi cele din contul deschis pentru contribuţia locală în bani sunt evidenţiate în registrul operaţiunilor financiare ale proiectului pe care contabilul proiectului are obligaţia de a-l completa la zi.

      3. 6.1.3.2.3. Agentul de gestiune organizează şi conduce contabilitatea drepturilor

         şi obligaţiilor patrimoniale, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

      4. 6.1.3.2.4. Agentul de gestiune afişează trimestrial situaţia fondurilor primite şi cheltuite la panoul de afişaj.

   3. 6.1.3.3. Eliberarea fondurilor pentru finanţarea proiectelor se face în tranşe. Prima tranşă a grantului este considerată avans, iar următoarele tranşe se eliberează pe măsura executării şi încheierii unor lucrări sau activităţi cuprinse în proiecte.

   4. 6.1.3.4. În condiţii de evoluţie normală a executării proiectelor, eşalonarea tranşelor se face în funcţie de mărimea grantului, după cum urmează:

      1. a) sub 20.000 EURO: două tranşe, din care avansul 40 %, iar cea de a doua tranşă 60%;

      2. b) între 20.001 – 40.000 EURO: trei tranşe, din care avansul 25%, următoarea 60%, iar ultima tranşă 15%;

      3. c) de la 40.001 EURO: patru tranşe, din care avansul 15%, iar următoarele trei tranşe, 25%-30%, 25%-30% şi 35%-25%, în funcţie de specificul proiectului.

      Valorile tranşelor se stabilesc prin rotunjirea la suta de EURO (cu excepţia ultimei tranşe).

   5. 6.1.3.5. Cuantumul tranşelor stipulate la nivelul acordului de grant, precum şi valoarea grantului, după caz, pot fi majorate/diminuate, în funcţie de nevoile reale identificate pe parcursul derulării proiectului. Înainte de eliberarea ultimei tranşe, FRDS va analiza solicitarea de plată şi alte documente relevante justificative şi va elibera Agentului de gestiune numai suma necesară finalizării proiectului. Astfel, modificările intervenite la nivelul acordului de grant, nu vor mai face obiectul unui act adiţional.

   6. 6.1.3.6. Eliberarea avansului şi a ultimei tranşe se poate face eşalonat, în funcţie de cuantumul total al fondurilor disponibile şi de situaţia concretă din teren.

   7. 6.1.3.7. Pentru eliberarea următoarelor tranşe, cu excepţia primei tranşe considerate avans, responsabilii financiari ai proiectelor din echipa de implementare completează un formular standard de solicitare de plată.

   8. 6.1.3.8. La data solicitării următoarei tranşe, reprezentanţii beneficiarilor trebuie să justifice supervizorilor FRDS cheltuirea a cel puţin 75% din tranşa anterioară. Justificarea restului de 25% se face cu ocazia formulării solicitării pentru următoarea tranşă. Rapoartele întocmite de supervizori cuprind recomandări privind plata următoarei tranşe.

   9. 6.1.3.9. Justificarea ultimei tranşe se face pe baza rapoartelor finale ale supervizorilor, după ce aceştia au verificat documentele justificative.

   10. 6.1.3.10. Pentru a fi acceptate ca eligibile, cheltuielile din grant trebuie să respecte simultan următoarele condiţii cu caracter general:

       • – să fie efectiv plătite în cadrul unui proiect eligibil, aprobat de către FRDS;

       • – să fie susţinute de documente contabile cu caracter justificativ;

       • – să se încadreze în bugetul aprobat;

       • – să fie necesare atingerii obiectivelor proiectului;

       • – să fie eficiente.

   11. 6.1.3.11. Contribuţiile locale în bani la realizarea proiectelor trebuie să fie depuse înaintea semnării acordului de grant, în contul de contribuţie, diferit de contul distinct pentru grant şi se cheltuiesc înaintea sumelor cu aceeaşi destinaţie din grant. Nedepunerea contribuţiei locale anterior semnării acordului de grant poate conduce la retragerea finanţării. În situaţia în care, în timpul execuţiei proiectului, nu se realizează contribuţia în natură, GP trebuie să găsească soluţii pentru a compensarea în bani a contribuţiei estimate.

Bunurile, lucrările şi serviciile necesare realizării scopului şi obiectivelor FRDS vor fi achiziţionate în conformitate cu prevederile şi condiţiile documentelor de finanţare PIP şi cu legislaţia română în vigoare, aplicabilă.

1. 6.2.1. Achiziţiile de bunuri

   Bunurile vor fi achiziţionate în conformitate cu prevederile Secţiunii I şi III, Anexelor 1 şi 3 din “Liniile directoare pentru achiziţii în cadrul împrumuturilor BIRD şi creditelor AID”, publicate de Banca Mondială (BM) în Mai 2004 (Liniile directoare pentru achiziţii), cu respectarea prevederilor Acordului de Împrumut şi cu respectarea Planului de achiziţii aprobat.

   1. 6.2.1.1. Bunurile estimate să coste maxim 82.000 Euro echivalent pe contract vor fi achiziţionate în cadrul contractelor adjudecate pe baza procedurilor de Cumpărare (shopping), în conformitate cu prevederile paragrafului 3.5 din Liniile directoare pentru achiziţii şi cu considerarea paragrafelor 1 – 5 din Anexa 1 a acestora cu privire la analiza prealabilă şi analiza ulterioară a BM.

   2. 6.2.1.2. Pe bunurile rezultate din executarea contractelor, furnizorii, antreprenorii şi prestatorii de servicii au obligaţia de a aplica la vedere elementele distinctive ale programului, stabilite prin reglementările FRDS.

2. 6.2.2. Selecţia şi angajarea serviciilor de consultanţă

Serviciile de consultanţă vor fi achiziţionate în conformitate cu prevederile Secţiunii I, III şi IV, Anexelor 1-3 din “Liniile directoare pentru Selecţia şi Angajarea Consultanţilor în cadrul împrumuturilor Băncii Mondiale” (Liniile directoare pentru servicii), publicate de BM în Mai 2004, cu respectarea Planului de achiziţii aprobat şi aplicarea următoarelor metode:

1. (i) Contractele de servicii pentru sarcini care se încadrează în cerinţele stabilite în paragraful 3.7 din Liniile directoare pentru servicii, estimate să coste mai puţin

   de 160.000 de Euro echivalent pe contract, vor fi încredinţate prin « Selecţie pe baza calificărilor consultantului » în conformitate cu prevederile paragrafelor 3.1., 3.7 şi 3.8. din Liniile directoare pentru servicii şi cu considerarea paragrafelor 1 – 5 din Anexa 1 a acestora cu privire la analiza prealabilă şi analiza ulterioară a BM.

2. (ii) Contractele de servicii pentru sarcini care se încadrează în cerinţele stabilite în paragraful 3.6 din Liniile directoare pentru servicii, estimate să coste mai puţin de 160.000 de Euro echivalent pe contract, vor fi încredinţate prin «Selecţie la preţul cel mai mic » în conformitate cu prevederile paragrafelor 3.1.şi 3.6 din Liniile directoare pentru servicii şi cu considerarea paragrafelor 1 – 5 din Anexa 1 a acestora cu privire la analiza prealabilă şi analiza ulterioară a BM.

3. (iii) Contractele de servicii pentru sarcini care se încadrează în cerinţele stabilite în paragraful 5.1 din Liniile directoare pentru servicii vor fi achiziţionate, în cadrul contractelor adjudecate consultanţilor individuali, în conformitate cu prevederile paragrafelor 5.1 – 5.4 din Liniile directoare pentru servicii.

1. 6.2.3.1. Anterior lansării oricărei invitaţii, se va transmite BM spre analiză şi aprobare Planul de achiziţii propus (iniţial întocmit pe o perioadă de 18 luni).

   1. 6.2.3.1.1. Planul de achiziţii cuprinde totalitatea pachetelor de achiziţii şi costurile estimate ale acestora, necesare funcţionării în condiţii corespunzătoare a FRDS şi îndeplinirii obiectivelor propuse.

   2. 6.2.3.1.2. Planul de achiziţii poate fi actualizat anual sau în situaţii deosebite (în funcţie de necesităţi).

Pentru atingerea scopului proiectului şi îndeplinirea obiectivelor sale sociale şi în conformitate cu prevederile paragrafului 3.17 din Liniile directoare pentru achiziţii, procedurile de achiziţii pentru beneficiarii de granturi au fost adaptate şi simplificate pentru a determina creşterea participării acestora şi a comunităţii locale sau a organizaţiilor neguvernamentale în procesul de achiziţie.

1. 6.3.1. Procedurile de achiziţii şi metodele care vor fi utilizate de către agenţii de gestiune a proiectelor sunt descrise şi detaliate în “Ghidul Procedurilor de Achiziţii pentru Proiecte Finanţate de FRDS”, ediţia martie 2003, revizuită în luna martie şi decembrie 2006, care este anexă la prezentul Manual de Operare.

   “Ghidul Procedurilor de Achiziţii pentru Proiecte Finanţate de FRDS” a fost revizuit în concordanţă cu prevederile din “Liniile directoare pentru achiziţii în cadrul împrumuturilor BIRD şi creditelor AID”, publicate de Banca Mondială (BM) în Mai 2004 (Liniile directoare pentru achiziţii), din “Liniile directoare pentru Selecţia şi Angajarea Consultanţilor în cadrul împrumuturilor Băncii Mondiale” (Liniile directoare pentru servicii), publicate de BM în Mai 2004, având la bază „Manualul pentru conducerea achiziţiilor de valori foarte mici din cadrul granturilor mici, împrumuturilor şi creditelor acordate de Banca Mondială/ AID – autor N.A. Khan, septembrie 2001 şi revizuit în sepembrie 2005”.

   Ghidul Procedurilor de Achiziţii pentru Proiecte Finanţate de FRDS cuprinde:

   1. (i) în Partea I – descrierea tuturor procedurilor obligatorii, a metodelor aplicabile pas-cu-pas, a responsabilităţilor fiecărui factor implicat în procesele de selecţie, precum şi a modului de administrare şi păstrare a documentelor privind achiziţiile necesare în cadrul proiectului, a modului de planificare şi raportare cu privire la achiziţii etc.;

   2. (ii) în Partea a II-a – descrierea condiţiilor de participare la ofertare, a condiţiilor de eligibilitate şi a criteriilor de evaluare a ofertanţilor, documentele obligatorii pentru ofertare (Invitaţie la cotaţie – în cazul achiziţiilor lucrări; Cerere de propuneri – în cazul selectării firmelor de proiectare/consultanţă; Invitaţie – în cazul achiziţiilor de bunuri şi servicii de consultanţă individuală), modele şi formulare utilizate în procesele de achiziţii, lecţii învăţate, studii de caz.

2. 6.3.2. „Ghidul de achiziţii pentru proiecte finanţate de FRDS” este anexă la Acordul de Grant.

3. 6.3.3. Procedurile de achiziţii pentru beneficiarii de granturi sunt prezentate şi în cadrul cursului de instruire iniţială organizat de FRDS, înainte de semnarea Acordului de Grant.

4. 6.3.4. Pe parcursul implementării, în diferite stadii ale proiectului, reprezentanţii şi consultanţii beneficiarilor de grant beneficiază de organizarea şi a altor cursuri de instruire vizând achiziţiile şi managementul lucrărilor.

5. 6.3.5. Agentul de gestiune poartă responsabilitatea privind organizarea procesului de selecţie şi încheierea contractelor de achiziţii pentru bunuri, lucrări şi servicii. Contractele dintre Agentul de gestiune şi terţi furnizori şi prestatori de servicii se încheie în formă scrisă şi constituie titluri executorii.

   1. 6.3.5.1. Agentul de gestiune trebuie să informeze periodic FRDS cu privire la stadiul realizării achiziţiilor, procedurile aplicate, termenele, valorile şi condiţiile contractelor încheiate.

   2. 6.3.5.2. Agentul de gestiune poate solicita, în etape importante de achiziţii, asistenţă de specialitate din partea FRDS în vederea efectuării achiziţiilor, fără diminuarea răspunderii care îi revine.

6. 6.3.6. Supervizorii FRDS verifică la faţa locului modul în care clauzele Acordului de grant sunt respectate şi măsura în care metodele de achiziţii sunt aplicate corespunzător de către Agentul de gestiune şi de către consultanţii, contractorii şi furnizorii lor.

7. 6.3.7. Procedurile şi metodele de achiziţii aplicabile în cadrul proiectelor finanţate de FRDS

   1. 6.3.7.1. Anterior lansării oricărei invitaţii la ofertare, Planul de achiziţii propus pentru proiect va fi avizat de către coordonatorul/monitorul de proiect. Planul de achiziţii cuprinde totalitatea contractelor necesare îndeplinirii obiectivelor, încadrate pe categorii de cheltuieli şi costuri, şi poate fi actualizat în diferite etape ale proiectului, cu aprobarea prealabilă a coordonatorului/monitorului de proiect şi cu respectarea prevederilor Manualului de operare.

   2. 6.3.7.2. Metodele de achiziţii aplicabile contractelor încheiate de beneficiarii de granturi sunt următoarele:

      1. a) Pentru achiziţii cu valori sub 8.000 Euro, echivalent:

         • – metoda „Compararea preţurilor pentru bunuri” (Comparison of Prices for Goods) – bunurile necesare în cadrul proiectului vor fi achiziţionate în urma comparării preţurilor obţinute de la cel puţin trei (3) furnizori diferiţi;

         • – metoda „Compararea preţurilor pentru lucrări” (Comparison of Prices for Works) – lucrările necesare în cadrul proiectului vor fi achiziţionate în urma comparării cotaţiilor (ofertelor de preţ) obţinute de la cel puţin trei (3) contractori calificaţi;

         • – metoda ”Selecţie la preţul cel mai mic ” (Least Cost Selection) – în cazul angajării serviciilor de proiectare în construcţii, pentru tehnologii de fabricaţie a unor produse simple, pentru refacerea mediului înconjurător sau similare acestora, selecţia firmei se face în urma evaluării propunerilor primite ca răspuns la Cererea de propuneri transmisă consultanţilor din Lista scurtă;

         • – metoda ”Selecţia consultanţilor individuali” (Selection of Individual Consultants) – în cazul angajării unor servicii de asistenţă de specialitate oferită de consultanţi individuali (de tip “know-how”) în diverse domenii (contabilitate, verificare de proiectare sau dirigenţie de şantier, tehnologie, marketing, asistenţă medicală sau socială, instruire profesională, consultanţă juridică etc), angajarea se face prin compararea calificărilor şi experienţelor a cel puţin trei (3) consultanţi (dacă este posibil).

      2. b) Pentru achiziţii cu valori egale sau peste 8.000 Euro, echivalent:

         • – metoda „Procurare bunuri” (Shopping for Goods) – bunurile necesare în cadrul proiectului vor fi achiziţionate în urma comparării cotaţiilor (ofertelor de preţ) obţinute de la cel puţin trei (3) furnizori diferiţi care au răspuns substanţial cerinţelor din Invitaţia la cotaţie;

         • – metoda „Procurare lucrări” (Shopping for Works) – lucrările necesare în cadrul proiectului vor fi achiziţionate în urma comparării cotaţiilor (oferte de preţ) obţinute de la cel puţin trei (3) contractori calificaţi care au răspuns substanţial cerinţelor Invitaţiei la cotaţie.

      3. c) Cumpărare / Contractare / Angajare directă: este permisă numai în situaţii bine justificate cu aprobarea prealabilă a FRDS şi a BM, respectiv:

      •  pentru achiziţii directe de bunuri sau de lucrări estimate să coste mai puţin decât echivalentul a 8.000 Euro – cu acordul prealabil al FRDS; dacă valoarea contractului este egală sau depăşeşte echivalentul a 8.000 Euro este necesară deasemenea şi aprobarea prealabilă a BM;

      •  achiziţiile de bunuri, lucrări sau servicii adjudecate în conformitate cu procedurile FRDS şi cu Ghidul de achiziţii pot fi suplimentate cu până la 15% din valoarea iniţială contractată, numai cu acordul prealabil al FRDS şi cu considerarea Planului de achiziţii aprobat, a resurselor financiare disponibile şi cu respectarea condiţiilor Acordului de grant şi prevederilor Manualului de operare;

      •  contractele de consultanţă pot fi încredinţate unui singur consultant (sursă unică) numai cu acordul prealabil al FRDS şi al BM.

   3. 6.3.7.3. Toate achiziţiile efectuate trebuie să se încadreze în Planul de achiziţii aprobat. Preţurile bunurilor, lucrărilor şi tarifele serviciilor contractate sunt fixe pe toată durata contractului, moneda contractului fiind moneda naţională.

   4. 6.3.7.4. FRDS organizează şi actualizează o bază de date privind furnizorii de bunuri, prestatorii de servicii şi executanţii lucrărilor la nivelul proiectelor, elaborând şi actualizând anual lista contractorilor de la proiectele finalizate. Pentru serviciile de proiectare şi pentru executarea lucrărilor, listele cuprind furnizori şi prestatori care şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale în mod corespunzător. Beneficiarii de granturi nu sunt obligaţi să se limiteze la aceste liste.

   5. 6.3.7.5. Pot participa la selecţiile organizate de beneficiarii FRDS contractori cu reputaţie bună, care sunt eligibili, înregistraţi legal, au obiect de activitate corespunzător, sunt independenţi financiar şi administrativ, nu au fost angajaţi în

      practici frauduloase sau de corupţie şi nu au interese conflictuale, aşa cum sunt ele descrise de Liniile directoare de achiziţii ale BM şi în legislaţia română.

   6. 6.3.7.6. Furnizorii/ consultanţii/ prestatorii/ contractorii care nu îşi respectă corespunzător obligaţiile contractuale faţă de beneficiari ai FRDS sunt descalificaţi la selecţiile ulterioare, în funcţie de gravitatea abaterilor şi de consecinţe. În acest scop, beneficiarii de granturi şi consultanţii lor vor informa FRDS cu privire la calitatea produselor livrate/ serviciilor prestate/ lucrărilor executate de către furnizori/ consultanţi/contractori.

   7. 6.3.7.7. FRDS va publica trimestrial pe website-ul său (www.frds.ro) o listă a contractelor încheiate la nivelul comunităţilor.

8. 6.3.8. Contractorii beneficiarilor au obligaţia de a-şi însuşi şi respecta reglementările specifice aplicabile finanţărilor acordate prin program.

9. 6.3.9. FRDS poate oferi la cererea Agentului de executare informaţii din baza sa de date, cu privire la furnizorii eligibili şi calificaţi (persoane fizice sau juridice) care au livrat bunuri sau au efectuat servicii sau lucrări pentru alţi beneficiari şi care sunt recomandaţi pentru a fi invitaţi în procesul de selecţie (achiziţii).

10. 6.3.10. Avizul prealabil şi avizul ulterior al FRDS

    1. 6.3.10.1. Avizul prealabil al FRDS este obligatoriu pentru următoarele situaţii:

       1. i) Achiziţionarea de lucrări a căror valoare depăşeşte echivalentul a 8.000 Euro – înainte de semnarea contractului;

       2. ii) Achiziţionarea serviciilor de consultanţă prin metoda “Selecţie la preţul cel mai mic“ (înainte de transmiterea notificărilor privind calificarea tehnică a consultanţilor şi înainte de semnarea contractului);

       3. iii) Angajarea sau cumpărarea directă, fără aplicarea unei metode de selecţie (înainte de lansarea comenzii/ contractului/ cumpărării/ angajării);

       4. iv) Orice modificare a unui contract care a fost încheiat cu avizare în prealabil.

    2. 6.3.10.2. Achiziţiile care nu sunt supuse avizului prealabil al FRDS se supun avizului ulterior.

       În condiţiile în care nu se obţine avizul ulterior al FRDS pentru achiziţiile efectuate, precum şi în cazul achiziţiilor efectuate cu avizul prealabil al FRDS care se constată că a fost obţinut pe baza unor informaţii incomplete sau false, cheltuielile efectuate din grant pot fi declarate neeligibile.

    3. 6.3.10.3. Achiziţiile efectuate în cadrul proiectelor finanţate pot fi verificate de către reprezentanţii FRDS sau de către reprezentanţii finanţatorilor oricând în timpul implementării proiectului, precum şi după finalizarea şi închiderea proiectului.

11. 6.3.11. Avizul prealabil şi avizul ulterior al Băncii

    1. 6.3.11.1. Avizul prealabil al Băncii este obligatoriu pentru următoarele situaţii:

       1. i. Achiziţionarea primelor 3 contracte de lucrări în cadrul proiectelor integrate;

       2. ii. Achiziţiile efectuate prin contractare directă/selecţie dintr-o singură sursă (firme sau individuali);

       3. iii. Serviciile de consultanţă achiziţionate prin procedura „Licitaţie internaţională” (Internaţional Competitive Biding), estimate să coste peste

          160.000 Euro/contract;

       4. iv. Proiectele încadrate în Categoria A (procedurile BM) sau Anexa 1 (legislaţia română).

    2. 6.3.11.2. Toate achiziţiile care nu sunt supuse avizului prealabil al BM pot fi supuse, la solicitarea expresă a BM, avizului ulterior al acestei instituţii. În acest sens Agentul de gestiune va păstra toate documentele licitaţiilor cel puţin doi ani de la data terminării Acordului de împrumut.

6.4.1. Obiective, abordări, metode şi surse de date

1. A. Obiective

   Activităţile de monitorizare şi evaluare ce vor fi derulate în cadrul programului urmăresc trei obiective principale:

   1. 1. documentarea stadiului atingerii rezultatelor intermediare (de etapă);

   2. 2. evaluarea proceselor derulate în cadrul programului pentru a permite ajustarea parametrilor intervenţiei, în sensul îmbunătăţirii acesteia;

   3. 3. evaluarea impactului programului pentru documentarea gradului în care

      proiectul şi-a atins obiectivele de performanţă.

2. B. Abordări

   Demersurile de monitorizare şi evaluare a programului se vor axa atât pe abordări de tip „top-down” (analize interne, bazate cu precădere pe expertiza specialiştilor FRDS), cât şi pe abordări şi metode participative (de tip „bottom-up”), care să asigure implicarea directă a beneficiarilor în documentarea rezultatelor programului.

3. C. Metode şi surse de date

Pentru documentarea progresului, calităţii, rezultatelor şi impactului programului vor fi utilizate atât date interne (înregistrate în MIS sau culese în cadrul unor anchete de teren derulate de Unitatea de Studii, Analize, Sinteze), cât şi date rezultate în urma unor evaluări externe, realizate de consultanţi independenţi.

În funcţie de obiective, principalele surse de date utilizate în monitorizarea şi evaluarea programului vor fi următoarele:

Obiectiv	Sursă de date
Documentarea atingerii rezultatelor intermediare (de etapă)	Baza de date a FRDS (MIS) Studii de evaluare a beneficiarilor, realizate anual de compartimentul de specialitate al FRDS şi evaluatori independenţi
Evaluarea proceselor derulate în cadrul Programului	Studii şi analize specifice, realizate de compartimentul de specialitate al FRDS şi experţi independenţi
Evaluarea impactului Programului	Studii de impact realizate de evaluatori externi, angajaţi de Agenţia Naţională pentru Romi

1. 6.4.2. Sistemul de indicatori de monitorizare şi evaluare

   Atingerea obiectivelor programului este documentată de FRDS pe baza următorului set de indicatori:

   1. A. Indicatori de performanţă – documentaţi odată cu finalizarea programului, pe baza studiilor de impact contractate de ANR.

      Indicator	Ţintă de performanţă
      Procentul cu care s-a redus diferenţa dintre comunităţile de	20%

      romi incluse în program şi comunităţile învecinate, în ceea ce priveşte condiţiile de viaţă, în urma derulării programului*
      Procentul de membri ai comunităţilor de romi incluse în program care declară că s-a produs o îmbunătăţire a condiţiilor minime de viaţă în urma derulării programului	70%

      * diferenţa va fi calculată pe baza unui index al condiţiilor de viaţă elaborat de ANR

   2. B. Indicatori de monitorizare a rezultatelor intermediare – vor fi documentaţi anual, pe baza studiilor de evaluare a beneficiarilor realizate de compartimentul de specialitate al FRDS.

      Indicator	Ţintă de performanţă
      Procentul comunităţilor de romi incluse în program care au acces la infrastructură îmbunătăţită (ex: drumuri, sisteme de alimentare cu apă etc.)	60%
      Procentul de membri ai comunităţilor de romi incluse în program care declară că proiectele finanţate de FRDS reflectă priorităţile comunităţii	60%
      Numărul de consultări anuale dintre membrii comunităţilor de romi incluse în program şi autorităţile locale, care au avut în vedere satisfacerea nevoilor comunităţii	3
      Procentul proiectelor pentru elaborarea cărora FRDS a oferit asistenţă de specialitate iniţiatorilor şi care s-au dovedit eligibile pentru fonduri UE	60%

   3. C. Indicatori de monitorizare a progresului – vor fi documentaţi periodic, la cererea managementului FRDS, a finanţatorilor etc., pe baza datelor înregistrate în baza de date a FRDS (MIS).

      1. 1. Indicatori sintetici (de ansamblu):

         1. i) Numărul de comunităţi cu populaţie romă, preidentificate care au accesat PIP, pe rural şi urban;

         2. ii) Numărul de comunităţi cu populaţie romă din listă, care au accesat PIP, pe rural şi urban;

         3. iii) Numărul total de beneficiari ai proiectelor integrate aprobate spre finanţare, pe categorii de componente;

         4. iv) Valoarea proiectelor aprobate spre finanţare, pe total, pe judeţe şi pe categorii de componente.

      2. 2. Indicatori de progres, pe faze din ciclul proiectelor:

         1. i) Numărul de grupuri de iniţiativă create în comunităţile cu populaţie romă vizate de program;

         2. ii) Numărul de comunităţi cu populaţie romă în care s-au derulat campanii de INFORMARE, EDUCARE, COMUNICARE, pe total şi pe medii de rezidenţă (urban, rural);

         3. iii) Numărul de comunităţi cu populaţie romă FACILITATE, pe total şi pe medii de rezidenţă (urban, rural);

         4. iv) Numărul de proiecte integrate PRIMITE, pe judeţe, medii de rezidenţă şi pe categorii de componente;

         5. v) Numărul de proiecte integrate PRIMITE, pentru care FRDS a finanţat elaborarea unor studii de fezabilitate;

         6. vi) Numărul de proiecte elaborate de beneficiari pentru accesarea unor fonduri UE, pentru pregătirea cărora FRDS a acordat asistenţă de specialitate;

         7. vii) Numărul de studii de fezabilitate finanţate, pe tipuri de proiecte (proiecte integrate depuse în cadrul programului, respectiv proiecte destinate accesării unor fonduri UE);

         8. viii) Numărul de proiecte integrate ELIGIBILE, pe judeţe şi medii de rezidenţă;

         9. ix) Numărul de proiecte integrate APROBATE, pe judeţe, medii de rezidenţă şi pe categorii de componente;

         10. x) Numărul de proiecte integrate ANULATE după aprobare, pe total, medii de rezidenţă şi pe componente;

         11. xi) Numărul de proiecte integrate FINALIZATE, pe judeţe, medii de rezidenţă şi componente;

         12. xii) Numărul de beneficiari instruiţi de FRDS, pe categorii (angajaţi ai primăriei, locuitori ai comunităţilor de romi, colaboratori ai unor organizaţii neguvernamentale, alte categorii).

      3. 3. Indicatori de rezultat:

         1. i) Numărul de kilometri de drum reabilitaţi;

         2. ii) Numărul de alimentări cu apă reabilitate/ realizate;

         3. iii) Numărul de clădiri reabilitate;

         4. iv) Numărul de persoane dezavantajate pentru care s-au oferit servicii sociale, pe categorii de beneficiari, conform cu definiţiile FRDS, şi pe medii de rezidenţă;

         5. v) Numărul de proiecte integrate derulate cu implicarea unor parteneri (alţii decât cei obligatorii);

         6. vi) Numărul de proiecte ELIGIBILE pentru fonduri UE, pentru pregătirea cărora FRDS a oferit asistenţă de specialitate beneficiarilor.

