Manual de Operare "Schema de Dezvoltare Sociala a Comunitatilor Miniere"*)



_________Notă …
*) Aprobat prin Hotărâre de Guvern nr. 6a/IX din 19 decembrie 2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 395 din 8 mai 2006.

ANEXĂ*)

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

1. 1. INTRODUCERE

   ăProiectul privind închiderea minelor, refacerea mediului şi regenerarea socioeconomică" (denumit Proiect) se derulează în considerarea Acordului de Împrumut nr. 4759 RO dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca), ratificat prin Legea 167/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

   În cadrul părţii B ăRegenerarea socioeconomică", s-a agreat cu Banca să se deruleze în continuare subcomponenta ăSchema de dezvoltare socială a comunităţilor miniere" (SDSCM), care vizează sprijinirea activităţilor de dezvoltare locală prin crearea de capacitate la nivelul comunităţilor miniere, finantarea infrastructurii economice şi a serviciilor sociale. Astfel, SDSCM faza de continuare este conc pută la o scara mai mare faţă de SDSCM fază inţială, desfaşurată în cadrul programului ,,Închiderea Minelor şi Atenuarea Impactului Social”.

   Implementarea SDSCM este asigurată în continuare de către Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS), denumit Fond, în colaborare cu Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstrucţie a Zonelor Miniere (ANDZM), denumită în continuare Agenţie, prin Unitatea de Management al Proiectului (UMP-RSE).

   1. 1.1. Misiune generală, obiective şi instrumente specifice

      1. 1.1.1. Misiunea Agenţiei este aceea de diminuare a impactului social rezultat în urma restructurării miniere, având ca obiective specifice schimbarea mentalităţii individului, schimbarea mentalităţii comunităţii şi schimbarea mediului economic.

      2. 1.1.2. Fondul este un organism de interes public, fără scop lucrativ, cu personalitate juridică care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea guvernului, conform Legii 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, republicată.

         Misiunea Fondului este de a contribui la reducerea sărăciei, prin finanţarea de proiecte în comunităţile sărace beneficiare şi pentru grupurile dezavantajate, creşterea capacităţii manageriale locale, susţinerea descentralizării administrative şi creşterea capacităţii de organizare la nivel local.

      3. 1.1.3. Schema de Dezvoltare Socială a Comunităţilor Miniere va fi gestionată de Agenţie prin UMP-RSE şi implementată de Fond, urmărindu-se să se contribuie la procesul de combatere a sărăciei şi să se stimuleze, prin instrumente specifice, regenerarea socioeconomică a zonelor afectate de restructurarea din sectorul minier. În acest sens, se va urmări dezvoltarea capacităţii cornunităţilor miniere de gestionare a propriilor probleme, ca urmare a transferului de responsabilitate de la companiile miniere către comunităţi.

      4. 1.1.4. Fondul acţionează ca mecanism de regenerare socioeconomică la nivelul comunităţilor miniere rurale şi urbane şi al grupurilor dezavantajate din zonele miniere cuprinse pe Lista localităţilor miniere afectate de restructurarea sectorului minier (Lista). Fondul oferă comunităţilor posibilitatea de a-şi identifica problemele prioritare, de a participa la elaborarea unor cereri de finanţare şi la realizarea unor proiecte menite să conducă la rezolvarea acestor probleme, iar prin intermediul organizaţiilor intermediare asigură accesul grupurilor dezavantajate la serviciile sociale de care au nevoie.

      5. 1.1.5. În îndeplinirea rolului său, pentru implementarea SDSCM Fondul acţionează prin:

         • • finanţarea proiectelor menite să îmbunătăţească modul de viaţă al beneficiarilor proiectelor respective, locuitori ai comunităţilor miniere, precum şi a grupurilor dezavantajate din comunităţile miniere din Listă;

         • • acordarea de asistenţă tehnică menită să stimuleze capacitatea comunităţilor de a se auto­ organiza şi de a reuşi să rezolve probleme, prin eforturi proprii;

         • • favorizarea schimbului de experienţă între comunităţile miniere, a comunicării, colaborării şi creării de parteneriate cu autorităţile locale, cu instituţii sau societăţi comerciale, publice sau private, interesate în rezolvarea unor probleme cu caracter socio-economic;

         • • recunoaşterea şi promovarea bunelor practici în dezvoltarea comunitară;

         • • colaborarea şi coordonarea activităţii cu alte organisme, în scopul susţinerii politicilor publice de combatere a sărăciei.

      6. 1.1.6. Rezultatele urmărite de către Fond în activitatea de implementare a SDSCM sunt următoarele:

         • • creşterea gradului de coeziune socială şi a mobilizării comunităţilor de mineri în identificarea, prioritizare nevoilor şi rezolvarea problemelor;

         • • regenerare economică şi socială locală care să conducă la oportunităţi suplimentare de orientare pe piaţa forţei de muncă, precum şi dezvoltarea pieţelor locale de mărfuri şi servicii;

         • • îmbunătăţirea condiţiilor de trai prin realizarea unor lucrări de mică infrastructură, inclusiv în zonele de locuit din centrele urbane miniere;

         • • îmbunătăţirea calităţii vieţii prin protejarea mediului natural sau redarea unui cadru natural adecvat;

         • • creşterea accesului grupurilor dezavantajate la serviciile sociale comunitare;

         • • creşterea capacităţii de organizare a comunităţilor miniere, a autorităţilor locale şi a ONG-urilor şi abordarea participativă a problemelor categoriilor sociale defavorizate;

         • • creşterea nivelului de încredere în propriile forţe, în instituţii şi autorităţi în comunităţile miniere.

      7. 1.1.7. Pentru documentarea atingerii acestor obiective şi pentru îmbunătăţirea performanţelor intervenţiei sale, în general, Fondul va realiza studii şi analize de specialitate, care vor pune accent pe evaluarea rezultatelor activităţilor derulate prin SDSCM.

   2. 1.2. Relaţiile Fondului cu alte entităţi, În implementarea SDSCM

      Fondul, alături de Agenţie, poate participa la dialogul între instituţiile interesate în dezvoltarea locală: ministere de resort, agenţii de dezvoltare, consilii locale, consilii judeţene, servicii publice ale acestora/ regii autonome de gospodărie comunală şi beneficiari, în scopul asigurării transparenţei operaţiunilor pe care le desfăşoară şi pentru furnizarea de asistenţă tehnică comunităţilor miniere.

      Fondul şi Agenţia sunt membri în Comisia Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale, care funcţionează sub autoritatea Primului Ministru al României. Colaborarea celor două agenţii contribuie la integrarea politicilor şi strategiilor proprii în contextul strategiei la nivel naţional de combatere a sărăciei şi la coordonarea acţiunilor, prin cooperare, cu alte proiecte derulate la nivel naţional, consacrate problemelor de sărăcie, incluziune socială şi regenerare socioeconomică.

      Pentru analiza, evaluarea şi fundamentarea deciziilor sale, Fondul poate solicita informaţii de la comunităţile solicitante, ONG-uri, organisme locale şi naţionale, INS, autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi de la Agenţie şi partenerii acesteia, în scopul clarificării aspectelor legate de dreptul de proprietate, de utilizare şi/sau de exploatare a bunurilor şi beneficiilor rezultate din implementarea proiectului.

      Fondul colaborează cu Birourile regionale, care funcţionează pe lângă Agenţie, în vederea culegerii de informaţii şi date pentru pregătirea, evaluarea şi urmărirea proiectelor.

   3. 1.3. Principii urmărite de Fond În implementarea SDSCM

      1. 1.3.1. Principiile promovate de Fond în implementarea SDSCM sunt următoarele:

         • • orientarea resurselor către nevoile şi cererile exprimate de grupurile din comunităţile miniere şi de grupurile dezavantajate din comunităţile miniere;

         • • creşterea gradului de participare comunitară şi a angajamentului civic;

         • • stimularea "capitalului social” prin promovarea unor norme şi valori precum: încredere, transparenţă, întrajutorare şi implicare în viaţa comunitară;

         • • responsabilizarea beneficiarilor prin acordarea autorităţii în gestionarea tehnică şi financiară a proiectelor şi solicitarea contribuţiei la realizarea lor, prin aporturi în muncă, în natură şi/sau în numerar;

         • • încurajarea parteneriatului cu autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale şi alte organizaţii cIvIce;

         • • durabilitatea în timp a proiectelor realizate.

      2. 1.3.2. Orientarea resurselor către nevoi exprimate

         1. 1.3.2.1. Fondul finanţează numai proiectele care au la bază o cerere de finanţare care demonstrează interesul şi implicarea comunităţii miniere în rezolvarea problemelor cu care se confruntă sau nevoia grupului defavorizat pentru serviciul social furnizat de organizaţia intermediară.

         2. 1.3.2.2. Pentru a putea solicita Fondului finanţarea unui proiect de mică infrastructură sau pentru activităţi generatoare de venituri, comunităţile miniere şi grupurile productive provenite din comunităţile miniere trebuie să se înregistreze ca persoane juridice, conform Legii nr.129/1998, republicată, şi să desemneze un Comitet de Conducere a Proiectului (CCP), care să fie format dintr-un preşedinte, un trezorier şi un secretar. CCP îşi asumă în faţa Fondului responsabilitatea de a implementa proiectul respectiv.

         3. 1.3.2.3. Organizaţiile intermediare care propun spre finanţare proiecte de servicii sociale comunitare trebuie să-şi informeze beneficiarii şi să le ofere posibilitatea de a alege între anumite servicii sociale, în funcţie de nevoile prioritare ale beneficiarilor, stimulând participarea acestora la elaborarea proiectului şi luarea deciziilor în cunoştinţă de cauză.

         4. 1.3.2.4. Fondul oferă comunităţilor miniere şi grupurilor productive provenite din comunităţile miniere informaţii imparţiale legate de costurile unitare, tipurile de proiecte eligibile, precum şi servicii adecvate menite să le sprijine şi să le încurajeze în procesul decizional.

      3. 1.3.3. Participarea comunitară

         1. 1.3.3.1. Participarea comunitară este esenţială în definirea şi ierarhizarea nevoilor, precum şi în elaborarea şi realizarea proiectelor. La depunerea cererilor de finanţare, solicitanţii eligibili vor face dovada participării membrilor comunităţii/grupului la operaţiunile pregătitoare pentru elaborarea proiectelor. Experienţa de până acum a Fondului a dovedit că un grad mare de participare permite realizarea cu succes a proiectelor pentru că asigură sentimentul de proprietate a comunităţii/beneficiarilor asupra rezultatelor proiectelor şi utilizarea pe termen lung a acestuia.

         2. 1.3.3.2. În solicitarea către Fond, comunitatea minieră sau grupul productiv provenit dintr-o comunitate minieră, cu personalitate juridică dobândită în considerarea Legii nr. 129/1998, republicată, trebuie să certifice faptul că membrii comunităţii au luat parte la:

            • • identificarea nevoilor şi ierarhizarea lor în funcţie de priorităţi;

            • • constituirea grupului de iniţiativă şi a CCP şi

            • • la elaborarea propunerii de proiect.

              Aceste elemente vor fi specificate în cererea de finanţare. Aceasta va cuprinde şi documente care să certifice implicarea membrilor comunităţii în administrarea proiectului, în realizarea lui şi în activitatea ulterioară de întreţinere. Comitetul de Conducere a Proiectului ales de comunitate prin întrunirea membrilor ei, reprezintă interesele acesteia şi deţine controlul, autoritatea şi responsabilitatea în legătură cu realizarea proiectului, gestionarea resurselor şi implicarea continuă a membrilor comunităţii.

         3. 1.3.3.3. În cazul grupurilor dezavantajate, organizaţiile intermediare definite prin Legea nr.129/1998, republicată, acţionează ca Agenţi de Executare şi pot solicita finanţare pentru realizarea unor proiecte de servicii sociale comunitare. Organizaţiile intermediare sunt reprezentate fie de organizaţiile neguvernamentale specializate în furnizarea de servicii sociale comunitare, fie de autorităţi ale administraţiei publice locale aflate în relaţii contractuale cu organizaţiile neguvernamentale şi grupurile dezavantajate. Organizaţiile intermediare trebuie să probeze implicarea beneficiarilor în procesul de

            identificare a nevoilor cu care aceştia se confruntă. În acest scop, se vor consulta cu potenţialii beneficiari şi cu alţi membri ai comunităţii în vederea elaborării şi implementării proiectului.

         4. 1.3.3.4. Numărul beneficiarilor unui proiect depinde de natura proiectului respectiv. În acest sens, Fondul

            urmăreşte asigurarea unui raport optim între costuri şi rezultatele proiectelor.

      4. 1.3.4. Parteneriatul

         Fondul promovează principiul colaborării, al parteneriatului între diferite entităţi (persoane fizice sau juridice) la toate nivelurile.

         Relaţiile de parteneriat În propunerea şi realizarea proiectelor

         Pentru propuneri de proiecte vizând mica infrastructură şi reabilitarea mediului, precum şi pentru activităţi generatoare de venituri, Fondul încurajează parteneriatul dintre comunităţile miniere/grupurile productive provenind din comunităţi miniere şi autorităţile administraţiei publice locale sau cu instituţii/agenţii/direcţii guvernamentale descentralizate din teritoriu. Acest parteneriat accelerează obţinerea personalităţii juridice şi a resurselor suplimentare menite să garanteze viabilitatea şi durabilitatea proiectului (asigurarea costurilor de exploatare/funcţionare, urmărirea şi întreţinerea obiectivelor realizate sau a reparaţiilor ulterioare, după caz).

         Fondul solicită organizaţiilor intermediare care propun proiecte de servicii sociale comunitare să creeze parteneriate, după caz, cu autorităţile locale, cu ONG-uri specializate în furnizarea serviciilor sociale şi/sau cu experţi independenţi în domeniu, cu instituţii guvernamentale descentralizate din teritoriu etc. Parteneriatele sunt menite să asigure durabilitatea proiectului după încetarea finanţării din partea Fondului.

      5. 1.3.5. Dezvoltarea durabilă

         Fondul cere Agenţilor de executare să prezinte la depunerea proiectului un plan prin care se urmăreşte menţinerea în funcţiune pe termen lung a obiectivelor realizate prin proiect după terminarea finanţării de la Fond, plan în care sunt descrise demersurile întreprinse sau de perspectivă şi sursele financiare identificate pentru întreţinerea şi acoperirea cheltuielilor curente cu obiectivele respective (la închiderea proiectului, acest plan va fi prezentat în formă finală). Responsabilitatea pentru asigurarea durabilităţii proiectelor revine integral Agenţilor de executare, în considerarea factorilor economici, tehnologici, sociali şi cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.

         1. 1.3.5.1. Pentru proiectele de mică infrastructură, comunitătile miniere trebuie să aleagă în prealabil un Comitet de Întreţinere (CIP) care să întocmească un plan de întreţinere. CIP trebuie să estimeze din timp costurile de funcţionare şi întreţinere şi să identifice surse din care acestea pot fi acoperite, după terminarea finanţării Fondului. Fondul poate asigura, la cererea venită din partea beneficiarilor, pregătirea necesară membrilor acestui comitet de întreţinere.

         2. 1.3.5.2. În cazul proiectelor de activităţi generatoare de venit, durabilitatea acestora va fi reflectată în

            Planul de afaceri, actualizat la încheierea finanţării de la Fond.

         3. 1.3.5.3. Parteneriatele pe termen lung ale organizaţiilor neguvernamentele cu autorităţi locale şi alte instituţii interesate în implementarea proiectelor de servicii sociale comunitare pot asigura durabilitatea acestor servicii atâta timp cât acestea sunt necesare.

   4. 1.4. Gestionarea resurselor umane În cadrul SDSCM

      1. 1.4.1. Pe perioada derulării SDSCM Fondul va asigura personal permanent (salariaţi) şi colaboratori consultanţi, specialişti care să-i permită implementarea eficientă a acesteia, cu respectarea dispoziţiilor Legii de înfiinţare, organizare şi funcţionare.

      2. 1.4.2. Colaboratorii sunt reprezentaţi de specialişti în diverse domenii, structura acestora fiind următoarea:

         • • facilitatori;

         • • evaluatori;

         • • supervizori;

         • • consultanţi pentru diferite activităţi (instruire, asistenţă generală sau de specialitate etc).

      3. 1.4.3. Fondul va putea utiliza personal şi colaboratori cu care se aftă deja în relaţii contractuale sau va recruta şi pregăti resurse umane destinate SDSCM, după caz. Recrutarea colaboratorilor se va face pe baza termenilor de referinţă, care constituie anexă a prezentului Manual de operare sau se vor elabora termeni de referinţă specifici, după caz.

         Colaboratorii vor fi incluşi în programe de instruire organizate de Fond – inclusiv programe de instruire practică de teren – menite să asigure şi să verifice cunoştinţele specifice SDSCM, aplicarea unitară a instrumentelor de lucru şi abilităţile de comunicare necesare desfăşurării acestei activităţi în conformitate cu politica şi cu procedurile operaţionale ale Fondului.

         Programele de instruire sunt prevăzute la nivelul Planului de instruire şi se organizează cu sprijinul instructorilor (personalul Fondului, colaboratori consultanţi individuali, firme, ONG etc.). Costurile activităţilor de instruire se suportă în considerarea articolului 4.4.3.

2. 2. BENEFICIARI ELIGIBILI. PROIECTE ELIGIBILE. FACILITARE ŞI INFORMARE. CRITERII DE EVALUARE

   Pentru identificarea şi selectarea beneficiarilor, Fondul utilizează ca instrumente, date şi informaţii:

   • • Lista localităţilor miniere afectate de restructurarea sectorului minier;

   • • Criterii de eligibilitate a beneficiarilor;

   • • Facilitarea, campania de informare şi comunicare;

   • • Categorii şi tipuri de proiecte eligibile/ solicitanţi eligibili;

   • • Criterii de evaluare;

   • • Definiţii operaţionale ale comunităţilor miniere eligibile.

   1. 2.1. Usta localităţilor miniere afectate de restructurarea sectorului minier

      Proiectele Fondului se adresează comunităţilor miniere care au avuVau ca principală ocupaţie mineritul, membrii săi au fost/vor fi disponibilizaţi în urma restructurării din sectorul minier, în prezent neavând alternative de angajare, care datorită disponibilizării masive sunt/vor fi sever afectate de scăderea nivelului de trai, a nivelului calitativ al serviciilor publice şi care datorită abandonării şi/sau închiderii exploatărilor miniere şi a zonelor aferente procesului tehnologic trăiesc într-un un mediu natural degradat sau afectat.