      4. 4. Indicatori financiari:

         1. i) valoarea aprobată, pe total, pe categorii de componente, pe surse de finanţare (fonduri externe, Guvernul României, Contribuţie locală, contribuţie parteneri);

         2. ii) valoarea contractată, pe total, pe categorii de componente, pe surse de finanţare (fonduri externe, Guvernul României, Contribuţie locală, contribuţie parteneri);

         3. iii) valoarea plătită, pe total, pe categorii de componente, pe surse de finanţare (fonduri externe, Guvernul României);

         4. iv) valoarea contractată şi cea plătită, pe categorii de cheltuieli;

         5. v) valoarea asistenţei destinate accesării fondurilor structurale pe categorii de cheltuieli (asistenţă tehnică, financiară, pentru realizarea documentaţiilor, pentru co-finanţare);

         6. vi) valoarea studiilor de fezabilitate pentru proiectele integrate finanţate din PIP şi pentru pregătirea unor proiecte ce pot fi finanţate din fonduri europene.

   1. 6.4.2.1. Pentru documentarea operativă a progresului atins în implementarea programului, FRDS va asigura integrarea sistemul de indicatori de monitorizare a progresului în MIS.

   2. 6.4.2.2. Extinderea şi actualizarea MIS se va realiza cu suportarea costurilor din sumele destinate programului.

2. 6.4.3. Raportare asupra progresului implementării PIP

   1. 6.4.3.1. Conţinutul rapoartelor

      Rapoartele semestriale asupra progresului implementării PIP furnizate de FRDS vor conţine informaţii şi date despre activităţile derulate în perioada de raportare, pe cele patru componente ale programului, cu evidenţierea problemelor şi riscurilor, a lecţiilor învăţate, după caz.

      Notă: Manualul de operare pentru Programul de Intervenţii Prioritare a fost elaborat cu respectarea principiilor generale promovate de FRDS, fiind aprobat de Banca Mondială şi Ministerul Economiei şi Finanţelor.

      DOCUMENTE ANEXE

1. 1. Procedura de dobândire a personalităţii juridice de către grupurile de iniţiativă din comunităţile de romi;

2. 2. Lista comunităţilor preidentificate de ANR pentru a solicita finanţare fără competiţie;

3. 3. Forma cadru a Acordului de grant;

4. 4. Grila de evaluare a problemelor cu care se confruntă comunităţile;

5. 5. Termenii de referinţă pentru facilitatori, evaluatori şi supervizori;

6. 6. Gidul pentru analiza de mediu;

7. 7. Plan Anual de Dezvoltare (model).

Acordul de Împrumut – contract prin care statul, reprezentat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, împrumută fonduri pentru finanţarea unor proiecte de la instituţii financiare internaţionale (IFI) şi se angajează să le ramburseze şi să plătească dobânzi şi alte costuri, într-o perioadă determinată, în condiţiile specificate în contract. În cazul SIP, este vorba de Acordul de Împrumut nr. 4825- RO /4.07.2006 ratificat prin Legea 40/2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 172/12.03.2007, acord semnat între Guvernul României reprezentat şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Acordul Subsidiar (AIS) – acord încheiat între Ministerul Economiei şi Finanţelor şi FRDS prin care se deleagă responsabilitatea utilizării fondurilor în scopurile menţionate în acordurile de împrumut încheiate cu IFI. În cazul SIP-PIP, este vorba de Acordul Subsidiar semnat între Ministerul Economiei şi Finanţelor şi FRDS.

Agent de gestiune – Primăria administrativ-teritorială pe raza căreia se află comunitatea defavorizată cu populaţie majoritar romă care beneficiază de un grant în cadrul PIP. Primăria este desemnată gestionarul fondurilor şi responsabilă de implementarea eficientă a activităţilor proiectului integrat, inclusiv de contractarea lucrărilor, bunurilor şi serviciilor.

Agenţia Naţională pentru Romi (ANR) – este instituţia guvernamentală responsabilă pentru elaborarea politicilor şi strategiilor guvernamentale adresate populaţiei rome, monitorizarea Strategiei Naţionale pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor, administrarea de fonduri destinate romilor şi reprezentarea acestei categorii de populaţie la evenimente naţionale şi internaţionale, organizată în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 78/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Banca Mondială (BM) – organism financiar internaţional care oferă împrumuturi cu dobânzi reduse, credite fără dobânzi sau chiar granturi ţărilor aflate în tranziţie şi dezvoltare. Scopul este de a contribui la reducerea sărăciei şi stimularea creşterii economice. România a devenit membră a Băncii Mondiale în 1972.

Sub această denumire se regăsesc Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi Asociaţia de Dezvoltare Internaţională (IDA), precum şi alte trei alte organizaţii (International Finance Corporation, Multilateral Investment Guarantee Agency şi International Center for Settlement of Investment Disputes).

Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) – este un organism de interes public, fără scop lucrativ, cu personalitate juridică care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea guvernului, conform Legii 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, republicată.

Grant – plată directă de natură necomercială făcută de FRDS unui solicitant eligibil în vederea elaborării documentaţiei tehnice necesare aprobării proiectului integrat sau implementării unui proiect integrat în cadrul PIP.

Grupul de Coordonare a Proiectului (GP) – organism decizional care asigură coordonarea şi conducerea

activităţilor proiectului. Este compus din reprezentanţii partenerilor implicaţi în realizarea proiectului (grupul de iniţiativă din comunitatea de romi, reprezentanţi ai primăriei locale şi, după caz, ai unei organizaţii neguvernamentale partenere).

Incluziunea Socială – set de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile protecţiei sociale, a ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării şi comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii destinate combaterii excluziunii sociale.

Monitorizare – Colectare, analiză şi utilizare sistematică şi continuă a informaţiilor pentru controlul şi luarea deciziilor la nivelul managementului proiectului.

Organizaţie neguvernamentală (ONG) – organizaţie neguvernamentală – asociaţii sau fundaţii (persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial) care urmăresc desfăşurarea unor activităţi în interes general sau în interesul unor colectivităţi locale ori, după caz, în interesul personal nepatrimonial al persoanelor fizice sau juridice care au constituit asociaţia sau fundaţia. În înţelesul prezentului manual, în această categorie nu sunt incluse aici partidele politice, cultele religioase sau sindicatele.

Proiectului de Incluziune Socială (SIP) – proiect al Guvernului României care se va derula, în perioada martie 2007- martie 2011, care beneficiază de finanţare dintr-un împrumut al Guvernului României de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca) şi co-finanţat de Guvernul României, în considerarea Acordului de Împrumut nr. 4825-RO/4.07.2006 ratificat prin Legea 40/2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 172/12.03.2007.

Programul de Intervenţii Prioritare (PIP) – una din cele patru componente ale SIP, implementată de FRDS care îşi propune îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi creşterea nivelului de incluziune socială penru comunităţile de romi din România.

Uniunea Europeană (UE) – este o entitate politică, socială şi economică dezvoltată în Europa şi care, începând cu data 1 ianuarie 2007, are 27 de state membre (Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria), care formează împreună un spaţiu de peste patru milioane

kilometri pătraţi, cu o populaţie totală de aproximativ 500 milioane de locuitori. Turcia şi Croaţia sunt ţări candidate cu care au început negocierile de aderare.

Anexa nr.1la manualul de operare

PROCEDURA

de dobândire a personalităţii juridice de către Grupurile de iniţiativă provenite din comunităţi rome care se confruntă

cu un nivel crescut de sărăcie CAP. 1. Dispoziţii generale

ART. 1

Pentru a beneficia de dispoziţiile Legii nr. 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, republicată cu completările ulterioare, Grupurile de iniţiativă provenite din comunităţi rome care se confruntă cu un nivel crescut de sărăcie, numite de aici înainte Grupuri de iniţiativă, definite potrivit art. 2, alin. 1, lit. e), din Legea nr. 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, republicată cu completările ulterioare, trebuie să obţină personalitate juridică în condiţiile prevăzute de prezenta Procedură.

CAP. 2. Iniţiativa

ART. 2

Grupul de iniţiativă ia fiinţă printr-un act de constituire încheiat între cel puţin 30 de persoane fizice cu capacitate de exerciţiu deplină, care locuiesc în localitatea respectivă, prin manifestarea de voinţă a acestor persoane în cadrul unei Adunări constitutive.

CAP. 3. Activităţi premergătoare

ART. 3

Una sau mai multe persoane fizice din cele prevăzute la art. 2 din prezenta procedură, în calitate de iniţiator-iniţiatori, pot-poate declanşa prezenta Procedură, determinând alte persoane fizice din cadrul comunităţii rome să încerce identificarea nevoilor proprii ale acesteia din urmă, ierarhizarea lor şi elaborarea, împreună cu Primăria în a cărei rază teritorială locuiesc şi unul sau mai mulţi parteneri din rândul organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul de interes selectat de comunitate, a unui proiect integrat pentru care să se solicite o finanţare din partea Fondului Român de Dezvoltare Socială, în condiţiile Legii nr. 129/1998, republicată cu completările ulterioare.

În vederea identificării şi ierarhizării nevoilor comunităţii, precum şi în scopul clarificării dispoziţiilor Legii nr. 129/1998, cu modificările şi completările

ulterioare, şi al elaborării unui proiect, iniţiatorii se pot reuni în mai multe întâlniri informale.

CAP. 4. Adunarea constitutivă

ART. 4

După ce au fost realizate etapele prevăzute la art. 3, se convoacă o adunare constitutivă a Grupului de iniţiativă din comunitatea romă. Adunarea constitutivă este legal constituită dacă la lucrările acesteia participă cel puţin 30 de persoane fizice ce îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 2.

ART. 5

Procedura de convocare este stabilită, în mod liber, de către iniţiatori, cu condiţia de a fi asigurată o publicitate adecvată la nivelul localităţii, cu privire la problemele care urmează să fie dezbătute, precum şi la data şi locul ţinerii adunării.

ART. 6

Persoanele care doresc să se asocieze în grup participă personal la adunarea constitutivă.

La adunarea constitutivă pot participa, în afara celor care o convoacă, orice altă persoană fizică cu capacitate de exerciţiu deplină, care locuieşte în localitatea respectivă – tineri, bătrâni, bărbaţi, femei, indiferent de etnie, convingeri politice sau religioase. Aceste persoane pot cere, în condiţiile prevăzute în lege, să fie primite în grup.

Iniţiatorii care mai târziu devin membri precum si toţi ceilalţi membri ai persoanei juridice create în baza reglementărilor Legii 129/1998 nu mai au dreptul să facă parte din altă persoană juridică creată în baza reglementărilor Legii 129/1998 şi a prezentei proceduri, în vederea participării la implementarea unui proiect integrat în cadrul Proiectului de incluziune socială-Programul de intervenţii prioritare.

La adunarea constitutivă pot participa şi reprezentanţi ai Primăriei şi ai organizaţiei neguvernamentale partenere.

CAP. 5. Competenţa adunării constitutive

ART. 7

În cadrul adunării constitutive, se vor lua decizii cu privire la:

1. a) nevoile comunităţii rome defavorizate, precum şi hotărârea de a se constitui o persoană juridică în scopul satisfacerii acestor nevoi;

2. b) stabilirea denumirii şi sediului persoanei juridice;

3. c) evaluarea contribuţiei în bani şi/sau natură şi/sau muncă la realizarea proiectului integrat;

4. d) aprobarea prin semnare a actului de constituire a grupului;

5. e) alegerea celor 3 reprezentanţi ai grupului;

ART. 8

Adunarea constitutivă alege un preşedinte din rândul participanţilor, care are sarcina de a conduce şedinţa.

Doi dintre participanţi asigură secretariatul adunării constitutive, redactând Procesul-verbal al adunării constitutive.

ART. 9

În cadrul adunării, iniţiatorii prezintă o expunere privind nevoile comunităţii, conţinutul actului de constituire, precum şi schiţa proiectului integrat ce urmează să fie înaintat, împreună cu Primăria şi organizaţia neguvernamentală parteneră, Fondului Român de Dezvoltare Socială.

Iniţiatorii trebuie să ofere orice explicaţii referitoare la Legea nr. 129/1998, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi la reglementările adoptate de Fondul Român de Dezvoltare Socială în baza legii.

CAP. 6. Actul de constituire

ART. 10

Actul de constituire va cuprinde:

1. a) denumirea persoanei juridice, care poate fi ,,Grupul de iniţiativă” urmat de denumirea satului/cătunului/străzii/numele dat de locuitori părţii din localitate în care locuiesc şi în care se va realiza proiectul sau orice altă denumire care, în condiţiile respectării ordinii publice, individualizează persoana juridică;

2. b) sediul persoanei juridice;

3. c) numele şi prenumele, menţiuni cu privire la locul în care locuieşte fiecare asociat;

4. d) scopul persoanei juridice, constând în rezolvarea unor nevoi specifice, prin realizarea împreună cu Primăria şi o organizaţie neguvernamentală, a unui proiect integrat ce urmează să fie supus spre aprobare Fondului Român de Dezvoltare Socială; descrierea sumară a nevoilor comunităţii;

5. e) denumirea şi descrierea sumară a proiectului integrat;

6. f) patrimoniul persoanei juridice, cu menţionarea contribuţiilor asociaţilor, în bani, în bunuri sau în muncă; valoarea contribuţiilor în bunuri; modul de stabilire a valorii contribuţiei în muncă şi de prestare a muncii; modul de vărsare a contribuţiilor în bani şi în bunuri, când este cazul; consecinţele neîndeplinirii obligaţiilor asumate;

7. g) organele persoanei juridice, alegerea funcţionarea şi componenţa acestora: adunarea generală, reprezentanţii grupului;

8. h) stabilirea reprezentanţilor grupului împuterniciţi să reprezinte persoana juridică în relaţiile cu terţii şi care pot semna actele care produc efecte juridice;

9. i) durata asocierii;

10. j) modul de dizolvare a persoanei juridice şi de lichidare a patrimoniului acesteia.

ART. 11

Evaluarea contribuţiilor în natură şi în muncă, când acestea există, se realizează de către asociaţi, în condiţiile legii.

CAP. 7. Hotărârile adunării constitutive

ART. 12

Hotărârile adunării constitutive au ca efect înfiinţarea unei asociaţii. Pentru aceste considerente ele pot fi luate numai cu acordul tuturor membrilor fondatori.

Hotărârile sunt lovite de nulitate si nu produc efecte juridice dacă participarea la adunare nu s-a făcut în condiţiile prevăzute la art. 6.

ART. 13

Persoanele menţionate la art. 8, alin. 2 întocmesc Procesul-verbal al adunării constitutive, în care se va constata îndeplinirea formalităţilor de convocare, data şi locul adunării constitutive, participanţii prezenţi în condiţiile prevăzute la art. 6, dezbaterile adunării în rezumat, hotărârile adoptate, iar, la cererea participanţilor, declaraţiile făcute de ei în şedinţă.

Procesul-verbal se semnează de persoanele care l-au întocmit şi de preşedintele adunării constitutive.

ART. 14

Actul de constituire se semnează de toţi participanţii care, în urma dezbaterii conţinutului şi/sau a propunerilor de îmbunătăţire, l-au votat.

CAP. 8. Acte juridice şi formalităţi ulterioare adunării constitutive

ART. 15

În termen de 10 zile de la data semnării actului de constituire, asociaţii care s-au angajat să contribuie cu bani şi alte bunuri la constituirea patrimoniului iniţial, sunt obligaţi să le verse, respectiv să le transmită în condiţiile stabilite de adunarea constitutivă.

ART. 16

În termen de 5 zile de la data semnării actului de constituire, reprezentanţii grupului solicită primarului comunei înregistrarea actului de asociere. Cererea adresată

primarului este însoţită de Actul de constituire şi de Procesul-verbal al adunării constitutive, ambele în original.

Primarul examinează cererea şi actele anexate, verificând modul în care au fost respectate dispoziţiile legii şi prevederile prezentei Proceduri.

În cazul în care cerinţele menţionate la aliniatul precedent au fost îndeplinite, primarul va dispune, în termen de 5 zile de la data depunerii cererii, înregistrarea actului de constituire într-un registru special al primăriei. Dispoziţia de înregistrare va reda cuprinsul actului de constituire, potrivit art. 10.

Reprezentanţii grupului pot reprezenta interesele grupului în faţa terţilor din momentul înregistrării actului de constituire.

ART. 17

Grupul de iniţiativă este persoană juridică de la data înregistrării Actului de constituire în registrul special al primăriei.

Grupul de iniţiativă din comunitatea romă va putea face uz de personalitatea juridică astfel dobândită numai în raporturile juridice născute în legătură cu aplicarea Legii nr. 129/1998, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 18

Actul de constituire, va fi întocmit potrivit modelului prevăzute în Anexa nr. 1 la prezenta Procedură.

*

ANEXA 1

la

PROCEDURA

de dobândire a personalităţii juridice de către Grupurile de iniţiativă provenite din comunităţi rome care se confruntă cu un nivel crescut de sărăcie

ACT DE CONSTITUIRE

Art. 1. – Persoanele menţionate mai jos, care, în data de au luat parte la

adunarea de constituire a Grupului de iniţiativă………… (denumirea Grupului) şi au votat conţinutul prezentului act, înţeleg să se asocieze şi să constituie o persoană juridică, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 129/1998, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Nr.	Numele de familie si prenumele	Locuind în:	Semnătura
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

24
25
26
27
28
29
30

Art. 2. – Denumirea persoanei juridice este Grupul de iniţiativă ". "10

Art. 3. – Sediul persoanei juridice este în 11

Art. 4. – Scopul persoanei juridice îl constituie 12

Art. 5. – Proiectul integrat propus de persoana juridică este denumit şi

se referă, în esenţă, la 14

Art. 6. – La data constituirii, patrimoniul persoanei juridice cuprinde:

. 15

Art. 7. – Pe toată perioada asocierii prevăzută la art. 9, raporturile dintre asociaţi trebuie să se caracterizeze prin bună-credinţă şi grijă pentru treburile persoanei juridice.

Asociaţii vor urmări împreună realizarea scopului pentru care s-au asociat. Adunarea membrilor persoanei juridice funcţionează după următoarele reguli:

. 16

Art. 8. – Reprezentanţii grupului17 sunt:

. preşedinte

. vicepreşedinte

10Poate fi denumirea satului ori a aşezării umane în care domiciliază asociaţii sau orice altă denumire care, în condiţiile reprezentării ordinii publice, individualizează persoana juridică.

11Sediul poate fi stabilit la domiciliul unui asociat. Sediul ar putea fi stabilit în localul unei instituţii publice (scoală, primărie, casă de cultură sau altele asemenea), cu condiţia să existe certitudinea că, prin punerea la dispoziţie a unui spaţiu, instituţia publică respectivă nu poate influenţa (prin stabilirea unei chirii prea mari, de pildă) activitatea comunităţii constituite ca persoană juridică.

12Scopul constă în satisfacerea unor nevoi specifice (care pot fi detaliate), prin realizarea unui proiect ce urmează să fie supus spre aprobare Fondului Român de Dezvoltare Socială.

13Denumirea proiectului integrat trebuie să fie scurtă, dar suficientă pentru a indica obiectul acestuia.

14Trebuie realizată o descriere scurtă a proiectului integrat.

15Se impune arătarea contribuţiilor asociaţilor, constând eventual, în:

-sume de bani care intra în proprietatea comunităţii;

-bunuri mobile care pot intra fie în proprietatea comunităţii sau doar în folosul acesteia, după cum decid asociaţii;

-bunuri imobile, care, pentru a evita apariţia unor formalităţi sau litigii, este recomandabil să fie aduse doar în folosinţa comunităţii;

-prestarea unui anumit serviciu care aduce foloase comunităţii, în virtutea aptitudinilor speciale sau profesiei asociatului respectiv (zidar, zugrav, electrician, tractorist, tâmplar etc.).

Asociaţiile trebuie, cu aproximaţie, să stabilească valoarea contribuţiilor în natură şi a celor în muncă.

16Regulile trebuie să privească: modul de convocare a adunării, termenele la care se convoacă adunarea, problemele asupra cărora urmează să se decidă, modul în care se votează şi altele asemenea. Aceste reguli nu pot contraveni dispoziţiilor din Legea 129- 1998 privind înfiintarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, precum şi principiilor generale de drept (cum sunt, adoptarea de hotărâri cu majoritate de voturi, convocarea periodica a adunării, libertatea de exprimare în cadrul adunării etc.).

17Se menţionează numele de familie, prenumele şi funcţia Reprezentanţilor Grupului.

. secretar

şi au următoarele atribuţii:

1. a) reprezentarea cu bună-credinţă a grupului de iniţiativă în cadrul Grupului de coordonare a proiectului integrat;

2. b) încheie în numele grupului de iniţiativă toate actele juridice şi efectuează toate actele materiale pe care le presupune participarea la şedinţele Grupului de coordonare a proiectului integrat;

3. c) convocarea membrilor grupului în şedinţă atunci când este necesară luarea unor hotărâri importante cu privire la proiectul integrat;

4. d) să informeze membrii grupului şi comunitatea cu privire la stadiul realizării proiectului integrat, organizând cel puţin 4 întâlniri publice pe an;

5. e) să-şi execute mandatul în mod personal fără a delega atribuţiile unei alte persoane;

6. f) să păstreze si să administreze în bune condiţii contribuţia grupului de iniţiativă la realizarea proiectului şi să supravegheze modul în care aceste resurse sunt gestionate de Primărie, faţă de această obligaţie cât şi faţă de celelalte reprezentanţii grupului fiind răspunzători civilmente în mod solidar în faţa membrilor grupului de iniţiativă.

   Art. 9. – Persoana juridică se constituie pe durata de executare a proiectului. Art. 10. – Dizolvarea persoanei juridice are loc în următoarele cazuri:

   • – trecerea duratei prevăzute la art. 9 si realizarea proiectului;

   • – imposibilitatea realizării proiectului.

   Actul s-a încheiat astăzi, ………….18, la 19.

   

   18Data.

   19Localitatea.

   Lista comunităţilor preidentificate de ANR pentru a solicita finanţare fără competiţie

   Anexa nr. 2la manualul de operare

   Nr crt	Localitate	Nume folosit de localnici	Regăsire în Proromi	Îndeplineşte criterii, cf. Anexa 4	Număr de locuitori		Grad de pregătire a comunităţii pentru a participă la Program
   					Recensământ	Estimativ
   1.	Pătrăuţi, comuna Pătrăuţi, judeţul Suceava	Pătruţi Cartier de romi	Nu	Se regăseşte la periferia localităţii. Mai mult de 50% din comunităţi nu au acces la apa potabilă. Nu există surse de venit stabile (peste 50% trăiesc din VMG si munca temporară în agricultură).	660	1.800	Mare
   2.	Râmnicelu, judeţul Brăila	Sat Conţeşti Ţigănie	Da	Se regăseste la periferia localităţii. Mai mult de 50% din comunităţi nu au acces la curent electric. Nu există surse de venit stabile(peste 50% traiesc din VMG şi munca sezonieră în agricultură).	167	400	Mare
   3.	comuna Bărbulesti, judeţul Ialomiţa	Bărbuleşti Populaţie majoritară de romi	Nu	Se regaseste la periferia localitatii Nu există drum de acces pietruit sau asfaltat. Mai mult de 50% din comunitati nu au acces la apa potabilă. Nu există surse de venit stabile (peste 50% trăiesc din VMG şi munca sezonieră în agricultură).	4.160	6.400	Mare
   4.	Sat Bălteni, comuna Conţeşti, judeţul Dâmboviţa	Sat Bălteni	Da	Se regăseşte la periferia localităţii Mai mult de 50% din comunităţi nu au acces la apă potabilă. Nu există surse de venit stabile (peste 50% trăiesc din VMG şi munca sezonieră în agricultură).	589	600	Mare

   86

   5.	Cartier “Gară“, Drăgăneşti-Olt, judeţul Olt	Cartier Gară	Da	Se regăseşte la periferia localităţii. Mai mult de 50% din comunităţi nu au acces la apa potabilă. Nu există surse de venit stabile (peste 50% traiesc din VMG şi munca sezonieră în agricultură).	834	2.000	Mare
   6.	Cartier Kuntz, Timişoara, judeţul Timiş	Cartier Kuntz	NU	Se regăseşte la periferia localităţii. Nu există drum de acces pietruit sau asfaltat. Mai mult de 50% din comunităţi nu au acces la apa potabilă. Nu există surse de venit stabile (peste 50% traiesc din VMG şi munca sezonieră în agricultură).	3.000	3114	Mare
   7.	Comuna Coroieni, judeţul Maramures	Ponorata Cătun Ţigănesc	Nu	Se regăseşte la periferia localităţii. Nu există drum de acces pietruit sau asfaltat. Mai mult de 50% din comunităţi nu au acces la apa potabilă. Nu există surse de venit stabile (peste 50% traiesc din VMG şi munca sezonieră în agricultură).	334	400	Mare
   8.	Localitate Soncuta Mare, judeţul Maramureş	Cartierul Miresului	Da	Nu există drum de acces pietruit sau asfaltat. Mai mult de 50% din comunităţi nu au acces la apa potabilă. Nu există surse de venit stabile (peste 50% traiesc din VMG şi munca sezonieră în agricultură).	700	723	Mare
   9.	Camaraşu, judeţul Cluj	Cămăraşu Valea Naoiului	Da	Nu există drum de acces pietruit sau asfaltat. Mai mult de 50% din comunităţi nu au acces la apa potabilă. Nu există surse de venit stabile (peste 50% traiesc din VMG şi munca sezonieră în agricultură).	420	500	Mare

   87

   10.

   Comuna Band, judeţul Mureş

   Comunităţile Telecu Mic, Telecu Mare, Cojba

   Nu

   Se regăseşte la periferia localităţii. Nu există drum de acces pietruit sau asfaltat. Mai mult de 50% din comunităţi nu au acces la apa potabilă. Nu există surse de venit stabile (peste 50% traiesc din VMG şi munca sezonieră în agricultură).

   1.300

   2.000

   Mare

   88

   Anexa nr. 3la manualul de operare

   ACORD DE GRANT

   Nr. ….. din ………

   Fondul Român de Dezvoltare Socială, denumit în continuare Fond, organism de interes public, fără scop lucrativ, cu personalitate juridică, înfiinţat în baza Legii nr. 129/1998, republicată, cu completările ulterioare, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, cu sediul în Municipiul Bucureşti, b-dul Regina Elisabeta nr. 3, et. 3, sectorul 3, înregistrat fiscal sub nr.11318329, având contul nr. ………., deschis la banca …….., reprezentat prin doamna Director executiv Liliana Vasilescu,

   şi

   Primăria……………….., judeţ………..cu sediul în localitatea str.

   ……………nr. …………..sector…., Cod înregistrare fiscală nr.…………………….., având contul curent pentru grant1nr , deschis la banca

   ……, reprezentată de domnul Primar…………………………., în calitate de Agent de gestiune al proiectului integrat, reprezentând interesele "Grupului de iniţiativă……." şi ale Organizaţiei neguvernamentale în

   calitatea acestora de parteneri la implementarea proiectului integrat, conform

   Acordului de parteneriat nr. din ,

   au hotărât încheierea prezentului Acord de grant.

   1. 1. Obiectul Acordului de grant

      1. 1.1. Fondul acordă prin intermediul Agentului de gestiune, în folosul comunităţii rome, în termenii şi în condiţiile prezentului Acord de grant, cu titlu gratuit, contravaloarea în lei a sumei de ………. Euro, care urmează să fie utilizată exclusiv în vederea realizării proiectului integrat2„………….”, aprobat prin Hotărârea Consiliului Director al Fondului nr. ……….. din data de …………., proiect redat în anexa nr. 13ce constituie parte integrantă a prezentului Acord de grant.

      2. 1.2. Proiectul integrat constă în realizarea, din suma prevăzută la art. 1.1 şi din contribuţia locală prevăzută la art. 2.1, a …………………………………..

         

         1Suma de bani acordată cu titlu gratuit în scopul şi în condiţiile prevăzute la pct. 1.1.

         2Proiectul va fi implementat în condiţiile Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), semnat la Bucureşti la …………………, ratificat prin Legea nr ,

         publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. din ……..

         3Anexa nr. 1cuprinde proiectul pe baza căruia s-a aprobat finanţarea.

   2. 2. Contribuţia locală

      1. 2.1. Agentul de gestiune va participa cu o contribuţie în bani/în natură/în bani şi în natură în valoare de ……. lei, reprezentând ………..% din valoarea grantului, după cum se precizează în anexa nr. 34şi va asigura respectarea angajamentelor legate de constituirea contribuţiei, angajamente luate împreună cu „Grupul de iniţiativă……….” şi Organizaţia neguvernamentală,

         conform prevederilor Acordului de parteneriat nr……..din ……….. .

      2. 2.2. Contribuţia în bani, este depusă în contul curent distinct nr. ………., deschis de Agentul de gestiune pentru contribuţia locală în cadrul proiectului integrat descris la pct. 1.2. la banca/trezoreria………………….. .

      3. 2.3. În situaţia în care, în timpul execuţiei proiectului, nu se realizează contribuţia în natură, Agentul de gestiune se obligă să găsească soluţii pentru compensarea în bani a contribuţiei asumate.

   3. 3. Clauze financiare

      1. 3.1. Bugetul proiectului integrat şi sursele de finanţare sunt redate în anexa nr. 25, care constituie parte integrantă a prezentului Acord de Grant.

      2. 3.2. Fondul va elibera Agentului de gestiune, la banca acestuia, sumele grantului în lei, la cursul de schimb Leu/Euro, obţinut de Fond la data efectuării licitaţiei valutare pentru fiecare tranşă.

      3. 3.3. Eliberarea sumelor grantului către Agentul de gestiune se va face în tranşe,

         pe baza formularelor standard de solicitare de plată, completate de Agentul de gestiune şi certificate de supervizorul Fondului responsabil de gestiunea financiară a proiectului integrat. Prima tranşă este considerată avans.

      4. 3.4. Eliberarea avansului şi a ultimei tranşe se poate face eşalonat, în funcţie de cuantumul total al fondurilor disponibile şi de situaţia concretă din teren a proiectului.

      5. 3.5. Nivelul avansului, precum şi al celorlalte tranşe este stabilit după cum urmează:

         – tranşa nr…. suma Euro6

      6. 3.6. Cuantumul tranşelor stipulate la art. 3.5., precum şi valoarea grantului pot fi majorate/diminuate, după caz, cu respectarea prevederilor art. 8.1. şi a reglementărilor Fondului, în funcţie de nevoile reale identificate pe parcursul derulării proiectului integrat.

         

         4Anexa nr. 3 reprezintă anexa nr. 2 (centralizatorul contribuţiei partenerilor) a Acordului de parteneriat.

         5Anexa nr.2 cuprinde bugetul proiectului integrat şi documentele financiare ale proiectului integrat

         6Se va completa cu un numar de tranşe corespunzator celor prevăzute la art.3.3.. Valoarea fiecărei tranşe se va stabili de Fond în funcţie de necesităţile reale ale proiectului.

      7. 3.7. Înainte de eliberarea ultimei tranşe, Fondul va analiza solicitarea de plată şi alte documente relevante justificative şi va elibera Agentului de gestiune numai suma necesară finalizării proiectului. Astfel, modificările prevăzute la aliniatul precedent, intervenite la nivelul acordului de grant, nu vor mai face obiectul unui act adiţional.

      8. 3.8. La solicitarea fiecărei tranşe (excepţie făcând avansul), Agentul de gestiune trebuie să prezinte Fondului un raport privind stadiul implementării proiectului din punct de vedere fizic, financiar şi al contribuţiei comunitătii şi documentele adecvate, justificând utilizarea a cel puţin 75% din tranşa anterioară. Supervizorii proiectului integrat vor întocmi un raport în urma verificărilor întreprinse la faţa locului care va constitui temei justificativ al eliberării tranşei solicitate. Restul de cel mult 25% se justifică cu ocazia formulării solicitării pentru următoarea tranşă. Justificarea utilizării ultimei tranşe se va efectua înainte de momentul închiderii proiectului.

      9. 3.9. În cazul în care Agentul de gestiune realizează economii la nivelul proiectului integrat, fără să fie afectată calitatea acestuia, sumele pot fi utilizate de acesta pentru posibile îmbunătăţiri, extinderea şi dezvoltarea proiectului integrat, cu aprobarea Fondului şi cu respectarea procedurilor (tehnice, financiare, juridice) specifice.

      10. 3.10. Utilizarea economiilor pentru acoperirea cheltuielilor curente sau de exploatare sau angajarea economiilor proiectului fără obţinerea aprobării Fondului este interzisă şi atrage angajarea răspunderii materiale a Agentului de gestiune sau a persoanelor fizice responsabile din cadrul acestuia.

      11. 3.11. Sumele grantului rămase necheltuite după finalizarea proiectului integrat şi/sau după parcurgerea procedurii prevăzute la punctul 3.8., vor fi returnate Fondului în contul şi la banca indicate de acesta.

      12. 3.12. Dobânzile bonificate aferente sumelor de bani existente în contul de grant deschis de Agentul de gestiune revin acestuia pentru a fi utilizate numai în beneficiul proiectului descris la pct. 1.2.

      13. 3.13. Comisioanele bancare aferente contului de grant vor fi în sarcina exclusivă a Agentului de gestiune.

   4. 4. Drepturile si obligatiile partilor

      1. 4.1. Agentul de gestiune se obligă să respecte cu stricteţe prevederile legislaţiei române şi reglementările Fondului pentru îndeplinirea obiectivelor şi activităţilor proiectului, astfel cum sunt ele descrise în anexa nr. 1 la prezentul Acord de grant şi va lua măsurile necesare în vederea asigurării respectării acestora de către „Grupul de iniţiativă….” şi Organizaţia neguvernamentală …………………….. .

      2. 4.2. Agentului de gestiune îi revine întreaga responsabilitate în ceea ce priveşte administrarea sumelor de bani acordate cu titlu de grant, respectarea prevederilor legale şi a prevederilor specifice Fondului precum şi administrarea şi coordonarea corectă şi eficientă a activităţilor din cadrul proiectului integrat. Agentul de gestiune este direct răspunzător în faţa Fondului în ceea ce priveşte realizarea proiectului integrat, cu respectarea prezentului Acord de grant.

      3. 4.3. Agentul de gestiune se obligă să utilizeze grantul, suma reprezentând contribuţia locală la realizarea proiectului integrat, menţionată la pct. 2.1. precum şi dobânzile bonificate la care se face referire la pct. 3.12., numai pentru realizarea obiectivelor proiectului integrat.

      4. 4.4. Fondul are dreptul de a verifica toate datele şi documentele în legătură cu realizarea proiectului, precum şi evidenţa financiară a proiectului. Agentul de gestiune se obligă să permită reprezentanţilor Fondului şi/sau ai Băncii evaluarea realizării proiectului, prin punerea la dispoziţia acestora a tuturor datelor şi documentelor solicitate, precum şi prin asigurarea accesului pentru vizitarea proiectului finanţat din grant.

      5. 4.5. a) Agentul de gestiune se obligă să utilizeze şi să respecte legislaţia şi procedurile Fondului privind achiziţia bunurilor, lucrărilor şi serviciilor de consultanţă, în conformitate cu prevederile înscrise în Manualul comunităţii – Ghidul procedurilor de achiziţii pentru proiecte finanţate de Fond care respectă procedurile de procurare BIRD, pus la dispoziţia Agentului de gestiune de către Fond.

         1. b) Agentul de gestiune va obţine avizul prealabil al Fondului pentru procedura de achiziţii desfăşurată, înainte de atribuirea contractului de achiziţii.

         2. c) Achiziţiile care nu sunt supuse avizului prealabil al Fondului se supun avizului ulterior.

         3. d) Agentul de gestiune se obligă să permită reprezentanţilor Fondului şi/sau ai Băncii verificarea modului în care au fost efectuate achiziţiile din cadrul proiectului integrat oricând în timpul implementării proiectului, precum şi după finalizarea şi închiderea proiectului.

      6. 4.6. Agentul de gestiune are obligaţia să prevadă în contractele încheiate cu terţi furnizori şi prestatori de servicii menţiuni referitoare la Acordul de grant, la grant şi la Fond. Aceste contracte se încheie în forma scrisă şi constituie titluri executorii, conform prevederilor Legii nr. 129/1998, republicată.

      7. 4.7. Agentul de gestiune organizează şi conduce contabilitatea în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi, în acelaşi timp, în scopul realizării raportărilor către Fond, va menţine o evidenţă a sumelor primite şi cheltuite în cadrul proiectului integrat, numită evidenţa financiară a proiectului.

      8. 4.8. Agentul de gestiune se obligă să afişeze într-un loc vizibil situaţia fondurilor primite de la Fond şi a cheltuielilor efectuate.

      9. 4.9. Agentul de gestiune se obligă să afişeze la loc vizibil şi accesibil comunităţii emblema Fondului, pe tot parcursul executării şi după finalizare, pe obiectivele rezultate din realizarea proiectului integrat.

      10. 4.10. În situaţia în care se constată imposibilitate de a realiza în totalitate obiectivul prevăzut la art. 1.2., şi/sau se produc blocaje şi/sau întârzieri în realizarea activităţilor proiectului, care pot genera depăşiri ale termenelor asumate prin angajamentele Fondului cu finanţatorii şi/sau sunt solicitate Fondului penalităţi, din cauza neîndeplinirii de către Agentul de gestiune a obligaţiilor prevăzute în Acordul de grant şi în legislaţia română, Agentul de gestiune şi/sau persoana fizică responsabilă vor fi financiar direct răspunzători, urmând ca eventualele daune să fie recuperate conform legislaţiei în vigoare.

      11. 4.11. Agentul de gestiune se obligă să întreprindă cu maximă urgenţă toate demersurile legale care se impun pentru recuperarea sumelor din grant ce nu pot fi utilizate pentru realizarea obiectivelor proiectului integrat, independent de acţiunile şi inacţiunile sale.

      12. 4.12. Responsabilitatea pentru asigurarea durabilităţii proiectului integrat realizat revine integral Agentului de gestiune care va colabora în acest sens cu „Grupul de iniţiativă….” şi Organizaţia neguvernamentală …………………….., dacă este cazul.

      13. 4.13. Agentul de gestiune va păstra în deplină siguranţă, timp de 5 ani de la terminarea proiectului integrat, toate documentele proiectului, documentele de achiziţii, documentele financiare, precum şi orice document care are legătură cu proiectul.

      14. 4.14. Fondul nu răspunde pentru viciile angajamentelor contractuale şi/sau a altor documente încheiate de Agentul de gestiune şi nu răspunde pentru eventuale prejudicii cauzate acestuia sau altor terţi în situaţia în care Fondului i se sistează finanţarea sau atunci când nu îi sunt puse la dispoziţie la timp fondurile pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la nivelul Acordului de grant şi a legislaţiei aplicabile.

      15. 4.15. Fondul va sprijini, prin instrumentele de intervenţie de care dispune, în limita prerogativelor acordate prin legislatia aplicabilă şi prin procedurile interne care reglementează activitatea Fondului, pe Agentul de gestiune în eforturile acestuia de implementare a proiectului integrat.

   5. 5. Forţa majoră

      1. 5.1. Dacă o situaţie de forţă majoră impiedică sau întârzie, total sau parţial, executarea Acordului de grant, partea afectată de cazul de forţă majoră va fi exonerată de răspundere privind îndeplinirea obligaţiilor sale pentru perioada în care această îndeplinire este împiedicată sau întârziată de cazul de forţă majoră.

      2. 5.2. Partea care invoca forţa majoră este obligată să comunice celeilalte parţi, în termen de 30 de zile de la apariţia cazului de forţă majoră, existenţa acestuia, prin notificare scrisă însoţită de acte doveditoare, eliberate de autorităţile româneşti competente.

   6. 6. Valabilitatea Acordului de grant

      1. 6.1. Prezentul Acord de grant intră în vigoare la data semnării lui de către toate părţile şi este valabil până la închiderea proiectului integrat.

      2. 6.2. Perioada de implementare a proiectului integrat (perioada cuprinsă între semnarea Acordului de grant şi închiderea proiectului7) este de 20 luni.

   7. 7. Suspendarea, desfiinţarea, rezilierea Acordului de Grant

      1. 7.1. Fondul poate, în orice moment, să sisteze eliberările de fonduri aferente finanţării proiectului integrat, să solicite Agentului de gestiune, prin notificare scrisă, să returneze sumele din contul de grant şi să suspende executarea Acordul de grant dacă unul dintre următoarele evenimente a avut loc:

         1. a) activităţile proiectului nu au fost realizate în conformitate cu prevederile Acordului de grant şi/sau legislaţia română şi/sau procedurile Fondului;

         2. b) s-a produs o întrerupere a fluxului de fonduri către Fond;

         3. c) Agentul de gestiune nu şi-a îndeplinit obligaţiile la care s-a angajat prin proiect;

         4. d) s-au făcut cheltuieli care încalcă prevederile legislaţiei în vigoare şi/sau reglementările Fondului.

      2. 7.2. Suspendarea Acordului de grant generată de condiţiile enumerate la art 7.1., lit. a), c) şi d) obligă Agentul de gestiune la întreprinderea cu maximă urgenţă a demersurilor de remediere specifice.

      3. 7.3. În cazul în care Agentul de gestiune nu corectează în termen de 30 de zile calendaristice de la aducerea la cunoştinţă de către Fond a deficienţelor prevăzute la art. 7.1., lit. a), c) şi d), acesta din urmă poate rezilia sau desfiinţa, după caz, prezentul Acord prin transmiterea unei notificări scrise în acest sens.

      4. 7.4. Neînceperea activităţilor prevăzute în proiect, într-un interval de maxim 30 de zile calendaristice de la virarea sumelor de către Fond în contul de grant, va putea

         

         7Închiderea proiectului presupune realizarea operaţiunilor prevăzute la capitolul 9- ,,Inchiderea proiectului” [finalizarea ambelor componente ale proiectului (recepţia la terminarea lucrărilor pentru componenta de infrastructură şi terminarea tuturor activităţilor propuse din cadrul componentei de servicii sociale comunitare), precum şi îndeplinirea conform procedurilor Fondului si prevederilor legale a tuturor procedurilor de închidere a proiectului din punct de vedere juridic şi financiar].

         conduce la desfiinţarea de catre Fond a Acordului de grant şi la retragerea finanţării.

      5. 7.5. Utilizarea grantului în alte scopuri decât cele prevăzute în prezentul Acord de grant este interzisă şi atrage desfiinţarea8 Acordului de grant, fără intervenţia instanţei judecătoreşti sau a celei de arbitraj, după caz.

      6. 7.6. În cazul în care Agentului de gestiune i-a fost notificată desfiinţarea prezentului Acord de grant, acesta este obligat ca, în termen de 30 de zile de la data primirii notificării, să restituie Fondului toate sumele primite.

      7. 7.7. Prejudiciile cauzate vor fi recuperate de către Fond împreună cu organele fiscale competente de la Agentul de gestiune sau, în cazul în care este necesar, de la persoanele fizice responsabile.

      8. 7.8. Dacă, în cursul executării Acordului de grant, se constată încălcări ale prevederilor acestuia sau nesocotiri ale dispoziţiilor Legii nr. 129/1998, republicată şi ale prevederilor reglementărilor Fondului, Fondul poate proceda la rezilierea Acordului de grant, fără intervenţia instanţei judecătoreşti sau a instanţei de arbitraj.

         Prejudiciile cauzate vor fi recuperate de către Fond conform art. 7.7.

      9. 7.9. În cazul în care Agentul de gestiune nu obţine avizul ulterior prevăzut de art.

         4.4. c), precum şi în cazul achiziţiilor efectuate cu avizul prealabil al Fondului care se constată că a fost obţinut pe baza unor informaţii incomplete sau false, cheltuielile efectuate din grant în baza acestor proceduri de achiziţii pot fi declarate neeligibile. În această situaţie, Fondul poate rezilia sau desfiinţa prezentul Acord de grant prin înaintarea unei notificări scrise Agentului de gestiune. În acest caz sunt aplicabile prevederile prezentului capitol privind rezilierea şi desfiinţarea Acordului de grant.

   8. 8. Modificarea Acordului de grant

      1. 8.1. Modificarea prezentului Acord de grant se face de comun acord de către Fond

         şi Agentul de gestiune.

      2. 8.2. Partea care are iniţiativa modificării va notifica, în scris, celeilalte părţi propria propunere.

      3. 8.3. În cazul în care părţile convin modificarea prezentului Acord de grant, aceasta se va realiza prin incheierea unui act adiţional.

         

         8Desfiinţarea (rezoluţiunea) reprezintă anularea cu efect retroactiv a Acordului de grant. Desfiinţarea obligă Agentul de gestiune care nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin Acordul de grant să remită Fondului toate sumele din Grant primite în aşa fel încât părţile să fie repuse în situaţia de dinaintea incheierii Acordului de grant.

   9. 9. Închiderea proiectului

      1. 9.1. Înainte de închiderea financiar-administrativă a proiectului integrat, Agentul de gestiune va prezenta un plan, acceptat de Fond, privind întreţinerea şi exploatarea obiectivelor realizate în cadrul proiectului.

      2. 9.2. Proiectul integrat se consideră închis având la bază raportul final al supervizorilor care vor consemna dacă obiectivele proiectului integrat au fost îndeplinite, dacă au fost justificate sumele cheltuite în baza prezentului Acord de grant şi dacă au fost returnate Fondului sumele rămase în contul de grant după terminarea proiectului. Procedura închiderii proiectului va fi consemnată prin documente specifice recunoscute şi aprobate de Fond.

      3. 9.3. Agentul de gestiune întreprinde activităţile necesare promovării proiectului în comunitate, la nivelul autorităţilor locale, judeţene şi naţionale, în comunităţile învecinate, organizând o festivitate în comunitate şi anunţă închiderea proiectului în presa locală, la panoul de afişaj al primăriei şi într-un loc public accesibil comunităţii (şcoală, centru comunitar etc.).

      4. 9.4. În cazul în care, datorită unor situaţii speciale, neprevăzute, care împiedică sau produc întârzieri nejustificate în procesul de închidere fizică sau financiar administrativă a proiectului integrat, Fondul poate aplica, în vederea închiderii proiectului, prevederile art. 4.4.5. din Manualul de operare pentru Programul de Intervenţii Prioritare.

   10. 10. Soluţionarea neînţelegerilor

       1. 10.1. Orice neînţelegere care decurge din interpretarea şi aplicarea prezentului Acord de grant va fi soluţionată de părţi, pe cale amiabilă, în termen de 30 de zile calendaristice, de la notificarea acesteia.

       2. 10.2. În cazul în care părţile nu ajung la un consens pe cale amiabilă, în termenul menţionat la art. 10.1., neînţelegerile vor fi soluţionate potrivit prevederilor legale în vigoare de către instanţele judecătoreşti competente din Bucureşti.

   11. 11. Dispoziţii finale

       1. 11.1. În măsura în care nu vin în contradicţie cu prevederile acestui Acord de grant, la executarea şi interpretarea lui se vor aplica prevederile Codului civil român şi alte reglementări legale în materie.

       2. 11.2. a) Prezentul Acord de grant, inclusiv anexele nr. 1-4, a fost încheiat în două exemplare, ambele având valoare de original, constituind împreună un singur act juridic şi având caracter de titlu executoriu, în caz de nerealizare a obiectivelor proiectului integrat.

b) Prin semnarea prezentului Acord de grant, Agentul de gestiune recunoaşte că i-au fost aduse la cunostinţă condiţiile de finanţare şi că a primit Manualul comunităţii (conţinând Ghidul procedurilor de achiziţii pentru proiecte finanţate de Fond, Ghidul noţiunilor financiar contabile), care devine anexa nr. 4 a prezentului Acord de grant şi se obligă să aducă la cunoştinţa "Grupului de iniţiativă…." şi Organizaţiei neguvernamentale , conţinutul acestor documente.

Pentru Fond Pentru Agentul de gestiune

Primar………………

Director executiv,

Şef Departament Financiar, Contabil şi Administrativ,

Avizat juridic,

Anexa nr. 4la manualul de operare

Grila de evaluare a problemelor cu care se confruntă comunitatea

Nr.crt.	Criteriu	DA/NU
Criteriul I. ACCESIBILITATE
Subcriteriul 1.	Comunitatea este situată la marginea/periferia localităţii de care aparţine
Subcriteriul 2.	Comunitatea se află în apropierea unei gropi de gunoi
Subcriteriul 3.	Drumul de acces practicabil spre/dinspre comunitate nu este pietruit sau asfaltat
Dacă cel puţin la unul dintre cele 3 subcriterii răspunsul este DA, criteriul Accesibilitate este îndeplinit.
Criteriul II. INFRASTRUCTURĂ
Subcriteriul 1.	Mai mult de 50% din gospodăriile din comunitate nu au acces la o sursă de apă potabilă în apropiere
Subcriteriul 2.	Mai mult de 50% din gospodăriile din comunitate sunt neracordate la reţeaua de energie electrica
Dacă cel puţin la unul dintre cele 2 subcriterii răspunsul este DA, criteriul Infrastructură este îndeplinit.
Criteriul III. SURSE DE VENIT
Subcriteriul 1.	Pentru mai mult de 50% dintre gospodăriile din comunitate principala sursă de venit o reprezintă VMG sau activităţile ocazionale
Dacă răspunsul la subcriteriul 1 este DA, criteriul Surse de venit este îndeplinit.

Anexa nr. 5Ala manualul de operare

TERMENI DE REFERINŢĂ PENTRU EVALUATORI

1. 1. Denumirea postului

   Evaluator

2. 2. Obiectivele postului

   •  Evaluează în mod obiectiv şi participativ, la birou şi în teren, proiectele pentru care a fost desemnat, pe baza unui set de criterii stabilit conform procedurilor FRDS.

   •  Face recomandări pentru finanţarea sau respingerea proiectelor evaluate.

   •  Oferă sprijin solicitanţilor eligibili pentru îmbunătăţirea proiectelor, atunci când este cazul, în ceea ce priveşte soluţia tehnică aleasă (însă fără a o modifica substanţial), bugetul detaliat şi participarea comunităţii, cu ocazia vizitei de evaluare.

     •  Promovează obiectivele, politicile de finanţare şi procedurile FRDS la nivelul comunităţilor solicitante.

3. 3. Relaţii funcţionale

   Este direct subordonat coordonatorului / monitorului de specialitate care se ocupă de proiectul respectiv.

   Este în relaţii de colaborare cu ceilalţi coordonatorii/monitori şi angajaţi ai FRDS (personal permanent şi colaborator), cu monitorii sucursalelor regionale şi alţi consultanţi.

4. 4. Sarcini şi responsabilităţi

   Pentru realizarea Evaluării de birou a proiectelor pentru care a fost desemnat, evaluatorul analizează, individual şi/sau colectiv, aspecte privind: consistenţa tehnică; soliditatea economică şi financiară; oportunitatea proiectului; beneficiile aşteptate şi relevanţa pentru obiectivele Programului; capacitatea de realizare a proiectului; participarea şi implicarea beneficiarilor; protecţia mediului; caracterul integrat al proiectului (în cazul proiectelor integrate).

   În acest scop, evaluatorul desfăşoară următoarele activităţi principale:

   •  Studiază individual proiectul şi extrage informaţii importante pentru aprecierea acestuia, potrivit specializării;

   •  Solicită, dacă este cazul, documente, informaţii şi clarificări suplimentare pentru o apreciere corectă şi completă a proiectului, cu încadrare în termenul limită stabilit de FRDS;

   •  Stabileşte informaţiile care trebuie culese sau confirmate cu ocazia evaluării de teren;

   •  Stabileşte dacă sunt necesare modificări sau completări ale dosarului şi ia măsuri pentru informarea solicitantul în acest sens;

   •  Face recomandări privind evaluarea de teren sau respingerea la evaluarea de birou a proiectelor la a căror evaluare participă, după cum este cazul.

   •  În calitate de membru al echipei de evaluare, participă la întâlnirile acesteia pentru discutarea proiectelor la a căror evaluare a participat, precum şi la elaborarea raportului comun de evaluare;

   •  Participă la întâlnirile comune ale evaluatorilor organizate de coordonatorul/monitorul de specialitate.

     Pentru a realiza Evaluarea de teren, evaluatorul analizează în comunitate dacă proiectul este fezabil şi realizabil din punct de vedere tehnico-economic, respectiv dacă trebuie recomandat pentru finanţare, realizând următoarele grupuri de activităţi:

     1. A. evaluarea condiţiilor reale ale proiectului pe teren:

        •  Verifică conformitatea/veridicitatea datelor înscrise în documentele proiectului cu situaţia din teren (solicitant, beneficiari, date tehnice, planuri şi măsurători din documentaţia tehnică, estimarea costurilor, contribuţie locală etc.), pentru proiectele/componentele pe care este specialist (mică infrastructură, activităţi generatoare de venituri sau servicii sociale comunitare);

        •  Verifică dacă proiectul reprezintă o prioritate pentru comunitate şi este oportun, aducând beneficii importante comunităţii;

        •  Analizează modul în care au fost planificate activităţile ce se vor desfăşura în scopul atingerii obiectivelor propuse în proiect;

        •  Împreună cu solicitantul, identifică riscurile care pot să apară în timpul executării proiectelor, le încadrează în categorii de risc şi stabileşte măsuri pentru minimizarea acestora;

        •  Estimează impactul proiectului asupra mediului;

        •  Recomandă solicitantului, dacă este necesar, soluţii pentru rezolvarea problemelor beneficiarilor sau eventuale îmbunătăţiri ale proiectului.

     2. B. Implicarea membrilor comunităţii:

        •  Obţine/verifică dovezile referitoare la participarea beneficiarilor la procesele de identificare a nevoilor comunităţii/grupului dezavantajat şi de luare a deciziilor privind proiectul propus, precum şi dacă membrii comunităţii au participat la elaborarea proiectului;

        •  Verifică dacă comunitatea a înţeles obiectivele, procedurile şi politica de finanţare a FRDS;

        •  Analizează gradul de pregătire a comunităţii pentru participare la implementarea proiectului;

        •  Recomandă solicitantului, dacă este necesar, modalităţi de creştere a participării comunităţii (contribuţie, implicare, participarea femeilor şi tinerilor).

     3. C. Rezultatul evaluării proiectului:

        •  La sfârşitul vizitei de evaluare de teren, întocmeşte un Proces-verbal cu concluziile vizitei, iar o copie o lasă solicitantului;

        •  Evaluează şi notează proiectul în raport cu criteriile de evaluare specifice definite de FRDS;

        •  Elaborează raportul de evaluare şi stabileşte recomandarea privind finanţarea, respingerea sau, dacă Manualul de operare aplicabil prevede, amânarea proiectului, individual sau împreună cu ceilalţi membri ai echipei de evaluare (în cazul în care evaluarea se face în echipă);

        •  Înregistrează datele necesare în baza de date (MIS) a FRDS, cu sprijinul personalului FRDS;

        •  Informează coordonatorul/monitorul despre toate problemele importante (pe care le menţionează şi în raport) constatate în timpul evaluării şi pune la dispoziţia acestuia, şi, dacă este necesar, a directorului executiv şi a Consiliului Director toate informaţiile solicitate.

     Evalutorul participă la instruirile organizate de FRDS pentru evaluatori (atunci când este solicitat).