      Fondul finanţează numai comunităţi miniere/grupuri de persoane care trăiesc (domiciliază) în una din localităţile miniere din Listă şi acordă o atenţie prioritară localităţilor miniere afectate grav de consecinţele restructurării sectorului minier. Lista, care constituie anexă a prezentului manual, nu poate fi modificată de către Agenţie, decât cu acordul prealabil al Băncii. Agenţia poate propune, cu acordul prealabil al Băncii subliste de localităţi (Subliste), care vor conduce la orientarea cu precădere a fondurilor SDSCM către localităţile incluse în planul de restructurare al Ministerului Economiei şi Comerţului. Sublistele vor fi puse la dispoziţia Fondului cu cel puţin o lună înaintea debutului campaniei de informare-comunicare.

   2. 2.2. Criterii de eligibilitate a beneficiarilor

      Fondul vizează două grupuri mari de beneficiari: comunităţi miniere şi grupuri dezavantajate provenite din comunităţi miniere.

      1. 2.2.1. Comunităţi miniere

         1. 2.2.1.1. O comunitate minieră este acel grup de gospodării şi/sau familii învecinate, care au probleme şi interese comune, se confruntă cu aceleaşi obstacole şi locuiesc într-o aşezare umană – sat/ comună/ oraş/ aşezare componentă suburbană.

            Comunităţile miniere provin din localităţile cuprinse pe Lista localităţilor miniere pentru SDSCM. În cadrul aceleiaşi localităţi urbane, se pot constitui mai multe comunităţi miniere, reprezentative pentru locuitorii unui bloc cu mai multe apartamente, cartier, aşezare componentă suburbană. La nivelul aceluiaşi sat se poate constitui o singură comunitate minieră.

            Grupurile productive provenite din comunităţile miniere sunt cele ale producătorilor agricoli, meşteşugarilor, artizanilor, alţi mici meseriaşi şi membrilor întreprinzători în mici afaceri.

         2. 2.2.1.2. În viziunea Fondului, o comunitate minieră este considerată eligibilă pentru SDSCM dacă cumulează cel puţin patru (4) din următoarele zece (10) criterii:

            1. 1. Principalul drum carosabil de acces în comunitate nu a fost reabilitat pe întreaga lungime în ultimii 1O ani;

            2. 2. Mai mult de de 50% din gospodăriile din comunitate NU au acces la o sursă funcţională de apă potabilă;

               . ..

            3. 3. Nu există în localitatea de care aparţine comunitatea un spaţiu public destinat activităţilor socio-culturale şi de petrecere a timpului liber sau, dacă există, funcţionează în condiţii 1mpropr11;

            4. 4. Mai mult de 50% din gospodăriile care au avut acces la o centrală termică NU au o reţea funcţională de încălzire;

               . ..

            5. 5. Şcoala cu clasele V-VIII la care sunt înscrişi mai mult de 50% dintre copiii din comunitate funcţionează în altă localitate decât cea de care aparţine comunitatea sau în condiţii 1mpropr11;

            6. 6. Localitatea de care aparţine comunitatea nu dispune de unitate medicală sau, dacă acesta există, fie nu funcţionează, fie funcţionează în condiţii improprii;

            7. 7. Mai mult de 50% dintre membrii comunităţii locuiesc în clădiri a căror stare este improprie locuirii în condiţii de siguranţă;

            8. 8. În localitatea de care aparţine comunitatea NU există un sistem de transport în comun al persoanelor (public sau privat) cu regim zilnic;

            9. 9. Membrii comunităţii ajung cu dificultate la pieţe de desfacere sau la unităţi comerciale sau de prestări servicii;

            10. 10. Comunitatea trăieşte într-o zonă monoindustrială minieră care a fost sau va fi afectată de procesul de restructurare a sectorului minier, aşa cum este notificat de către Ministerul Economiei şi Comerţului.

         3. 2.2.1.3. Operaţionalizarea criteriilor de eligibilitate pentru comunităţile miniere se face în conformitate cu documentul anexat prezentului manual operaţional.

      2. 2.2.2. Grupuri dezavantajate

         1. 2.2.2.1. Fondul defineşte un grup dezavantajat ca fiind grupul de persoane sărace, caracterizate printr-o nevoie de bază comună, relativ omogenă, pe care nu şi-o pot satisface prin propriile eforturi. Aceste persoane nu beneficiază de sprijinul necesar care se acordă în mod normal prin programele de asistenţă socială (de exemplu, nu sunt instituţionalizate) şi nu beneficiază de suportul familiei sau de alte forme de sprijin. Grupul este alcătuit, după caz, din: vârstnici săraci, fără sprijin familial, anumite categorii de bolnavi, persoane lipsite de locuinţe sau adăpost, femei victime ale violenţei domestice, femei sărace, părinţi săraci cu copii în întreţinere, copii ai străzii, adolescente sărace gravide, tineri aflaţi în situaţii de risc şi alte asemenea categorii.

         2. 2.2.2.2. În viziunea Fondului, un grup dezavantajat este considerat eligibil pentru SDSCM dacă membrii acestuia (beneficiarii) se aftă sau provin dintr-o localitate cuprinsă în Listă.

   3. 2.3. Facilitarea

      Procesul de facilitare constituie un factor cheie al succesului de ansamblu al programului Guvernului pentru combaterea sărăciei la nivel comunitar. Dezvoltarea comunitară este un câmp de activitate care abia a luat fiinţă în România şi care reprezintă o cale de realizare a unei schimbări de mentalitate şi cultură organizaţională prin antrenarea societăţii civile şi a comunităţilor în procesul de dezvoltare locală.

      1. 2.3.1. Facilitarea

         1. 2.3.1.1. Procesul de facilitare comunitară este unul din paşii prin care Fondul îşi propune să crească accesibilitatea comunităţilor miniere la proiectele sale şi prin care urmăreşte creşterea gradului de coeziune socială şi a mobilizării membrilor comunitătilor eligibile, precum şi a capitalului social la nivel comunitar.

         2. 2.3.1.2. La baza instrumentului de facilitare comunitară stau experienţele similare ale Fondului din proiecte anterioare, inclusiv din SDSCM faza iniţială, în care activarea comunităţilor, definirea participativă de către acestea a nevoilor cu care se confruntă, stabilirea de priorităţi şi de soluţii în cadrul comunităţii, au fost puternic corelate cu numărul mare de iniţiative care răspund criteriilor şi principiilor Fondului.

         3. 2.3.1.3. O mare parte a eforturilor în cadrul procesului de facilitare se concentrează asupra transferului de informaţii, cunoştinţe, abilităţi şi atitudini menite să stimuleze implicarea, participarea şi organizarea comunitară.

            În accepţiunea Fondului, obiectivele urmărite prin procesul de facilitare sunt:

            • • dezvoltarea societăţii civile şi a spiritului comunitar;

            • • creşterea gradului de participare a membrilor comunităţii la procesele de identificare şi de ierarhizare a nevoilor, la elaborarea şi realizarea proiectelor de dezvoltare;

            • • promovarea unui proces de alegere a membrilor CCP în mod democratic şi pe baza calităţilor acestora;

            • • crearea unei echipe de coordonare a proiectului care să antreneze pe ceilalţi membri ai comunităţii la realizarea proiectului;

            • • stimularea unui mediu de lucru în comunitate care să permită realizarea cu succes a proiectului;

            • • depăşirea obstacolelor dintre CCP şi membrii comunităţii, parteneri la realizarea proiectului şi alţi actori implicaţi în derularea proiectului.

         4. 2.3.1.4. Intervenţia Fondului la nivel de comunitate, cu scopul de a susţine dezvoltarea capacităţilor de organizare şi relaţionare între membrii comunităţii, se face la momente de timp diferite şi prin mijloace diferite:

            1. a. facilitare de pregătire se derulează în perioada de iniţiere şi de definire a ideii de dezvoltare comunitară prin intermediul unui proiect. Comunităţile eligibile pot beneficia de facilitare de pregătire pe o durată de maxim 15 zile eşalonate în timp, în funcţie de nevoia de suport manifestată la nivelul comunităţii respective ;

            2. b. facilitare de remediere durează, după caz, maxim 1O zile şi poate interveni (a) după recomandarea de aprobare/amânare a proiectului, pentru stimularea coeziunii comunităţii şi refacerea încrederii în capacitatea de a realiza proiectul; (b) în perioada de implementare a proiectului de către comunitate, atunci când există riscul unor conflicte, situaţii de criză sau al scăderii capitalului de încredere în comunitate, care pot perturba implementarea cu succes a proiectului;

            3. c. alte tipuri de facilitare (tehnică, de reţea, post-implementare etc.).

         5. 2.3.1.5. Facilitarea se derulează prin intermediul facilitatorilor, evaluatorilor sau supervizorilor, după caz.

         6. 2.3.1.6. În procesul de facilitare, facilitatorii ajută comunităţile miniere să întreprindă următorii paşi:

            • • să identifice lideri precum şi alte persoane respectate de membrii comunităţii şi să stimuleze dezvoltarea de abilităţi organizatorice;

            • • să evalueze participativ nevoile, să identifice resursele şi să stabilească priorităţile;

            • • să stabilească parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale, cu alte persoane juridice fără scop lucrativ care pot contribui la elaborarea proiectului şi la durabilitatea acestuia odată cu încheierea finanţării proiectului de către Fond;

            • • să stimuleze participarea membrilor comunităţii în procesul de luare a deciziilor;

            • • să caute soluţii la problemele existente în interiorul comunităţii, insistând asupra a ceea ce se poate realiza cu forţe proprii;

            • • să sprijine membrii comunităţii în procesul de organizare ca persoană juridică şi de elaborare a cererii de finanţare;

            • • să prevină şi să rezolve situaţiile conflictuale din timpul pregătirii, implementării sau finalizării proiectului, după caz;

         7. 2.3.1.7. Comunităţile (numărul şi amplasarea acestora) care vor beneficia de facilitare de pregătire în cadrul SDSCM vor fi selectate de Fond pe baza recomandărilor UMP-RSE şi/sau a solicitărilor venite din partea unor membrii ai comunităţilor respective. În procesul de selecţie vor fi avute în vedere, pe de o parte, criterii precum: gradul de sărăcie al comunităţii, dificultăţile cu care se confruntă membri comunităţii şi capacitatea acestora de a întreprinde toate demersurile necesare pentru pregătirea unui proiect adresat Fondului, respectiv, pe de altă parte, resursele financiare şi umane disponibile la nivelul Fondului.

      2. 2.3.2. Campania de informare şi comunicare

         Fondul iniţiază şi conduce campanii de informare şi comunicare:

         1. (i) înainte de lansarea rundelor de competiţie de proiecte, din cadrul componentei SDSCM, cu focalizare fie la nivelul naţional, fie doar la nivelul acelor regiuni sau grupuri de regiuni de dezvoltare cărora li se adresează rundele pe care Fondul urmează să le lanseze;

         2. (ii) în diferite etape ale ciclului proiectelor, atunci când se constată nevoia de comunicare sistematică.

         1. 2.3.2.1. Campania de informare şi comunicare are ca scop:

            • • asigurarea transparenţei activităţilor Fondului;

            • • informarea şi conştientizarea potenţialilor beneficiari, a administraţiei publice de la nivel central, judeţean şi local, a organizaţiilor neguvernamentale asupra principiilor de bază ale dezvoltării: participare, parteneriate, durabilitate etc;

            • • dezvoltarea unor atitudini şi comportamente de relaţionare bazate pe încredere şi susţinere reciprocă pentru acţiune colectivă;

         2. 2.3.2.2. În îndeplinirea scopului său, campania de informare şi comunicare:

            • • oferă beneficiarilor vizaţi informaţii clare şi utile în legătură cu Fondul, cu activităţile, principiile şi reglementările acestei instituţii;

            • • sensibilizează publicul, beneficiarii, reprezentanţii Guvernului, autorităţile administraţiei publice locale, alţi factori de decizie, liderii de opinie naţionali şi locali, în legătură cu importanţa

              dezvoltării spiritului comunitar şi a iniţierii dezvoltării locale de la nivel de comunitate;

            • • stimulează iniţiativele locale de combatere a sărăciei;

            • • contribuie la formarea unei atitudini deschise către parteneriate locale între comunităţi, autorităţi locale şi organizaţii neguvernamentale, pentru implementarea cu succes a proiectelor

              de dezvoltare locală, inclusiv prin organizarea de întâlniri de informare adresate organizaţiilor intermediare care işi exprimă interesul pentru pregătirea unor proiecte destinate grupurilor dezavantajate;

            • • contribuie la creşterea încrederii beneficiarilor şi a potenţialilor beneficiari în mecanismele de piaţă, precum şi la motivarea acestora de a iniţia şi derula programe de dezvoltare.

         3. 2.3.2.3. Fondul se adresează potenţialilor beneficiari, adaptându-şi strategia de informare şi comunicare după cum urmează:

            • • utilizează medii de informare aflate la îndemâna comunităţilor vizate;

            • • utilizeaza facilitatorii Fondului;

            • • implică personalul permanent al Fondului, inclusiv pe cel al sucursalelor sale regionale;

            • • colaborează cu Birourile regionale ale ANDZM, autorităţile locale şi judeţene, precum şi cu liderii de opinie ai comunităţilor (preoţi, medici, profesori etc.), cu scopul de a-i implica în efortul local de diseminare a informaţiilor şi în identificarea unor modalităţi eficiente de comunicare, adaptate specificului audienţei vizate;

            • • elaborează şi distribuie materiale de promovare şi informare adaptate mediului cultural şi specificului comunităţilor miniere;

            • • sprijină membrii comunităţiilor miniere în mediatizarea locală cu ocazia lansării sau recepţiei unor proiecte;

            • • solicită organizaţiilor intermediare să practice transparenţa în promovarea serviciilor proprii destinate grupurilor dezavantajate vizate.

              Fondul poate apela în timpul campaniei şi la facilitatori voluntari, în calitate de promotori ai informaţiilor. În funcţie de nevoile lor de pregătire şi de resursele aflate la îndemâna Fondului, aceştia pot beneficia de instruire specifică din partea Fondului.

         4. 2.3.2.4. Fondul concentrează campania de informare şi comunicare către cei mai sever afectati beneficiari. În timpul campaniei, indiferent de canalul de comunicare utilizat, se subliniază principiile de bază ale participării şi implicării beneficiarilor la identificarea, elaborarea şi implementarea proiectelor. Fondul pune la dispoziţie informaţii clare şi folositoare despre priorităţile în finanţare, activităţile pe care le derulează, criterii de eligibilitate ale beneficiarilor, încurajează iniţiativa locală şi crearea de parteneriate.

            Pentru categoria "Campanie de informare-comunicare" sunt eligibile următoarele cheltuieli:

            • • onorariile consultanţilor individuali care prestează activităţi de informare-comunicare;

            • • serviciile de informare-comunicare furnizate de companii specializate;

            • • cheltuielile de transport, cazare şi diurnă pentru personalul Fondului care desfăşoară campania de informare,·

            • • costurile anunţurilor publicitare şi a materialelor de informare-comunicare,·

            • • cheltuielile de organizare a Întâlnirilor de informare derulate la nivel comunitar, inclusiv al acelora destinate informării organizaţiilor intermediare ce pot depune proiecte la Fond (chirie sală, Închiriere echipamente, materiale etc.).

   4. 2.4. Categorii şi tipuri de proiecte eligibile

      Prin intermediul programului SDSCM, Fondul finanţează trei (3) categorii de proiecte:

      • • proiecte de reabilitare a micii infrastructuri comunitare (Ml);

      • • proiecte de activităţi generatoare de venit (AGV);

      • • proiecte de servicii sociale comunitare (SSC).

   5. 2.5. Criterii de eligibilitate şi evaluare

      1. 2.5.1. Eligibilitatea proiectelor

         1. 2.5.1.1. O cerere de finanţare împreună cu setul de documente anexe este definită ca proiect. Toate proiectele primite de Fond până la termenul limită sunt examinate. Termenul limită de depunere este

            anunţat public, pentru fiecare rundă de competiţie a proiectelor. Proiectele pot fi depuse direct la sediul Fondului, la sediul sucursalelor Fondului (pentru judeţele arondate acestora), cel mai târziu la data şi ora anunţate, sau pot fi expediate prin poştă (expedierea fiind înregistrată pe plic cel mai târziu la data limită).

         2. 2.5.1.2. Sunt luate în considerare pentru evaluare numai acele proiecte care întrunesc următoarele condiţii:

            1. 1. Beneficiarii (comunităţi miniere/ grupuri dezavantajate) se încadrează în criteriile de eligibilitate pentru programul SDSCM, în conformitate cu prevederile prezentului Manual (art. 2.2.);

            2. 2. Categoria şi tipul proiectului, precum şi activităţile propuse a fi derulate prin intermediul acestuia sunt eligibile, în conformitate cu prevederile prezentului Manual (art. 2.4.);

            3. 3. Solicitantul este eligibil, în conformitate cu prevederile prezentului Manual,·

            4. 4. Cererea de finanţare este conformă şi completă şi se prezintă dovezi clare că membrii comunităţii/ grupului dezavantajat au participat la identificarea nevoii care face obiectul cererii de finanţare şi la elaborarea proiectului;

            5. 5. Se certifică cu documente contribuţia în bani sau în natură a comunităţii, grupului productiv sau a organizaţiei intermediare (de ex.: extrase de cont, angajamente sau declaraţii pe proprie răspundere) în conformitate cu prevederile prezentului Manual;

            6. 6. Setul de documente anexe, necesar prezentării Cererii de finanţare este complet, potrivit cerinţelor Fondului,·

            7. 7. Finanţarea proiectului este solicitată pentru realizarea unui obiectiv cu finalitate funcţională.

         3. 2.5.1.3. ProiectuI care nu întruneşte aceste condiţii este respins şi nu intră în competiţie.

         4. 2.5.1.4. ProiectuI care întruneşte condiţiile de mai sus intră în competiţia de proiecte şi urmează un proces de evaluare, punctare şi ierarhizare. După întocmirea clasamentului final, în funcţie de fondurile alocate pentru runda respectivă, proiectele sunt supuse aprobării Consiliului Director al Fondului.

      2. 2.5.2. Criterii de evaluare de birou şi pe teren

         Criteriile de evaluare şi ponderile punctajelor care se aplică proiectelor depuse sunt diferite în funcţie de categoria de proiect propusă. Acestea sunt prezentate în Tabelul 1.