5. 5. Condiţii de lucru

   Acces la utilităţi de birou şi comunicaţii (computer, telefon, internet), inclusiv la birourilor regionale – când este necesar.

   Asistenţă de specialitate din partea personalului al FRDS.

6. 6. Condiţii de angajare

   Contract de prestări servicii încheiat, pe durată determinată (în funcţie de durata programelor derulate de FRDS), cu Persoane Fizice Autorizate (PFA).

7. 7. Indicatori de performanţă

   •  Vizitele de evaluare de teren sunt derulate la faţa locului în conformitate cu cerinţele FRDS înscrise în Regulamentul de evaluare şi cu celelalte proceduri operaţionale ale FRDS (formulare de cereri de finanţare, ghiduri pentru elaborarea proiectelor, Manualul de operare aplicabil etc.).

   •  Evaluările de birou şi de teren se înscriu în intervalul de timp planificat pentru evaluarea proiectelor din runda respectivă şi comunicat evaluatorului.

   •  Evaluatorul participă la întrunirile echipei de evaluare în cazul proiectelor integrate pe care le-a evaluat.

   •  După fiecare evaluare sunt înaintate la timp coordonatorului/monitorului (sau specialistului BRCR în cazul proiectelor integrate) rapoartele de evaluare (inclusiv anexele), elaborate pe formularu specific şi cu conţinut corespunzător.

   •  În urma realizării evaluării de control se confirmă concluziile şi recomandările sale.

   •  Evaluatorul înregistrează în baza de date, corect, complet şi la timp, informaţiile solicitate (ex, raportul de evaluare, rezultatele aplicării SCAPSI etc.).

   •  Evaluatorul predă la timp factura (completată corect), conform prevederilor din contractul de colaborare.

   •  Evaluatorul participă la cursurile de instruire la care este solicitat.

8. 8. Cerinţele postului (la momentul angajării)

1. a. Calificare profesională

   •  Studii superioare;

   •  Minimum 3 ani de experienţă în domeniul solicitat;

   •  Cunoştinţe operare PC;

   •  Cunoaşterea normelor tehnice/ de specialitate referitoare la categoria/ tipul de proiect vizat;

   •  Cunoaşterea şi interesul pentru problemele legate de dezvoltarea zonelor dezavantajate şi/sau a grupurilor vulnerabile şi/sau a comunităţilor rome;

   •  Experienţă în domeniul programelor de reducere a sărăciei şi/sau al programelor de dezvoltare constituie avantaj;

   •  Participare la activităţi similare (evaluare de proiecte) constituie avantaj.

2. b. Abilităţi

   •  Abilităţi de comunicare orală şi în scris;

   •  Capacitate de relaţionare cu diverse categorii de persoane;

   •  Disponibilitate de participare la programele de pregătire organizate de FRDS;

   •  Disponibilitate pentru deplasări în ţară;

   •  Integritate morală şi a nu se afla în situaţia unui conflict de interese cu FRDS sau cu potenţialii beneficiari.

Anexa nr. 5Bla manualul de operare

TERMENI DE REFERINŢĂ PENTRU FACILITATOR COMUNITAR

1. 1. Titlul postului

   Facilitator comunitar (furnizează servicii de facilitare de pregătire în perioada de iniţiere şi de definire a ideii de dezvoltare comunitară prin intermediul unui proiect; facilitare de implementare; alte tipuri de facilitare (de reţea, post-implementare etc.), precum şi servicii de informare şi comunicare.

2. 2. Obiectivele postului

   •  Asigură implicarea membrilor comunităţii în activităţile destinate îmbunătăţirii condiţiilor de trai şi dezvoltării locale şi în procesul de luare a deciziilor.

   •  Sprijină membrii comunităţilor în identificarea nevoilor şi a liderilor informali; organizarea acestora în vederea derulării activităţilor menite să le îmbunătăţească condiţiile de viaţă.

   •  Asistă comunităţile care au beneficiat de finanţare pentru o mai bună organizare şi comunicare în vederea desfăşurării de activităţi ulterioare.

3. 3. Relaţii funcţionale

   Subordonat Coordonatorului Departamentului Dezvoltare, Programare, Analiză.

   Colaborează cu instructorul organizator, cu monitorii regionali de dezvoltare comunitară şi alţi angajaţi FRDS: angajaţi permanenţi, colaboratori sau consultanţi.

4. 4. Sarcini şi responsabilităţi

   •  În cadrul campaniilor de informare şi comunicare destinate potenţialilor beneficiari, facilitatorul oferă informaţii clare şi utile în legătură cu FRDS, cu activităţile, principiile şi reglementările acestei instituţii; sensibilizează publicul, beneficiarii, reprezentanţii Guvernului, autorităţile administraţiei publice locale, alţi factori de decizie, liderii de opinie naţionali şi locali, în legătură cu importanţa dezvoltării spiritului comunitar şi a iniţierii dezvoltării locale de la nivel de comunitate roma;

   •  Organizează vizite în comunitate pentru a interacţiona cu membri comunităţii, în diferite faze ale proiectului.

   •  Stimulează evaluarea participativă a nevoilor, identificarea resurselor disponibile, stabilirea priorităţilor şi identificarea ideii de proiect eligibil în cadrul programului;

   •  Sprijină încheierea de parteneriate între comunitate şi autorităţile locale, ONG-uri, reprezentanţi ai sectorului privat etc. pentru a asigura implementarea şi/sau sustenabilitatea proiectului iniţiat de membrii comunităţii;

   •  Asistă membrii comunităţii în constituirea grupului de iniţiativă ca persoană juridică;

   •  Asistă membrii comunităţii la întocmirea dosarului pentru cererea de finanţare PIP;

   •  Colaborează cu reprezentanţii autorităţilor locale şi ai organizaţiilor neguvernamentale, cu liderii comunitari pentru a clarifica diferite aspecte legate de elaborarea proiectului;

   •  Facilitează schimbul de informaţii în rândul membrilor comunităţii şi ai reprezentanţilor autorităţilor şi organizaţiilor neguvernamentale implicate în elaborarea/realizarea proiectelor;

   •  Stimulează implicarea membrilor comunităţii în procesul de luare a deciziilor şi de coeziune comunitară, folosind metode participative specifice pentru includerea socială a minorităţilor, femeilor, tinerilor şi altor categorii marginalizate;

   •  Stimulează conştientizarea aspectelor legate de protecţia mediului de către membrii comunităţii;

   •  Asistă părţile implicate în alegerea liderilor, în crearea unei echipe de coordonare a proiectului numită care să răspundă de realizarea proiectului;

   •  Colaborează cu liderii aleşi, participând la întâlnirile importante ale acestora cu ceilalţi parteneri în proiect şi contribuie la păstrarea unui grad constant de participare la luarea deciziilor a membrilor comunităţii, pe toată durata proiectului;

   •  Identifică şi comunică FRDS necesităţile de asistenţă tehnică şi instruire a persoanelor implicate în gestiunea proiectului pentru buna realizare a acestuia;

   •  Ajută membri comunităţii şi pe partenerii acestora să prevină şi să rezolve situaţiile conflictuale din timpul pregătirii, implementării sau finalizării proiectului, după caz;

   •  Facilitează schimbul de experienţă cu alte comunităţi; sprijină şi încurajează activităţile de reţea (networking);

   •  Evaluează (măsoară) în diferite faze ale procesului de facilitare, nivelul de capital social şi măsura în care comunitatea este pregătită să participe la procesul de dezvoltare şi contribuie la culegerea datelor privind comunitatea;

   •  Promovează valorile FRDS şi participă la activităţile de schimb de experienţă derulate în cadrul FRDS: sesiuni de instruire, seminarii, workshop-uri;

     campanii de identificare; activităţi de promovare; evaluare de teren (dacă este cazul); studii de caz elaborate de departamentul Studii, Analize, Sinteze etc.;

   •  Raportează către FRDS evoluţia procesului de facilitare şi progresul înregistrat la nivelul comunităţii; trimite documente de plată eligibile pentru activităţile desfăşurate în cadrul lunii anterioare.

5. 5. Condiţii de lucru

   Acces la utilităţi de birou şi comunicaţii (computer, telefon, internet), inclusiv la birourilor regionale – când este necesar.

   Asistenţă de specialitate din partea personalului al FRDS.

6. 6. Condiţii de angajare

   Contract de prestări servicii pe durată determinată (în funcţie de durata programelor derulate de FRDS), încheiat cu Persoană Fizică Autorizată (PFA).

   Facilitatorul comunitar va presta servicii de facilitare pentru o comunitate în funcţie de specificul proiectului/programului (în medie………, cu excepţia facilitărilor în cadrul PIP pentru care pentru facilitarea iniţială media este de 20 zile şi pentru facilitarea de implementare se efectuează maxim 7 zile ).

7. 7. Indicatori de performanţă

   •  Există o evidenţă (rapoartele de facilitare) că membrii comunităţii participă la procesele decizionale din comunitate.

   •  Membrii comunităţii reuşesc să se organizeze şi să depună un proiect ce se încadrează în categoriile finanţabile la FRDS sau la alt finanţator.

   •  Există dovada creşterii gradului de participare comunitară în comunităţile care au beneficiat de facilitare de remediere.

   •  Sunt iniţiate activităţi de către comunităţile membre în reţele (în cazul activităţilor de networking).

   •  Serviciile de dezvoltare comunitară sunt derulate în comunităţile selectate, după cum sunt descrise în Ghidul de facilitare şi în conformitate cu procedurile operaţionale ale FRDS (formulare de cereri de finanţare, ghiduri pentru elaborarea proiectelor, Manualul de operare etc.).

   •  Vizitele de facilitare sunt regulate şi în conformitate cu termenele planificate.

   •  Majoritatea membrilor comunităţii finanţate, în urma facilitării, conştientizează o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă.

   •  După fiecare vizită în comunitate sunt înaintate la timp coordonatorului rapoarte de activitate, elaborate după modelul indicat.

   •  Facilitarea întreruptă (dacă este cazul) este bine justificată.

   •  Facilitatorul participă la cursurile de instruire la care este solicitat.

8. 8. Cerinţele postului (la momentul angajării)

   1. a. Calificare profesională:

      •  Minim studii medii;

      •  O bună cunoaştere a comunităţilor din aria de intervenţie a FRDS; apartenenţa la etnia majoritară a comunităţilor din aria de intervenţie a FRDS constituie avantaj;

      •  Experienţă de lucru cu persoanele din comunităţile din aria de intervenţie a FRDS şi/sau coordonarea unor activităţi la nivelul comunităţilor locale;

      •  Participarea la instruiri pe tema dezvoltării comunitare constituie avantaj;

      •  Experienţă în domeniul programelor de reducere a sărăciei şi/sau al programelor de dezvoltare constituie avantaj.

   2. b. Abilităţi:

      •  Abilităţi de comunicare inter-personală bazate pe respect reciproc şi încredere;

      •  Capacitate de relaţionare cu diverse categorii de persoane;

      •  Bun ascultător al persoanelor din medii sărace, dezavantajate, al minorităţilor;

      •  Diplomatic, făcând sugestii membrilor comunităţii, nu ţinând predici şi criticând;

      •  Spirit de observaţie şi o bună înţelegere a relaţiilor inter-umane;

      •  Dornic şi capabil să implice diferite categorii sociale în activităţile comunităţii şi în procesul decizional;

      •  Abilităţi de comunicare orală şi în scris;

      •  Disponibil la călătorii în zone greu accesibile, cu nivel crescut de sărăcie.

        Anexa nr. 5Cla manualul de operare

        TERMENI DE REFERINŢĂ PENTRU SUPERVIZORI

        1. 1. Denumirea postului

           Supervizor

        2. 2. Obiectivele postului

      •  Verifică stadiul realizării proiectului din punct de vedere fizic, financiar, al participării membrilor comunităţii şi respectarea reglementărilor FRDS) şi recomandă, după caz, eliberarea tranşelor din grant;

      •  Acordă asistenţă tehnică comunităţilor/echipei de implementare a proiectului în scopul îmbunătăţirii calităţii activităţilor necesare realizării proiectului;

      •  Identifică potenţiale probleme în procesul de implementare şi stabileşte împreună cu Agentul de executare/gestiune măsuri pentru minimizarea acestora;

      •  Stimulează participarea membrilor comunităţii/beneficiarilor la implementarea proiectului şi în procesul de luare a deciziilor.

        1. 3. Relaţii funcţionale

           Este direct subordonat coordonatorului de proiect/monitorului de specialitate care se ocupă de proiectul respectiv.

           În cazul proiectului integrat, colaborează cu supervizorul celeilalte componente la monitorizarea proiectului şi întocmirea rapoartelor de supervizare (când este cazul).

           Este în relaţii de colaborare cu ceilalţi coordonatorii/monitori FRDS, restul angajaţilor permanenţi şi colaboratori ai FRDS, monitorii sucursalelor regionale şi alţi consultanţi.

        2. 4. Sarcini şi responsabilităţi

           Fiecare proiect aprobat pentru finanţare este supravegheat, în timpul executării, de cel puţin un supervizor desemnat de FRDS (în cazul proiectelor integrate, sunt desemnaţi doi supervizori: unul pentru componenta de mică infrastructură şi unul pentru componenta de servicii sociale).

           Supervizorii reprezintă interlocutorii direcţi ai FRDS în relaţia cu Agenţii de executare/gestiune a proiectelor, echipa de implementare a proiectului şi partenerii săi, precum şi cu beneficiarii proiectului.

           În acest sens, supervizorul:

      •  Efectuează vizite pe teren, conform reglementărilor FRDS, în cadrul cărora urmăresc, controlează, acordă asistenţă tehnică şi stabilesc măsuri de remediere, după caz, cu privire la implementarea proiectelor;

      •  Verifică modul în care Agenţii de executare/gestiune (prin echipa de implementare) respectă procedurile de lucru ale FRDS în executarea proiectelor;

      •  Urmăreşte îndeplinirea angajamentelor privind contribuţia locală, participarea comunităţii la realizarea proiectului, colaborarea Agentului de executare/gestiune cu restul comunităţii şi consultarea membrilor grupului dezavantajat, precum şi activitatea grupului de coordonare a proiectului integrat (GP);

      •  Controlează realizarea documentaţiilor tehnice de execuţie a lucrărilor de infrastructură;

      •  Verifică şi certifică stadiul execuţiei proiectelor din punct de vedere fizic şi al obiectivelor atinse, în comparaţie cu graficele de implementare;

      •  Urmăreşte şi, dacă este cazul, propune îmbunătăţiri ale procesului de monitorizare internă în cadrul proiectului, calităţii lucrărilor şi serviciilor executate;

      •  Urmăreşte şi, dacă este cazul, propune îmbunătăţiri ale managementului proiectelor;

      •  Verifică respectarea procedurilor de efectuare a achiziţiilor de bunuri, lucrări şi servicii şi modul de executare a contractelor încheiate de Agenţii de gestiune cu diferiţi furnizori;

      •  Controlează gestiunea financiară, contractele încheiate şi eligibilitatea cheltuielilor pe baza verificării documentelor de plată originale;

      •  Urmăreşte respectarea normelor de protecţie a mediului şi a planurilor de monitorizare şi reducere a impactului asupra mediului;

      •  Monitorizează pregătirea activităţilor privind întreţinerea obiectivului, după închiderea proiectului;

      •  Identifică nevoile de suport ale echipei de implementare legate de asigurarea mai bunei administrări a proiectelor;

      •  Verifică îndeplinirea măsurilor stabilite la vizitele anterioare;

      •  Facilitează, prin discuţii cu membrii comunităţii, găsirea de soluţii şi/sau alternative la problemele/ obstacolele apărute în cursul implementării;

      •  Ia măsuri concrete în cazul apariţiei unor probleme care pot periclita procesul de implementare a proiectului;

      •  Sprijină comunitatea/GP în menţinerea relaţiilor bazate pe încredere reciprocă şi în forţele proprii; evaluează nivelul capitalului social;

      •  Informează beneficiarii şi pe coordonatorul/monitorul de specialitate despre concluziile rezultate în urma vizitelor de supervizare, prin transmiterea unui exemplar din Procesul-verbal al vizitei de supervizare;

      •  După fiecare vizită de supervizare, întocmeşte un Raport de supervizare (Raportul final de supervizare în cazul vizitei de închidere a proiectului) pe care îl predă compartimentului de specialitate, la termenul stabilit în Regulamentul de supervizare;

      •  Înregistrează în MIS toate informaţiile necesare referitoare la proiectele supervizate;

      •  Răspunde de închiderea proiectelor, conform procedurilor FRDS;

      •  Participă la procesul de culegere de informaţii pentru monitorizarea şi evaluarea beneficiarilor;

      •  Participă la cursurile de pregătire organizate de FRDS pentru supervizori.

        1. 5. Condiţii de lucru

           Acces la utilităţi de birou şi comunicaţii (computer, telefon, internet), inclusiv la birourilor regionale – când este necesar.

           Asistenţă de specialitate din partea personalului al FRDS.

        2. 6. Condiţii de angajare

           Contract de prestări servicii încheiat, pe durată determinată (în funcţie de durata programelor derulate de FRDS), cu Persoane Fizice Autorizate (PFA).

        3. 7. Indicatori de performanţă

      •  Vizitele de supervizare sunt derulate la faţa locului, în conformitate cu cerinţele FRDS înscrise în Regulamentul de supervizare şi cu celelalte proceduri operaţionale ale FRDS (Manualul de operare aplicabil, Ghidul de achiziţii etc.).

      •  Vizitele sunt făcute la termenul stabilit, în funcţie de solicitările FRDS şi ale Agentului de executare/gestiune, fără a provoca întârzieri în derularea activităţilor proiectului.

      •  După fiecare vizită de supervizare sunt înaintate, la termen, coordonatorului/monitorului (sau specialistului BRCR în cazul proiectelor integrate) rapoarte de supervizare, elaborate pe formularul specific şi cu conţinutul corespunzător.

      •  Supervizorul înregistrează în baza de date, corect, complet şi la timp, informaţiile solicitate (ex, sinteza de supervizare, rezultatele aplicării SCAPSI etc.).

      •  Supervizorul închide proiectele la termenul stabilit/obţine bonusul acordat de FRDS, în funcţie de tipul de proiect (cu toate documentele necesare, corect întocmite).

      •  Supervizorul predă la timp factura (completată corect), conform prevederilor din contractul de colaborare.

      •  Supervizorul participă la cursurile de instruire la care este solicitat.

1. 8. Cerinţele postului (la momentul angajării)

1. a. Calificare profesională

   •  Studii superioare;

   •  Minimum 3 ani de experienţă în domeniul solicitat;

   •  Cunoştinţe operare PC;

   •  Cunoaşterea normelor tehnice/ de specialitate referitoare la categoria/ tipul de proiect vizat;

   •  Cunoştinţe minime privind procedurile de achiziţiile publice de lucrări, bunuri şi servicii.

   •  Cunoaşterea şi interesul pentru problemele legate de dezvoltarea zonelor dezavantajate şi/sau a grupurilor vulnerabile şi/sau a comunităţilor roma;

   •  Experienţă în domeniul programelor de reducere a sărăciei şi/sau al programelor de dezvoltare constituie avantaj;

   •  Participare la activităţi similare (evaluare/monitorizare de proiecte în curs de implementare) constituie avantaj.

2. b. Abilităţi

   •  Cunoaşterea şi interesul pentru problemele legate de dezvoltarea zonelor dezavantajate şi/sau a grupurilor vulnerabile şi/sau a comunităţilor roma;

   •  Disponibilitate pentru deplasări frecvente în ţară şi pentru participarea la programele de pregătire organizate de FRDS;

   •  Integritate morală şi a nu se afla în situaţia unui conflict de interese cu FRDS sau cu potenţialii beneficiari.

Anexa nr. 6la manualul de operare

PROIECTUL DE INCLUZIUNE SOCIALĂ – ROMÂNIA

(GHIDUL PENTRU ANALIZA DE MEDIU)

STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

Aria de acoperire şi profunzimea procesului legat de Studiul de impact asupra mediului (SIM) depind de natura, scara şi impactul potenţial al oricărui sub-proiect propus. Se anticipează, ca regulă generală, că proiectele finanţate prin Proiectul de Incluziune Socială din România nu necesită un proces întreg de studiere a evaluării impactului asupra mediului (SEM). Totuşi, are o arie largă de acoperire şi are în vedere mediul natural şi sănătatea populaţiei, precum şi aspectele socio-culturale, concentrându-se pe aceste chestiuni şi pe efectele potenţiale care se stabilesc ca fiind esenţiale pentru corectitudinea şi durabilitatea impactului proiectelor comunitare asupra mediului ambiant. Evaluarea de mediu decurge în paralel cu procesul de identificarea, elaborarea şi punerea în aplicare de potenţiale proiecte.

Printre elementele esenţiale de care se ţine seama în cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului se includ:

•  Respectarea reglementărilor de mediu în vigoare în România;

•  Cerinţe ale politicilor de siguranţă ale Băncii Mondiale (acolo unde este cazul), care sunt mai stricte sau diferite de cele ale României;

•  Analiza alternativelor;

•  Participarea şi consultarea publică a persoanelor şi instituţiilor afectate; şi

•  Comunicarea informaţiilor.

1. A. Legislaţia şi procedurile privind protecţia mediului înconjurător dinRomânia

   Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului vor respecta legislaţia actuală din România şi principiile generale de mediu. Proiectele nu vor contribui în general la degradarea mediului fizic şi uman.

   Legislaţia şi reglementările româneşti aplicabile proiectelor

   Sistemul de evaluare a impactului asupra mediului este armonizat cu reglementările UE şi foarte compatibil cu cele ale Băncii Mondiale. În Anexa 1 se include o listă a actelor legislative, a regulilor, normelor şi procedurilor care reglementează clasificarea SEM din România. Sunt incluse, în plus, şi directivele UE relevante şi tratatele internaţionale la care România este parte semnatară. Diagramele care compară sistemele româneşti cu cerinţele OP 4.00 pentru Studiul de impact asupra mediuluisunt incluse în Anexa 2 a prezentului raport. Acestea au fost extrase din recentul raport asupra „sistemelor de ţară”, pregătit de Banca Mondială.

   Aderarea la Uniunea Europeană este unul dintre obiectivele centrale de dezvoltare ale României, deoarece se are în vedere şi Tratatul de aderare, semnat recent, care angajează guvernul şi pregăteşte aderarea la UE în 2007. Articolul 148 (2) din Constituţia României (intitulat „Integrarea în Uniunea Europeană”) prevede că, drept consecinţă a aderării, dispoziţiile tratatelor de constituire a Uniunii Europene, precum şi celelalte regulamente comunitare obligatorii se vor aplica cu precădere în cazul existenţei unui conflict cu prevederile legislaţiei naţionale, pentru a se asigura respectarea dispoziţiilor actului de aderare. Legislaţia Uniunii Europene privind protecţia de mediu include peste 200 de instrumente juridice care se referă la poluarea apei şi a aerului, la managementul deşeurilor şi al substanţelor chimice, la bio-tehnologie, protecţia naturii, poluarea industrială şi managementul riscului, la protecţia împotriva zgomotului şi a radiaţiilor. În cazul în care Comisia Europeană stabileşte că un stat membru al UE nu aplică legislaţia UE, în consecinţă neîndeplinindu-şi propriile obligaţii juridice, instituţia poate lua măsuri pentru îndreptarea situaţiei, prin intermediul unui proces numit „procedura privind încălcarea legii”. Dacă această procedură nu dă rezultatele scontate, Comisia trebuie să supună chestiunea atenţiei Curţii Europene de Justiţie, care are competenţa de a impune sancţiuni. Hotărârile Curţii sunt obligatorii pentru toate statele membre şi instituţiile UE.

   Au fost necesare o serie de reforme importante ale sistemului administrativ şi juridic românesc pentru a pregăti aderarea la UE pentru a putea accepta aşa- numitul acquis communautaire şi pentru a îmbunătăţi infrastructura fizică. A fost adoptată Legea cadru general nr. 294/2003 de aprobare a OUG nr. 91/2002 privind modificările Legii nr. 137/1995, care a introdus o procedură obligatorie, în sensul necesităţii SEM pentru anumite proiecte, inclusiv pentru cele cu efecte transfrontaliere. Au fost adoptate HG nr. 918/2002 (de transpunere a directivelor SEM) şi patru ordonanţe ministeriale1 prin care s-au stabilit competenţele, stadiile procedurale şi instrucţiunile, inclusiv participarea şi pregătirea publicului în cadrul procedurii SEM (evaluarea proiectelor, aria de acoperire a SEM şi examinarea)2. Evaluarea proiectelor, pentru a se stabili care sunt efectele posibile importante asupra mediului şi care sunt condiţiile în care trebuie întocmit un SEM complet, se bazează pe criterii calitative şi cantitative. Autorităţile competente la nivel naţional sunt Ministerul Mediului şi al Gospodăririi Apelor (MMGA) – pentru anumite proiecte importante – şi Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului (ANPM), dar şi Agenţiile Regionale şi Locale de Protecţie a Mediului (ARPM şi ALPM), în funcţie de tipul şi de efectul anticipat al proiectului propus. Anexele I.1 şi I.2 ale OM nr. 860/2002, modificate prin OM nr. 210/2004 şi OM nr. 1037/2005, stabilesc care sunt autorităţile competente răspunzătoare pentru un anumit tip de proiect. Comitetul Tehnic de Examinare, compus din mai mulţi reprezentanţi din

   

   1 Instrumentele de reglementare din România sunt următoarele: legi, decizii, şi ordonanţele ministeriale. Deciziile au scopul de organizare a aplicării legilor. Ordinele sunt emise în conformitate cu limitele şi competenţele prevăzute prin diferitele dispoziţii ale legilor de organizare. Legile sunt adoptate de Parlament. Deciziile şi legile sunt semnate de Primul-ministru şi contrasemnate de ministrul (miniştrii) însărcinaţi cu execuţia acestora.

   2 Pentru mai multe detalii, consultaţi legislaţia enumerată la Anexa IA.

   ministere şi din brigăzile de protecţie civilă şi de pompieri, care poate include şi alţi experţi, dacă este cazul, participă la toate etapele, în special la examinarea, stabilirea ariei de acoperire, şi revizia de calitate a SEM. SEM poate fi întocmit doar de nişte specialişti acreditaţi.

   Proiectele noi, precum şi orice proiecte de modificare, extindere sau scoatere din funcţiune care pot avea efecte semnificative asupra mediului, cu referire la activităţile enumerate prin HG nr. 918/2002 (cadrul de evaluare a impactului asupra mediului) şi OUG nr. 152/2005 (privind activităţile integrate de prevenire, atenuare şi control al poluării) trebuie să fie însoţite de un permis de mediu pentru construcţie3, şi, în anumite situaţii (cazul gropilor de gunoi ecologice), de un permis integrat, care să includă o descriere scurtă a proiectului, a efectelor acestuia şi a măsurilor corespunzătoare de atenuare a efectelor negative asupra mediului4. Pentru proiectele de tipul celor enumerate în Anexa 1 a HG nr. 918/2002, precum şi pentru cele enumerate la Anexa 2 a aceleiaşi decizii de guvern este necesar un SEM complet, în situaţia în care aceasta a fost decizia luată de autorităţile competente după analiza fiecărui caz (examinarea). Proiectele de investiţii care nu necesită un SEM trebuie să respecte procedurile simplificate privind permisele de mediu, pentru a se putea emite Avizul Unic.5

   După cum se poate observa din matricea de examinare echivalentă din Anexa 3, politica de studii de mediu a Băncii şi sistemul SEM românesc au multe trăsături şi principii în comun şi sunt considerate compatibile în multe privinţe. Şi sistemul SEM românesc şi politica Băncii cu privire la studiile de mediu clasifică proiectele şi activităţile în anumite categorii. În esenţă, lista pozitivă a proiectelor şi a activităţilor care necesită un studiu complet de evaluare a impactului asupra mediului sau o analiză mai limitată de mediu conform legislaţiei româneşti este asemănătoare cu clasificarea proiectelor în categoria A şi B conform politicii Băncii.

   În general, procesul de examinare conform sistemului românesc este cuprinzător şi furnizează detaliile de procedură adecvate (inclusiv liste de control pentru uzul autorităţilor competente). Cu toate acestea, diferenţele dintre procesul SEM românesc şi principiile consacrate în politica Băncii OP/BP 4.00 se referă la (a) consultarea continuă pe durata punerii în practică a proiectelor de mare risc şi (b) utilizarea de comitete consultative independente pe durata punerii în practică a acestor proiecte.

   Cu referire la punctul (a) de mai sus, trebuie subliniat că, pe durata fazei de construcţie, autorităţile publice competente trebuie să viziteze şantierul şi să întocmească procesele verbale ale acestor vizite. La terminarea lucrărilor de

   

   3 Legislaţia românească foloseşte termenul de „acord de mediu” în acest context.

   4 OM nr. 860/2002, Art 5 (1)

   5 OM nr. 860/2002, Art 5(3) – Avizul Unic se acordă pentru investiţiile care trebuie să respecte procedura de mediu, însă nu trebuie să fie însoţite de un aviz de mediu (permis de construcţie), prin urmare, nu este necesar în această situaţie să se redacteze un SEM.

   construcţii, autoritatea de mediu competentă trebuie să facă inspecţii, pentru a verifica îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute în „avizul de mediu”. Consultarea continuă cu autorităţile implicate în procedura SEM are loc în cadrul procedurii de emitere a „avizului de mediu”. Tocmai în acest scop se înfiinţează Comitetul Tehnic de Examinare, la nivel naţional şi local, în cadrul căruia au loc consultările. România se angajează să-şi îmbunătăţească sistemul de evaluare a efectelor asupra mediului ca parte a procesului de aderare la UE, în special din datorită transpunerii şi aplicării Directivei 2003/35/CE, de modificare a Directivei SEM. Intenţia este folositoare în special pentru îmbunătăţirea rezultatelor privind protecţia mediului, însă nu este necesară în sensul respectării cerinţelor unui proiect de incluziune socială (PIS). Mai trebuie sesizat, de asemenea, că Împrumutul pentru mediu propus de Bancă (de livrat în anul financiar 2007) va consolida semnificativ capacitatea, ceea ce va îmbunătăţi direct şi pozitiv sistemele româneşti la nivel de politici şi proceduri operative.

   De asemenea, sporesc şi capacităţile instituţionale care sunt suficiente pentru a îndeplini cerinţele unui SIM pentru un PIS (Proiect de incluziune socială). Funcţionarii Comisiei Europene consideră că o măsură foarte bună a fost înfiinţarea unui Minister al Mediului şi al Gospodăririi Apelor (MMGA) ca o structură de conducere, cu departamente şi direcţii specializate. MMGA are opt agenţii regionale (ARPM) şi 42 de agenţii judeţene (ALPM). MMGA a mai angajat de curând circa 949 de experţi în sectorul de mediu, la nivel central, regional şi local. MMGA a elaborat o strategie privind creşterea numărului de persoane angajate, cu 1660 funcţionari publici până în 2006, din nou, însufleţit de dorinţa de a îndeplini aşteptările UE în ceea ce priveşte necesarul de resurse. MMGA, agenţiile şi structurile sale administrative pun în aplicare legislaţia relevantă privind evaluarea impactului asupra mediului, normele şi procedurile stabilite, iar în concret, aceasta se face prin primirea solicitărilor, revizuirea şi aprobarea (sau respingerea) diferitelor avize (de construcţie) şi permise (de funcţionare). Aşa cum se prezintă în continuare în mai mult detaliu în Anexa 3, aceste metode sunt analogii reale ale procedurilor Băncii Mondiale în ceea ce priveşte examinarea proiectelor propuse, conform procedurilor relevante de garantare.

   Importanţa componentelor de formare şi de creştere a nivelului public de conştientizare a fost recunoscută în cadrul aderării la UE. Sunt programate în 2005 douăsprezece (12) sesiuni de formare pentru experţii din MMGA şi din structurile subordonate; în septembrie avuseseră loc deja opt seminare. În perioada 2005-2006 sunt puse în aplicare şi/sau programate pentru lansare circa zece proiecte de înfrăţire cu instituţii din UE, în valoare de 13,5 milioane Euro, concentrate pe formarea şi asistenţa tehnică pentru personalul guvernamental. Programele de educare şi creştere a nivelului de conştientizare a publicului vizează agenţii economici privaţi, funcţionarii publici şi părţile interesate pe plan local.

   În plus, activităţile de inspecţie privind respectarea legislaţiei şi controlul de mediu se află pe drumul cel bun, progrese importante au fost făcute prin intermediul

   consolidării şi evoluţiei Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), instituţia naţională din subordinea MMGA, care poartă răspunderea: (i) activităţilor de inspecţie şi de aplicare a legii, din punctul de vedere al protecţiei mediului; şi (ii) emiterii de sancţiuni pentru depăşirea limitelor admise de emisii şi descărcări de substanţe în mediul înconjurător. În ultimul an au fost întărite acţiunile de control şi monitorizare. De exemplu, în perioada 1 iulie – 15 august 2005, reprezentanţii GNM au efectuat inspecţii la 958 de situri, o creştere însemnată faţă de perioadele anterioare.

   Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului (ANPM) este o instituţie din subordinea MMGA, care are răspunderi şi influenţă în continuă creştere, şi joacă un rol esenţial consultativ în ceea ce priveşte elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor şi a strategiilor. Printre direcţiile importante se includ unul pentru conservarea naturii, a bio-diversităţii şi a protecţiei solului, şi altul pentru monitorizarea, coordonarea şi sinteza datelor primite.

2. B.   Descrierea proiectului:

   Obiectivul de dezvoltare al proiectului de incluziune socială (PIS) este legat de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de incluziunea socială a persoanelor celor mai defavorizate/ vulnerabile din societatea românească: (i) îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi incluziunea socială a etniei rroma din aşezările sărace; (ii) creşterea gradului de incluziune a serviciilor pentru educaţie timpurie din zonele ţintă; şi (iii) îmbunătăţirea calităţii serviciilor acordate persoanelor cu handicap, tineretului la risc şi victimelor violenţei în familie.

   PIS susţine punerea în aplicare a obiectivelor prioritare din Joint Inclusion Memorandum-ul (JIM) guvernului, stabilite pentru anii 2006-2010. PIS are în total patru componente care susţin mai multe programe de incluziune.

   Componenta 1: Programul de intervenţii prioritare. Programul general este programul FRDS de intervenţii, care este lărgit pentru a cuprinde comunităţile Rroma. Această componentă ţinteşte pe cei mai dezavantajaţi rromi care trăiesc în localităţi sărace. Principalul rezultat aşteptat este: îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi includerea socială pentru rromii care trăiesc în aproximativ 100 de localităţi sărace.

   Există nevoia stringentă de a aduce cele mai defavorizate aşezări Rroma la standarde minime în ceea ce priveşte infrastructura şi serviciile de bază. Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) a acumulat experienţă deoarece a lucrat cu comunităţile Rroma sărace, însă intervenţiile sale nu au vizat sistematic nevoile acestor comunităţi. Programul de Intervenţii Prioritare propus de FRDS va lărgi aria de cuprindere a activităţilor Fondului, pentru a viza în concret aceste localităţi. Contribuţiile cheie sunt granturile FRDS pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare comunitară axate pe satisfacerea nevoilor acestor comunităţi. În plus,

   comunităţile sărace de rromi vor fi sprijinite în pregătirea de proiecte mature pentru accesarea fondurilor structurale UE. Rezultatele cheie vor include: (i) mică infrastructură îmbunătăţită (reabilitarea sau construirea de mică infrastructură pentru a spori accesul la servicii, pieţe, canalizare şi apă curentă, mediu sigur şi locuinţe); (ii) servicii sociale comunitare (sporirea accesului la instituţii de învăţământ şi centre de sănătate, servicii de colectare şi evacuare a deşeurilor, servicii de consiliere); pregătire profesională pentru activităţi de servicii sociale; şi activităţi menite a îmbunătăţi durabil mediul în comunităţile-ţintă. Procedurile vor fi asemănătoare cu cele folosite în practica curentă a FRDS (facilitare, management şi implementare a sub-proiectelor la nivelul comunităţilor, parteneriate cu autorităţile locale).

   FRDS are foarte multă experienţă în domeniul managementului mediului, având în vedere că a pus deja în aplicare două proiecte finanţate de Bancă – Proiectele I şi II de Dezvoltare Socială, şi este în curs de aplicare a activităţilor din trei alte proiecte: componenta care se adresează nivelului comunităţii prin intermediul unei

   „ferestre” in Proiectul de Dezvoltare Rurală şi programul „Plan de Dezvoltare Socială pentru Comunităţile Miniere” din cadrul proiectului pentru Închidere a Minelor şi Atenuare a Impactului Social şi a Proiectului pentru Închiderea Minelor şi Regenerarea Mediului şi Socio-Economică. În manualele operaţionale ale acelor proiecte sunt incluse îndrumare de mediu pentru lucrări la nivel de comunitate.

   Componenta 2: Programul pentru educaţie timpurie (ET) incluzivă. Programul general al MEC (2005-2011) în acest domeniu are menirea de a sigura dreptul fiecărui copil la învăţământ şi la dezvoltare generală începând de la o vârstă foarte fragedă. Măsurile preconizate pentru copiii între 0 şi 6 ani au menirea de a îi pregăti mai bine să facă faţă obstacolelor cu care se vor confrunta în cadrul învăţământului primar şi ulterior. Obiectivul programului acestuia, în cadrul PIS, este să includă rromii şi categoriile dezavantajate în cadrul politicilor şi programelor principale şi obişnuite ale MEC. Programul ET este sprijinit datorită importanţei intervenţiilor efectuate la cei mai timpurii ani ai copilăriei, influenţei pe termen lung asupra progreselor copiilor, disponibilităţii acestora pentru şcoală şi învăţare pe mai departe, în special în cazul rromilor şi categoriilor dezavantajate ţintite în mod concret în cadrul PIS. Rezultatul principal aşteptat al programului este: participarea crescută la servicii de ET a copiilor din cadrul grupurilor vulnerabile aflate în comunităţile ţintă. PIS va ajuta la demararea rapidă a măsurilor de incluziune din cadrul programului general ET al MEC, prin următoarele activităţi: (i) reabilitarea şi furnizarea de infrastructură pentru ET în comunităţile cu un procent ridicat de rromi; (ii) dezvoltarea unei programe de învăţământ pentru ET incluzivă, de resurse umane şi materiale didactice; (iii) promovarea de servicii integrate şi soluţii alternative la nivelul comunităţilor pentru ET; şi (iv) monitorizarea şi evaluare, activităţi de Informare, Educare şi Comunicare (IEC). Contribuţiile cheie includ: lucrări, bunuri (mobilă, dotări), asistenţă tehnică şi formare. Rezultatele cheie includ: unităţi de ET reabilitate, nou-

   construite şi utilate în comunităţi cu procentaj mare de rromi, personal pregătit, servicii de ET de calitate şi soluţii alternative oferite grupurilor ţintă.

   MEC are multă experienţă în domeniul cerinţelor managementului de mediu, având în vedere că a pus deja în aplicare Proiectul de Reabilitare a Şcolilor, finanţat de Bancă (1200 de unităţi) şi la ora actuală are în derulare Proiectul pentru Învăţământ Rural finanţat tot de Bancă şi care include o componentă referitoare la condiţiile de bază din şcolile rurale defavorizate (aproximativ 1500 de unităţi). Serviciul din cadrul MEC, Unitatea Centrală de Management al Proiectelor de Reabilitare Şcolară, răspunde de toate investiţiile de infrastructură din învăţământul preuniversitar şi are 8 direcţii regionale precum şi 42 de direcţii judeţene. În manualele operaţionale ale proiectelor sus-menţionate au fost incluse îndrumare de mediu pentru construirea şi întreţinerea şcolilor, în conformitate atât cu cerinţele Băncii cât şi cu legislaţia română. Pe baza acestei experienţe MEC are în derulare în prezent şi un alt proiect de reabilitare a şcolilor, finanţat de Banca Europeană de Investiţii şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

   Componenta 3: Programele de protecţie socială

   PIS va susţine programele MMSSF care vizează îmbunătăţirea situaţiei persoanelor cu handicap, tinerilor la risc şi victimelor violenţei în familie.

   Subcomponenta 3.1: Programul pentru persoane cu handicap (PCH). Guvernul României a lansat un program de reforme cuprinzător pentru anii (2005- 2015), pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi calităţii serviciilor oferite PCH. Obiectivul programului pentru PCH conform PIS este de a îmbunătăţi calitatea îngrijirii în cadrul serviciilor rezidenţiale şi de a spori accesul la servicii la nivel de comunitate (CBS) pentru PCH care au nevoie, ţintind în special PCH cu dependenţă mare de serviciile rezidenţiale. Programul dedicat PCH sprijină aplicarea programului MMSSF/ANPH pentru restructurarea îngrijirii în instituţii, prevenirea instituţionalizării, des-instituţionalizare şi dezvoltare de servicii alternative la nivel de comunitate pentru asistenţă ţi incluziune socială prin:

   1. (a) Un sistem de granturi, care să sprijine autorităţile locale să: (i) restructureze şi reabiliteze instituţiile existente (inclusiv constituirea de noi elemente de infrastructură) aliniate la noile standarde elaborate de ANPH cu sprijinul consultanţilor UE; şi (ii) dezvoltarea de servicii alternative la nivel de comunitate pentru a sprijini procesul de des-instituţionalizare. Planul de concurenţă pentru finanţări nerambursabile este asemănător celui deja folosit în cadrul programului PHARE aflat în curs de desfăşurare.

   2. (b) Construirea capacităţii instituţionale prin: (i) oferirea de pregătire pentru personalul profesional care va pune în aplicare noile standarde de îngrijire; şi (ii) dezvoltarea sistemului de monitorizare şi evaluare pentru ANPH.

   3. (c) Oferirea de servicii de consiliere profesională. S-au obţinut rezultate pozitive în birourile pilot de consiliere pentru PCH constituite în cadrul proiectului SSD6. În cadrul PIS, acoperirea acestor servicii va fi extinsă la beneficiarii instituţiilor nou- restructurate, în special reţeaua de Centre de Integrare prin Terapie Ocupaţională. Contribuţiile cheieinclud: granturi, bunuri, servicii de formare şi consultanţă. Rezultatele cheiesunt: clădiri reabilitate/construite, personal format, instituirea de servicii la nivel de comunitate.

   Sub-Componenta 3.2: Programul pentru Tineri la Risc. Obiectivul principal al Programului General al Guvernului României este să sporească integrarea socială şi profesională a tinerilor de peste 18 ani care nu mai pot beneficia de serviciile de protecţie a copilului (centre de plasament, centre de reeducare) sau care nu au adăpost. Sub-componenta PIS ţinteşte tinerii (de vârstă 18+) care trebuie să părăsească sistemul instituţionalizat de îngrijire a copilului, cu scopul de a-i integra în societate fără probleme. Rezultatul principaleste un acces mai bun al grupului- ţintă la servicii sociale integrate, ceea ce le va creşte capacitatea de a trăi independent. PIS va contribui la constituirea reţelei de Centre Multifuncţionale, unde beneficiarii eligibili vor avea acces la un cămin protejat, plus o întreagă gamă de servicii de consiliere (psihologică, socială, profesională, ocupaţională şi juridică), precum şi servicii de bază pentru sănătate. PSI va sprijini următoarele activităţi: (i) reabilitarea şi/sau construirea de infrastructuri de locuinţe pentru cazarea tinerilor care trebuie să părăsească instituţiile pentru minori; (ii) dotarea cu mobilier, obiecte casnice şi birotică; (iii) monitorizare şi evaluare; şi (iv) formare profesională pentru personalul care va oferi serviciile de consiliere. Contribuţiilecheieinclud: lucrări, bunuri (mobilier, aparatură) şi servicii de consultanţă. Rezultatele cheieinclud: clădiri reabilitate/construite; servicii de consiliere oferite; personal format.

   Sub-Componenta 3.3: Programul pentru Victimele Violenţei în Familie. Obiectivul principal al Programului General al Guvernului României în perioada 2006-2010 este prevenirea şi combaterea violenţei în familie, printr-o gamă largă de activităţi concrete prevăzute în Planul de Acţiune anexat Strategiei aprobate. Obiectivul concretal acestei sub-componente este să sprijine dezvoltarea de servicii sociale integrate specializate, la care victimele violenţei în familie să aibă acces pe o perioadă limitată de timp, până la rezolvarea situaţiei familiale, după care se pot întoarce la o viaţă normală. Pentru atingerea acestui obiectiv PIS va finanţa: (i) reabilitarea şi/sau construirea de infrastructuri de locuinţe pentru adăpostirea victimelor (şi persoanelor aflate în întreţinerea acestora); (ii) dotarea cu mobilier şi obiecte casnice; (iii) formare profesională pentru personalul care va oferi serviciile de consiliere; şi (iv) instituirea unui Registru Naţional Unic. Contribuţiile cheiesunt: lucrări, bunuri (mobilier, aparatură, alte dotări) şi servicii de consultanţă; rezultatele cheiesunt: clădiri reabilitate/construite; Registrul în funcţiune; personal format.

   

   6 Opt din cele 46 de agenţii teritoriale de ocupare a forţei de muncă au constituit asemenea centre pilot pentru persoane cu handicap care căutau un loc de muncă, adaptându-şi infrastructura, dotarea birourilor şi pregătindu-şi personalul să lucreze cu PCH.

   Componenta 4: Construirea capacităţii pentru Incluziune Socială. PIS va sprijini construirea capacităţii pentru incluziune socială. Se va acorda sprijin Agenţiei Naţionale pentru Rromi (ANR) şi celor 8 direcţii regionale ale sale pentru a coordona activităţile menite a îmbunătăţi planificarea, monitorizarea şi evaluarea în sistem incluziv precum şi identificarea de proiecte, pregătirea şi derularea lor. Rezultatul principalva fi creşterea capacităţii ANR de a monitoriza impactul politicilor publice referitoare la rromi. Contribuţiile cheiesunt: formare, servicii de consultanţă şi bunuri. Rezultatele cheievor fi: un sistem de Monitorizare şi Evaluare (M E) funcţional pentru NAR, personal format, grupuri Rroma formate şi capabile să pregătească proiecte pentru a accesa fondurile UE, precum şi o strategie IEC elaborată şi aplicată.

   Construirea capacităţii de accesare a fondurilor structurale UE. Toate programele sus-menţionate cuprind activităţi menite a duce la întărirea capacităţii de acces la fondurile structurale UE. Se va oferi asistenţă pentru identificarea, pregătirea şi derularea de proiecte. Deoarece se vor folosi funduri din împrumuturi pentru a contrabalansa fondurile UE, rezultatele aşteptate vor merge, începând cu al doilea an de derulare, dincolo de ceea ce se poate realiza numai cu fonduri de la Bancă.

   MMSSF are ceva experienţă în domeniul cerinţelor de management al mediului, având în vedere că a finalizat deja o serie de noi construcţii pentru direcţiile sale de nivel teritorial. Direcţia Investiţii şi Patrimoniu a fost implicată în toate etapele construirii acestor clădiri, obţinând autorizaţiile necesare de la organele de mediu competente şi urmărind respectarea legislaţiei şi reglementărilor române de mediu.

3. C.   Posibil impact al proiectelor asupra mediului:

   Proiectul se clasifică drept intermediar din punct de vedere financiar (FI – Financial Intermediary), şi conţine câteva proiecte în special de categoria B şi C. Nu este probabil să fie finanţat nici un proiect de categoria A. Componenta 1 finanţează investiţii de mică infrastructură, care ar putea include alimentarea cu apă şi canalizarea, construcţia de locuinţe şi managementul deşeurilor. Componentele 2 şi 3 includ finanţarea reabilitării şi construcţia de noi clădiri. Prin urmare, efectele asupra mediului se referă în special la lucrările de construcţie, la apele reziduale şi la standarde de eliminare a gunoiului. Măsurile de atenuare care ar putea fi adoptate pentru fiecare efect sunt detaliate în anexele fiecărui tip de proiecte şi sunt rezumate în continuare. Totuşi, din moment ce gradul şi aria de cuprindere a efectelor va varia în conformitate cu tipul şi aplicarea lor, la fel pot varia şi măsurile de atenuare a efectelor negative.

   Lucrările de construcţie şi efectele de natură generală

   În general, consideraţiunile legate de mediu în ceea ce priveşte lucrările de construcţie din cadrul fiecărui sub-proiect vor include unul sau mai multe riscuri de mediu, cum ar fi riscuri referitoare la sănătatea şi siguranţa lucrătorilor din construcţii şi a publicului în general; zgomot; praf – care modifică negativ calitatea aerului; poluarea solului şi/sau a apelor din cauza combustibililor şi a petrolului, deşeuri, deteriorarea la suprafaţă, etc.; excavarea materialelor şi evacuarea solului/pământului şi a altor materiale în excedent, risc pentru zonele sensibile din punct de vedere al mediului, pentru floră şi faună etc. Proiectele pot, de asemenea, scoate la iveală artefacte de o anumită valoare culturală.

   Pentru că se prevede ca durata fiecărui sub-proiect să nu fie mai mare de 12 luni, şi pentru că e posibil ca lucrările să nu aibă loc în fiecare zonă în acelaşi timp, beneficiarii ar putea sesiza efectele doar pentru un interval de timp. Totuşi, anumite efecte pe termen scurt s-ar putea să-şi prelungească efectele, cum ar fi: impactul vizual, zgomotul, efectele asupra ariilor sensibile din punct de vedere ambiental, etc. Aceste efecte/riscuri vor fi atenuate prin intermediul măsurilor specifice fiecărui proiect, aşa cum se sugerează în continuare şi în anexele relevante.

   Alimentarea cu apă

   Efectele asociate reabilitării şi construcţiei de sisteme de alimentare cu apă implică gestionarea resurselor de o manieră durabilă, pentru a se evita supra-utilizarea şi efectele negative asupra ambientului asociat, precum şi contaminarea sistemului de tratare ulterioară a apei. E posibil să existe efecte cauzate de zgomotul pompelor şi de evacuarea apelor reziduale. În anexa 7.1 sunt prezentate pe scurt cele mai obişnuite tipuri de efecte şi măsurile care pot fi luate în sensul atenuării acestora.

   Apele reziduale, drenaj şi canalizare

   Efectele asociate reabilitării şi construcţiei de sisteme de canalizare se concentrează, în general, pe instalaţiile de tratare care pot fi construite, şi există chestiuni legate de miros şi de canalele de scurgere/punctele de evacuare, în special. Printre altele se pot include şi efectele asupra regimului râurilor, precum şi efectele poluării prin intermediul apelor uzate, în special dacă sunt tratate necorespunzător. În Anexa 7.2 sunt prezentate pe scurt cele mai obişnuite tipuri de efecte şi măsurile care pot fi luate în sensul atenuării acestora.

   Clădiri mici: Centre de sănătate, instituţii de învăţământ, instituţii rezidenţiale

   Efectele asociate reabilitării şi construcţiei de clădiri mici vor fi, de asemenea, minore, şi, în afara serviciilor de igienizare furnizate şi de evacuarea deşeurilor generate, vor avea, de asemenea, un caracter relativ local. În anexele 7.3 şi 7.4 sunt

   prezentate pe scurt cele mai obişnuite tipuri de efecte şi măsurile care pot fi luate în sensul atenuării acestora.

   A se avea în vedere că listele din Anexa 7 ar putea suferi modificări, simplificări şi/sau suplimentări (în acord cu Banca Mondială) pe măsură ce organismele de derulare câştigă experienţă şi se identifică natura exactă a investiţiilor.

4. D. Protocoalele instituţionale

   Proiectul românesc de incluziune socială a fost clasificat la categoria Băncii FI (Intermediar din punct de vedere financiar) din moment ce fondurile sunt acordate pentru proiecte care vor fi selectate ulterior aprobării proiectului. În cazul unui proiect din categoria FI, Banca solicită ca, înainte de aprobarea proiectelor, autoritatea de aprobare să verifice dacă sub-proiectul respectă dispoziţiile relevante ale legislaţiei şi reglementările naţionale şi locale de mediu, şi dacă se conformează politicii şi procedurilor Băncii privind evaluarea de mediu, aşa cum sunt descrise în liniile directoare de mediu ale Băncii Mondiale (OP/BP/GP 4.01). În plus, se va solicita din partea Ministerului Mediului şi a altor autorităţi implicate aprobarea generală pentru procedurile şi liniile directoare, detaliate în continuare, astfel încât să fie respectată legislaţia de mediu.

   Ca şi în cazul analizei economice, financiare, instituţionale şi de inginerie, studiul de impact asupra mediului (SIM) face parte din stadiul de pregătire al proiectului, şi, prin urmare, este răspunderea autorului propunerii de proiect. Actorii implicaţi în SIM sunt comunităţile, municipalităţile, proiectanţii proiectelor, inginerii locali şi agenţiile guvernamentale responsabile. Comunităţile şi municipalităţile vor deţine principala răspundere în calitate de instituţii proprietare şi operatoare ale proiectelor finalizate.

   Pe baza informaţiilor furnizate de beneficiari, fiecare comunitate/municipalitate va întocmi un SIM în stadiul de identificare (pre-fezabilitate) al fiecărui sub-proiect. SIM se va baza pe liniile directoare de mediu furnizate în Anexele 3-6 ale prezentului document şi se vor identifica efectele pozitive şi negative potenţiale ale proiectelor asupra mediului.

   Împreună cu comunitatea/municipalitatea, ca parte a studiului de fezabilitate al sub-proiectului, instituţia însărcinată cu punerea în practică (sau autorităţile locale sub îndrumarea acestei instituţii) vor efectua ulterior un studiu mai detaliat care se va ocupa în continuare de efectele potenţiale asupra mediului fizic, biologic şi social din zona şi din împrejurimile zonei în care se va desfăşura sub-proiectul, şi vor sugera, de asemenea, măsuri posibile de atenuare care să fie avute în vedere de proiectantul sub-proiectului şi de comunitate/municipalitate, bazate pe aria de aplicare posibilă, pe durata şi scala efectelor potenţiale. Acest document îi va fi

   înmânat proiectantului ca parte a caietului de sarcini, pentru a-l (o) sprijini la întocmirea sub-proiectului.

   O parte a procesului de proiectare se va referi la atenuarea oricăror efecte negative ale sub-proiectului asupra mediului de către proiectant şi la obţinerea aprobării comunităţii/municipalităţii şi din partea autorităţilor locale relevante. Printre documentele rezultate se va regăsi şi un Plan de Monitorizare şi Atenuare a Efectelor asupra Mediului (PMAM) întocmit în formatul specificat la Anexa 4. Personalul instituţiei cu sarcina de a pune în practică proiectul va deţine răspunderea pentru monitorizarea procesului, pentru a se asigura că respectă procedurile prevăzute prin prezentul, şi, dacă e necesar, va sprijini proiectantul şi comunitatea/municipalitatea în cadrul acestui proces.

   Pe durata fazelor de construcţie şi operaţională ale fiecărui sub-proiect, instituţia însărcinată cu punerea în practică va efectua o monitorizare continuă pentru a se asigura că sunt respectate cerinţele PMAM şi ale celorlalte dispoziţii de mediu, specificate în permisele relevante. Se va acorda o atenţie specială fiecărei etape a sub-proiectului, în special în sensul evaluării funcţionării corespunzătoare şi respectării elementelor de mediu.

   Pentru a garanta respectarea procedurilor şi pentru a consilia cu privire la alte măsuri ulterioare necesare pentru atenuarea cât mai mare a efectelor, instituţia responsabilă pentru punerea în practică va contracta o firmă calificată sau un ONG care să efectueze studii anuale asupra unui număr de proiecte şi pentru a face recomandările adecvate.