         Tabelul 1. Criterii de evaluare şi importanţa cu care se iau în calculul punctajului proiectului:

         Criterii	Ponderea criteriilor pentru proiectele de mică infrastructură (Ml)	Ponderea criteriilor pentru activităţile generatoare de venit (AGV)	Ponderea criteriilor pentru serviciile sociale comunitare (SSC)
         Consistenţă tehnică	20	10	20
         Soliditate economică şi financiară	15	20	10
         Beneficii aşteptate şi oportunitatea proiectului	15	15	15
         Capacitate de realizare	20	20	20
         Participarea beneficiarilor	15	10	10
         Durabilitatea proiectului	10	20	20
         Protecţia mediului	5	5	5

3. 3. PROIECTE FINANTATE PRIN SDSCM. SOLICITANTI ELIGIBILI. CEREREA DE FINANTARE. ADMINISTRAREA PRO'IECTULUI. OPERATIUNI ELIGIBILE' '

   '

   1. 3.1. Proiecte de Mică Infrastructură

      Proiectele de mică infrastructură pot fi propuse de comunităţi miniere, interesate în rezolvarea unei probleme prioritare de infrastructură, dacă sunt îndeplinite condiţiile şi criteriile de eligibilitate descrise de prezentuI Manual.

      1. 3.1.1. Obiective

         Un proiect de infrastructură are ca principale obiective:

         • • îmbunătăţirea accesului comunităţilor miniere la pieţe de aprovizionare şi desfacere, la servicii publice şi sociale, prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces;

         • • îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, prin reabilitarea spaţiilor comune din blocurile de locuinţe;

         • • îmbunătăţirea condiţiilor de igienă prin asigurarea apei potabile şi a unor servicii de canalizare;

         • • crearea de oportunităţi pentru participarea la viaţa socială la nivelul comunităţilor miniere;

         • • întărirea capacităţii comunităţilor miniere de a iniţia şi participa la derularea unor proiecte de regenerare socioeconomică;

         • • implicarea comunităţilor în protejarea mediului.

         Beneficiari vizaţi

         Un proiect de mică infrastructură se adresează unei comunităţii miniere aşa cum este aceasta definită de prezentuI Manual (art. 2.2.1).

         Exemple de beneficiari eligibili pentru categoria comunităţi miniere:

         • – grupuri de gospodării situate într-o localitate sau zonă cu specific minier;

         • – grupuri de locatari care au statut legal de chiriaşi în blocuri de locuinţe aflate în proprietatea statului sau în proprietatea ori administrarea autorităţilor locale;

         • – grupuri de proprietari sau chiriaşi care locuiesc în blocuri cu mai multe apartamente, în condiţiile în care pentru respectivul imobil sunt înfiintate şi functioneaza, conform legii, asociaţii de proprietari şi cel puţin 80% din numărul total al apartamentelor sunt locuite în mod efectiv.

           Dimensiunea financiară a cererii. Tipuri de proiecte eligibile

           Cererea de finanţare a unui astfel de proiect se va încadra în suma de 100.000 de dolari SUA.

           Proiecte eligibile:

         • – Reabilitarea, modernizarea sau construcţia de: sisteme de alimentare cu apă, rezervoare pentru apă, staţii de pompare şi instalaţii de tratare a apei, fântâni săpate manual, puţuri forate, puţuri forate şi săpate etc.;

         • – Reabilitarea sau modernizarea drumurilor comunale: cu balast, macadam etc.;

         • – Reabilitarea sau modernizarea drumurilor de acces la colonii/ cătune/ aşezări componente suburbane: cu balast, macadam etc.;

         • – Reabilitarea şi reamenajarea clădirilor centrelor comunitare;

         • – Reabilitarea sau construcţia de poduri, rigole, şanţuri de scurgere, drenuri etc.;

         • – Sisteme de canalizare incluzând mici instalaţii de epurare a apei;

         • – Repararea instalaţiilor comune de alimentare cu apă şi de încălzire aflate în exteriorul clădirilor de locuit;

           Repararea şi modernizarea părţilor de construcţii, de folosinţă comună, cum ar fi elemente de acoperiş, învelitoare, casa scării, subsoluri pentru blocurile cu mai multe apartamente;

         • – Reabilitarea părţilor de construcţii şi instalaţii ale centralelor termice de cartier (puncte termice);

         • – Curăţarea, regularizarea şi/sau reabilitarea cursurilor naturale de ape pentru refacerea mediului natural;

         • – Mici proiecte hidrotehnice (aparători de maluri, lucrări pentru apărare împotriva inundaţiilor etc.);

         • – Amenajări de spaţii verzi şi împăduriri pe amplasamentele publice, abandonate în urma exploatărilor m1n1ere;

         • – Amenajarea de spaţii de joacă pentru copii;

         • – Redarea unui cadru natural în zonele şi perimetrele în care s-au făcut intervenţii care au afectat cadrul natural iniţial, cum ar fi depozitele de materiale sterile, zone de prăbuşiri sau excavări rezultate ale exploatărilor miniere situate pe terenuri publice.

      2. 3.1.2. Fondul nu finanţează:

         Conectarea gospodăriilor individuale la lucrările de infrastructură (apă, canalizare etc.);

         Lucrări de reabilitare a construcţiilor existente, pentru care nu există avizul proiectantului sau expertiza tehnică care să permită execuţia acestora;

         Lucrări pentru execuţia cărora nu există acordul asociaţiei de proprietari sau al proprietarului/ administratorului de drept atunci când lucrările se execută pe proprietatea statului sau a autorităţilor publice locale, dupa caz;

         Lucrări pe terenuri sau în clădiri aflate în litigiu, cu statut juridic incert sau grevate de alte sarcini, indiferent de regimul proprietăţii acestora;

         Părţi de obiective care nu au finalitate funcţională;

         Lucrări de reabilitare sau construcţii pe terenuri aflate în proprietate privată individuală (persoane fizice sau juridice de drept privat), cu excepţia intervenţiilor care se realizează prin reabilitarea spaţiilor comune din blocurile de locuinţe;

         Reabilitarea sau construirea de sisteme de canalizare a apei acolo unde nu există suficientă apă pentru gospodării;

         Lucrări de instalaţii sau orice alte lucrări şi reparaţii în interiorul apartamentele locatarilor din blocuri sau în spaţiile comune ale blocului, pentru care sunt necesare şi intervenţii prin interiorul apartamentelor.

      3. 3.1.3. Operaţiuni eligibile

         Prin intermediul proiectelor de infrastructură aprobate în cadrul SDSCM, Fondul finanţează următoarele operaţiuni:

         • • lucrări de execuţie a obiectivului (investiţia de bază);

         • • servicii de proiectare, inclusiv verificări de proiect, expertiză tehnică, asistenţă tehnică şi juridică;

         • • studii tehnice (de ex: studii geohidrologice, topografice etc.) necesare întocmirii proiectului tehnic sau detaliilor de execuţie;

         • • taxe, avize şi autorizaţii de construire (susţinute din contribuţia românească);

         • • cheltuieli de transport, respectiv pentru consumabile şi telecomunicaţii, efectuate în scopul realizării proiectului;

         • • consultanţă pentru execuţia de lucrări (inspectori de şantier) şi evidenţă contabilă (contabili);

         • • cheltuieli pentru promovarea proiectului (anunţuri în presă, materiale de promovare etc.), în limita a maxim 0,3 % din valoarea grantului acordat.

      4. 3.1.4. Fondul nu finanţează:

         • • cheltuieli curente de exploatare şi de întreţinere;

         • • cumpărare sau arendare de terenuri;

         • • chirii;

         • • achiziţia de mijloace de transport;

         • • salarii pentru membrii CCP;

         • • studiu de fezabilitate, studii şi investigaţii de teren, expertize tehnice efectuate înainte de semnarea acordului de grant.

      5. 3.1.5. Solicitanţi eligibili

         Solicitanţi eligibili pentru această categorie de proiecte sunt comunităţi miniere din localităţile cuprinse în Lista pentru SDSCM, cu mai puţin de 50.000 de locuitori, reprezentate de un grup de iniţiativă format din cel puţin 1O persoane cu domiciliul sau reşedinţa în amplasamentul comunităţii, având un CCP ales dintre membrii grupului de iniţiativă, înregistrate ca persoane juridice (conform Legii nr. 129/1998, republicată) şi care solicită finanţarea pentru rezolvarea unei probleme de infrastructură prioritară pentru minim 200 de beneficiari direcţi din comunitate.

      6. 3.1.6. Contribuţia locală

         Prin contribuţia locală se înţelege aportul efectiv al membrilor comunităţii (contribuţia comunităţii) şi orice altă contribuţie a administraţiei publice locale, a altor parteneri sau sponsori (alte contribuţii) la realizarea efectivă a proiectului.

         Contribuţia comunităţii miniere trebuie să fie de cel puţin 10% din suma cerută ca finanţare de la Fon9. Contribuţia poate fi făcută în bani sau în natură şi trebuie cuantificată clar şi în studiul de fezabilitate. ln cazurile în care specificul lucrărilor nu permite realizarea contribuţiei în muncă, aceasta va fi compensată obligatoriu cu bani sau materiale.

         Costul studiului de fezabilitate care însoţeşte cererea de finanţare este considerat ca parte a contribuţiei comunităţii în limita a maximum 1,5 % din suma solicitată de la Fond dacă costul ei este suportat de către comunitate.

         Contribuţia altor parteneri (consiliul local, consiliul judeţean etc.) se evidenţiază separat de contribuţia comunităţii miniere. Cuantumul acesteia nu va depăşi 50% din valoarea grantului solicitat de la Fond.

         1. 3.1. 7. Dosarul de solicitare a finanţării

            Dosarul privind proiectul trebuie să cuprindă:

            1. 1. Formularul pentru cererea de finanţare în limba română, completat corespunzător pe formatul standard, numerotat şi înregistrat, pus la dispoziţie gratuit de către Fond, pe baza unei cereri înaintate de membrii comunităţii;

            2. 2. Documentele legale referitoare la forma de organizare juridică a solicitanţilor;

            3. 3. Documentele solicitate în ghidul pentru completarea dosarului de finanţare;

            4. 4. Studiul de fezabilitate elaborat de o persoană fizică sau juridică specializată în domeniu;

            5. 5. Studii şi expertize tehnice, după caz.

         1. 3.1.8. Administrarea proiectului

            Agentul de Executare în cazul proiectelor de mică infrastructură este Comitetul de Conducere a Proiectului ales din cadrul comunităţii miniere. Membrii CCP trebuie să fie persoane cu o reputaţie bună, care nu sunt rude de gradul I sau li, soţ sau soţie şi nu sunt înscrişi în cazierul judiciar.

         2. 3.1.9. Durata de implementare a proiectului

         Perioada estimată de realizare a unui proiect este de aproximativ 18 luni calendaristice de la data semnării Acordului de grant.

   2. 3.2. Activităţi generatoare de venit

      Un proiect pentru activităţi generatoare de venituri poate fi propus de către un grup productiv provenit dintr­ o comunitate minieră eligibilă, interesat în rezolvarea unei probleme prioritare a comunităţii miniere, proiect ce face dovada la evaluare că va aduce beneficii, sub formă de venituri suplimentare sau acces la servicii şi altor persoane din comunitate, că va contribui la dezvoltarea pieţei locale de mărfuri şi servicii, prin

      atragerea unor consumatori din afara localităţii, sau la valorificarea pe alte pieţe a produselor executate local.

      Un proiect pentru activităţi generatoare de venituri pune bazele înfiinţării unei mici întreprinderi.

      Fondul acordă finanţare în cadrul proiectelor pentru activităţi generatoare de venituri în vederea începerii unei afaceri, continuarea acesteia urmând a fi asigurată prin grija beneficiarilor, în considerarea factorilor economici, tehnologici, sociali şi cu respectarea reglementarilor legale în vigoare.

      1. 3.2.1. Obiective

         Un proiect pentru activităţi generatoare de venituri are ca principale obiective:

         • • întărirea capacităţii grupurilor productive provenite din comunităţile miniere de a face faţă cerinţelor pieţei;

         • • sporirea şanselor de creare a unor locuri de muncă şi a unor surse suplimentare de venit pentru beneficiarii direcţi şi indirecţi;

         • • oferirea unei alternative de regenerare socioeconomică pentru zonele monoindustriale;

         • • implicarea comunităţilor în protejarea mediului.

      2. 3.2.2. Beneficiari vizati

         Ţinând cont de specificul categoriei, acest tip de proiecte sunt propuse şi apoi administrate de un număr mic de beneficiari (minimum 10 locuitori din comunitatea minieră), organizaţi ca persoană juridică în conformitate cu prevederile Legii nr.129/1998, republicată.

         Grupul productiv din comunitatea minieră, constituit în condiţiile legii ca persoană juridică, trebuie să facă dovada că în timpul şi ulterior realizării proiectului acesta aduce beneficii sub formă de venituri suplimentare sau acces la servicii unui număr de minimum 50 de beneficiari (de ex.: angajaţi, furnizori locali, clienţi potenţiali, foşti mineri, actualmente disponibilizaţi şi/sau familiilor acestora sau altor membrii ai grupului productiv etc.) astfel încât să contribuie la dezvoltarea locală.

      3. 3.2.3. Dimensiunea financiară a cererii. Tipuri de proiecte şi activităţi eligibile

         Cererea de finanţare a unui astfel de proiect se va încadra în suma de 40.000 de dolari SUA.

         Exemple de proiecte eligibile:

         În domeniul activităţilor generatoare de venit sunt eligibile proiecte de capacitate mică, prin care pot fi valorificate resursele materiale şi umane locale şi se prestează servicii în folosul comunităţii locale, cum ar fi: colectarea, depozitarea, prelucrarea, comercializarea materiilor prime disponibile pe plan local; brutării, sere, solarii, pieţe agroalimentare, târguri, ateliere de artizanat şi meşteşugăreşti/de reparaţii, turism la scară mică, organizarea serviciilor de transport local de persoane, colectarea şi sortarea deşeurilor, precum şi alte tipuri de proiecte prin care pot fi valorificate tradiţii locale şi se prestează servicii în folosul comunităţii locale.

         În cadrul fiecărui tip de proiect sunt eligibile activităti ca:

         • – asistenţă tehnică (expertiză, consultanţă inclusiv tehnică);

         • – însuşirea cunoştinţelor (instruire) în domeniul conducerii micilor afaceri, a tehnologiilor de fabricaţie la scară mică şi în regim gospodăresc;

         • – promovarea unor tehnologii corespunzătoare pentru prelucrarea materiilor prime existente pe plan local; dotarea cu echipamente şi alte bunuri specifice activităţilor propuse;

         • – reabilitarea infrastructurii economice locale (pieţe agroalimentare, clădiri destinate activităţilor de producţie şi depozitare, prestării de servicii şi alte obiective de infrastructură economică locală utilizate în scopul proiectului propus);

         • – promovarea proiectului;

         • – alte activităţi.

      4. 3.2.4. Exemple de operatiuni eligibile

         În cadrul finanţării SDSCM Fondul finanţează, dar fără a se limita la:

         • • Asistenţă şi expertiză tehnică (dupa caz, inspecţie de şantier, proiectare, expertiză contabilă etc), precum şi sanitar veterinară;

         • • Instruire în domeniul managementului de proiect şi dezvoltării capacităţii manageriale a noii entităţi juridice (inclusiv onorariile celor care asigură instruirea, materialele de bază şi suporturile didactice);

         • • Asistenţă juridică acordată în condiţiile legii;

         • • Închiriere de echipament pentru cursurile de instruire;

         • • Operaţiuni de transport şi asistenţă tehnică pentru organizarea activităţii de distribuţia/desfacerea produselor;

         • • Reabilitare de spaţii pentru desfăşurarea activităţilor corespunzătoare obiectivelor propuse;

         • • Echipamente şi utilaje de capacitate mică pentru tehnologie adecvată prelucrării materiilor prime locale, bunuri pentru dotarea corespunzătoare a unităţii prestatoare de servicii;

         • • Centrale termice care folosesc combustibili locali sau uşor de achiziţionat pe plan local;

         • • Sisteme de ventilaţie corespunzătoare pentru păstrarea în condiţii de siguranţă a calităţii materiilor prime sau produselor finite;

         • • Montaj şi punere în funcţiune;

         • • Achiziţionarea materiilor prime pentru primul proces de producţie;

         • • Cheltuieli pentru efectuarea de schimburi de experienţă şi crearea de parteneriate în scopul asigurării durabilităţii proiectului;

         • • Cheltuieli de promovare a rezultatelor proiectului (anunţuri în presă, materiale de promovare etc.) în limita a maxim 1 % din valoarea grantului acordat;

         • • Mijloace de transport destinate în exclusivitate aprovizionării şi desfacerii produselor, sau transportului public;

         • • Echipamente pentru protecţia mediului.

      5. 3.2.5. Fondul nu finanţează:

         • • Lucrari pe terenuri sau în imobile aflate în litigiu, cu statut juridic incert sau grevate de alte sarcini, indiferent de regimul proprietatii acestora;

         • • Construcţii şi amenajări pe terenuri şi/sau în clădiri aflate în proprietatea unor persoane fizice sau juridice cu scop lucrativ, altele decât cele deţinute de membri asociaţi aI persoanei juridice care execută proiectul, sau puse la dispoziţie de autorităţile locale;

         • • Chiria pentru clădiri sau orice alte spaţii de producţie sau administrative;

         • • Onorarii pentru redactarea planurilor de afaceri depuse odată cu cererea de finanţare, elaborate de consultanţi individuali sau de centre de afaceri;

         • • Studii de fezabilitate, devize estimative şi alte expertize tehnice vizând reabilitarea infrastructurii economice la proiectul propus spre finanţare, efectuate înainte de aprobarea grantului;

         • • Achiziţionarea exclusivă de echipamente sau de mijloace de transport;

         • • Construirea de clădiri noi/spaţii comerciale;

         • • Cumpărarea de terenuri;

         • • Salarii pentru membrii Agentului de executare al proiectului;

         • • Producţia de băuturi alcoolice;

         • • Prelucrarea tutunului.

      6. 3.2.6. Solicitanţi eligibili

         Fondul defineşte ca solicitant eligibil pentru un astfel de proiect, grupul productiv provenit dintr-o comunitate minieră eligibilă (conform art. 2.2.) alcătuit din minim zece (10) persoane, constituite ca persoană juridică

         potrivit Legii nr. 129/1998, republicată.

         Membrii grupului productiv îndeplinesc cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

         • • cel puţin 40% dintre membrii grupului nu au loc de muncă;

         • • cel putin 20% dintre membrii grupului sunt foşti mineri disponibilizaţi sau membrii ai familiilor de mineri disponibilizaţi;

         • • nu deţin controlul asupra resurselor locale şi nu pot influenţa procese decizionale la nivel local;

         • • în cazul în care deţin acţiuni sau părţi sociale în cadrul societăţilor comerciale sau deţin asociaţii familiale constituite în temeilul dispoziţiilor legale aplicabile, totalul veniturilor provenite din aceste activităţi nu depăşeşte douăsprezece (12) salarii minime pe economie în anul financiar anterior datei întocmirii cererii de finanţare.