5. E.   Procese ale Băncii Mondiale

   •  Primele trei proiecte de lucrări din cadrul componentelor 1, 2 şi 3 sunt (fiecare) supuse unei aprobari preliminare ) a Băncii Mondiale.

   •  Toate proiectele potenţiale din Anexa 1 (conform legii române) sau de Categoria A (conform procedurilor Băncii Mondiale) sunt supuse unei aprobari preliminare a Băncii Mondiale.

   •  Banca Mondială îşi rezervă dreptul de a revizui selectiv, ex-post, orice decizii referitoare la evaluarea de mediu şi atenuarea impactului.

Anexa 1 – Cadrul juridic şi politici instituţionale

Anexa 1 A – Instrumentele juridice relevante Legislaţia internaţională

Articolul 11 (2) din Constituţia României (revizuită prin Legea nr. 429/2003) prevede că tratatele ratificate de Parlament în conformitate cu legea devin parte a legislaţiei naţionale.

Următoarele tratate la care România este parte semnatară se referă la protecţiahabitatelor naturale:

•  Convenţia de la Ramsar privind terenurile mlăştinoase (Ramsar, 1971), ratificată de România la data de 21/9/91.

•  Delta Dunării şi Insula Mică a Brăilei au fost desemnate drept situri Ramsar.

•  Convenţia privind conservarea speciilor migratoare (Bonn, 1979), ratificată de România la data de 1/7/98.

•  Convenţia privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 1992), ratificată de România la data de 17/8/94.

•  Convenţia privind conservarea florei şi faunei sălbatice din Europa, precum şi a habitatelor naturale (Berna, 1979). România a aderat la convenţie în data de 18/5/93.

•  Convenţia privind protecţia patrimoniului cultural şi natural mondial (Paris, 1972). România a aderat la convenţie în data de 16/5/90. Mai multe zone, inclusiv Delta Dunării sunt desemnate ca situri de patrimoniu mondial UNESCO.

•  Convenţia privind protecţia fluviului Dunărea, semnată în 1994.

  Tratatele ratificate de România, relevante în sensul evaluării de mediu, sunt următoarele:

•  Convenţia UN/ECE privind accesul la informaţii şi participarea publicului în cadrul procesului de luare de decizii şi accesul la justiţie în chestiuni de mediu (Aarhus, 1998), ratificată de România la data de 11 iulie 2000.

•  Convenţia privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontalier (Espoo, 1991), ratificată de România la data de 29 martie 2001.

  Următoarele tratate ratificate de România se referă la proprietatea culturală:

•  Convenţia europeană privind protecţia patrimoniului arheologic (revizuită) (Valetta, 1992), ratificată de România la data de 20/11/977.

•  Convenţia privind protecţia patrimoniului cultural şi natural mondial (Paris, 1972). România a aderat la convenţie la data de 16/5/90. Mai multe zone, inclusiv Delta Dunării sunt desemnate ca situri de patrimoniu mondial UNESCO.

7 Convenţia face din conservarea şi creşterea patrimoniului arheologic unul dintre scopurile politicilor de planificare urbană şi regională. În particular se referă la protocoalele care trebuie încheiate între arheologi şi proiectanţii municipali şi regionali în scopul cooperării şi pentru a se asigura conservarea optimă a patrimoniului arheologic.

„Acquis-ul comunitar” al Uniunii Europene

Printre instrumentele juridice relevante se includ:

•  Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de Statele Membre ale UE şi Bulgaria şi România în Luxemburg la data de 25 aprilie 2005.

•  Protocolul privind condiţiile şi protocoalele privind admiterea Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană (Anexa VII; listă la care se face referire în Articolul 20 al protocolului; măsurile provizorii, România; secţiunea 9 privind mediul).

  Studiul de mediu

•  Directiva Consiliului 85/337/EEC din 27 iunie 1985 (modificată prin Directivele 97/11/EC şi 2003/35/EC), privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

•  Directiva 2001/42/EC privind studiul strategic de mediu.

  Prevenirea şi controlul poluării; permisul integrat

•  Directiva Consiliului 96/61/EC din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (modificat prin Directiva 2003/35/EC din 26 mai 2003).

  

  Managementul deşeurilor8

•  Directiva Consiliului 1999/31/EC din 26 aprilie 1999 privind depozitarea deşeurilor în gropile de gunoi.

•  Regulamentul Consiliului EEC/259/93 din 1 februarie 1993 privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în cadrul, în interiorul şi în afara Comunităţii Europene.

•  Directiva Consiliului 75/442/EEC din 15 iulie 1975 privind deşeurile (modificată prin Directiva Consiliului 91/156/EEC, Decizia Comisiei 94/3/EC, Decizia Comisiei 96/350/EC şi Decizia Comisiei 2000/532/EC).

•  Directiva Consiliului 86/278/EEC din 12 iunie 1986 privind protecţia mediului, şi, în special, a solului dacă nămolul din canalizare este utilizat în agricultură (modificată prin Directiva 91/692/EEC).

•  Directiva Consiliului 91/689/EEC din 12 decembrie 1991 privind deşeurile periculoase (modificată prin Directiva Consiliului 94/31/EC, Decizia Consiliului 94/904/EC şi Decizia Comisiei 2000/532/EC şi pusă în practică prin Decizia Comisiei 96/302/EC).

  

  8 Aceste informaţii se includ doar în scop ilustrativ; conform MEP nu se prevede finanţarea înfiinţării unor noi situri de depozitare a deşeurilor.

•  Directiva Consiliului 94/62/EC din 20 decembrie 1994 privind ambalarea în general şi ambalarea deşeurilor în special (pusă în practică prin Deciziile Comisiei 97/129/EC şi 97/138/EC şi modificată prin Directiva 2004/12).

  Apele şi apele reziduale

  •  Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991 privind tratamentul apelor reziduale urbane, modificată prin Directiva Comisiei 98/15/EC.

  •  Directiva Consiliului 98/83/EC din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman.

  •  Directiva Consiliului 75/440/EEC din 16 iunie 1975 privind calitatea pe care trebuie s-o aibă apele de suprafaţă destinate extragerii apei potabile în Statele Membre (modificată prin Directivele Consiliului 79/869/EEC şi 91/692/EEC).

  •  Directiva Consiliului 76/464/EEC din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii (modificată prin Directiva Consiliului 91/692/EEC).

  •  Directiva Consiliului 79/869/EEC din 9 octombrie 1979 privind metodele, măsurătorile şi frecvenţa de eşantionare şi analiză a apelor de suprafaţă destinate extragerii apei potabile în Statele Membre (modificată prin Directiva Consiliului 91/692/EEC).

    • ■ Directiva Consiliului 80/68/EEC din 17 decembrie 1979 privind protecţia apelor de suprafaţă împotriva poluării cauzate de anumite substanţe periculoase (modificată de Directiva Consiliului 91/692/EEC).

      

      Protecţia naturii9

  •  Directiva Consiliului 92/43/EEC din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice.

    Calitatea aerului

    • ■ Directiva Consiliului 96/62/EC din 27 septembrie 1996 privind evaluarea şi managementul calităţii aerului înconjurător.

    • ■ Directiva Consiliului 1999/30/EC din 22 aprilie 1999 privind valorile limitelor pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, particulele şi plumbul din aerul înconjurător (modificată prin Decizia Comisiei 2001/744/EC din 17 octombrie 2001).

    Legislaţia română

    

    9 Aceste informaţii se includ doar în scop ilustrativ; în mod normal nu ar trebui activată clauza habitatelor naturale în situaţiile acestor proiecte, însă, dacă aceasta este situaţia, se aplică procedurile obişnuite ale Băncii şi legislaţia română.

  •  Legislaţia română relevantă în domeniu include următoarele instrumente: Studiul de impact asupra mediului

  •  Legea nr. 137/1995 (modificată prin OUG nr. 91/2002, publicată în M.O. nr. 465 din 06/28/2002, aprobată prin Legea nr. 294/2003, publicată în M.O. nr. 505 din 07/14/2003). Legea cadru privind protecţia mediului.

  •  HG nr. 918/2002 (publicată în M.O. nr. 686 din 09/17/2002) (modificată prin HG nr. 1705/2005, publicată în M.O. nr. 970 din 10/22/2004). Procedura cadru pentru evaluarea impactului asupra mediului, şi lista aprobată a proiectelor publice şi private care trebuie să îndeplinească această procedură.

  •  OM nr. 860/2002 (publicată în M.O. nr. 52 din 01/30/2003) (modificată prin OM nr. 210/2004, publicată în M.O. nr. 309 din 04/07/2004) modificată prin OM nr. 1037/2005, publicată în M.O. nr. 985 din 11/07/2005). Procedurile de aprobare a studiului de evaluare a efectelor asupra mediului şi emiterea avizului de mediu.

  •  OM nr. 863/2002 (publicată în M.O. nr. 52 din 01/30/2003)

  •  Liniile directoare privind metodologia SEM (evaluare, arie de cuprindere şi examinarea studiului)

  •  OM nr. 864/2002 (publicată în M.O. nr. 397 din 06/09/2003) privind procedurile şi consultarea publicului în cazul efectelor transfrontaliere.

  •  OM nr. 171/2005 (publicată în M.O. nr. 236 din 03/22/2005) privind înfiinţarea Comitetului tehnic de examinare la nivel central.

  •  OM nr. 210/2004 (publicată în M.O. nr. 309 din 04/07/04) privind metodologia de examinare a SEM şi aprobarea permisului de mediu pentru construcţii

  •  OM nr. 1037/2005 publicată în M.O. nr. 985 din 11/07/2005

  •  OM nr. 978/2003 (publicată în M.O. nr. 3 din 01/05/04) privind regula de atestare a persoanelor fizice şi juridice care întocmesc SEM

  •  OM nr. 97/2004, publicată în M.O. nr. 504 din 06/04/2005

  •  OM nr. 876/2004 publicată în M.O. nr. 31 din 01/1/05) privind metodologia de aprobare a permisului de mediu pentru activităţile cu efecte semnificative asupra mediului

    Studiul strategic de mediu

  •  HG nr. 1076/2004 (publicată în M.O. nr. 707 din 05.08.2004) privind procedurile de evaluare a planurilor şi programelor din punctul de vedere al impactului asupra mediului.

    

    Protecţia naturii10

  •  OG nr. 236/2000 privind managementul ariilor naturale protejate şi conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

  •  Legea nr. 462/2001 privind managementul ariilor protejate şi conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

  •  HG nr. 230/2003

  •  OM nr. 552/2003

  •  OM nr. 850/2003

    Deşeurile, apele reziduale, poluarea aerului şi poluarea sonoră

  •  OM nr. 1141/2002 privind procedura de aprobare şi competenţele de emitere a permiselor şi autorizaţiilor de management al apelor

  •  Legea Apei nr. 310/2004 privind modificarea şi completarea Legii Apei nr. 107/1996

  •  Legea nr. 456/2002 privind calitatea apei potabile, modificată prin Legea nr. 311/2004

  •  HG nr. 974/2004 privind inspecţia şi monitorizarea apei potabile

  •  HG nr. 168/2005 privind inspecţia sistemelor de monitorizare

  •  HG nr. 162/2002 privind managementul deşeurilor solide, modificată prin HG nr. 349/2005

  •  HG nr. 188/2002 de aprobare a anumitor norme referitoare la condiţiile ce trebuie îndeplinite în situaţiile de evacuare a apelor reziduale în mediul acvatic

  •  HG nr. 662/2002 privind managementul deşeurilor petroliere

  •  HG nr. 349/2002 privind managementul colectării şi depozitării deşeurilor solide

  •  HG nr. 856/2002 privind evacuarea şi colectarea deşeurilor solide şi lista aprobată a deşeurilor periculoase

  •  Legea nr. 426/2001 de aprobare a OUG nr. 78/2000 privind clasificarea deşeurilor solide

  •  HG nr. 1159/2003 de modificare a HG nr. 662/2001 privind evacuarea deşeurilor petroliere, publicată în M.O. nr. 715 din 14 octombrie 2003

  •  Legea nr. 294/2003 de aprobare a OUG nr. 91/2002 privind modificarea şi completarea Legii de protecţie a mediului nr. 137/1992

  •  OM nr. 592/2002: Normele privind valorile minime admise şi metodele de evaluare pentru SO2, NOx şi NO2, particule în suspensie (PM10 şi PM2.5), Pb, CO, O3, şi benzenul din aer.

  •  Legea nr. 655/2001 de aprobare a OUG nr. 243/2000 privind protecţia mediului

    

    10 Aceste informaţii se includ doar în scop ilustrativ; în mod normal nu ar trebui activată clauza habitatelor naturale în situaţiile acestor proiecte, însă, dacă aceasta este situaţia, se aplică procedurile obişnuite ale Băncii şi legislaţia română.

  •  HG nr. 1470/2004 (OM nr. 954/2004) privind aprobarea strategiei naţionale pentru managementul deşeurilor solide şi a planului naţional pentru managementul deşeurilor solide

    Proprietatea culturală

  •  Legea nr. 422/2001 privind protecţia monumentelor istorice

  •  Legea nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic (modificată de Legea nr. 462/2003)

  •  Legea nr. 150/1997 de ratificare a Convenţiei europene privind protecţia patrimoniului arheologic (Valetta, 1996)

Anexa 1 B – Sistemul de aprobări şi permise din România

1. 1. Introducere

   În conformitate cu Legea privind protecţia mediului nr. 137/1995, inclusiv conform actualizărilor respective – Ordonanţa de Urgenţă nr. 152/2005, Hotărârea de Guvern nr. 918/2002, şi Ordinele Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 860 şi nr. 863/2002, este bine dezvoltat procesul de luare de decizii privind SEM, legat de emiterea avizului de mediu pentru construcţii şi a permisului de mediu pentru funcţionare. Legea de protecţie a mediului prevede cerinţele şi principiile SEM; HG nr. 918/2002 prevede procedurile, în timp ce OM nr. 860/2002 şi nr. 863/2002 prezintă în detaliu procedurile pentru SEM şi pentru emiterea avizelor de mediu.

   În baza legislaţiei româneşti, orice extindere a unei noi instalaţii sau modificarea uneia existente necesită aprobarea unui SEM înainte de aprobarea de către ALPM a permisului de mediu (avizului de mediu) şi a permisului de funcţionare (autorizaţiei de mediu). Pentru orice activităţi care nu sunt acoperite în lista pentru care SEM sunt obligatorii (Anexele I şi II ale HG nr. 918/2002), ALPM sau ARPM folosesc anumite criterii de selecţie pentru a stabili dacă aceste activităţi ar putea avea un efect semnificativ asupra mediului. Instalaţiile existente necesită un permis de mediu de la ALPM, care include o evaluare a conformităţii cu standardele de mediu (de exemplu, condiţii referitoare la aer, apă şi sol care reflectă standardele existente).

   HG nr. 918/2002 prezintă stadiile procedurii, cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească persoanele fizice sau juridice autorizate să întocmească astfel de studii de impact, precum şi lista activităţilor care trebuie să respecte procedura SEM. În general, procedura SEM include un stadiu de evaluare, un stadiu de stabilire a ariei de acoperire şi un stadiu de validare.

2. 2. Procedurile legate de obţinerea unui permis de mediu pentru construcţii (SAU Avizul de mediu)

   Procedura de eliberare a permisului de mediu pentru construcţii este descrisă detaliat în cele ce urmează şi prezentată pe scurt în grafic.

   Pasul 1. Evaluarea iniţială a noului proiect/ noii investiţii

   Acest lucru se stabileşte de către APM locală, care deţine răspunderea pentru locaţia respectivă (comună, oraş) unde se va dezvolta investiţia. Atunci când solicită Permisul de mediu pentru construcţii, Beneficiarul/ investitorul (de ex. Societatea naţională de căi ferate SCNSF „CFR” SA; Primăria) are sarcina de a

   înainta APM locale/regionale sau MMGA un dosar tehniccare trebuie să includă următoarele documente:

   •  Formularul de solicitare a SIM în conformitate cu OM nr. 860/2002; solicitarea se înaintează către APM locală sau regională, sau către MMGA, în funcţie de localizarea geografică a proiectului;

   •  Certificatul de urbanism şi avizele şi permisele corespunzătoare (obţinute la nivel de studiu de fezabilitate) conform legislaţiei relevante;

   •  Contractele cu firma locală de colectare a deşeurilor solide şi cu „Apele Române” pentru alimentarea cu apă şi canalizarea necesară (dacă este necesar pot fi solicitate şi alte autorizaţii de la firmele de utilităţi publice locale);

   •  Memoriu tehnic (formular standardizat) în conformitate cu Anexa II.2 a OM nr. 860/2002 (întocmit de consultantul/ firma care a elaborat studiul de fezabilitate);

   •  Notă tehnică (formular tehnic standardizat) în conformitate cu Ordinul Ministrului Mediului şi al Gospodăririi Apelor nr. 1943/2001 (întocmit de consultantul/ firma care a elaborat studiul de fezabilitate);

   •  Taxe (diferă în funcţie de stadiul procesului SIM);

   •  Anunţul publicitar privind cererea de obţinere a Permisului de mediu, în conformitate cu Anexa II.4 a OM nr. 860/2002.

     În cadrul APM se înfiinţează un Comitet Tehnic de Examinare (CTE) pe baza unei ordonanţe a prefectului, care va include membri ai APM locale/ regionale, ai Gărzii Naţionale de Mediu, ai Companiei Naţionale „Apele Române”, ai Institutelor sanitare şi urbane şi ai acelor autorităţi care răspund de autorizaţiile şi permisele de mediu. Membrii CTE analizează documentaţia prezentată în dosarul tehnic şi constată dacă activităţile se încadrează într-una dintre următoarele trei clasificări ale proiectelor de investiţii: (i) activităţi care au un efect nesemnificativ asupra mediului, şi, prin urmare, proiectul NU se supune procedurii de mediu11; (ii) activităţi care au un efect scăzut asupra mediului, caz în care se va aplica procedura simplificată de autorizare12; şi (iii) activităţi care au un efect semnificativ asupra mediului şi se va aplica procedura de autorizare de mediu completă13. În plus, în situaţiile de la (ii) şi (iii), autorităţile APM, împreună cu membrii CTE şi cu Beneficiarul vor vizita locaţia investiţiei viitoare pentru: (i) a-i verifica locaţia aşa cum a fost prezentată în Dosarul tehnic; şi (ii) a completa Lista de control elaborată conform OMMGA nr. 863/2002.

     Pasul 2. Pregătirea raportului SEM

     

     11 Ştampila “A” se va aplica pe dosarul tehnic de către autoritatea de mediu.

     12 Ştampila “B” se va aplica pe dosarul tehnic şi proiectul trebuie să îndeplinească procedura de mediu ÎN ABSENŢA unui aviz de mediu.

     13 Ştampila “B” se va aplica pe dosarul tehnic şi proiectul trebuie să îndeplinească procedura de mediu, INCLUSIV să obţină avizul de mediu.

     APM examinează şi aprobă Lista de control, care include concluzia prezentată de CTE, şi, având în vedere documentele prezentată îl anunţă pe Beneficiar de obligaţia sa de a elabora studiul SEM (studiul de impact).

     Beneficiarul are apoi obligaţia de:

   •  A redacta raportul SEM în conformitate cu OMMGA nr. 863/2002. Raportul SEM trebuie redactat doar de persoane fizice sau de firme de consultanţă, independente14 de Beneficiar şi de persoana care a elaborat studiul de fezabilitate, care să fie acreditate pentru elaborarea acestor studii tehnice pentru proiecte de infrastructură/ investiţii (aşa cum se defineşte la Anexa 4 a OM nr. 978/2003) şi să îndeplinească inclusiv condiţiile juridice specificate în OM nr. 978/2003 şi nr. 97/2004;

   •  A angaja firma/persoana fizică responsabilă pentru elaborarea raportului SIM, pe bază de contract şi de licitaţie prin intermediul unui apel de exprimare a interesului/ unei invitaţii de a înainta propuneri;

   •  A pregăti definiţia proiectului şi de a sponsoriza anunţarea publică aacestuia (ceea ce reprezintă cea de-a doua informaţie publică din cadrul procesului de aprobare al SEM);

     Pasul 3. Revizuirea raportului SEM

     

     În acest moment, APM poartă răspunderea pentru următoarele etape: (i) completarea Listei de control pentru procesul de analiză al Raportului SEM; (ii) pregătirea Consultării publice15; şi (iii) comunicarea rezultatelor către Beneficiar.

     Beneficiarul are obligaţia de:

   •  A prezenta APM local Raportul SEM, cu ajutorul firmei de consultanţă care a elaborat SEM;

   •  A pregăti şi de a lansa sesiunea de consultare a publicului ca un forum de dezbateri la care vor fi invitaţi toţi cei afectaţi, ONG-uri sau persoane interesate, unde se face inclusiv prezentarea proiectului şi a Raportului SEM;

   •  A evalua discuţiile şi concluziile la care s-a ajuns în urma consultării publicului;

   •  A răspunde la interpelările şi solicitările publice cu o soluţie tehnică valabilă.

     Pasul 4. Decizia şi aprobarea permisului de mediu pentru construcţii

     

     14 Raportul SIM ar putea fi elaborate de firme/ persoane străine dacă deţin o acreditare în acest sens emisă de un stat membru UE şi aprobată de Institutul naţional român de acreditare.

     15 Activităţile de pregătire ale consultării publicului sunt finanţate de Beneficiar.

     APM emite Permisul de mediu pentru iniţierea lucrărilor de construcţii ale investiţiei în 30 de zile de la decizia finală.

     Beneficiarul are obligaţia de:

     

   •  A anunţa publicul16 cu privire la aprobarea Permisului de mediu;

   •  A solicita Permisul de mediu pentru funcţionare

     Elemente suplimentare:

   •  Raportul SEM se întocmeşte la nivelul studiului de fezabilitate al proiectului, în conformitate cu HG nr. 918/2002;

   •  Informaţiile minime prezentate de Beneficiar în cadrul etapei de solicitare a permisului de mediu trebuie să fie completate pe baza condiţiilor recomandate de donatorii străini (BERD, BM, BEI) şi/sau aşa cum o cere legislaţia UE şi legislaţia română în vigoare;

   •  Pentru investiţiile obţinute prin intermediul fondurilor ISPA sau SAPARD, condiţiile de funcţionare a proiectului, stabilite în Permisul de mediu trebuie să ia în considerare limitele emisiilor de substanţe poluante, prevăzute prin legislaţia UE şi legislaţia română. Totuşi, se vor accepta limitele naţionale dacă acestea sunt mai restrictive decât cele impuse prin dispoziţiile europene.

   •  Permisul de mediu este valabil pe întreaga durată a lucrărilor de construcţie din cadrul proiectului, însă expiră dacă lucrările de investiţii nu încep în maximum 2 ani de la aprobare. Pe durata lucrărilor de construcţie din cadrul investiţiei, autorităţile locale de protecţie a mediului trebuie să monitorizeze condiţiile impuse prin Permisul de mediu (consultaţi secţiunea următoare pentru informaţii mai detaliate cu privire la procesul de monitorizare);

   •  Prin lege, Beneficiarul este obligat să informeze în scris autorităţile de protecţie a mediului în orice moment când are loc o modificare semnificativă a condiţiilor iniţiale ale proiectului pe baza cărora a fost emis Permisul de mediu deţinut.

3. 3. Procedurile de obţinere a permisului de mediu pentru funcţionare17

   Permisul de mediu pentru punerea în practică a investiţiilor cu efect semnificativ asupra mediului este emis de APM în conformitate cu OMMGA nr. 876/2004. APM local, împreună cu Garda Naţională de Mediu de la nivel local, precum şi cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale „Apele Române” inspectează situl după

   

   16 În cadrul procesului de aprobare al SEM, există trei (sic!) sesiuni de informare a publicului [(i) atunci când Beneficiarul înaintează dosarul tehnic la APM; (ii) la sfârşitul fazei de evaluare; (iii) în momentul dezbaterii publice; şi (iv) când avizul de mediu este emis de APM local]

   17 Emis pentru activităţile curente sau în momentul în care începe să funcţioneze o nouă investiţie.

   construcţie şi emit o notă tehnică cu observaţiile constatate la faţa locului (de exemplu, auditul de mediu).

   Auditul de mediu al instalaţiilor existente este efectuat doar de persoane acreditate, plătite de Investitor şi include: (i) o listă de control, inclusiv a elementelor caracteristice ale investiţiei; (ii) un studiu de mediu care include strângerea datelor şi examinarea tehnică a tuturor aspectelor de mediu, înainte de luarea unei decizii privind scala efectelor potenţiale sau existente ale şantierului asupra mediului; şi

   1. (iii) anchete la faţa locului, pentru a cuantifica scala potenţială de contaminare a şantierului. Sunt, de obicei, solicitate, programe de respectare a dispoziţiilor, în baza rezultatelor auditului de mediu.

      Beneficiarul are obligaţia de:

      •  A solicita Permisul de mediu de la APM locală;

      •  A redacta un Dosar tehnic, ca în situaţia precedentă;

      •  A anunţa publicul cu privire la solicitarea de a iniţia operaţiunile;

      •  A reînnoi anual permisul, odată ce a fost eliberat (este valabil timp de 5 ani de zile).

   Standardele (ambientale şi limitele de emisii) sunt, de obicei controlate, pentru a se asigura respectarea dispoziţiilor de protecţie a mediului, solicitate de UE. Actualmente există standarde ambientale pentru aer, zgomot, deşeuri şi emisii de anumite substanţe în apă18.

4. 4. Capacitatea de monitorizare pe durata lucrărilor de construcţii şi după emiterea Permisului de mediu pentru funcţionare

Pe durata lucrărilor de construcţie, ALPM, împreună cu NGA* şi „Apele Române” poartă răspunderea pentru vizitarea şantierului proiectului şi pentru inspectarea respectării dispoziţiilor de mediu, stipulate în Avizul şi în Permisul de mediu. De exemplu, în cadrul Departamentului tehnic al SNCFR, există cineva care evaluează permanent impactul activităţii feroviare asupra nivelului de poluare a apei, aerului, solului şi fonice. Monitorizarea se face prin intermediul analizelor şi a măsurătorilor concentraţiilor factorilor de mediu, realizate în reţeaua de laboratoare de protecţie a mediului ale SNCFR (există 8 laboratoare regionale). Aceste laboratoare sunt certificate de RENAR la nivel european.

Inspectorii NGA îi pot însoţi pe inspectorii ALPM pentru vizitele la şantier, în conformitate cu un program de inspecţie. În urma inspecţiei la faţa locului şi a verificării respectării tuturor condiţiilor, inspectorii întocmesc un raport în baza căruia îi pot consilia pe operatori cum să îndeplinească standardele şi condiţiile permiselor. Dacă instalaţia/ proiectul nu respectă standardele relevante, mai întâi

18 Standardele necesare conform legii sunt enumerate la Anexa I A.

* N. Trad. – Prescurtarea apare ca atare în original, fără explicaţii

va primi un avertisment din partea inspectorului, precum şi o limită de timp necesară pentru a lua măsurile ce se impun în sensul respectării permisului. Dacă nu se iau aceste măsuri, se aplică o amendă administrativă (cuantumul acesteia variază şi este specificat prin legislaţie). În sfârşit, dacă nu se respectă condiţiile, se iniţiază acţiune în instanţă.

Respingerea fundamentată

Analiza documentaţiei de către ALPM (CTE)

Linii directoare de la MMGA/ALPM

Analiza şi aprobarea raportului de către ALPM

Respingerea fundamentată

Figura. Proceduri de emitere a autorizaţiilor de mediu pentru iniţierea investiţiilor de creare a unei noi instalaţii

Anexa 2 Sistemul românesc de evaluare de mediu– Comparaţia cu cerinţele Băncii Mondiale OP 4.01

Cerinţele şi politicile	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative	Îmbunătăţi rile
Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.	între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
Obiectiv: Sprijinirea dezvoltării robuste sociale şi durabile a proiectelor de investiţii. Sprijinirea integrării aspectelor sociale şi de mediu ale proiectelor în cadrul procesului de luare de decizii.	Protecţia mediului, ceea ce va conduce la dezvoltarea durabilă a societăţii SEM vizează enumerarea măsurilor de reducere sau de evitare a impactului negativ al proiectului asupra factorilor menţionaţi la alin. (1) şi stabileşte decizia de a se realiza sau nu proiectul în locul ales. Factorii enumeraţi la alin. (1) sunt: (a) fiinţele umane,	Art. 1 Legea nr. 137/1995 Art. 3(2) HG nr. 918/2002 În termeni generali, studiul de impact asupra mediului este reglementat prin următoarele dispoziţii legislative româneşti: Legea nr. 137/1995 HG nr. 918/2002 OM nr. 860/2002 OM nr. 863/2002 OM nr. 864/2002.	Nu există diferenţe semnificative.	Nu sunt necesare.

Cerinţele şi politicile Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	Îmbunătăţi rile sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.
	fauna, flora, (b) solul, apa, aerul, clima şi peisajul, (c) bunurile materiale şi patrimoniul cultural, şi (d) interacţiunea dintre (a), (b), (c).
Principii operaţionale : 1. Utilizarea unui proces de evaluare pentru fiecare proiect propus, într- un stadiu cât mai incipient posibil, pentru a se stabili dimensiunea acestuia şi tipul de studiu de mediu corespunzător	Există un proces de evaluare operaţional care constă din trei categorii: (a) proiecte care necesită întocmirea unui studiu SEM complet, fie obligatoriu, fie după evaluarea făcută de autorităţile competente (Categoria A); (b) proiecte care necesită un „aviz	În ceea ce priveştecategoria A HG nr. 918/2002, Art. 3(4) SEM se realizează în 3 stadii, după cum urmează: (i) stadiul de examinare a studiului de evaluare a impactului asupra mediului; (ii) stadiul de analiză a ariei de acoperire a studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi (iii) examinarea stadiului de declaraţie a	Nu există diferenţe semnificative.	Nu sunt necesare.

Cerinţele şi politicile Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	Îmbunătăţi rile sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.
(SIM) pentru a se întocmi studiile corespunzăto are, proporţional cu riscurile potenţiale şi cu efectele directe, şi, dacă este necesar, indirecte, cumulate şi asociate. Utilizarea unui studiu de mediu sectorial sau regional acolo unde este cazul.	unic”, în cazul cărora este necesară doar o descriere sumară a proiectului, a efectelor sale şi a măsurilor de atenuare corespunzătoare (Categoria B); (c) proiecte care nu necesită un SIM (Categoria C). Autorităţile de mediu competente examinează toate proiectele de categoria A şi B pentru a le stabili efectele potenţiale şi aria de cuprindere a SEM, sau, dacă este necesară o analiză de mediu limitată.	impactului asupra mediului. Art. 6(2): SEM este obligatoriu pentru proiectele din Anexa 1 a HG nr. 918/2002. Art. 6(3), (4), (5): examinarea este obligatorie pentru proiectele din Anexa 2, pe baza criteriilor din Anexa 3 se stabileşte necesitatea unui SEM complet. Art. 8: Autoritatea competentă oferă linii directoare promotorului, cu privire la tipul şi natura aspectelor care trebuie examinate în studiul de impact. Informaţiile minime furnizate promotorului proiectului în stadiul de examinare sunt prezentate în Anexa 4 a aceleiaşi HG nr.

Cerinţele şi politicile Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	Îmbunătăţi rile sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.
		918/2002, şi includ efectele directe, indirecte, secundare, cumulate, pozitive şi negative. Detalii cu privire la procedurile de evaluare şi de acoperire sunt prezentate în OM nr. 860/2002 şi nr. 863/2002, care includ liste de control pentru ambele stadii, de evaluare şi de stabilire a ariei de cuprindere. Categoria B HG nr. 860/2202 Art. 5(1`) Noile proiecte, precum şi orice proiect de modificare, extindere sau casare care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului, legate de activităţile enumerate în HG nr.

Cerinţele şi politicile Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	Îmbunătăţi rile sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.
		918/2002 (cadrul de evaluare a impactului asupra mediului) şi OUG nr. 152/2005 (privind prevenirea, atenuarea şi controlul poluării) necesită un permis de construcţie19, şi, în anumite situaţii (cum ar fi gropile de gunoi ecologice) un permis integrat de funcţionare, inclusiv o descriere sumară a proiectului, a efectelor acestuia şi a măsurilor corespunzătoare de atenuare OM nr. 860/2002 Art. 7, 10 (formatul standardizat de cerere), 11, 13(a), Art. 33 (modelul şi conţinutul minim al avizului de mediu).

19Legislaţia românească foloseşte termenul de “aviz de mediu” în acest context.

Cerinţele şi politicile Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	Îmbunătăţi rile sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.
2. Evaluarea efectelor potenţiale ale proiectului propus asupra resurselor fizice, biologice, socio- economice şi culturale, inclusiv a preocupărilor de natură transfrontalie ră şi globală, şi a efectelor potenţiale asupra sănătăţii şi siguranţei populaţiei.	SEM identifică, descrie şi evaluează în maniera potrivită, în lumina fiecărui caz în parte, efectele directe şi indirecte ale proiectului asupra (a) fiinţelor umane, florei şi a faunei; (b) solului, apei, aerului, climei şi peisajului; (c) bunurilor materiale şi a patrimoniului cultural; (d) interacţiunii dintre factorii menţionaţi la (a), (b) şi (c).	HG nr. 918/2002 Art. 3(1) În plus, OM nr. 863/202 furnizează instrucţiuni detaliate pentru autorităţile competente, cu privire la factorii care trebuie să fie examinaţi şi acoperiţi. Evaluarea preocupărilor globale nu este explicit menţionată, însă este prevăzută în OM nr. 863/2002 (modificările climatice, scăderea stratului de ozon, poluarea apelor internaţionale, bio- diversitatea) Art. 13 din HG nr. 918/2002 şi OM nr. 864/2002 furnizează proceduri detaliate pentru studiul de impact asupra	Nu există diferenţe semnificative.	Nu sunt necesare.

Cerinţele şi politicile Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	Îmbunătăţi rile sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.
		mediuluiîn cazul proiectelor care ar putea avea efecte transfrontaliere. Legea nr. 22/2001 a ratificat Convenţia ESPOO privind studiul de evaluare a impactului transfrontalier.
3. Evaluarea cadrului legislativ şi instituţional aplicabil, inclusiv a acordurilor de mediu internaţionale aplicabile, confirmarea faptului că guvernul care cooperează nu finanţează activităţi de proiect în conflict cu prevederile aplicabile	România este angajată să devină membru al UE în 2007 şi adoptă acquis-ul UE privind mediul (inclusiv mai multe convenţii internaţionale). O dată membru al UE, nerespectarea prevederilor aplicabile impune instituirea unei proceduri privind încălcarea legii. De asemenea,	Nu există prevederi explicite conform legislaţiei româneşti, însă prevederile din Constituţie (Articolul 11) recunosc totuşi că, tratatele internaţionale fac parte din legislaţia naţională din momentul ratificării. Articolul 148 din Constituţie prevede că reglementările UE obligatorii se aplică cu precădere în situaţia unui conflict cu dispoziţiile naţionale contrare.	Nu există diferenţe semnificative.	Nu sunt necesare.

Cerinţele şi politicile Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	Îmbunătăţi rile sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.
	aşa cum se menţionează în Anexa I, România este parte semnatară a mai multor convenţii internaţionale privind habitatul natural şi patrimoniul cultural, precum şi a Convenţiei privind SEM în context transfrontalier (Espoo, 1991).
4. Furnizează evaluarea investiţiilor fezabile, a alternativelor tehnice şi de locaţie, inclusiv a alternativei „nici o acţiune”, a efectelor potenţiale, a fezabilităţii	Alternativa „nici un proiect” trebuie avută în vedere conform SEM pentru proiectele de categoria „A”. Celelalte aspecte enumerate la principiul 4 sunt menţionate în diferite grade de detaliere.	HG nr. 918/2002. Anexa 4 şi Art. 10 dispun ca SEM să includă cel puţin (i) descrierea măsurilor avute în vedere pentru a se evita, reduce, şi, dacă este posibil, remedia efectele negative asupra mediului; (ii) descrierea elementelor de mediu care sunt potenţial	Nu există diferenţe semnificative.	Nu sunt necesare.

Cerinţele şi politicile Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	Îmbunătăţi rile sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.
de atenuare a acestor efecte, a costurilor de capital şi a costurilor recurente, a adecvării lor în condiţiile locale şi a cerinţelor instituţionale, de formare şi de monitorizare asociate.		afectate; (iii) prezentarea generală a principalelor studii alternative de către promotor, şi indicarea motivelor pe care-şi bazează alegerea. OM nr. 863/2002, Anexa 2, Partea I, punctul 2.1 şi tabelul 1 enumeră o serie de alternative, (inclusiv de locaţie şi tehnologie), care trebuie avute în vedere de autorităţile competente în stadiul analizei ariei de cuprindere. Trebuie avută în vedere alternativa zero. OM nr. 863/2002, Anexa 2, Partea I, punctele 3.1 şi 3.2 şi tabelul 2 (lista de control în cazul ariei de cuprindere) furnizează o listă de efecte potenţiale care

Cerinţele şi politicile Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	Îmbunătăţi rile sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.
		trebuie avute în vedere în stadiul de analiză a ariei de cuprindere. OM nr. 863/2002, Anexa 2, Partea II, Anexa 3 (linii directoare privind examinarea unui raport SEM) include examinarea de către autorităţile competenţe, pentru a vedea dacă sunt clar definite răspunderile şi finanţarea punerii în practică a atenuării efectelor negative.
5. Acolo unde este cazul pentru tipul de proiect propus, se aplică în mod normal Manualul de prevenire a poluării şi atenuare (MPPA).	În legislaţia română nu există referinţe la liniile directoare ale MPPA.	În diferite instrumente legislative româneşti sunt prevăzute standarde pentru emisii, managementul deşeurilor, pentru apă şi pentru evacuarea deşeurilor, precum şi pentru poluarea aerului.	Nu există diferenţe semnificative, din moment ce standardele româneşti sunt mai cuprinzătoare şi la fel de/ mai restrictive.	Nu sunt necesare.

Cerinţele şi politicile Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	Îmbunătăţi rile sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.
Justificarea alegerii atunci când se selectează alternative la măsurile prevăzute prin MPPA.		OM nr. 860/2002. Art. 33(3) şi Anexa III.1 furnizează un model şi conţinutul minim al avizului de mediu care include nivelurile permise pentru emisii. OM nr. 860/2002. Art. 34. Pentru proiectele de investiţii care sunt finanţate din fonduri comunitare (UE), parametrii de instalare şi condiţiile de funcţionare stabilite prin avizul de mediu trebuie să aibă în vedere condiţiile de emisii poluante prevăzute prin legislaţia UE. Se aplică limitele naţionale dacă sunt mai restrictive.
6. Prevenirea, şi, dacă nu	SEM pune în evidenţă efectele pozitive şi	OM nr. 860/2002 Art. 49] Avizul de mediu este	Nu există diferenţe semnificative.	Nu sunt necesare.

Cerinţele şi politicile Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	Îmbunătăţi rile sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.
este posibil, cel puţin micşorarea, sau, compensarea pentru efectele adverse ale proiectului şi sporirea efectelor pozitive prin intermediul managementu lui de mediu şi al planificării care propune măsurile de atenuare, al monitorizării, al dezvoltării capacităţii instituţionale, al formării, al unui calendar de punere în practică şi al estimărilor de costuri.	efectele negative, concentrându-se, în special, pe măsurile de atenuare legate de impactul negativ. Totuşi, nu sunt prevăzute cerinţe specifice pentru PMM	eliberat doar dacă proiectul pune la dispoziţie măsuri pentru îndepărtarea tuturor consecinţelor negative asupra mediului, corespunzătoare prevederilor aplicabile ale normelor tehnice şi ale reglementărilor în vigoare. OM nr. 860/2002 Anexa nr. III.1 se referă la conţinutul unui aviz de mediu (Model) OM nr. 860/2002 Anexa II.2 cu privire la conţinutul standard al memoriului tehnic pentru avizul de mediu integrat, la punctul V se prevăd condiţiile monitorizării de mediu.

Cerinţele şi politicile Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	Îmbunătăţi rile sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.
		OM nr. 860/2002 Art. 50, avizul de mediu trebuie revizuit dacă sunt aduse la cunoştinţă elemente noi. Promotorul proiectului trebuie să informeze autorităţile competente dacă s-au modificat semnificativ datele care au condus la eliberarea avizului de mediu. OM nr. 8676/2004 Documentele standard de licitaţie sunt folosite în cadrul tuturor proiectelor care includ cerinţe privind măsurile de atenuare luate în locul respectiv pe durata lucrărilor de construcţie.

Cerinţele şi politicile Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	Îmbunătăţi rile sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.
7. Implicarea părţilor interesate, inclusiv a grupurilor afectate de proiect şi a ONG-urilor locale cât mai devreme posibil în procesul de pregătire şi garantarea faptului că perspectivele şi preocupările acestora sunt aduse la cunoştinţa celor care iau decizii şi sunt avute în vedere. Continuarea consultărilor pe durata punerii în practică	Implicarea publicului este prevăzută în stadiile de evaluare, examinare a SEM şi de decizie. Nici o prevedere privind continuarea consultărilor pe durata punerii în practică a proiectelor de mare risc.	Cerinţele legate de participarea publicului (informare şi consultare) se găsesc în art. 12, 14, şi 15 ale HG nr. 918/2002 Protocoale detaliate (inclusiv calendare, modelul de avizare a publicului, formulare pentru înregistrarea şi evaluarea comentariilor) sunt prevăzute la capitolul III (informarea şi consultarea publicului) din OM nr. 860/2002. Procedura include informaţiile care trebuie puse la dispoziţie, dezbaterea publică şi evaluarea comentariilor scrise	Diferenţă cu privire la continuarea consultărilor pe durata punerii în practică a proiectelor de mare risc, cum ar fi gropile noi, mari, de gunoi.	Nu sunt necesare, din moment ce proiectul nu va finanţa activităţi de mare risc.

Cerinţele şi politicile Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	Îmbunătăţi rile sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.
proiectului atâta timp cât este necesar pentru a soluţiona problemele apărute cu referire la SIM.
8. Utilizarea expertizei independente în cazul redactării unui SIM, acolo unde este cazul. Utilizarea unor comitete consultative independente pe durata pregătirii şi punerii în practică a proiectelor care sunt extrem de riscante sau controversate,	Expertiză acreditată pentru studiul SEM Examinarea SEM de către CTE	Art. 11(1) al HG nr. 918/2002: Studiul SEM se face pe baza îndrumărilor prevăzute la Art. 8 (de ex. examinarea ariei de cuprindere de către autoritatea competentă) prin intermediul unităţilor specializate, independente de promotor, şi care sunt acreditate prin lege. HG nr. 918/2002 – Comitetul Tehnic de Examinare la nivel central şi local este compus din reprezentanţi ai	Diferenţă cu privire la utilizarea comitetelor consultative independente pe durata punerii în practică a proiectelor de mare risc.	Nu sunt necesare, din moment ce proiectul nu va finanţa activităţi de mare risc.

Cerinţele şi politicile Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	Îmbunătăţi rile sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.
sau care implică aspecte de mediu severe şi multi- dimensionale şi/ sau preocupări sociale.		autorităţilor publice centrale şi/ sau locale. Poate fi lărgit cu experţi, dacă aşa o impun condiţiile specifice ale proiectului. OM nr. 863/2002 prevede ca listele de control să fie obligatorii în fiecare stadiu al procedurii SEM (evaluare, arie de cuprindere, examinarea raportului SEM) care trebuie re- examinată de CTE în scopul asigurării calităţii. Nu sunt prevăzute comisii independente de experţi pe durata punerii în practică a proiectelor extrem de riscante/ controversate/ multi- dimensionale.
9. Furnizarea măsurilor de stabilire a	Nu există nici o prevedere în acest sens.	OM nr. 171/2005	Nu există diferenţe semnificative.	Nu sunt necesare.

Cerinţele şi politicile Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	Îmbunătăţi rile sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.
unei legături între procesul de evaluare de mediu şi concluziile studiilor şi analizelor economice, financiare, instituţionale, sociale şi tehnice ale proiectului propus.	Cu toate acestea, în compunerea CTE se permite contribuţia diferitelor părţi ale administraţiei şi un proces integrat de luare de decizii.
10. Aplicarea principiilor din prezentul Tabel tuturor proiectelor în cadrul activităţilor de investiţii şi al activităţilor intermediare din punct de vedere financiar.	Conceptul de sub-proiect nu este menţionat în legislaţia românească, însă sunt acoperite toate tipurile de investiţii	Conform Legii nr. 137/1995, HG nr. 918/2002 şi al normelor de aplicare, autorităţile competente trebuie să evalueze şi să examineze toate proiectele de investiţii, din punctul de vedere al efectelor potenţiale ale acestora. HG nr. 860/2002 Art. 5(1) prevede că solicitarea unui aviz	Nu există diferenţe semnificative.	Nu sunt necesare.

Cerinţele şi politicile Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	Îmbunătăţi rile sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.
		de mediu este obligatorie pentru toate proiectele noi de investiţii şi în cazul oricărei modificări sau extinderi care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului, inclusiv în cazul proiectelor de distrugere, în strânsă legătură cu activităţile prevăzute la HG nr. 918/2002 privind procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi în Ordonanţa de Urgenţă nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat ale poluării. HG nr. 860/2002 Art. 5(2), (3) Pentru proiectele de investiţii referitoare la activităţile care nu trebuie să respecte procedura SEM, autorităţile publice de

Cerinţele şi politicile Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	Îmbunătăţi rile sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.
		protecţie a mediului trebuie să aplice proceduri de aprobare de mediu simplificate (…) trebuie emis doar un permis de mediu.
11. Prezentarea proiectului de SIM la timp, înainte de iniţierea oficială a evaluării, într-un loc, într-un format şi într-un limbaj accesibil pentru toate părţile interesate.	Legislaţia românească conţine cerinţe cuprinzătoare de publicare şi consultare – APM naţională/ regională sau locală poartă răspunderea pentru organizarea consultării/ dezbaterii publice pe marginea proiectului de SEM şi pentru publicarea deciziilor proprii, inclusiv cele ale Comitetului Tehnic de Examinare în	OM nr. 860/2002	Nu există diferenţe semnificative.	Nu sunt necesare.

Cerinţele şi politicile Băncii (OP 4.00) (Obiective şi principii operaţionale )	Cerinţele echivalente ale administraţiei române		Diferenţe semnificative între OP 4.00 şi cerinţele româneşti.	Îmbunătăţi rile sistemului care vor fi efectuate de Guvernul României înainte de implement area activităţilor din cadrul proiectului
	Obiective şi principii operaţionale, prevăzute prin legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale respective româneşti.	Legile, normele, reglementările, procedurile şi liniile directoare sectoriale relevante româneşti.
	ziarele locale şi pe paginile proprii de internet.

ANEXA 3 STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI ÎN STADIILE DE IDENTIFICARE A PROIECTELOR (PRE- FEZABILITATE), DE FEZABILITATE ŞI DE FINALIZARE A PROIECTĂRII

Obiectivele studiului de impact asupra mediului (SIM) pentru fiecare sub-proiect sunt următoarele:

•  Strângerea probelor în sensul că sub-proiectul comunitar propus nu va încălca reglementările de mediu în vigoare, cu excepţia situaţiilor în care autoritatea de mediu relevantă a dat toate aprobările în acest sens;

•  Evaluarea efectelor potenţiale adverse asupra mediului;

•  Sublinierea nevoii de prevenire specifică şi/ sau de măsuri de atenuare a efectelor negative;

•  Recomandări cu privire la tipul şi nivelul de activităţi de mediu care trebuie întreprinse în stadiile ulterioare ale sub-proiectului, în special activităţi de monitorizare şi de atenuare a efectelor negative.

  Măsurile de luat sunt:

•  Stadiul de identificare (pre-fezabilitate): comunitatea beneficiară şi comuna/municipalitatea vor pregăti o evaluare preliminară a efectelor potenţiale, folosind în acest sens îndrumările furnizate de ministerul de resort sau de Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS).

•  Stadiul de fezabilitate: instituţia care pune în practică proiectul are răspunderea de a garanta că se desfăşoară următoarele activităţi:

  • o Se întocmeşte un studiu al documentaţiei, privitor la toate documentele furnizate în stadiul de identificare a sub-proiectului, care sunt însoţite şi de alte informaţii disponibile.

    Studiul va avea forma unui raport scurt în care se descriu diferitele efecte cauzate de sub-proiect, şi va fi utilizat la evaluarea pe teren. Raportul va identifica orice alte informaţii care mai trebuie obţinute, confirmate în cadrul inspecţiei la faţa locului şi cercetate mai în detaliu, etc.

  • o Se vizitează locaţia sub-proiectului pentru a se face un SIM la faţa locului, şi pentru a se confirma informaţiile deja furnizate, pentru a se strânge şi alte informaţii necesare în sensul îndeplinirii etapelor prezentate în continuare în detaliu.

    Activitatea va avea drept consecinţă un SIM de fezabilitate, redactat conform îndrumărilor detaliate în continuare la capitolul Rezultate. Poate include sugestii de soluţii tehnice posibile pe care le poate adopta

    4

    proiectantul pentru a micşora orice efecte negative potenţiale şi ar trebui, de asemenea, să stabilească nevoia de angajare a unui consultant specialist de mediu, care să efectueze un SIM mai detaliat (vezi Secţiunea A şi mai jos). În funcţie de circumstanţe, acest SIM de fezabilitate poate fi redactat de instituţia care pune în practică proiectul, de comună/ municipalitate, sau de o parte terţă. În orice caz, în toate situaţiile, instituţia care pune în practică proiectul poartă şi răspunderea de a garanta că SIM de fezabilitate are calitatea adecvată.

•  Stadiul proiectului final (Raportul de proiect): Pe baza SIM de fezabilitate, proiectantul sub-proiectului sau consultantul de mediu va întocmi propria evaluare (SIM de proiectare), redacta proiectul pentru sub-proiect sau va consilia în acest sens proiectantul, după caz, şi va pregăti şi planul de monitorizare şi atenuare a efectelor asupra mediului (PMAM). Dacă este cazul, acest plan ar trebui redactat în colaborare cu proiectantul sub- proiectului.

  Pe baza informaţiilor furnizate în SIM de fezabilitate, proiectantul contractat sau consultantul specialist pe mediu:

•  Evaluează mediul afectat.

•  Cercetează orice restricţie care poate exista cu privire la utilizarea terenului şi a resurselor pentru sub-proiect.

•  Se asigură că proiectul lucrării va micşora efectele negative asupra mediului.

•  Verifică dacă propunerea de sub-proiect respectă toate legile şi reglementările de mediu aplicabile.

•  Estimează scala, aria de cuprindere şi valoarea efectelor potenţiale asupra mediului.

•  Stabileşte rezultatul SIM, aşa cum este detaliat în continuare.

•  Face recomandări cu privire la nevoia de măsuri de prevenire şi/ sau atenuare specifice, prin intermediul redactării unui PMAM (vezi în continuare).

•  Redactează PMAM solicitat.

•  Se asigură că sub-proiectul beneficiază de toate avizele de mediu necesare, înainte de începerea lucrărilor de construcţie.

•  În calitate de şef al lucrărilor de construcţii, se asigură că lucrările respectă cerinţele PMAM.

  Rezultatul acestui SIM final (SIM de proiectare) va fi rezumat şi introdus în Raportul de proiectare întocmit de proiectant, sau, dacă este redactat de consultantul specialist, va fi anexat acestuia. Declaraţiile posibile sunt următoarele:

•  Se anticipează efecte pozitive asupra mediului.

•  Nu se anticipează efecte adverse asupra mediului.

•  Se anticipează efecte adverse semnificative asupra mediului.

•  Sub-proiectul propus va încălca reglementările de mediu existente.

  SIM de proiectare va fi suplimentat de raport şi de recomandările bazate pe aceste declaraţii, inclusiv de:

•  O descriere sumară a mediului afectat;

•  O descriere sumară a efectelor potenţiale;

•  Recomandări cu privire la:

  • o Dacă ar trebui pus în practică sau nu sub-proiectul (pe baza raţiunilor de mediu).

  • o Care sunt măsurile concrete de prevenire şi/ sau atenuare care ar trebui luate în etapa de punere în practică a sub-proiectului, dacă există, inclusiv diferitele soluţii tehnice, metode de construcţii etc. pentru proiectare şi/sau construcţie, susţinute în PMAM.

  • o Orice alt SIM şi/sau implicare a publicului necesară în celelalte stadii ale sub-proiectului.

  • o Necesitatea unei contribuţii specializate pe mediu, pentru a se pregăti un sub-proiect mai adecvat din punctul de vedere al mediului şi al PMAM.

Comuna/ municipalitatea va analiza corectitudinea şi adecvarea SIM de proiectare, şi, cu sprijinul instituţiei responsabile cu punerea în practică, va lua măsurile ce se impun în sensul aplicării PMAM pe durata fazelor de construcţie/ reabilitare şi operaţionale ale sub-proiectului.

162

ANEXA 4: FORMATUL PLANULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

1. A. PLAN DE ATENUARE A EFECTELOR NEGATIVE

   			Costurile de:		Responsabilitatea instituţională pentru:		Comentarii (de ex. efecte secundare)
   Faza	Impact	Măsura de atenuare	Instalare	Exploatare	Instalare	Exploatare
   Construcţie	    
   Exploatare	    

   

   164

   ANEXA 4: FORMATUL PLANULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

2. B. PLANUL DE MONITORIZARE

						Costurile de:		Răspunderea pentru:
Faza	Ce parametru trebuie monitorizat?	Unde trebuie monitorizat?	Cum trebuie monitorizat / tipul de echipament de monitorizare?	Când trebuie monitorizat –frecvenţa sau monitorizare continuă?	De ce trebuie monitorizat parametrul (opţional)?	Instalare	Exploatare	Instalare	Exploatare
Iniţială
Construcţie
Exploatare

Scoatere din funcţiune

Anexa 5: SIM la faza de studiu de fezabilitate: Lista de control a documentaţiei

În măsura posibilului, aceste informaţii trebuie puse la dispoziţie de către Beneficiari în etapa de identificare a sub-proiectului. Trebuie completate cu informaţiile provenite din alte surse, disponibile instituţiei responsabile cu punerea în practică. Toate informaţiile trebuie verificate în stadiul de evaluare pe teren.

Chestiuni legate de utilizarea terenului şi a resurselor, de permisele şi avizele de mediu

•  Care sunt permisele funciare deja existente?

•  Care sunt resursele materiale necesare, de ex. apă, piatră, pământ etc.? Specificaţi dacă vor fi folosite pentru construcţie şi/ sau exploatare.

•  Care resurse necesită obţinerea de permise sau avize (utilizarea forestieră, a apei, pietrişul pentru construcţia de drumuri, ape reziduale, eliminarea gunoiului solid, etc.)? Care sunt permisele deja existente?

  Descrierea sitului sub-proiectului

  Examinaţi schiţa furnizată care prezintă aria de acoperire a sub-proiectului. Dacă nu vi s-a furnizat nici un plan, obţineţi planul adecvat înainte de iniţierea studiului.

•  Care sunt informaţiile disponibile despre concesionarii/ proprietarii actuali ai terenului – nume, adresă, tip şi terme de concesiune/ de proprietate? Ce informaţii vă lipsesc?

•  Este cumva o porţiune a sitului sub-proiectului inclusă în reglementări specifice de mediu de ex. rezervă naturală, arie protejată, parc naţional? Daţi detalii.