         • • în situatia când unii membri ai grupului productiv sunt asociaţi sau acţionari la o altă întreprindere privată, aceştia nu se aftă în conflict de interes cu activităţile din proiectul pe care doresc să-l propună;

         • • membrii CCP din cadrul grupului productiv nu sunt rude de gradul I sau li, soţ sau soţie şi nu sunt înscrişi în cazierul judiciar.

         Îndeplinirea cumulativă a criteriilor de eligibilitate se va constata în baza declaraţiei pe proprie răspundere făcută de către fiecare membru al grupului productiv din comunitatea minieră şi a verificării în timpul evaluării de teren. În timpul procesului de evaluare a cererii de finanţare, Fondul poate solicita şi alte documente care să demonstreze îndeplinirea criteriilor de eligibilitate de către membrii grupului productiv.

      7. 3.2.7. Contribuţia locală

         Prin contribuţia locală se înţelege aportul efectiv al membrilor grupului productiv şi orice altă contribuţie a altor parteneri (organizaţii neguvernamentale, autoriltăţile administraţiei publice locale etc) sau sponsori.

         Grupul productiv din comunitatea minieră trebuie să contribuie cu cel puţin 15% din suma cerută ca finanţare de la Fond, din care minimum 5% în bani şi restul în în natură. Studiul de fezabilitate/devizul estimativ sau onorariul consultantului de specialitate care asistă CCP la elaborarea Planului de afaceri iniţial sunt considerate contribuţie în natură dacă costul acestora a fost suportat de membrii grupului productiv şi doar în limita a 2% din valoarea grantului solicitat.

      8. 3.2.8. Dosarul de solicitare a finanţării

         Dosarul privind proiectul trebuie să cuprindă:

         1. 1. Formularul pentru cererea de finanţare în limba română, completat corespunzător pe formatul standard, numerotat şi înregistrat, pus la dispoziţie gratuit de către Fond pe baza unei cereri înaintate de membrii comunităţii;

         2. 2. Planul de afaceri completat, pe baza unui formular standard al Fondului şi a instrucţiunilor aferente;

         3. 3. Documentele legale necesare (completate conform formularului pentru cerere de finanţare şi altor proceduri operaţionale elaborate de Fond),·

         4. 4. Studii de fezabilitate/ devize estimative şi alte expertize tehnice, după caz, pentru componenta de reabilitare a micii infrastructuri economice.

      9. 3.2.9. Administrarea proiectului

         După aprobarea finanţării proiectului, grupul productiv din comunitatea minieră se transformă, la alegere, conform Legii nr.129/1998, republicată, în societate cu răspundere limitată (SRL), societate agricolă, cooperativă de consum, asociaţie, fundaţie sau în orice altă formă juridică recunoscută prin dispoziţiile legale în vigoare, în raport cu specificul proiectului aprobat de Fond.

         Fondul acordă grantul (prin semnarea Acordului de grant) entităţii nou create, care în calitate de Agent de Executare va purta responsabilitatea realizării proiectului şi întreţinerii acestuia după finalizare.

         1. 3.2.1 O. Durata de implementare a proiectului

         Perioada estimată de realizare a unui proiect este de aproximativ 18 luni calendaristice de la data semnării Acordului de grant.

   3. 3.3. Setvicii sociale comunitare

      1. 3.3.1. Obiective

         Un proiect de servicii sociale comunitare are ca principale obiective:

         • • creşterea accesului grupurilor dezavantajate vizate la serviciile sociale comunitare care răspund nevoilor lor imediate;

         • • intărirea capacităţii ONG-urilor şi autorităţilor locale de a răspunde nevoilor în schimbare ale grupurilor dezavantajate.

      2. 3.3.2. Beneficiari vizati

         Beneficiari ai proiectelor de servicii sociale comunitare sunt grupurile dezavantajate (definite la art. 2.2.2).

         Exemple de beneficiari eligibili (grupuri dezavantajate): Copii şi tineri defavorizaţi

         • • copii abandonaţi de părinţi, care nu beneficiază de sprijinul material şi afectiv al familiei;

         • • copii proveniţi din familii sărace, care sunt în pericol de abandon şcolar sau care au abandonat cursurile şcolii obligatorii, fiind nevoiţi să muncească;

         • • copii din familii aflate în situaţii de criză (sunt orfani săraci crescuţi de bunici, au unul sau ambii părinţi în una din următoarele situaţii: şomeri, alcoolici, privaţi de libertate, suferă de o boală cronică invalidantă, analfabeţi sau cu nivel scăzut al educaţiei, consumatori de droguri şi aflaţi în centre de recuperare);

         • • tineri din centrele de plasament (case de copii) care au împlinit vârsta de 18 ani şi se află în situaţia de a părăsi centrele respective fără a avea o alternativă de locuire şi fără a beneficia de sprijinul familiei;

         • • copii cu vârsta între O şi 5 ani proveniţi din familii sărace şi care sunt supuşi riscurilor asociate sărăciei: malnutriţie, anemie, risc ridicat de mortalitate infantilă.

           Femei defavorizate

         • • femei sărace cu mulţi copii, având rolul de cap de familie;

         • • femei cu copii care sunt supuse violenţei domestice, precum şi adolescente care sunt mame şi nu beneficiază de sprijin din partea familiei.

           Vârstnici

         • • persoane în vârstă, sărace şi dependente din punct de vedere fizic (imobilizate la pat sau la domiciliu, care nu pot ieşi din casă şi nu se pot autogospodări din cauza unor boli/deficienţe);

         • • vârstnici singuri şi săraci (fără soţ/soţie, copii, rude sau alt sprijin din partea rudelor, prietenilor sau vecinilor).

           Tineri aflati În situatii de risc

           ' '

         • • potenţiali şi/sau actuali delincvenţi;

         • • membri ai unor grupuri informale de persoane cu comportament deviant şi/sau antisocial (cunoscute prin denumirea generică „găşti de cartier”);

         • • tineri cu comportament social deviant, lipsiţi de supravegherea părinţilor, aflându-se în întreţinerea unor rude, a vecinilor sau cunoştintelor;

         • • tineri consumatori de droguri.

           Alte categorii (de toate vârstele)

         • • persoane fără adăpost (persoane care dorm pe stradă, care nu au casă, nu au un loc de muncă, nu au rude, nu au documente de identitate, nu au nici un fel de venit);

         • • persoane sărace analfabete;

         • • familii monoparentale sărace cu mai mulţi copii;

         • • persoane sărace care nu beneficiază de drepturile şi serviciile sociale publice de care sunt îndreptăţite să beneficieze.

      3. 3.3.3. Dimensiunea financiară a cererii

         Cererea de finanţare a unui astfel de proiect se va încadra în suma de 40.000 de dolari SUA.

      4. 3.3.4. Exemple de proiecte eligibile

         Tipurile de proiecte eligibile pentru finanţare de către Fond sunt caracterizate prin următoarele aspecte:

         • • se adresează uneia sau mai multor categorii din grupurile dezavantajate eligibile;

         • • propun înfiinţarea în comunitate a unor noi tipuri de servicii sociale comunitare sau componente inovatoare ale unor proiecte aflate în derulare, finanţate de alţi finanţatori şi care nu au mai beneficiat anterior de finanţarea Fondului;

         • • serviciile propuse în proiect răspund nevoilor reale ale beneficiarilor şi sunt oportune;

         • • există, din partea solicitantului, un efort explicit şi dovedit de implicare a beneficiarilor în definirea nevoilor şi a tipurilor de servicii necesare;

         • • se adresează unui număr minim de beneficiari, în funcţie de tipul de proiect.

         Lista exemplelor de proiecte eligibile prezentate în continuare este indicativă şi nu exclude posibilitatea ca organizaţiile ce solicită finanţare să propună proiecte în baza unor idei noi, diferite de cele exemplificate, cu condiţia îndeplinirii caracteristicilor prezentate mai sus şi a celorlalte cerinţe ale Fondului.

         1. A) Centre de zi

            • • centre educative pentru copiii proveniţi din familii sărace (ex.: centru educativ pentru copii săraci, care au abandonat şcoala sau sunt în pericol de abandon şcolar);

            • • cluburi educative pentru tineri aflaţi în situaţii de risc care să desfăşoare activităţi diferite de serviciile publice sau organizate în comunităţile izolate unde nu există servicii publice de natură educativă;

            • • amenajarea şi dotarea unor cluburi publice de artă, cultură şi/ sau sport pentru copii şi tineri.

              Număr minim de beneficiari: 20 Capacitate minimă de servire: 20/ lună

         2. B) Servicii de promovare a sănătăţii

            • • educaţie pentru sănătate în diverse domenii importante pentru starea de sănătate a unei comunităţi izolate sau a unor grupuri dezavantajate care nu au, în mod normal, acces la informaţii şi educaţie în acest domeniu (ex.: planificare familială, prevenirea îmbolnăvirii ca urmare a poluării apei cu nitriţi/azbest, prevenirea răspândirii unor boli ca tuberculoza, HIV/SIDA; combaterea consumului de droguri, tutun şi alcool, prevenirea anemiei la copii mici etc.).

         3. C) Servicii de îngrijiri la domiciliu

            Număr minim de beneficiari: 200 Capacitate minimă de servire: 30/lună

            • • îngrijiri la domiciliu pentru persoane în vârstă sărace şi dependente fizic, în situaţia în care nu au acces la un alt serviciu local de îngrijire destinat acestei categorii de beneficiari.

              Număr minim de beneficiari: 40

              Capacitate minimă de servire:30/lună

         4. D) Adăposturi

            • • adăposturi tip azil de noapte, temporare, pentru copii şi adulţi lipsiţi de locuinţă;

            • • adăposturi temporare sau medii protejate pentru tinerii de 18 ani care părăsesc centrele de plasament;

            • • centre săptămânale pentru copiii săraci din comunităţile miniere sărace în care accesul la şcoli este dificil din cauza distanţelor mari pe care trebuie să le parcurgă.

              Număr minim de beneficiari: 15 Capacitate minimă de servire: 15/lună

         5. E) Centre comunitare de informare şi consiliere

            • • centre comunitare de informare şi consiliere care să asigure asistenţă alternativă celei oferite de sistemul public.

              Număr estimat minim de beneficiari : 200 Capacitate minimă de servire: 30/lună

         6. F) Centre sociale multifuncţionale

            • • în comunităţile miniere sărace izolate, pot fi înfiinţate centre care combină două mai multe tipuri de servicii pentru cel puţin două grupuri dezavantajate diferite.

         Număr minim de beneficiari: 30

         Deoarece Fondul îşi propune să finanţeze iniţiative complementare serviciilor existente, beneficiază de sprijin numai proiectele care nu se suprapun cu programe derulate sau resurse alocate de ministere ori alte instituţii. Ca urmare, serviciile oferite prin SDSCM nu trebuie să duplice serviciile care se oferă deja în sistem public (ex.: asistenţă medicală, centru de plasament, cantină socială, servicii pentru şomeri), venind astfel în sprijinul dezvoltării sistemului naţional de asistenţă socială.

      5. 3.3.5. Exemple de operaţiuni eligibile

         În cadrul finanţării SDSCM Fondul finanţează, dar fără a se limita la:

         • • cheltuielile pentru reparaţii/renovare a spaţiilor în care se vor derula proiectele (ex.: igienizare, recompartimentare, reparaţii, instalaţii termice şi ventilaţie, accesibilizare pentru persoane cu handicap etc.);

         • • cheltuieli pentru amenajarea şi dotarea unor săli sau terenuri de sport, în cadrul cluburilor publice pentru copii şi tineri;

         • • achiziţia de obiecte de mic inventar (ex.: mobilier, pături, lenjerie, instalaţii sanitare, aparate de bucătărie şi pentru prepararea hranei);

         • • achiziţia de echipamente şi materiale cu rol în procesul educativ în cazul centrelor şi cluburilor comunitare, adăposturilor (ex.: ftipchart, televizor, video, computer, rechizite, materiale consumabile);

         • • achiziţia de echipament ajutător de mici dimensiuni şi materiale de bază necesare pentru suport/îngrijiri la domiciliu;

         • • achiziţia de maşini de spălat, materiale de igienizare (ex.: detergenţi);

         • • co-finanţare (pe o perioadă de maxim 6 luni) pentru cheltuieli de funcţionare a serviciilor noi şi pentru componentele noi ale unor proiecte aflate în derulare;

         • • finanţare, pe o perioadă de maxim 6 luni, pentru salariile profesioniştilor care furnizează servicii directe beneficiarilor (personal de îngrijire/educare/suport social) în cazul serviciilor nou înfiinţate, precum şi în cazul celor nou angajaţi în cadrul componentelor noi ale unor proiecte aflate în curs de implementare;

         • • finanţarea, pe o perioadă de maxim 6 luni, a salariului coordonatorului de proiect şi a contabilului, cu excepţia cazului în care aceştia sunt funcţionari publici. Nu sunt susţinute şi alte salarii pentru personalul administrativ şi de management (de exemplu, şofer, director etc.);

         • • achiziţia de suplimente nutritive pentru copii şi bătrâni (respectiv lapte şi derivate din lapte, vitamine, fructe, miere);

         • • pregătire specială a tinerilor peste 18 ani proveniţi din centrele de plasament pentru crearea unor deprinderi/abilităţi de a se orienta în viaţă;

         • • activităţi de consiliere şi reintegrare socială şi profesională pentru tineri aflaţi în situaţii de risc;

         • • cheltuieli pentru activităţi legate de găsirea unui loc de muncă (însoţire, transport, cheltuieli de deplasare pentru participarea la interviuri şi selecţie de personal etc.);

         • • cheltuieli pentru programe comunitare de educaţie pentru sănătate adresate grupurilor din comunităţi miniere sărace sau specialiştilor în domeniul sănătăţii, dacă este nevoie;

         • • cheltuieli pentru programe de pregătire a personalului şi a voluntarilor pentru asigurarea unui nivel minim al calităţii în furnizarea serviciilor;

         • • elaborarea şi multiplicarea materialelor informative şi educaţionale;

         • • elaborarea şi multiplicarea materialelor specifice necesare educaţiei şi informării persoanelor sărace neştiutoare de carte;

         • • cheltuielile pentru organizarea voluntarilor, în condiţiile legii;

         • • cheltuielile de transport şi diurnă care să permită accesul în comunităţile izolate, la nevoie;

         • • cheltuieli privind organizarea de tabere educative, organizarea şi funcţionarea unor formaţiuni artistice şi echipe sportive, exclusiv în cazul serviciilor sociale adresate copiilor şi tinerilor aflaţi în situaţie de risc;

         • • instruirea personalului organizaţiei sau al instituţiei care va prelua responsabilitatea continuării proiectului, în condiţiile în care acesta nu coincide cu Agentul de Executare, pentru transferul de cunoştinţe şi abilităţi de la Agentul de Executare la cel care va asigura continuarea proiectului;

         • • cheltuieli de promovare a rezultatelor proiectului (anunţuri în presă, materiale de promovare, protocol de închidere a proiectului) în limita a maxim 1 % din valoarea grantului acordat;

         • • achiziţionarea de mijloace de transport, dacă nu există altă alternativă de transport mai avantajoasă din punct de vedere financiar, destinate în exclusivitate deservirii beneficiarilor.

      6. 3.3.6. Fondul nu finanţează:

         • • construirea de noi clădiri, cumpararea sau închirierea de clădiri sau alte spaţii;

         • • achiziţionarea de echipament de bază de birou pentru scopuri administrative (calculatoare, imprimante) pentru organizaţiile intermediare, cum ar fi ONG-uri sau autorităţi locale;

         • • costurile de funcţionare curentă pentru Agenţii de Executare;

         • • lucrări pe terenuri sau în imobile aflate în litigiu, cu statut juridic incert sau grevate de alte sarcini, indiferent de regimul proprietăţii acestora.

      7. 3.3.7. Solicitanţi eligibili

         Solicitanţi eligibili sunt organizaţii intermediare, potrivit Legii nr.129/1998, republicată, după cum urmează:

         1. i) Organizaţii neguvernamentale (persoane juridice de drept privat, fără scop lucrativ)

         2. ii) Autorităţi ale administraţiei publice locale aflate obligatoriu în raporturi contractuale de parteneriat cu organizaţii neguvernamentale

            Solicitanţii trebuie să demonstreze că:

            • • au capacitatea necesară pentru derularea proiectului (organizaţia şi/sau membrii echipei din proiect au cel puţin un an experienţă relevantă în furnizarea serviciilor sociale; echipa are competenţele şi abilităţile necesare; organizaţia are capacitatea de a acţiona în domeniul propus de proiect, conform statutului);

            • • au bonitatea necesară şi îşi pot susţine cu dovezi calitatea muncii lor (reprezentanţii legali ai organizaţiei nu au fost implicaţi în fapte incriminate de legea penală; nu condiţionează serviciile de apartenenţa la anumite religii, doctrine sau ideologii; organizaţia se bucură de recunoaştere ca furnizor de servicii sociale comunitare şi poate pune la dispoziţie documente referitoare la beneficiarii proiectelor sale din ultimul an);

            • • au consultat potenţialii beneficiari înainte de momentul elaborării proiectului (pot pune la dispoziţie documente referitoare la implicarea membrilor grupului ţintă în elaborarea şi implementarea proiectului) şi au pus în funcţiune un sistem de consultare periodică a acestora pe toată durata derulării activităţilor prevăzute prin proiect;

            • • demonstrează că au condiţii de administrare a proiectului (sediu cu o dotare adecvată, echipamente, capacitatea de a menţine un coordonator de proiect pe toată durata implementării acestuia -în acest sens coordonatorul de proiect va putea fi schimbat numai cu acordul Fondului- etc.);

            • • pot documenta faptul că va fi asigurată continuarea proiectului după încetarea finanţării FRDS – de către Agentul de executare sau de către alte organizaţii sau instituţii de pe plan local. Acoperirea cheltuielilor curente ale proiectului va fi documentată prin prezentarea unor acorduri scrise încheiate fie cu autorităţile locale, fie cu comunitatea care doreşte menţinerea respectivului serviciu social, fie cu alte entităţi.

         Autorităţile administraţiei publice locale pot fi reprezentate şi prin servicii publice de asistenţă socială specializate din cadrul acestora pentru realizarea proiectului depus la Fond.

      8. 3.3.8. Contribuţia locală

         Solicitantul (aşa cum este definit mai sus) va trebui să facă dovada angajamentului şi interesului său, printr-o contribuţie în bani şi/sau în natură în valoare de cel puţin 10% din suma cerută de la Fond. Contribuţia poate fi a ONG-ului, a autorităţii locale şi a oricărui partener implicat în proiect.

      9. 3.3.9. Dosarul de solicitare a finanţării

         Dosarul privind proiectul trebuie să cuprindă:

         1. 1. Formularul pentru cererea de finanţare în limba română, completat corespunzător pe formatul standard pus la dispoziţie gratuit de către Fond.

         2. 2. Anexe obligatorii a fi ataşate la cererea de finanţare în momentul înregistrării la Fond:

            1. (a) documente privind evaluarea iniţială a nevoilor grupului dezavantajat (procese-verbale ale întâlniriilor cu beneficiarii, semnate de fiecare participant, după caz);

            2. (b) acordul de parteneriat cu organizaţia neguvernamentală (în cazul în care solicitantul este autoritate locală);

            3. (c) documente privind evaluarea capacităţii organizaţiei intermediare (formularul completat, raport de activitate, Curriculum Vitae ale principalilor membri ai echipei de implementare a proiectului);

            4. (d) instrument de evaluare periodică a satisfacţiei beneficiarilor (ex.: chestionar).

            (Acestea vor fi completate În conformitate cu formularele standard emise de Fond).

         3. 3. Documentele legale necesare (completate conform formularului pentru cerere de finanţare şi altor proceduri operaţionale elaborate de Fond).

         4. 4. Studii de fezabilitate/ devize estimative şi alte expertize tehnice, după caz, pentru componenta de reabilitare a micii infrastructuri.

         1. 3.3.1 O. Administrarea proiectului

         În cazul proiectelor de servicii sociale comunitare, Agentul de Executare este organizaţia intermediară definită prin Legea nr.129/1998, republicată, şi care îndeplineşte condiţiile şi prevederile prezentu lui Manual. Persoanele desemnate de către organizaţia intermediară să gestioneze sumele din grant trebuie să aibă o reputaţie bună, să nu fie rude de gradul I sau li, soţ sau soţie şi să nu fie înscrise în cazierul judiciar.

         3.3.11. Durata de implementare a proiectului

         Perioada de realizare a unui proiect este estimată la aproximativ 15 luni calendaristice de la data semnării Acordului de grant.

4. 4. CICLUL PROIECTELOR

   În activitatea de finanţare a proiectelor, Fondul desfăşoară o serie de activităţi, ordonate după cum urmează:

   1. 1. informează şi comunică în mod eficient cu beneficiarii şi factorii interesaţi;

   2. 2. furnizează servicii de facilitare pentru unele din comunităţile miniere;

   3. 3. organizează evaluarea şi selecţia proiectelor şi aprobă cererile de finanţare;

   4. 4. instruieşte reprezentanţii beneficiarilor de grant/ organizaţiilor intermediare cu privire la regulile şi modalităţile de realizare a proiectelor;

   5. 5. încheie Acordul de grant cu reprezentanţii persoanelor juridice solicitante;

   6. 6. monitorizează, supervizează şi evaluează realizarea proiectelor;

   7. 7. evaluează îndeplinirea condiţiilor din Acordul de grant, pe baza raportului final al supervizorului de proiect din partea Fondului,·

   8. 8. stimulează şi sprijină diseminarea bunelor practici, prin organizarea de workshopuri cu actori locali.

   1. 4.1. Completarea cererii de finanţare. Înregistrare

      1. 4.1.1. În funcţie de fondurile disponibile şi de priorităţi, Fondul organizează competiţii pentru finanţări, stabilite de Consiliul Director, în urma consultării Agenţiei. ln organizarea rundelor, Fondul va tine cont de urmatoarele principii:

         • – aproximativ trei pătrimi din totalul fondurilor va fi alocat pentru proiecte Ml;

         • – în cazul proiectelor Ml, organizarea rundelor va urmări generarea unei cornpetiţii între cornunităţile eligibile de la nivelul aceleiaşi regiuni de dezvoltare, în acest sens fondurile destinate proiectelor Ml fiind anterior prealocate la nivel de regiune de dezvoltare (prealocarea se va face în funcţie de numărul de locuitori ai localităţilor eligibile din respectiva regiune de dezvoltare);

         • – în cazul proiectelor AGV si SSC, organizarea rundelor va urmări cu precădere generarea unor proiecte competitive si viabile (sustenabile), la nivelul tuturor regiunilor, fără stabilirea unor plafoane de finanţare pentru fiecare rundă şi pe regiune;

         În funcţie de priorităţi sau de categoriile de proiecte care urmează a fi finanţate, Consiliul Director al Fondului poate decide asupra organizării rundelor fie la nivel naţional, fie, în etape, la nivelul unor regiuni sau grupuri de regiuni de dezvoltare.

         Fondul va anunta termenele limită de depunere a proiectelor şi conditiile de finantare pentru fiecare rundă de finanţare. În adrul unei runde de finanţare, comunităţile miniere p t depune c rere de finanţare pentru un singur proiect care se adresează categoriei Ml. După închiderea unui proiect şi în condiţiile în care acesta s-a derulat cu succes, comunităţile pot depune o nouă cerere de finanţare, la o nouă rundă de finanţare, dar pentru o altă categorie de proiect (AGV sau SSC).

         În cazul proiectelor AGV, o persoană juridică care a implementat un proiect finanţat prin Fond nu mai poate depune o nouă cerere de finanţare pentru această categorie. Persoanele fizice care au constituit o persoană juridică care a implementat un proiect din categoria AGV nu mai pot aplica pentru un nou proiect constituiţe într-o nouă/altă persoană juridică.

         În cazul proiectelor SSC, aceeaşi organizatie intermediară poate să depună o singură cerere de finantare la aceeaşi rundă organizată de Fond. În a est sens, filialele aceleaşi organizaţii neguvernamentale' care, potrivit legislaţiei româneşti, au personalitate juridică şi care provin din judeţe diferite sunt considerate entităţi separate şi pot depune câte o cerere de finanţare la aceeaşi rundă de competiţie cu organizaţia (mamă).

         Cererile de finanţare se primesc din partea solicitanţilor eligibili, asa cum sunt definiţi în prezentul Manual, pentru fiecare categorie de proiecte, pentru fiecare rundă de competiţie anunţată de către Fond până la data limită precizată. Cererile de finanţare depuse primesc un număr de înregistrare şi intră în competiţie pentru a fi selecţionate.

         Personalul Fondului oferă informaţii suplimentare pentru elaborarea dosarelor de finanţare celor care solicită sprijin.

      2. 4.1.2. Pentru formularea unei cereri de finanţare, potenţialii beneficiari trebuie să solicite Fondului şi să completeze un proiect care cuprinde, după caz: formularul standard de cerere de finanţare, planul de afaceri, date tehnice precum şi alte documente solicitate, conform Ghidului pentru completarea dosarului de solicitare a finanţării. Cursul valutar utilizat la întocmirea bugetului cuprins la nivelul cererii de finanţare va fi cel comunicat prin Ghidul pentru completarea dosarului de solicitare a finanţării. Formularul de cerere de finanţare şi Ghidul pentru completarea dosarului de solicitare a finanţării se distribuie direct potenţialilor beneficiari la sediul Fondului, sediul sucursalelor (pentru judeţele arondate acestora), prin colaboratorii Fondului sau prin poştă, în urma solicitărilor formulate în scris de membrii comunităţii miniere.

         Toate documentele care intră în dosarul de finanţare vor fi completate conform cerinţelor Fondului şi vor conţine formularele standard corespunzătoare fiecărei categorii de proiect: mică infrastructură, activităţi generatoare de venit, servicii sociale comunitare.

      3. 4.1.3. Formularul de cerere de finanţare corespunzător fiecărei categorii de proiect în parte cuprinde informaţii necesare pentru aprecierea:

         • – nevoii comunitare şi oportunităţii proiectului;

         • – tipurilor şi numărului de beneficiari;

         • – obiectivelor şi tipului de proiect solicitat;

         • – cursul valutar la care în mod obligatoriu solicitanţii trebuie să se raporteze la întocmirea bugetului;

         • – costului estimat al proiectului;

         • – capacităţii Agentului de Executare de realizare a proiectului;

         • – participării beneficiarilor la alegerea, elaborarea şi implementarea proiectului;

         • – capacităţii de întreţinere ulterioară a rezultatelor proiectului;

         • – capacităţii de a proba că vor fi luate măsuri de protejare a obiectivului realizat (ex: în cazul proiectelor de mică infrastructură rurală – drumuri, limitarea vitezei, a tonajului, impunerea unor taxe pentru autovehicule care vor utiliza drumul din care să se finanţeze întreţinerea acestuia etc.);

         • – impactul asupra mediului.

      4. 4.1.4. La depunerea dosarelor de finanţare la Fond, solicitanţii prezintă: cererea de finanţare completată, procesele verbale ale întrunirilor comunitare, listele de participanţi, documentele de constituire ca persoană juridică, dovezi ale contribuţiei locale, planul de întreţinere, rapoarte ale facilitatorilor (în cazul comunităţilor facilitate) şi orice alte documente cerute în mod expres în formularul de cerere de finanţare şi în Ghidul de completare a dosarului de solicitare a finanţării. Un exemplar al dosarului de finanţare este transmis la Fond şi un exemplar va fi păstrat de comunitate.

      5. 4.1.5. După primirea cererilor de finanţare de către Fond şi înregistrarea acestora, compartimentele de specialitate verifică dosarul pentru a se asigura că au fost depuse toate actele şi formularele şi că acesta corespunde criteriilor generale de eligibilitate conform art. 2.2.

      6. 4.1.6. Dacă nu sunt îndeplinite criteriile de eligibilitate, cererea de finanţare este respinsă. Solicitanţilor li se comunică motivele respingerii în 2 luni de la termenul limită de depunere a cererilor de finanţare.

      7. 4.1.7. Cererile de finanţare complete din punctul de vedere al documentelor care compun dosarul şi care întrunesc criteriile de eligibilitate sunt trecute în faza următoare a competiţiei, respectiv evaluare de birou, în conformitate cu criteriile de evaluare ale Fondului.

      8. 4.1.8. Operaţiile efectuate şi rezoluţiile aferente unei cereri de finanţare sunt înregistrate în Sistemul de Management al Informaţiei, în toate etapele ciclului proiectului, începând de la înregistrare.

   2. 4.2. Evaluarea

      Evaluarea cererilor de finanţare se face în două etape:

      • • evaluare de birou, pe baza documentelor prezentate de solicitant;

      • • evaluare pe teren (la faţa locului).

      Evaluarea urmăreşte oportunitatea şi fezabilitatea din punct de vedere tehnic, analiza economica, soliditatea financiară, evaluarea instituţională a Agenţilor de Executare, participarea comunităţii miniere sau a beneficiarilor, durabilitatea proiectului la încetarea finanţării de către Fond şi problemele de mediu (după caz).

      1. 4.2.1 Evaluarea de birou

         1. 4.2.1.1. Pe baza documentelor prezentate în dosarul cererii de finanţare se face evaluarea de birou a propunerii de către un evaluator.

         2. 4.2.1.2. Fiecare cerere de finanţare obţine un punctaj în funcţie de criteriile şi ponderile menţionate în prezentul Manual şi o recomandare/rezoluţie pentru următoarea etapă de evaluare, după cum urmează:

            • – recomandat pentru evaluare pe teren;

            • – respins la evaluarea de birou.

         3. 4.2.1.3. În timpul evaluării de birou, evaluatorii pot solicita documente, informaţii şi clarificări suplimentare pentru o apreciere corectă şi completă a proiectului, cu încadrarea în termenul limită stabilit de Fond pentru evaluarea de birou a rundei respective (termen care va fi comunicat solicitanţilor).

         4. 4.2.1.4. Evaluarea pe teren se face numai pentru cererile de finanţare care au obţinut un punctaj mai mare de 6 (din 1O) şi sunt recomandate pentru evaluarea pe teren. Pentru eficientizarea activităţii de evaluare în raport cu resursele financiare disponibile sau pentru orientarea fondurilor la un moment dat la nivelul unor zone geografice, Consiliul Director al Fondului poate hotărî modificarea limitei minime a punctajului aferent recomandării pentru evaluarea pe teren.

      1. 4.2.2. Evaluarea pe teren

         1. 4.2.2.1. Cererile de finanţare ajunse în etapa evaluarii de teren se înmânează evaluatorilor, care se deplasează în comunitate, pentru a aprecia şi nota consistenţa şi calitatea proiectului şi pentru a verifica conformitatea datelor menţionate în cerere cu realitatea. Evaluatorului i se poate alătura, pentru evaluarea pe teren, facilitatorul, în cazul în care proiectul a fost facilitat, precum şi partenerii care s-au angajat (conform documentelor anexate la dosarul de finanţare) la realizarea proiectului transmis la Fond.

         2. 4.2.2.2. Fondul anunţă din timp efectuarea vizitei pe teren pentru a asigura prezenţa factorilor implicaţi.

         3. 4.2.2.3. Principalele obiective ale evaluării pe teren sunt de a verifica următoarele:

            • • proiectul reprezintă o prioritate pentru comunitatea minieră şi este oportun;

            • • comunitatea minieră/grupul productiv provenit din comunitatea minieră/organizaţia intermediară este pregătit şi şi-a planificat modalităţile de atingere a obiectivelor;

            • • există dovada participării şi a contribuţiei beneficiarilor;

            • • proiectul este realizabil din punct de vedere tehnico-economic.

         4. 4.2.2.4. Evaluatorul verifică conformitatea datelor tehnice, a planurilor şi măsurătorilor din Studiul de Fezabilitate cu situaţia existentă în teren, precum şi estimarea costurilor, raportate la costurile unitare de piaţă, în baza informaţiilor privind costurile acoperite în proiecte similare finanţate de FRDS.

         5. 4.2.2.5. În ipoteza în care între Studiul de Fezabilitate şi situaţia reală din teren sunt neconcordanţe tehnice şi financiare de natură a periclita realizarea proiectului astfel înaintat de solicitant, evaluarea de teren încetează şi se propune respingerea proiectului.

         6. 4.2.2.6. În situaţia de conformitate între Studiul de Fezabilitate şi datele de pe teren evaluatorul continuă procesul de evaluare pe teren prin următoarele acţiuni:

            • • verificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate de către beneficiari;

            • • identificarea beneficiilor aduse comunităţii şi verificarea oportunităţii proiectului;

            • • determinarea gradului în care proiectul satisface o nevoie prioritară a beneficiarilor;

            • • verificarea capacităţii Agentului de Executare de realizare a proiectului;

            • • obţinerea şi verificarea dovezilor asupra participării comunităţii/beneficiarilor la elaborarea proiectului;

            • • verificarea opţiunilor tehnice existente în soluţionarea problemei;

            • • evaluarea complexităţii proiectului;

            • • evaluarea modului în care soluţia tehnică răspunde cerinţelor legate de protecţia mediului;

            • • verificarea faptului că Agentul de Executare reprezintă beneficiarii/comunitatea;

            • • identificarea, împreună cu reprezentanţii comunităţii, a riscurilor care pot să apară în timpul executării proiectului şi încadrarea lor în categoriile de risc;

            • • stabilirea de măsuri pentru minimizarea riscurilor identificate.

         7. 4.2.2.7. Evaluarea pe teren are un caracter obiectiv şi participativ. Evaluatorul comunică condiţiile Fondului potenţialilor beneficiari şi partenerilor acestora, verifică împreună cu Agentul de Executare îndeplinirea lor, face propuneri de îmbunătăţire în timpul evaluării în teren şi sprijină comunitatea în creşterea gradului de participare la implementarea proiectului.

         8. 4.2.2.8. Analiza economică a proiectului constă în aprecierea costurilor, în raport cu rezultatele aşteptate şi cu beneficiile aduse comunităţii, utilizând principiul celor mai mici costuri. Este de asemenea urmărită încadrarea costurilor în total buget şi pe linii bugetare şi se analizează estimarea contribuţiei comunităţii sau/şi a Agentului de Executare. Pentru a face observaţii şi constatări comparabile şi valabile în timp, evaluatorul ajută comunitatea să transpună bugetul proiectului, pe total şi în structura sa pe linii de buget, în dolari SUA, în situaţia în care nu este astfel prezentat la Fond.

         9. 4.2.2.9. Pe baza procedurilor urmate, a observatiilor şi constatărilor sale, a formularului de evaluare completat, evaluatorul face un raport al celor constatate pe teren. În acesta vor fi descrise: verificarea criteriilor de eligibilitate, soliditatea tehnică a proiectului, participarea beneficiarilor, beneficiile aduse comunităţii, capacitatea de implementare, soliditatea economică şi financiară, durabilitatea proiectului la încetarea finanţării din partea Fondului, aspecte ce vizează protecţia mediului şi alte informaţii relevante.Fiecare raport de evaluare conţine separat şi explicit o recomandare a evaluatorului de teren privind propunerea sau respingerea de la finanţare, precum şi evidenţierea gradului de risc care poate apărea în implementarea proiectului, după cum urmează :

            Criterii	Grad de risc
            	Foarte mare	Mare	Mic	Neglijabil
            Calitatea tehnică a proiectului şi raportul calitate/pret
            Capacitatea comunitătii de a realiza proiectul şi capitalul social
            lntretinerea obiectivului după încheierea finantării de la Fond
            Impactul asupra mediului

         10. 4.2.2.10. În cadrul proiectelor de servicii sociale comunitate şi activităţilor generatoare de venit care au o componentă importantă de infrastructură (ca valoare şi grad de complexitate) aceasta poate fi evaluată separat de un specialist (inginer constructor, colaborator în cadrul compartimentului infrastructură).

         11. 4.2.2.11. Abordarea în detaliu a componentelor evaluării şi a rolului evaluatorului sunt descrise în Regulamentul de evaluare.

         12. 4.2.2.12. Evaluatorul care a realizat evaluarea pe teren nu poate să fie implicat în activitatea de supervizare a acelor proiecte pe care le-a evaluat pe teren. Daca un evaluator a sprijinit comunitatea, în perioada de pregătire a proiectului, prin facilitare tehnică, acesta nu poate fi implicat în evaluarea în teren a respectivului proiect, dar poate derula activităţi de supervizare pe perioada implementării lui.

         13. 4.2.2.13. Coordonarea şi urmărirea procesului de evaluare a cererilor de finanţare primite de Fond este realizată de coordonatorul sau monitorul compartimentului de specialitate, după caz. Consiliul Director al Fondului va putea stabili măsuri privind evaluarea de teren şi birou aferente rundelor de finanţare, urmărindu-se în principiu o repartizare echilibrată a finanţărilor pe zone geografice, încadrarea în sumele alocate activităţilor de consultanţă, utilizarea operativa a economiilor şi alte asemenea măsuri de

             eficientizare a utilizării fondurilor.