•  Proiectul este inclus în dispoziţiile altor legi speciale? Daţi detalii.

  Efectele potenţiale asupra mediului şi respectarea reglementărilor de mediu

•  Descrieţi orice efecte negative şi/ sau dăunătoare care ar putea avea loc pe durata lucrărilor de construcţie şi de exploatare (sol, resurse de apă, floră, faună, zgomot etc.).

•  Descrieţi orice activitate care este cuprinsă în categoria de protecţie a mediului.

•  Ce deşeuri vor fi generate pe durata lucrărilor de construcţie şi/ sau exploatare? Care dintre acestea sunt toxice sau periculoase? Care sunt

  cantităţile estimate şi care sunt metodele care vor fi folosite pentru tratarea

  şi/ sau evacuarea acestora şi unde vor fi tratate şi/ sau evacuate deşeurile?

•  Ce emisii va crea sub-proiectul?

•  Proiectul va crea sau va spori riscurile de catastrofe naturale sau de alte tipuri de catastrofe (alunecări de teren, inundaţii etc.)? Daţi detalii cu privire la tipul, locaţia posibilă şi condiţiile probabile în care vor apărea acestea.

  Autorităţile relevante de reglementare de mediu

  Examinaţi detaliile părţilor interesate în chestiunile de mediu, furnizate de Beneficiari (nume, adresă, contacte). Care instituţii mai trebuie adăugate?

•  Autoritatea (autorităţile) relevante ale administraţiei locale, inclusiv oricare alte instituţii asociate cu activităţi cum ar fi extragerea pietrişului, evacuarea deşeurilor. Daţi detalii cu privire la experţii lor de mediu, dacă există.

•  Autoritatea regională de mediu (ARM)

•  Direcţia de sănătate publică

•  Autoritatea silvică; rezerva naturală, parcul naţional (dacă este cazul)

•  Alte autorităţi de protecţie a mediului.

  Anexa 6: SIM la faza de studiu de fezabilitate: Lista de control pentru verificarea in teren

  Acest studiu trebuie desfăşurat în parteneriat cu reprezentanţii comunităţii şi ai comunei/ municipalităţii.

  Locaţie

•  Verificaţi schiţa zonală furnizată şi corectaţi, modificaţi sau faceţi comentariile corespunzătoare. Dacă este cazul, includeţi detalii referitoare la titlul de proprietate asupra terenului. Dacă nu aveţi la dispoziţie planul, obţineţi o hartă a sitului, sau faceţi o schiţă a planului sitului şi adăugaţi informaţiile sugerate anterior.

•  Marcaţi locaţia sitului pe o hartă a zonei locale, indicaţi scala efectelor posibile asupra mediului.

  Chestionarul privind situl:

•  Cine sunt reprezentanţii comunităţii? Nume, funcţii, detalii de contact.

•  Care sunt detaliile de contact ale altor părţi interesate în acest sit – administraţia locală, orice instituţii specializate – de mediu sau nu?

•  Care este aria aproximativă a sitului (ha sau m2) care va servi activităţilor proiectului? Identificaţi separat ariile permanente şi pe cele temporare.

•  Ce destinaţie curentă are situl? Faceţi o scurtă trecere în revistă.

•  Care au fost destinaţiile anterioare ale terenului? Daţi date dacă este posibil.

•  Descrieţi caracteristicile fizice ale sitului, în special dacă există trăsături principale de relief de ex. dealuri, văi, cursuri de apă, corpuri de apă, câmpii inundabile, eroziune atribuită scurgerii apelor, habitate sensibile – de ex. zone mlăştinoase, rezerve naturale, arii protejate, terenuri istorice, soluri etc. Ce schimbări produc anotimpurile la acest nivel? Descrieţi scala şi calendarul acestor schimbări.

  Marcaţi detaliile pe planul sitului şi identificaţi orice trăsătură care ar putea fi afectată de sub-proiectul propus, aria de includere posibilă, scară şi durată.

•  Ce se ştie despre geologia/hidro-geologia asociată sitului?

•  Ce utilităţi există pe sit – apă, canalizare, electricitate, telefon? Care sunt locaţiile aproximative ale acestora?

•  De unde vor veni materialele de construcţie şi cum se va face evacuarea excedentului de materiale? Îndepliniţi această procedură pentru zonele în care va exista un efect semnificativ îndepărtat de situl sub-proiectului de

  ex. situri noi şi situri existente unde se va folosi mai mult de 2% din producţie în cadrul sub-proiectului.

•  Care sunt permisele sau avizele speciale necesare? Cine le va emite?

•  Ce se află în vecinătatea acestui sit? De ex. clădiri, terenuri agricole, industrie dezvoltată, şcoli, cursuri de apă. Care sunt destinaţiile acestora? Daţi detalii cu privire la proprietari, chiriaşi etc. şi prezentaţi care este interesul acestora. Dacă este posibil, estimaţi distanţa dintre aceştia şi sit.

•  Cine ar mai putea fi afectat? Când şi cum? De ex. copiii care vin şi se duc la şcoală, oamenii care au acces la centrele de sănătate, persoanele de vârsta a treia, flora şi fauna, serviciile de transport. Ce se schimbă o dată cu trecerea anotimpurilor? În ce măsură?

•  Ce informaţii aveţi despre speciile rare/ protejate de faună şi de floră (de ex. specii protejate prin legislaţie)? Enumeraţi mamiferele, păsările, peştii, reptilele, plantele naturale protejate şi plantele cultivate de obicei, prezente în zona respectivă sau cele care prezintă un interes deosebit. Specificaţi-le habitatul actual, variaţiile sezoniere, sezonul de reproducere etc. Care sunt riscurile pentru aceste specii?

•  Care sunt destinaţiile actuale ale apei din zona respectivă? Daţi detalii. Cum se vor modifica acestea ca rezultat al sub-proiectului?

•  A produs şantierul sau va produce deşeuri sau ape uzate? Dacă da, daţi detalii, de ex. cât de mult, când, unde sunt evacuate, etc. Cum va modifica proiectul toate acestea?

•  Ce instalaţii/ sisteme există pentru evacuarea apelor uzate la suprafaţă şi/ sau prin canalizare? Care este capacitatea acestora? Unde se localizează? Cum vor trebui modificate ca rezultat al sub-proiectului?

•  Cum va fi modificat în mod semnificativ peisajul din cauza sub- proiectului (de ex. dragarea zonelor mlăştinoase, modificarea cursurilor râurilor)?

•  Pe baza listei de control relevante pentru sub-proiect (vezi anexele), enumeraţi efectele pozitive şi negative posibile care trebuie anticipate. Stabiliţi care vor fi momentul apariţiei lor posibile, durata, aria de cuprindere şi scara şi sugeraţi măsuri care ar putea fi luate în scopul monitorizării şi al atenuării efectelor negative.

  Procedura inspecţiei vizuale

  Elemente de reţinut atunci când vă aflaţi la faţa locului:

•  Vizitaţi cât mai mult posibil din sit, de preferinţă pe jos.

•  Marcaţi informaţiile relevante pe o copie a planului sitului care v-a fost furnizat, dar faceţi şi notiţe scrise. Includeţi detalii cu privire la zonele înconjurătoare – pentru a stabili efectele asupra zonelor înconjurătoare şi viceversa.

•  Faceţi fotografii ale ariilor potenţial sensibile şi pentru scopuri generale de înregistrare. Obţineţi mai întâi permisiunea.

•  Observaţi dacă există anumite mirosuri, fum sau emisii de praf, deşeuri, etc.

Anexa 7.1 – Lista de control: Alimentarea cu apă

Componente de mediu	Efecte posibile	Măsuri de atenuare
Mediul fizic
Soluri	 Deteriorarea structurii solului din cauza depunerilor de materiale, a traficului din construcţii etc.  Pierderea stratului superior al solului pe durata lucrărilor de excavare  Efectele excavărilor şi al evacuărilor de sol şi de alte materiale respectiv asupra solului şi a altor materiale  Eroziunea cauzată de deteriorarea necontrolată de suprafaţă şi de evacuarea apelor reziduale	 Protejarea ariilor unde nu se desfăşoară lucrări de construcţie, a se evita lucrările în zonele sensibile în condiţii meteo extrem de adverse, crearea de drumuri temporare pentru transport acolo unde este cazul, restaurarea zonelor deteriorate  Îndepărtarea stratului superior al solului, acolo unde este necesar, stocarea acestuia şi înlocuirea sa la finalizarea lucrărilor de construcţie  Proiectarea instalaţiilor de drenaj şi de evacuare, pentru a se asigura stabilitatea solului

Componente de mediu	Efecte posibile	Măsuri de atenuare
Teren	 Deteriorarea terenului pe durata lucrărilor de construcţie (alunecări pe mal, la nivelul colinelor etc.)  Efectele excavărilor de sol şi ale evacuărilor de alte materiale respectiv asupra solului şi a altor materiale	 Protejarea ariilor unde nu se desfăşoară lucrări de construcţie  Proiectarea de lucrări pentru a micşora suprafaţa de teren afectată  Proiectarea de pante şi de structuri de retenţie pentru a scădea riscul, efectuarea drenării corespunzătoare, a stabilizării solului/ acoperirii cu vegetaţie  Îndepărtarea stratului superior al solului, acolo unde este necesar, stocarea acestuia şi înlocuirea la finalizarea lucrărilor de construcţie  Preluarea/ evacuarea materialelor de la/ la siturile aprobate

Componente de mediu	Efecte posibile	Măsuri de atenuare
Resursele de apă	 Supra-exploatarea care modifică resursele, tiparele de debit etc. cu efect posibil asupra utilizatorilor din aval/ tuturor utilizatorilor (dacă există apă de suprafaţă)  Întreruperea tiparelor de drenaj la suprafaţă şi subterane pe durata şi după lucrările de construcţie, crearea bălţilor  Contaminarea/ poluarea resurselor şi/ sau a alimentării prin lucrările de construcţie, deşeuri umane şi animale, inclusiv deşeuri de combustibili şi petroliere, deşeuri periculoase, ape reziduale etc.	 Stabilirea utilizării durabile/ producţiei (testaţi dacă este necesar)  Planificarea şi gospodărirea resurselor, în cooperare cu autorităţile şi comunităţile  Proiectarea atentă – păstrarea drenajului natural, dacă este posibil, asigurarea drenajului corespunzător al apelor reziduale, evacuarea sigură/ igienică a deşeurilor periculoase  Proiectarea atentă, protecţia adecvată a/ controlul şeptelului, agriculturii, contactului uman, materialelor periculoase – combustibil (inclusiv al stocării), etc.
Calitatea aerului	 Praf şi vapori pe durata lucrărilor de construcţie  Efectele tratamentului apelor	 Controlul prafului cu apă, metode de construcţie şi instalaţie controlate, planificarea lucrărilor, vitezele autovehiculelor  Micşorarea lucrărilor majore în interiorul comunităţilor  Proiectarea corespunzătoare, formarea pe operare şi management, siguranţă

Componente de mediu	Efecte posibile	Măsuri de atenuare
Mediul acustic	 Poluarea fonică cauzată de lucrările de construcţie, staţiile de pompare (dacă se află lângă locuinţe)	 Planificarea lucrărilor pentru a micşora poluarea fonică  Utilizarea metodelor şi a echipamentului de construcţie corespunzător  Restricţionarea traficului la interiorul zonelor rezidenţiale  Alegerea atentă a sitului şi/ sau proiectarea instalaţiei, existenţa obstacolelor în calea poluării fonice de ex. movile de sol uzat
Mediul biologic
Habitatele naturale	 Afectarea habitatelor naturale cauzată de lucrările de construcţie de ex. praf, zgomot, lucrările care nu ţin seama de anotimpuri, amplasarea greşită a noilor lucrări, evacuarea deşeurilor netratate etc.  Modificările regimului de resurse de apă	 Amplasarea atentă, alinierea şi proiectarea conductelor şi a structurilor şi/ sau planificarea lucrărilor (astfel încât să ţină seama de anotimpuri)  Selectarea atentă a ariilor şi a metodelor de evacuare. Protejarea ariilor sensibile interne/ învecinate  Respectarea cerinţelor minime privind fluxul sezonier

Componente de mediu	Efecte posibile	Măsuri de atenuare
Fauna şi flora	 Pierderea sau deteriorarea pe durata şi după finalizarea lucrărilor de construcţie, în special din cauza lucrărilor care nu ţin seama de anotimpuri, modificarea regimurilor de mediu etc. (vezi mai sus)	 Amplasarea atentă, alinierea şi/ sau proiectarea astfel încât să se micşoreze efectele, în special în cazul speciilor sensibile/ rare  Selectarea metodelor de construcţie corespunzătoare  Protejarea ariilor sensibile interne/ învecinate
Mediul social
Estetică şi peisaj	 Impactul vizual local al lucrărilor finalizate şi anumite intervenţii asupra peisajului general uman şi natural, distrugerea arborilor, a vegetaţiei, etc.  Zgomot, praf, deşeuri etc. pe durata şi ulterior lucrărilor de construcţie	 Amplasarea atentă şi proiectarea lucrărilor, examinarea elementelor intruzive  Înlocuirea arborilor distruşi, a structurilor de delimitare, replantarea vegetaţiei în zonele cu lucrări  Scoaterea atentă din funcţiune a zonelor cu lucrări de construcţie şi evacuarea deşeurilor  Vezi şi soluri, teren, calitatea aerului şi mediul acustic

Componente de mediu	Efecte posibile	Măsuri de atenuare
Sănătatea populaţiei	 Riscurile privind sănătatea şi siguranţa pe durata şi la finalizarea lucrărilor de construcţie  Efectele asupra sănătăţii şi bolile cauzate de deşeurile periculoase de materiale de construcţii, apa contaminată, tratarea necorespunzătoare a apei	 Numirea unor antreprenori cu experienţă. Incorporarea în documentele de contract a cerinţelor privind siguranţa şi mediul. Informaţii disponibile cu privire la măsurile de atenuare. Întărirea capacităţii instituţionale pentru a sublinia necesitatea unor lucrări sigure, a unei supravegheri bune, a unei planificări şi programări atente a activităţilor de lucru, implicarea comunităţilor, îngrădirea zonelor periculoase  Proiectarea corectă şi formarea adecvată pe planurile de operare şi management, procedurile de siguranţă, testarea apei, etc.  Evacuarea corectă a deşeurilor
Siturile istorice/ culturale	 Deranjarea/ deteriorarea/ degradarea siturilor cunoscute şi a celor nedescoperite	 Amplasarea atentă/ alinierea atentă a lucrărilor; măsuri speciale de protejare a ariilor/ resurselor cunoscute ale proiectului  Stoparea imediată a lucrărilor în vecinătatea descoperirilor în aşteptarea instrucţiunilor autorităţilor relevante

Anexa 7.2 – Lista de control: Eliminarea apelor reziduale, drenare şicanalizare

Componente de mediu	Efecte posibile	Măsuri de atenuare
Mediu fizic
Soluri	 Deteriorarea structurii solului din cauza depunerilor de materiale, a traficului din construcţii etc.  Pierderea stratului superior al solului pe durata lucrărilor de excavare şi a evacuării materialelor de construcţie  Eroziunea cauzată de deteriorarea necontrolată de suprafaţă  Poluarea din punctul de evacuare, care poate conduce la o poluare a apei de suprafaţă	 Protejarea ariilor unde nu se desfăşoară lucrări de construcţie, a se evita lucrările în zonele sensibile în condiţii meteo extrem de adverse, crearea de drumuri temporare pentru transport acolo unde este cazul, restaurarea zonelor deteriorate  Îndepărtarea stratului superior al solului, acolo unde este necesar, stocarea acestuia şi înlocuirea la finalizarea lucrărilor de construcţie  Proiectarea instalaţiilor de drenaj şi de evacuare, pentru a se asigura stabilitatea solului şi tratamentul adecvat

Componente de mediu	Efecte posibile	Măsuri de atenuare
Teren	 Alunecări de teren pe maluri, coline etc.  Efectele excavărilor de sol şi ale evacuărilor de alte materiale respectiv asupra solului şi a altor materiale	 Protejarea ariilor unde nu se desfăşoară lucrări de construcţie  Proiectarea de lucrări pentru a micşora suprafaţa de teren afectată  Proiectarea de pante şi de structuri de retenţie pentru a scădea riscul, efectuarea drenării corespunzătoare, a stabilizării solului/ acoperirii cu vegetaţie  Îndepărtarea stratului superior al solului, acolo unde este necesar, stocarea acestuia şi înlocuirea la finalizarea lucrărilor de construcţie  Preluarea/ evacuarea materialelor de la/ la siturile aprobate

Componente de mediu	Efecte posibile	Măsuri de atenuare
Resurse de apă	 Modificarea regimului din cauza excavărilor de/evacuării de sol, materiale, deşeuri, etc.  Contaminarea/ poluarea resurselor şi/ sau a alimentării prin construcţie, deşeuri umane şi animale, inclusiv deşeuri de combustibili şi petroliere, deşeuri periculoase, ape reziduale şi canalizare – în special din cauza evacuării, dacă nu există legătură cu canalizarea existentă  Eutrofierea apei de suprafaţă, ceea ce conduce la modificări de obiceiuri etc.	 Stocarea atentă a materialelor periculoase şi a deşeurilor, asigurarea unui drenaj corespunzător al apelor reziduale şi o evacuare a deşeurilor în siguranţă  Selectarea tehnologiei corespunzătoare pentru tratamentul apelor reziduale, în scopul de a se micşora poluarea, în special în locaţiile sensibile, de ex. în apropierea surselor de apă potabilă, de a se exploata şi de a se menţine standardele de evacuare convenite, furnizarea de formare pe operare şi monitorizare  Amplasarea corespunzătoare a lucrărilor de tratament sau incorporarea în sisteme mai mari pentru apele reziduale, furnizarea tratamentului necesar în scopul îndeplinirii standardelor necesare, în plus, sesiuni de instruire

Componente de mediu	Efecte posibile	Măsuri de atenuare
Calitatea aerului	 Praf şi vapori pe durata lucrărilor de construcţie  Gaze periculoase în puţuri şi pe durata dezinfectării (gaz de clor)	 Controlul prafului cu apă  Metode de construcţie şi instalaţie controlate, planificarea lucrărilor  Restricţii de viteză în zonele rezidenţiale  Proiectarea corespunzătoare  Instituirea sistemului adecvat de operare şi monitorizare
Mediul acustic	 Poluarea fonică cauzată de lucrările de construcţie şi de trafic	 Planificarea lucrărilor pentru a micşora poluarea fonică  Utilizarea metodelor şi a echipamentului de construcţie corespunzător  Restricţionarea traficului la interiorul zonelor rezidenţiale, în special a camioanelor
Mediul biologic
Habitate naturale	 Deranjarea sau deteriorarea habitatelor naturale şi deranjarea ariilor protejate pe durata şi la finalizarea lucrărilor de construcţie  Modificări cauzate de eutrofierea apei de suprafaţă	 Amplasarea atentă/ proiectarea structurilor şi/ sau planificarea lucrărilor (astfel încât să ţină seama de anotimpuri)  Selectarea atentă a ariilor şi a metodelor de evacuare. Protejarea ariilor sensibile interne/ învecinate

Componente de mediu	Efecte posibile	Măsuri de atenuare
Fauna şi flora	 Deranjarea sau pierderea, în special a animalelor şi a vegetaţiei acvatice din cauza eutrofierii apei de suprafaţă (efectul poluării apei)	 Amplasarea atentă, alinierea şi/ sau proiectarea astfel încât să se micşoreze efectele, în special în cazul speciilor sensibile/ rare  Selectarea metodelor de construcţie corespunzătoare  Protejarea ariilor sensibile interne/ învecinate  Atenuarea poluării prin intermediul tratării şi al evacuării corespunzătoare a apelor uzate

Componente de mediu	Efecte posibile	Măsuri de atenuare
Mediul social
Estetică şi peisaj	 Impactul vizual local al lucrărilor finalizate şi anumite intervenţii asupra peisajului general uman şi natural, distrugerea arborilor, a vegetaţiei, etc.  Zgomot, praf, deşeuri etc. pe durata şi ulterior lucrărilor de construcţie  Mirosuri neplăcute de la instalaţia de tratare, punctul de evacuare şi/sau cursul de apă poluat	 Amplasarea atentă şi proiectarea lucrărilor, examinarea elementelor intruzive  Înlocuirea arborilor distruşi, a structurilor de delimitare, replantarea vegetaţiei în zonele cu lucrări  Scoaterea atentă din funcţiune a zonelor cu lucrări de construcţie şi evacuarea deşeurilor pe durata şi la finalizarea lucrărilor de construcţie, inclusiv operarea şi managementul corespunzător al instalaţiei de tratare, precum şi sesiuni de instruire pe ambele aspecte  Vezi şi soluri, teren, calitatea aerului şi mediul acustic

Componente de mediu	Efecte posibile	Măsuri de atenuare
Sănătatea populaţiei	 Riscurile privind sănătatea şi siguranţa pe durata şi la finalizarea lucrărilor de construcţie  Efectele materialelor de construcţii periculoase şi ale deşeurilor netratate asupra sănătăţii	 Numirea unor antreprenori cu experienţă. Incorporarea în documentele de contract a cerinţelor privind siguranţa şi mediul. Informaţii disponibile cu privire la măsurile de atenuare. Întărirea capacităţii instituţionale pentru a sublinia necesitatea unor lucrări sigure, a unei supravegheri bune, a unei planificări şi programări atente a activităţilor de lucru, implicarea comunităţilor, îngrădirea zonelor periculoase  Amplasarea şi proiectarea atentă a lucrărilor  Evacuarea corectă a deşeurilor, pe baza selectării tehnologiei celei mai adecvate, formare pe planurile de operare şi de management
Comunităţile umane	 Efectele se pot concentra în aval în alte comunităţi	 Tratarea adecvată înainte de evacuare  Consultarea adecvată a comunităţilor potenţial afectate

Componente de mediu	Efecte posibile	Măsuri de atenuare
Siturile istorice/ culturale	 Deranjarea/ deteriorarea/ degradarea siturilor cunoscute şi a celor nedescoperite	 Amplasarea/ alinierea atentă a lucrărilor; măsuri speciale de protejare a ariilor/ resurselor cunoscute ale proiectului  Stoparea imediată a lucrărilor în vecinătatea descoperirilor în aşteptarea instrucţiunilor autorităţilor relevante

Anexa 7.3 – Lista de control: Centre de sănătate, instituţii de învăţământ, instituţii rezidenţiale

Componente de mediu	Efecte posibile	Măsuri de atenuare
Mediul fizic
Soluri	 Contaminarea cauzată de deşeuri, în special de cele din construcţii şi deşeurile umane	 Protejarea ariilor unde nu se desfăşoară lucrări de construcţie  Stocarea, tratamentul, precum şi evacuarea corespunzătoare a tuturor deşeurilor
Teren	 Alunecări de teren pe maluri, coline etc.  Efectele excavărilor de sol şi ale evacuărilor de alte materiale respectiv asupra solului şi a altor materiale	 Protejarea ariilor unde nu se desfăşoară lucrări de construcţie  Proiectarea de lucrări pentru a micşora suprafaţa de teren afectată  Proiectarea de pante şi de structuri de retenţie pentru a scădea riscul, efectuarea drenării corespunzătoare, a stabilizării solului/ acoperirii cu vegetaţie  Îndepărtarea stratului superior al solului, acolo unde este necesar, stocarea acestuia şi înlocuirea la finalizarea lucrărilor de construcţie  Preluarea/ evacuarea materialelor de la/ la siturile aprobate

Componente de mediu	Efecte posibile	Măsuri de atenuare
Resurse de apă	 Contaminarea/ poluarea resurselor din cauza deşeurilor din construcţii, a deşeurilor umane şi animale, inclusiv de combustibili şi petroliere, a deşeurilor periculoase, a apelor reziduale, etc.	 Stocarea atentă a materialelor periculoase şi a deşeurilor, asigurarea unui drenaj corespunzător al apelor reziduale şi o evacuare a deşeurilor în siguranţă, cu tratament, dacă este necesar
Calitatea aerului	 Praf şi vapori pe durata lucrărilor de construcţie (intern şi/ sau extern, inclusiv materiale de construcţie volatile)	 Controlul prafului cu apă sau prin alte mijloace. Ventilarea zonelor interne şi pe durata şi la finalizarea lucrărilor de construcţie
Mediul acustic	 Poluarea fonică cauzată de lucrările de construcţie	 Utilizarea metodelor şi a echipamentului de construcţie corespunzător  Planificarea lucrărilor pentru a micşora poluarea fonică
 Mediul biologic
Habitatele naturale	 Deranjarea sau deteriorarea habitatelor naturale cauzate de evacuarea necorespunzătoare a deşeurilor	 Stocarea, tratarea şi evacuarea corespunzătoare a deşeurilor
Fauna şi flora	 Pierderea sau degradarea cauzată de evacuarea necorespunzătoare a deşeurilor	 Stocarea, tratarea şi evacuarea corespunzătoare a deşeurilor

Componente de mediu	Efecte posibile	Măsuri de atenuare
Mediul social
Estetică şi peisaj	 Impactul vizual local al lucrărilor finalizate şi anumite intervenţii asupra peisajului general uman şi natural, distrugerea arborilor, a vegetaţiei, etc.  Zgomot, praf, deşeuri etc. pe durata şi ulterior lucrărilor de construcţie	 Amplasarea atentă şi proiectarea lucrărilor, examinarea elementelor intruzive  Înlocuirea arborilor distruşi, a structurilor de delimitare, replantarea vegetaţiei în zonele cu lucrări  Scoaterea atentă din funcţiune a zonelor cu lucrări de construcţie şi evacuarea deşeurilor  Vezi şi soluri, teren, calitatea aerului şi mediul acustic

Componente de mediu	Efecte posibile	Măsuri de atenuare
Sănătatea publică	 Riscurile privind sănătatea şi siguranţa pe durata şi la finalizarea lucrărilor de construcţie, inclusiv accesul şi confortul pacienţilor, precum şi colectarea şi manipularea deşeurilor medicale  Efectele materialelor de construcţii periculoase şi ale serviciilor medicale – echipamente, medicamente, deşeuri, etc., precum şi a deşeurilor netratate, în special a deşeurilor medicale asupra sănătăţii	 Numirea unor antreprenori cu experienţă. Incorporarea în documentele de contract a cerinţelor privind siguranţa şi mediul. Informaţii disponibile cu privire la măsurile de atenuare. Întărirea capacităţii instituţionale pentru a sublinia necesitatea unor lucrări sigure, a unei supravegheri bune, a unei planificări şi programări atente a activităţilor de lucru, implicarea comunităţilor, îngrădirea zonelor periculoase  Amplasarea şi proiectarea atentă a lucrărilor şi a accesului  Stocarea corectă a echipamentelor medicale etc., precum şi evacuarea corectă a deşeurilor (inclusiv ţesuturi şi resturi umane, ace şi seringi, etc.), pe baza selectării tehnologiei celei mai adecvate, formare pe manipulare şi pe planurile de operare şi de management etc.

Componente de mediu	Efecte posibile	Măsuri de atenuare
Situri istorice/ culturale	 Deranjarea/ deteriorarea/ degradarea siturilor nedescoperite	 Stoparea imediată a lucrărilor în vecinătatea descoperirilor în aşteptarea instrucţiunilor autorităţilor relevante şi a măsurilor agreate.

Proiectul de Incluziune Socială

Componenta 1: Programul de Intervenţii Prioritare

Format cadru

Plan de Dezvoltare Anuală (Perioada )

Anexa nr. 7la manualul de operare

Indicatori şi descriere	Buget (USD)	Iniţial	Final	Sursa datelor	Planificare în timp
1. …
Impact 1 (outcome):
Rezultate (outputs)
Activităţi/procese:
Impact 2:
Rezultate
Activităţi/procese: …………..

190