         14. 4.2.2.14. Controlul calităţii procesului de evaluare. Evaluarea calităţii procesului de evaluare se va face de către personalul permanent al compartimentelor de specialitate şi/sau de colaboratorii desemnaţi ai Fondului şi va cuprinde două etape, corespunzătoare fazelor evaluării:

      1. (a) controlul calităţii evaluării de birou se va face prin evaluarea de conformitate. Pentru asigurarea corelaţiilor în apreciere de la evaluările de birou la evaluările pe teren, se va evalua pe teren un eşantion de proiecte dintre cele care nu au întrunit punctajul minim necesar sau care nu au fost recomandate spre a fi evaluate pe teren.

      2. (b) Controlul calităţii evaluării de teren se va face prin evaluarea încrucişată.Fondul asigură, în mod aleator, la 10% din proiectele deja evaluate pe teren, efectuarea de evaluări încrucişate, astfel încât să se verifice acurateţea datelor faptice şi informaţiilor calitative făcute de evaluatori şi, în acelaşi timp, să se dezvolte compatibilitatea de judecare a multiplelor situaţii din teren prin prisma procedurilor Fondului.

      1. 4.3. Aprobarea proiectelor

         1. 4.3.1. În baza rezultatelor evaluărilor pe teren înregistrate în baza de date şi a rapoartelor de evaluare, coordonatorul/monitorul de specialitate face o ierarhizare a proiectelor în funcţie de notele obţinute şi de riscurile menţionate şi le înaintează conducerii împreună cu recomandarea pentru fiecare proiect în parte. Conducerea executivă supune proiectele spre analiză subcomitetelor de lucru ale Consiliului Director.

         2. 4.3.2. Subcomitetul este format din 3 persoane, membri ai Consiliului Director, care se întrunesc pentru a analiza rezultatele evaluării şi a face recomandări privind aprobarea finanţării proiectelor.

         3. 4.3.3. MEC prin ANDZM va putea numi prin decizie, pentru toată durata procesului de aprobare a cererilor de finanţare depuse în cadrul SDSCM, un reprezentant care să participe, cu rol consultativ, la şedinţele subcomitetului, pentru a sprijini membrii subcomitetului să evalueze mai bine proiectele, în concordanţă cu priorităţile strategiei miniere.

         4. 4.3.4. Procesul verbal al şedinţei de evaluare al subcomitetului va cuprinde recomandarea pentru Consiliul Director cu privire la situaţia tuturor proiectelor din runda respectivă de competiţie, grupate, după caz, pe categoriile următoare:

            • o proiecte recomandate pentru finanţare;

            • o proiecte recomandate pentru amânare, a căror calitate tehnică şi economică este în conformitate cu cerintele Fondului, dar nu pot fi recomandate pentru finanţare în runda curentă ca urmare a insuficienţei fondurilor disponibile. Această categorie poate fi finanţată între runde din economiile înregistrate, în locul proiectelor aprobate atunci când acestea nu se conformează cerinţelor de depunere în termen a documentelor necesare semnării acordurilor de grant, la deschiderea altor finanţări etc.;

            • o proiecte recomandate pentru respingere.

         5. 4.3.5. Hotărârea privind aprobarea proiectelor care vor fi finanţate este luată de Consiliul Director ţinând seama şi de fondurile disponibile sau alocate pentru respectiva rundă de competiţie. De la momentul depunerii Cererilor de finanţare şi până la adoptarea Hotărârii Consiliului Director al Fondului privind aprobarea spre finanţare a proiectelor, toate informaţiile cu privire la stadiul evaluării acestora sunt confidenţiale, excepţie făcând cazurile prevăzute la art. 4.1.6.

            În condiţiile în care valoarea granturilor proiectelor finanţabile (care au întrunit un punctaj satisfăcător) depăşeşte volumul fondurilor disponibile (în cazul proiectelor AGV şi SSC), respectiv a celor prealocate la nivelul regiunii de dezvoltare respective (în cazul proiectelor Ml), în selecţia proiectelor ce vor primi finantare, Fondul va urmări ca fondurile să fie orientate cu precădere spre localitătile din Listă care nu au mai beneficiat anterior de finanţarea Fondului. În ierarhizarea proiectelor rămas în competiţie, Fondul poate folosi criterii de clasificare suplimentare, precum: riscurile asociate proiectului (identificate de evaluatorii Fondului la evaluarea de teren), numărul criteriilor de eligibilitate îndeplinite (conform art.

            2.2.1.2) de comunitatea minieră beneficiară, numărul beneficiarilor direcţi ai proiectului, numărul de proiecte finanţate anterior în localitatea respectivă, conformitatea cu obiectivele planurilor de dezvoltare locală, pentru proiectele Ml, etc. Ierarhizarea proiectelor în funcţie de notele obţinute în evaluare, respectiv de celelalte criterii enunţate, se va face la nivel de regiune de dezvoltare, în cazul proiectelor Ml, respectiv la nivelul întregii arii de cuprindere a rundei, în cazul celorlalte categorii de proiecte.

         6. 4.3.6. După şedinţa Consiliului Director în care s-a hotărât lista proiectelor aprobate în runda respectivă, compartimentul de specialitate trimite tuturor solicitantilor scrisori cu confirmare de primire pentru informarea acestora asupra rezultatelor evaluării proiecte.lor, în termen de 30 de zile lucrătoare. În cazul proiectelor care nu au fost aprobate, scrisoarea conţine şi principalele motive ale amânării sau respingerii.

      2. 4.4. Instruirea reprezentanţilor beneficiari/or de grant/ organizaţiilor intermediarei actorilor locali

         1. 4.4.1. După aprobarea proiectelor, reprezentanţii beneficiarilor sunt pregătiţi în cadrul unui program de instruire organizat de Fond în mai multe etape, astfel:

            1. 1. înaintea semnării Acordului de grant şi începerii activităţilor, aceştia participă la un curs de iniţiere în privinţa procedurilor şi regulilor de implementare a proiectelor din punct de vedere financiar şi al achiziţiilor de bunuri, lucrări şi servicii. Un accent deosebit se acordă caracterului participativ în realizarea proiectului şi abilităţilor de comunicare şi coordonare de care au nevoie membrii CCP;

            2. 2. în timpul implementării, Fondul organizează seminarii de lucru cu reprezentanţi ai beneficiarilor, contractorii acestora pentru proiecte şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, pentru a transfera cunoştinţe şi abilităţi specifice fiecărui tip de proiect, adaptate nevoilor comunităţilor, asigurând, în acelaşi timp, învăţarea prin schimb de experienţă între reprezentanţii diverselor comunităţi miniere;

            3. 3. înainte de închiderea proiectului, beneficiarii participă la un seminar de lucru pentru a învăţa să dezvolte mecanisme de menţinere a rezultatelor proiectului, atât din punct de vedere tehnic, cât şi managerial.

         2. 4.4.2. Pentru asigurarea sinergiei locale, creşterii durabilităţii intervenţiei Fondului, împărtăşirii experienţei şi diseminării exemplelor de bună practică, Fondul organizează seminarii de lucru adresate actorilor locali: beneficiari ai proiectelor Fondului, potenţiali beneficiari, autorităţi locale, servicii descentralizate ale administraţiei centrale, ONG, agenţii guvernamentale etc.

         3. 4.4.3. Activităţile de instruire (inclusiv seminariile de lucru) se desfăşoară în conformitate cu Planul de instruire, aprobat de Bancă.

            Pentru programele de instruire (inclusiv seminarii de lucru) destinate beneficiarilor şi altor categorii de participanţi (facilitatori, evaluatori, supervizori, instructori, autorităţi locale, contractori şi supervizori locali, personal permanent ale Fondului etc.) sunt elegibile următoarele cheltuieli:

            1. (i) onorariile consultanţilor individuali care prestează servicii de instruire;

            2. (ii) costul organizării instruirilor/ seminariilor (închiriere săli, materiale şi echipamente de instruire etc.);

            3. (iii) cheltuielile de transport, cazare şi masă pentru participanţii la instruirile/ seminariile de lucru teoretice sau la cele practice pe teren (cursanţi, instructori şi personalul Fondului).

      3. 4.5. Încheierea Acordului de Grant

         1. 4.5.1. Un Acord de grant în formă scrisă se încheie între Fond, reprezentat de Directorul Executiv şi reprezentanţii Agentului de Executare. Acordul de grant se semnează (în două exemplare) după ce Agenţii de executare au depus toate documentele solicitate de Fond, părţile au lămurit pe deplin conţinutul şi înţelesul clauzelor şi oricăror prevederi înscrise. Un exemplar este păstrat de către Agentul de Executare şi un exemplar este păstrat de către Fond.

         2. 4.5.2. În măsura în care Agentul de executare nu va pune la dispoziţia Fondului documentele solicitate (aferente stabilirii statutului juridic, financiar, tehnic etc.), necesare încheierii Acordului de grant, şi/ sau, după caz, nu vor depune, într-un cont bancar distinct, contribuţia proprie şi/sau aceea a autorităţilor locale, sponsorilor/donatorilor etc., în termen de 2 luni de la data transmiterii de către Fond a scrisorii privind aprobarea finanţării, Fondul va putea proceda la retragerea finanţării.

         3. 4.5.3. În pregătirea semnării Acordului de grant Fondul pune la dispoziţia reprezentanţilor Agentului de Executare toate manualele şi ghidurile pregătite prin grija Fondului şi necesare bunei executări a proiectelor aprobate.

         4. 4.5.4. Agentul de Executare va utiliza sumele grantului numai pentru realizarea proiectului. În cazul utilizării sumelor grantului în alte scopuri decât pentru realizarea proiectului şi încălcării prevederilor Acordului de grant de către Agentul de Executare, sumele din grant vor fi recuperate de către Fond, împreună cu organele fiscale competente, de la Agentul de Executare sau, în cazul dizolvării acestuia, de la persoanele fizice responsabile, iar finanţarea proiectului va fi oprită.

         5. 4.5.5. Plata grantului către Agentul de Executare se face în tranşele stabilite în Acordul de grant, la cursul dolarului din ziua efectuării licitaţiei valutare de către Fond. Neînceperea activităţilor prevăzute prin proiect într-un interval de maxim 3 luni de la virarea sumelor de către Fond în contul de grant, va putea conduce la retragerea finanţării.

         6. 4.5.6. Acordul de grant şi contractele dintre beneficiarii grantului şi terţi furnizori şi prestatori de servicii se încheie în formă scrisă şi constituie titluri executorii.

         7. 4.5.7. Pe bunurile rezultate din executarea contractelor, furnizorii, antreprenorii şi prestatorii de servicii au obligaţia de a aplica la vedere emblema şi celelalte semne distinctive ale Fondului, stabilite prin reglementările acestuia.

      4. 4.6. Lansarea proiectului

         1. 4.6.1. Agentul de Executare stabileşte de comun acord cu Fondul, data lansării publice a proiectului. Lansarea proiectului va fi anunţată în cel puţin trei locuri publice: primărie, şcoală, biserică, centru comunitar sau panoul de afişaj al asociaţiei de proprietari/chiriaşi, iar Agentul de Executare va întreprinde activităţile necesare organizării unei participări cât mai largi a beneficiarilor.

         2. 4.6.2. Lansarea proiectului se organizează de către Agentul de Executare, în prezenţa supervizorului Fondului, a beneficiarilor şi a altor membri ai comunităţii miniere, ai reprezentanţilor autorităţilor locale, precum şi, în măsura posibilităţilor, a locuitorilor din vecinătate.

      5. 4.7. Executarea proiectelor

         1. 4.7.1. Agentul de Executare este responsabil de organizarea şi conducerea proiectului, de gestiunea fondurilor, de informarea beneficiarilor, de activitatea de achiziţii de bunuri, lucrări şi servicii şi de mobilizarea comunităţii miniere la realizarea contribuţiei, în conformitate cu procedurile din Manualul comunităţii şi de respectarea normelor legale specifice.

         2. 4.7.2. Agentul de Executare va raporta periodic către Fond modul în care se realizează proiectul, furnizând informaţii asupra stadiului fizic al lucrărilor, aportului contribuţiei şi cheltuielilor efectuate în scopul executării proiectului.

         3. 4.7.3. Comitetul de Conducere a Proiectului, în cazul comunităţilor miniere care realizează proiecte de mică infrastructură, organizează şi conduce contabilitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale în partidă simplă, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.

         4. 4.7.4. Agenţii de Executare care realizează proiecte AGV şi SSC, organizează şi conduc contabilitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.

         5. 4.7.5. Fondurile puse la dispoziţie de Fond pentru finanţarea proiectului aprobat, precum şi toate operaţiunile cu aceste fonduri sunt evidenţiate într-un cont bancar separat. Agentul de Executare afişează trimestrial situaţia fondurilor primite şi cheltuite într-un loc vizibil şi sigur, din comunitate.

      6. 4.8. Monitorizarea locală

         Monitorizarea, prin supervizori locali, reprezintă o activitate internă a proiectului, contractată şi inclusă în costul acestuia, care urmăreşte asigurarea şi controlul calităţii proiectului în etapele de execuţie. În cazul proiectelor de infrastructură, dar şi a celor de AGV sau SSC care cuprind activităţi privind reabilitarea şi modernizare elementelor de infrastructură economică, respectiv socială, supervizorul local angajat de comunitatea minieră este inspectorul de şantier. Fondul poate oferi la cererea Agentului de executare informaţii din Baza sa de date, cu privire la furnizorii eligibili şi calificaţi (persoane fizice sau juridice) care au livrat bunuri sau au efectuat servicii sau lucrări pentru alţi beneficiari şi care sunt recomandaţi pentru a fi invitaţi în procesul de selecţie (achiziţii).

         Contractorii beneficiarilor au obligaţia de a-şi însuşi şi respecta reglementările specifice Fondului aplicabile finanţărilor acordate de Fond.

      7. 4.9. Supervizarea

         Fiecare proiect aprobat este supravegheat în timpul executării de un supervizor desemnat de Fond. Vizitele de supervizare pe teren ale supervizorului se desfăşoară periodic, în fazele importante ale realizării proiectului, în funcţie de categoria de proiect, de activităţile planificate, obligatoriu înaintea eliberării următoarei tranşe de către Fond şi cu încadrarea în resursele financiare alocate acestei activităţi.

         1. 4.9.1. Supervizorul verifică şi controlează în ce măsură, cum şi când s-au realizat, cantitativ şi calitativ, obiectivele proiectului şi, în acelaşi timp, acordă asistenţă tehnică comunităţii miniere sau Agentului de Executare, de câte ori este nevoie, în scopul îmbunătăţirii calităţii activităţilor depuse şi creşterii capacităţii locale de organizare.

         2. 4.9.2. Supervizorul urmăreşte, controlează, acordă asistenţă tehnică şi stabileşte măsuri de remediere în următoarele aspecte:

            • • modul în care CCP respectă procedurile de lucru ale Fondului în executarea proiectului;

            • • participarea comunităţii miniere la realizarea contribuţiei şi colaborarea CCP cu grupul de iniţiativă şi restul comunităţii, precum şi îndeplinirea angajamentelor privind contribuţia locală;

            • • verificarea proiectului tehnic de către supervizor înainte ca Agentul de Executare să efectueze plata acestuia (în cazul proiectelor de infrastructură, AGV şi SSC atunci când respectivele proiecte includ elemente de infrastructură);

            • • stadiul proiectului din punct de vedere fizic şi al obiectivelor atinse, în comparaţie cu graficul de implementare;

            • • calitatea operaţiunilor executate, pe faze de realizare a lucrării şi a obiectivului final;

            • • modul de executare a contractelor încheiate de Agentul de Executare cu diferiţi furnizori;

            • • managementul proiectului şi respectarea procedurilor de efectuare a achiziţiilor de bunuri, lucrări şi servicii;

            • • gestiunea financiară şi contabilitatea proiectului;

            • • respectarea normelor de protecţie a mediului;

            • • pregătirea activităţilor privind întreţinerea obiectivului, după închiderea proiectului.

         3. 4.9.3. Cu ocazia vizitelor de supervizare, supervizorul Fondului verifică îndeplinirea măsurilor stabilite la vizitele anterioare.

            Pentru asigurarea transparenţei, la sfârşitul vizitei, supervizorul întocmeşte un proces verbal care va cuprinde concluziile preliminare ale vizitei şi toate recomandările necesare (unde este cazul). Un exemplar al documentului este pus la dispoziţia Agentului de Executare, care semnează pentru luare la cunoştinţă.

            În condiţiile constatării unor deficiente care prin natura lor pot afecta derularea proiectului şi pentru care nu se pot stabili măsuri de remediere în timpul vizitei, supervizorul va solicita recomandarea compartimentelor de specialitate şi dupa obţinerii acesteia va întocmi procesul verbal pe care-l va transmite Agentului de executare, prin scrisoare cu confirmare de primire.

            În termen de 5 zile de la efectuarea vizitei de supervizare, supervizorul înaintează Fondului raportul de supervizare, care conţine date concrete privind stadiul proiectului şi modul de utilizare a sumelor grantului, date rezultate din vizitele la faţa locului şi din verificarea documentelor relevante aferente proiectului respectiv, precum şi recomandări privind continuarea şi după caz, îmbunătăţirea activităţii proiectului. Supervizorii identifică nevoile Agenţilor de Executare legate de asigurarea mai bunei administrări a proiectului, comunică aceste informaţii compartimentului de specialitate al Fondului şi recomandă, după caz, eliberarea următoarei tranşe.

         4. 4.9.4. În cazul proiectelor de servicii sociale comunitare şi activităţi generatoare de venit care au o componentă importantă de infrastructură (ca valoare şi grad de complexitate), aceasta poate fi supervizată separat de un specialist colaborator din cadrul compartimentului infrastructură.

         5. 4.9.5. Coordonarea şi controlul procesului de supervizare a proiectelor sunt efectuate de coordonatorul/monitorul de specialitate corespunzător fiecărei categorii de proiect în parte.

      8. 4.10. Impactul asupra mediului

         O preocupare majoră a Fondului este asigurarea că proiectul nu conduce la degradarea mediului. În timpul evaluării şi supervizării, problematica mediului este verificată şi monitorizată constant, urmărindu-se ca toate proiectele să respecte prevederile legale în vigoare.

      9. 4.11. Modificări ale termenilor Acordului de Grant

         Agenţii de Executare au obligaţia ca în realizarea proiectului să urmărească încadrarea în bugetul proiectului, atât pe total, cât şi pe linii de buget şi cheltuieli eligibile aprobate. Orice modificare în cadrul proiectelor finanţate de Fond se va efectua numai cu acordul ambelor părţi, respectiv Fond şi Agent de Executare. Fondul va aproba numai acele modificări care nu schimbă substanţial proiectul.

         Modificări ale termenelor şi condiţiilor Acordului de grant pot interveni în următoarele situaţii:

         1. 1. Modificări ale valorilor aprobate, în limita bugetului, între linii bugetare ale proiectului;

         2. 2. Modificări ale valorii grantului:

            1. (a) prin anticipări de depăşiri ale valorii grantului;

            2. (b) prin realizare de economii;

         3. 3. Modificări ale duratei de implementare a proiectului.

         1. 4.11.1. (1) Modificări ale valorilor aprobate, în limita bugetului, între linii bugetare ale proiectului

            1. 4.11.1.1. În situaţii justificate, la solicitarea Agentului de Executare, Fondul, prin aprobarea coordonatoru lui/ monitorului de specialitate, poate accepta transferuri de la o linie bugetară la alta, cu avizul prealabil al supervizorului.

            2. 4.11.1.2. În situaţiile de mai sus, înainte de eliberarea ultimei tranşe de bani din bugetul aprobat iniţial, se întocmeşte un buget rectificat care reflectă modificările admise de către Fond, în structura pe linii bugetare. Bugetul astfel rectificat face obiectul încheierii unui Act adiţional la Acordul de grant.

         2. 4.11.2. (2) Modificări ale valorii grantului

            1. 4.11.2.1. Agentul de Executare poate, în cazuri justificate şi pe bază de documente, să solicite o creştere a valorii grantului aprobat de Fond.

               În cazul unei solicitări de majorare a grantului sunt necesare recomandarea supervizorului şi avizul coordonatorului sau monitorului. Pentru solicitările de majorare a grantului adresate Fondului care sunt:

               de cel mult 10% din valoarea iniţială a grantului aprobat, decizia privind aprobarea majorării este luată de Directorul Executiv al Fondului;

               de peste 10% din valoarea iniţială a grantului aprobat, decizia privind aprobarea majorării este luată de Consiliul Director al Fondului, cu avizul Directorul Executiv.

            2. 4.11.2.2. În cazul aprobării cererii se va încheia un Act adiţional la Acordul de grant, care va fi semnat din partea Fondului de Directorul executiv şi de reprezentanţii Agentului de Executare.

            3. 4.11.2.3. În cazurile creşterii valorii grantului aprobat în condiţiile prevăzute la art. 4.11.2.1. seva solicita Agentului de executare să facă dovada asigurării cuantumului corespunzător al contribuţiei sale la acest proiect, cu excepţia situaţiei în care majorarea grantului este solicitată ca urmare a fluctuaţiei înregistrate pe piaţa valutară.

            4. 4.11.2.4. În situaţia în care beneficiarii finanţării reuşesc să facă economii din grant, fără să fie afectată calitatea executării lucrărilor din proiect, aceştia pot să solicite utilizarea acestor sume, care pot fi folosite pentru posibile îmbunătăţiri, extinderi şi dezvoltări ale proiectului. Este interzisă utilizarea economiilor pentru acoperirea cheltuielilor curente sau de exploatare.

               La solicitarea Agentului de Executare, însoţită de documentaţia necesară, Fondul poate aproba utilizarea economiilor în scopurile şi condiţiile menţionate, după cum urmează:

               • • Pentru economiile solicitate spre utilizare de până la 10% din valoarea grantului – la recomandarea supervizorului, cu aprobarea coordonatorului/monitorului de specialitate;

               • • Pentru economiile solicitate spre utilizare între 10%-15% din valoarea grantului – cu aprobarea Directorului Executiv, bazată pe recomandarea supervizorului şi cu avizul coordonatorului/monitorului de specialitate;

               • • Pentru economiile solicitate spre utilizare ce depăşesc 15% din valoarea grantului – cu aprobarea Consiliului Director, la propunerea Directorului Executiv, bazată pe recomandarea supervizorului şi pe avizul coordonatorului/monitorului de specialitate.

                 După acordarea acestei aprobări se încheie un Act adiţional care va fi semnat de reprezentanţii Agentului de Executare şi de către Directorul Executiv al Fondului.

         3. 4.11.3. (3) Modificări ale duratei de implementare

            1. 4.11.3.1. Creşterea duratei de implementare a proiectului cu până la 30% din cea estimată, datorată unor situaţii neaşteptate, independente de voinţa reprezentanţilor beneficiarilor (cum ar fi: condiţii climaterice deosebite, întârzieri justificate în livrarea unor bunuri, lucrări sau servicii şi altele asemenea), solicitată de Agentul de Executare şi/ sau susţinută de supervizor, este supusă aprobării coordonatorului/ monitorului de specialitate al Fondului.

            2. 4.11.3.2. Creşterea duratei de implementare a proiectului care depăşeşte 30% din durata estimată, solicitată de Agentul de Executare şi/sau susţinută de coordonatorul/monitorul de specialitate este supusă aprobării Directorului executiv.

            3. 4.11.3.3. Aprobarea coordonatorului/ monitorului sau Decizia Directorului Executiv privind creşterea duratei de implementare a proiectului se va materializa prin încheierea unui act adiţional la Acordul de grant.

      10. 4.12. Închiderea proiectului

          1. 4.12.1. Proiectele sunt considerate terminate dacă obiectivele convenite au fost atinse şi au fost puse în funcţiune sau date în folosinţă, după caz.

          2. 4.12.2. Proiectele sunt considerate închise dacă au fost terminate în mod corespunzător, dacă au fost justificate cu acte doveditoare toate sumele primite de la Fond şi dacă s-au îndeplinit toate formalităţile de închidere.

          3. 4.12.3. Supervizorul întocmeşte şi predă la Fond un raport final care vizează următoarele aspecte: obiectivele proiectului au fost realizate conform Acordului de grant; toate sumele acordate au fost utilizate conform destinaţiilor convenite prin Acordul de grant, iar eventualele sume rămase necheltuite au fost returnate Fondului; obligaţia întreţinerii obiectivelor rezultate din executarea proiectelor a fost stabilită în sarcina persoanelor abilitate.

          4. 4.12.4. Închiderea presupune trei aspecte: fizic, financiar-administrativ şi juridic.

             1. 4.12.4.1. Închiderea fizică are loc la data încheierii tuturor activităţilor proiectului.

                Încheierea fizică pentru proiectele de mică infrstructură se face prin recepţia la terminarea lucrărilor de către o comisie constituită în condiţiile legii. La recepţia lucrărilor la faţa locului participă Agentul de Executare, supervizorul local, contractorul (cel cu care a fost încheiat contractul de prestare a serviciilor/ execuţie a lucrărilor) şi supervizorul Fondului.

             2. 4.12.4.2. Închiderea proiectului din punct de vedere financiar- administrativ implică:

                • • revizuirea şi actualizarea planului detaliat al activităţilor de întreţinere/planului de afaceri şi a bugetului necesar cheltuielilor curente şi de exploatare, cu menţionarea surselor (buget local, contribuţii ale cetăţenilor, tarife şi taxe locale, donaţii);

                • • returnarea sumelor rămase în contul de grant şi în ăcasă”;

                • • transmiterea copiilor după: extrasul de cont cu sold la zi O (zero) şi registrul jurnal de încasări şi plăţi în completare (de la ultima tranşă).

             3. 4.12.4.3. Închiderea din punct de vedere juridic. Cu ocazia închiderii proiectului, obligaţia întreţinerii obiectivului rezultat din executarea proiectului va fi transferată în sarcina unităţilor administrativ-teritoriale sau organizaţiilor intermediare, administratorilor/proprietarilor de drept, împreună cu comitetul de întreţinere a proiectului, după caz.

                Un reprezentant al Agentului de Executare, supervizorul din partea Fondului şi reprezentantul comitetului de întreţinere semnează procesul verbal de închidere. Procesul verbal de închidere va fi contrasemnat de coordonatorul/ monitorul de specialitate.

             4. 4.12.4.4. Închiderea proiectului va fi anunţată în cel puţin trei locuri publice: primărie, şcoală, biserică, centru comunitar sau panoul de afişaj al asociaţiei de proprietari/chiriaşi, iar Agentul de Executare va întreprinde activităţile necesare promovării proiectului în comunitate, la nivelul autorităţilor locale, judeţene şi naţionale, în comunităţile învecinate.

5. 5. GESTIUNEA FINANCIARĂ

   1. 5.1. A Reguli şi proceduri pentru eliberarea fondurilor către Fond.

      Fondurile acordate de BIRD pentru SDSCM şi fondurile care consituie contribuţia României pentru SDSCM, acordate de la bugetul de stat, vor fi puse la dispoziţia Fondului pe baza solicitărilor de plată formulate de către acesta şi adresate UMP-RSE.

      Fondul va deschide şi va menţine pe toată perioada de derulare a SDSCM patru conturi la o bancă comercială agreată cu finanţatorii.

      Mecanismul de disponibilizare a sumelor solicitate de Fond, atât pentru Schema, cât şi pentru asigurarea asistenţei tehnice, pregătirii şi acoperirii cheltuielilor operaţionale aferente Fondului şi activităţilor

      desfăşurate de acesta legate de SDSCM, sunt reglementate prin acordul de împrumut subsidiar dintre MFP, MEC, Agenţie şi Fond.

      1. 5.1. B Reguli şi proceduri pentru eliberarea fondurilor

         1. 5.1.1. Eliberarea fondurilor băneşti pentru finanţarea proiectelor aprobate de către Consiliul Director al Fondului se face în tranşe. Prima tranşă este considerată avans, iar următoarele tranşe se eliberează pe măsura executării şi încheierii unor lucrări sau activităţi cuprinse în proiect, precum şi pe baza raportului întocmit de către supervizorul Fondului, în urma vizitei de teren.

         2. 5.1.2. Raportul supervizorului cuprinde stadiul execuţiei fizice a lucrărilor sau activităţilor, precum şi situaţia financiară a proiectului întocmită pe baza verificării documentelor de plată originale ale beneficiarilor de finanţare. Raportul întocmit de supervizor cuprinde recomandarea privind efectuarea sau nu a următoarei tranşe de plăţi.

         3. 5.1.3. La data solicitării următoarei tranşe, reprezentanţii beneficiarilor trebuie să justifice supervizorului Fondului cheltuirea a cel puţin 75% din tranşa anterioară. Justificarea restului de 25% se face cu ocazia formulării solicitării pentru următoarea tranşă. Justificarea ultimei tranşe se face pe baza raportului final al supervizorului, după ce acesta a verificat documentele justificative.

         4. 5.1.4. Modul de transfer al fondurilor privitoare la proiect, termenele şi condiţiile de eliberare a fondurilor sunt precizate în Acordul de grant.

         5. 5.1.5. În vederea încheierii Acordului de grant, Agentii de Executare trebuie să deschidă un cont distinct pentru grant. În cazul în care Agentul de Executare e te o organizaţie intermediară, acesta trebuie să facă dovada că acest cont este un cont separat de contul curent al organizaţiei.

         6. 5.1.6. În condiţii de evoluţie normală a executării proiectelor, eşalonarea tranşelor se face după cum urmează:

            1. a) sub 1O.OOO dolari SUA: două tranşe, din care avansul 40 % , iar cea de a doua tranşă 60%;

            2. b) între 10.001 – 20.000 dolari SUA: trei tranşe, din care avansul 25%, următoarea 60%, iar ultima tranşă 15%;

            3. c) peste 20.001 dolari SUA: patru tranşe, din care avansul 15%, iar următoarele trei tranşe, 25%-30%, 25%-30% şi 35%-25%, în funcţie de categoria de proiect.

               Valorile tranşelor se vor stabili prin rotunjirea la suta de dolari (cu excepţia ultimei tranşe).

         7. 5.1.7. Cuantumul tranşelor stipulate la nivelul acordului de grant, precum şi valoarea grantului, după caz, pot fi majorate/diminuate, în funcţie de nevoile reale identificate pe parcursul derulării proiectului. Înainte de eliberarea ultimei tranşe, Fondul va analiza solicitarea de plată şi alte documente relevante justificative şi va elibera primitorului numai suma necesară finalizării proiectului. Astfel, modificările intervenite la nivelul acordului de grant, nu vor mai face obiectul unui act adiţional.

         8. 5.1.8. Eliberarea avansului şi a ultimei tranşe se poate face eşalonat, în funcţie de cuantumul total al fondurilor disponibile şi de situaţia concretă din teren. (De exemplu, în situaţii justificate şi pentru a evita imobilizări de resurse băneşti, Fondul analizează şi stabileşte momentul şi modul în care se va acorda avansul/ultima tranşă).

         9. 5.1.9. Contribuţiile locale în bani ale beneficiarilor fondurilor la realizarea proiectelor trebuie să fie depuse înaintea semnării acordului de grant, în contul de contribuţie, diferit de contul curent în care se primeşte finantarea de la Fond. Nedepunerea contributiei locale anterior semnării acordului de grant va putea cond ce la retragerea finanţării. În situaţia în c re, în timpul execuţiei proiectului, beneficiarii nu prestează contribuţia în muncă, comunitatea poate fi obligată la compensarea în bani a contribuţiei estimate.

            5.1.1O. Pentru eliberarea următoarelor tranşe, reprezentanţii beneficiarilor completează un formular standard de solicitare de plată.

            5.1.11. În vederea asigurării continuării finanţării proiectelor în cadrul celor două faze ale SDSCM Fondul va cheltui iniţial sumele alocate prin Acordul de împrumut nr. 4509 RO pentru SDSCM, urmând ca ulterior

            să acopere cheltuielile cu granturile contractate în faza iniţială, asistenţa tehnică şi costurile operaţionale aferente din sumele Acordului de împrumut nr. 4759 RO pentru SDSCM faza de continuare.

            Trecerea de la sursa financiară de susţinere a SDSCM faza iniţială la sursa financiară a SDSCM fază de continuare se va materializa prin încheierea unui Act adiţional la Acordul de grant, care va reflecta modificările de operaţionalizare şi reglementare dintre fazele SDSCM, în considerarea anexei la prezentul Manual intitulată "Formă cadru a Acordului de grant".

      2. 5.2. Achiziţii de bunuri, lucrări şi seNicii de consultanţă În cadrul SDSCM

         Procedurile de achiziţii utilizate de Fond şi de reprezentanţii beneficiarilor, pentru realizarea SDSCM, respectiv pentru implementarea proiectelor finanţate de FRDS şi realizarea acestora la nivelul beneficiarilor, trebuie să respecte următoarele prevederi:

         1. A. Procedurile de achizitii la nivelul Fondului:

            '

            1. 5.2.1. Bunurile (echipamente, autovehicule etc.), lucrările şi serviciile necesare realizării scopului şi obiectivelor Fondului vor fi achiziţionate în conformitate cu prevederile şi condiţiile documentelor de finanţare a SDSCM şi cu legislaţia română în vigoare, aplicabilă.

            2. 5.2.2. Anterior lansării oricărei invitaţii, se va transmite Băncii spre analiză şi aprobare Planul de achiziţii propus pentru SOSCM. Planul de achiziţii cuprinde totalitatea pachetelor de achiziţii şi costurile estimate ale acestora, necesare funcţionării în condiţii normale a Fondului şi îndeplinirii obiectivelor propuse. Planul de achiziţii poate fi actualizat anual sau în situaţii deosebite (în funcţie de necesităţi) cu aprobarea prealabilă a Băncii, fiind transmis spre informare Agenţiei.

               1. A.1. Achiziţiile de bunuri efectuate de Fond

            3. 5.2.3. Bunurile vor fi achiziţionate în conformitate cu prevederile Secţiunii I din „Liniile directoare pentru achizitii în cadrul împrumuturilor BIRD şi creditelor AID”, publicate de Bancă în Mai 2004 (Liniile directoare pentr achiziţii), cu respectarea prevederilor Acordului de Împrumut şi cu respectarea Planului de achiziţii aprobat.

            4. 5.2.4. Bunurile estimate să coste maxim 100.000 dolari SUA echivalent pe contract vor fi achiziţionate în cadrul contractelor adjudecate pe baza procedurilor de Cumpărare, în conformitate cu prevederile paragrafului 3.5 din Liniile directoare pentru achiziţii şi cu considerarea paragrafelor 1 – 5 din Anexa 1 a acestora cu privire la analiza prealabilă şi analiza ulterioară a Băncii.

               1. A.2. Selecţia şi angajarea seNiciilor de consultanţă pentru Fond

            5. 5.2.5. Serviciile de consultanţă vor fi achiziţionate în conformitate cu prevederile din „Liniile directoare pentru Selecţia şi Angajarea Consultanţilor în cadrul împrumuturilor Băncii Mondiale” (Liniile directoare pentru servicii), publicate de Bancă în Mai 2004, cu respectarea Planului de achiziţii aprobat şi aplicarea următoarelor metode:

               1. (i) Contractele de servicii pentru sarcini care se încadrează în cerinţele stabilite în paragraful 3.7 din Liniile directoare pentru servicii, estimate să coste mai puţin de 200.000 de dolari SUA echivalent pe contract, vor fi încredinţate prin « Selecţie pe baza calificărilor consultantului » în conformitate cu prevederile paragrafelor 3.1., 3.7 şi 3.8. din Liniile directoare pentru servicii şi cu considerarea paragrafelor 1 – 5 din Anexa 1 a acestora cu privire la analiza prealabilă şi analiza ulterioară a Băncii.

               2. (ii) Contractele de servicii pentru sarcini care se încadrează în cerinţele stabilite în paragraful 5.1 din Liniile directoare pentru servicii vor fi achiziţionate, în cadrul contractelor adjudecate consultanţilor individuali, în conformitate cu prevederile paragrafelor 5.1 – 5.4 din Liniile directoare pentru servicii. Pentru serviciile de

               facilitare, evaluare şi supervizare se vor utiliza Termenii de Referinţă aprobaţi de Bancă, anexaţi la prezentul Manual de operare.

         2. B. Proceduri de achiziţii pentru beneficiarii de granturi, la niveluI proiectelor finanţate de Fond

            1. 5.2.6. Pentru atingerea scopului proiectului şi îndeplinirea obiectivelor sale sociale şi în conformitate cu prevederile paragrafului 3.17 din Liniile directoare pentru achiziţii, procedurile de achiziţii pentru beneficiarii de granturi au fost adaptate şi simplificate pentru a determina creşterea participării acestora şi a comunităţii locale sau a organizaţiilor neguvernamentale în procesul de achiziţie.

            2. 5.2.7. Procedurile de achiziţii şi metodele care vor fi utilizate de către reprezentanţii legali ai beneficiarilor sunt descrise şi detaliate în „Ghidul Procedurilor de Achiziţii pentru Proiecte Finanţate de FRDS”, ediţia martie 2003, actualizată, (Ghidul de achiziţii), anexă la prezentul Manual de Operare.

            3. 5.2.8. Ghidul de achiziţii cuprinde:

               1. (i) în Partea I – descrierea tuturor procedurilor obligatorii, a metodelor aplicabile pas-cu-pas, a responsabilităţilor fiecărui factor implicat în procesele de selecţie, precum şi a modului de administrare şi păstrare a documentelor privind achiziţiile necesare în cadrul proiectului, a modului de planificare şi raportare cu privire la achiziţii etc.;

               2. (ii) în Parlea a li-a – descrierea condiţiilor de participare la ofertare, a condiţiilor de eligibilitate şi a criteriilor de evaluare a ofertanţilor, documentele obligatorii pentru ofertare (Invitaţie la cotaţie – în cazuI achiziţiilor lucrări; Cerere de propuneri – în cazul selectării firmelor de proiectare/ consultanţă; precum şi modele de Invitaţie – în cazul achiziţiilor de bunuri şi servicii de consultanţă individuală), completată cu exemple şi bune practici.

               1. B.1. Achiziţiile efectuate de beneficiarii Fondului

            4. 5.2.9. Reprezentanţii legali ai beneficiarilor poartă responsabilitatea administrării resurselor financiare alocate pentru realizarea proiectelor, inclusiv în ceea ce priveşte încheierea contractelor de achiziţii pentru bunuri, lucrări şi servicii.

      5.2.1O. Reprezentanţii legali ai beneficiarilor trebuie să informeze periodic Fondul cu privire la stadiul realizării achiziţiilor, procedurile aplicate, termenele, valorile şi condiţiile contractelor încheiate cu furnizorii.

      1. 5.2.11. ,,Ghidul de achiziţii pentru proiecte finanţate de FRDS” este anexă la Acordul de Grant. Procedurile de achiziţii pentru beneficiarii de granturi sunt prezentate şi în cadrul cursului de instruire iniţială organizat de Fond, înainte de semnarea Acordului de Grant. Pe parcursul implementării, la diferite stadii ale proiectului, reprezentanţii şi colaboratorii beneficiarilor de grant beneficiază de organizarea şi a altor cursuri de instruire vizând achiziţiile şi managementul lucrărilor.

      2. 5.2.12. Supervizorii Fondului verifică la faţa locului modul în care clauzele Acordului de grant sunt respectate şi măsura în care metodele de achiziţii sunt aplicate corespunzător de către beneficiari şi de către colaboratorii şi furnizorii lor.

      3. 5.2.13. Reprezentanţii legali ai beneficiarilor şi colaboratorii acestora pot solicita, în etape importante de achiziţii, asistenţă de specialitate din partea Fondului în vederea efectuării achiziţiilor, fără diminuarea răspunderii care le revine.

         1. B.2. Procedurile/ metodele de achiziţii aplicabile În cadrul proiectelor finanţate de Fond

      4. 5.2.14. Anterior lansării oricărei invitaţii la ofertare, Planul de achiziţii propus pentru proiect va fi avizat de către coordonatorul/monitorul de proiect. Planul de achiziţii cuprinde totalitatea contractelor necesare îndeplinirii obiectivelor, încadrate pe categorii de cheltuieli şi costuri, şi poate fi actualizat în diferite etape ale proiectului, cu aprobarea prealabilă a coordonatorului/monitorului de proiect şi cu respectarea prevederilor Manualului de operare.

      5. 5.2.15. Metodele de achiziţii aplicabile contractelor încheiate de beneficiarii de granturi sunt următoarele:

         1. a) pentru bunuri: metoda „Achiziţie Locală”- bunurile necesare în cadrul proiectului vor fi achiziţionate în urma comparării a cel puţin trei (3) cotaţii (oferte de preţ) obţinute de la cel puţin trei (3) furnizori care au răspuns substanţial cerinţelor din Invitaţia la cotaţie;

         2. b) pentru lucrări: metoda „Lucrări Mici” – lucrările necesare în cadrul proiectului vor fi achiziţionate în urma comparării a cel puţin trei (3) cotaţii (oferte de preţ) obţinute de la cel puţin trei (3) contractori calificaţi care au răspuns integral Invitaţiei la cotaţie;

         3. c) pentru angajarea serviciilor de consultanţă:

            1. (i) metoda „Selecţie la preţul cel mai mic”- în cazul angajării serviciilor de proiectare în construcţii, pentru tehnologii de fabricaţie a unor produse simple, pentru refacerea mediului înconjurător sau similare acestora, selecţia firmei se recomandă a se face în urma evaluării a cel puţin trei (3) propuneri primite ca răspuns la Cererea de propuneri transmisă consultanţilor din Lista scurtă;

            2. (ii) metoda „Selecţia consultanţilor individuali” – în cazul angajării unor servicii de asistenţă de specialitate oferită de consultanţi individuali (de tip „know-how”) în diverse domenii (contabilitate, verificare de proiectare sau inspecţie de şantier, tehnologie, marketing, asistenţă medicală sau socială, instruire profesională, consultanţă juridică etc), angajarea se face prin compararea calificărilor şi experienţelor a cel puţin trei (3) consultanţi.

         4. d) Cumpărare/ Contractare/ Angajare directă – este permisă numai în situaţii bine justificate cu aprobarea prealabilă a Fondului şi a Băncii, ,respectiv:

         • o pentru achiziţii directe de bunuri sau de lucrări estimate să coste mai puţin decât echivalentul a

           5.000 dolari SUA – cu acordul prealabil al Fondului; dacă valoarea contractului este egală sau depăşeşte echivalentul a 5.000 dolari SUA este necesară deasemenea şi aprobarea prealabilă a Băncii;

         • o achiziţiile de bunuri, lucrări sau servicii adjudecate în conformitate cu procedurile Fondului şi cu Ghidul de achiziţii pot fi suplimentate cu până la 15% din valoarea iniţială contractată, numai cu acordul prealabil al Fondului şi cu considerarea Planului de achiziţii aprobat, a resurselor financiare disponibile şi cu respectarea condiţiilor Acordului de grant şi prevederilor Manualului de operare;

         • o contractele de consultanţă pot fi încredinţate unui singur consultant (sursă unică) numai cu acordul prealabil al Fondului şi al Băncii.

      6. 5.2.16. Toate achiziţiile efectuate trebuie să se încadreze în Planul de achiziţii aprobat. Preţurile bunurilor, lucrărilor şi tarifele serviciilor contractate sunt fixe pe toată durata contractului, moneda contractului fiind moneda naţională.

      7. 5.2.17. Fondul organizează şi actualizează o bază de date privind furnizorii şi prestatorii la nivelul proiectelor, elaborând şi actualizând anual lista contractorilor de la proiectele finalizate. Pentru serviciile de proiectare şi pentru executarea lucrărilor, listele cuprind furnizori şi prestatori care şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale în mod corespunzător. Beneficiarii de granturi nu sunt obligaţi să se limiteze la aceste liste.

      8. 5.2.18. Pot participa la selecţiile organizate de beneficiarii Fondului contractori cu reputaţie bună, care sunt eligibili, înregistraţi legal, au obiect de activitate corespunzător, sunt independenţi financiar şi administrativ,

         nu au fost angajaţi în practici frauduloase sau de corupţie şi nu au interese conflictuale, aşa cum sunt ele descrise de Liniile directoare de achiziţii ale Băncii Mondiale şi în legislaţia română.

      9. 5.2.19. Furnizorii/ prestatorii/ contractorii care nu îşi respectă corespunzător obligaţiile contractuale faţă de beneficiari ai Fondului sunt descalificati la selectiile ulterioare, în functie de gravitatea abaterilor şi de consecinţe. În acest scop, beneficiarii’ de grant ri şi colaboratorii lor or informa Fondul cu privire la calitatea produselor livrate/ serviciilor prestate/ lucrărilor executate de către furnizori/ contractori/ consultanţi.

         1. B.3. Avizul prealabil şi avizul ulterior al Fondului

      10. 5.2.20. Avizul prealabil al Fondului este obligatoriu pentru următoarele situaţii:

          1. i) Pentru achiziţionarea de lucrări a căror valoare depăşeşte echivalentul a 5.000 USD – înainte de semnarea contractului;

          2. ii) Pentru servicii de consultanţă achiziţionate prin metoda „Selecţie la preţul cel mai mic „:- înainte de transmiterea notificărilor privind calificarea tehnică a consultanţilor şi înainte de semnarea contractului;

          3. iii) Pentru orice angajare sau cumpărare directă, fără aplicarea unei metode de selecţie – înainte de lansarea comenzii/ contractului/ cumpărării/ angajării;

          4. iv) Pentru orice modificare a unui contract care a fost încheiat cu avizare în prealabil;

      11. 5.2.21. Toate achiziţiile care nu sunt supuse avizului prealabil al Fondului se supun avizului ulterior.

      12. 5.2.22. Achiziţiile efectuate în cadrul proiectelor finanţate pot fi verificate de către reprezentanţii Fondului sau de către reprezentanţii finanţatorilor oricând în timpul implementării proiectului, precum şi după finalizarea şi închiderea proiectului.

6. 6. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢILOR CUPRINSE ÎN SDSCM

1. 6.1.1. Indicatori de perlormanţă şi monitorizare a progresului

   Fondul utilizează un sistem de indicatori structurat pe mai multe categorii astfel încât să reflecte cu acurateţe şi la timp stadiul şi performanţele activităţii sale. Categorii şi tipuri exemplificative de indicatori sunt redate în continuare:

   A. Indicatori sintetici (de ansamblu)

   A1. Numărul de localităţi miniere din Listă care au accesat SDSCM faza de continuare, pe rural şi urban; A2. Numărul total de beneficiari pe SDSCM faza de continuare, pe categorii de proiecte;

   A3. Numărul mediu beneficiari pe SDSCM faza de continuare, pe categorii de proiecte;

   A4. Valoarea proiectelor aprobate spre finanţare, pe total, pe judeţe din Listă şi pe categorii de proiecte;

   B. Indicatori de măsurare a performanţelor pe faze din ciclul proiectului

   B1. Numărul de grupuri de iniţiativă create în comunităţile miniere vizate (în cazul Ml şi AGV); B2. Numărul de comunităţi miniere FACILITATE, pe total şi medii de reşedinţă: urban, rural; B3. Numărul de cereri de finanţare PRIMITE, pe judeţe şi categorii de proiecte;

   B4. Numărul de cereri de finanţare ELIGIBILE, pe judeţe şi categorii de proiecte; B5. Numărul de proiecte APROBATE, pe judeţe şi categorii de proiecte;

   B6. Numărul de proiecte ANULATE după aprobare, pe total şi pe categorii de proiecte; B7. Numărul de proiecte FINALIZATE, pe categorii de proiecte;

   BB. Numărul de beneficiari instruiţi de Fond;

   C. Indicatori de rezultate şi de impact

   C1. Numărul de kilometri de drum reabilitaţi;

   C2. Numărul de alimentări cu apă reabilitate/ realizate;

   C3. Numărul de clădiri reabilitate;

   C4. Numărul de activităţi generatoare de venit create, pe principalele tipuri de proiecte, în urban şi rural; C5. Numărul de grupuri dezavantajate către care s-au oferit servicii sociale, pe categorii de beneficiari conform cu definiţiile Fondului;

   C6. Numărul de proiecte derulate cu implicarea unor parteneri.

2. 6.1.2. Indicatori financiari

   • • valoarea aprobată, pe categorii de proiecte, pe surse de finanţare (Fonduri externe, Guvernul României, Contribuţie locală);

   • • valoarea contractată, pe categorii de proiecte, pe surse de finanţare (Fonduri externe, Guvernul României, Contribuţie locală);

   • • valoarea plătită, pe categorii de proiecte, pe surse de finanţare (Fonduri externe, Guvernul României);

   • • valoarea contractată şi cea plătită, pe categorii de cheltuieli din Acordul de Împrumut;

   • • valoarea medie a unui proiect finanţat, pe categorii de proiecte, pe total şi comparativ urban şi rural

   • • valoarea finanţărilor pe categorii de localitati de pe Listă, pe medii de reşedintă (rural şi urban).

3. 6.1.3. Fondul dezvoltă sistemul de indicatori de monitorizare şi evaluare, agreat cu Banca, pe care îl integrează în MIS. Extinderea şi actualizarea MIS se va realiza cu suportarea costurilor din sumele destinate SDSCM. Aceşti indicatori se includ în rapoartele anuale prezentate finanţatorului de către Fond.

1. 6.2. Raportare asupra progresului implementării SDSCM

   1. 6.2.1. Fondul va furniza Agenţiei la 20 de zile după încheierea trimestrului un raport asupra progresului în implementarea SDSCM, în vederea integrării acestuia la nivelul Raportului trimestrial transmis Băncii pentru componenta de Atenuare a impactului social.

   2. 6.2.2. Raportul trimestrial asupra progresului implementării SDSCM furnizat de Fond va conţine informaţii şi date despre activităţile derulate în perioada de raportare privind: campania de informare şi comunicare, facilitarea, proiectele evaluate, proiectele aprobate, acordurile de grant încheiate, instruirea beneficiarilor, monitorizarea proiectelor în derulare, achiziţii-administrativ şi financiar, la nivelul Fondului, instruirea personalului şi a colaboratorilor implicaţi în implementarea SDSCM, colaborarea cu Agenţia şi Banca, obstacole/dificultăţi/riscuri identificate în implementarea SDSCM, lecţii învăţate (dacă este cazul).

      Notă: Manualul de operare pentru SDSCM a fost elaborat cu respectarea principiilor generale promovate de Fond, fiind aprobat de Agenţie, de Bancă şi Ministerul Finanţelor Publice.

      Manualul de operare se completează cu prevederile regăsite în Manualul operaţional publicat în Monitorul Oficial (MO) nr. 581bis/6.08.2002, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care acestea nu contravin prezentului şi bunei desfăşurări a SDSCM.

      La data publicării în MO a prezentului Manual se abrogă Manualul de operare al FRDS pentru SDSCM publicat în MO nr. 864bis/22.09.2004.

      Pentru proiectele aflate în implementare pe componenta SDSCM la data publicării în MO a Manualului de Operare al subcomponentei ăSchema de dezvoltare socială a comunităţilor miniere"-ediţia 2005, reglementările documentului se vor aplica prin raportare directă la faza de derulare în care acestea se află.

      DOCUMENTE ANEXE

      1. 1. Lista localităţilor miniere afectate de restructurarea sectorului minier;

      2. 2. Referiri la Procedura de dobândire a personalităţii juridice de către grupurile din comunităţile miniere şi grupurile productive provenite din comunităţile miniere;

      3. 3. Forma cadru a Acordului de grant;

      4. 4. Operaţionalizarea criteriilor de eligibilitate a unei comunităţi miniere, descrise la capitolul 2.2.1.2;

      5. 5. Termeni de referinţă pentru evaluatori;

      6. 6. Termeni de referinţă pentru supervizori;

      7. 7. Termeni de referinţă pentru facilitatori şi alte categorii de colaboratori;

      8. 8. Manualul Comunităţii (Ghidul Procedurilor de Achiziţii pentru Proiecte Finanţate de Fond, ediţia martie 2003, actualizată, Ghidul noţiunilor financiar – contabile, Participarea comunităţii în implementarea proiectului);

      9. 9. Fişa de evidenţă a desfăşurării proiectului. Fişa va putea cuprinde următoarele rubrici:

Proiect: cod, denumire, localizare, valoare grant

Acord de grant: dată, număr, durată, Hotărâre Consiliu Director

Agent de executare: denumire, localizare, Comitet de Conducere a Proiectului, cont bancar pentru grant

Date referitoare la tranşe: număr, valoare, surse, plăţi efectuate Date referitoare la buget: buget pe principale tipuri de cheltuieli

ANEXAl

la Manualul de operare pentru SDSCM

Lista localităţilor miniere afectate de restructurarea sectorului minier

Prezenta listă a fost aprobată prin Hotărârea nr. 2 a Comitetului de Coordonare a Proiectului de închidere a minelor, refacere a mediului şi regenerare socioeconomică, constituit la nivelul Ministerului Economiei şi Comerţului, în cadrul şedinţelor din 26 septembrie, respectiv 9 noiembrie 2005 şi constituie anexa 3 a acesteia, intitulată "LISTA LOCALITĂŢILOR DE OPERARE A AN.D.Z.M. APROBATE PENTRU IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI S.D.S.C.M."

ANEXA2

la Manualul de operare pentru SDSCM

REFERIRI LA PROCEDURA DE DOBÂNDIRE A

PERSONALITĂŢII JURIDICE DE CĂTRE GRUPURILE DIN

COMUNITĂŢILE MINIERE ŞI GRUPURILE PRODUCTIVE PROVENITE DIN COMUNITĂŢILE MINIERE

Pentru a beneficia de finanţări acordate prin Fondul Român de Dezvoltare Socială, grupurile din comunităţile miniere şi grupurile productive din comunităţile miniere trebuie să dobândească personalitatea juridică în considerarea dispoziţiilor Legii nr. 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, republicată şi a Legii 167/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, grupurile din comunităţile miniere şi grupurile productive din comunităţile miniere iau fiinţă printr-un proces verbal încheiat de cel puţin 10 persoane fizice cu capacitate juridică1 şi cu domiciliul sau reşedinţa în localitatea respectivă. Dovada domiciliului/reşedinţei se realizează prin actul de identitate.

În acest sens grupurile din comunităţile miniere şi grupurile productive din comunităţile miniere vor aplica procedura publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 4 din 8 ianuarie 2003 regăsită în cadrul secţiunii ăActe ale Fondului Român de Dezvoltare Socială- 15/XI/2002-Hotărâre privind aprobarea modificării Procedurii de dobândire a personalităţii juridice de către grupurile din comunităţile rurale sărace şi grupurile productive provenite din comunităţile sărace".

Actele juridice care dovedesc dobândirea personalităţii juridice sunt redate mai jos:

PROCES VERBAL DE CONSTITUIRE CA PERSOANĂ JURIDICĂ2

Art. l. Persoanele menţionate mai JOS, care, la data de……………………………………. au luat parte la adunarea de constituire a Grupului din comunitatea minieră/Grupului productiv din comunitatea minieră………………………………………(denumirea Grupului) şi au votat conţinutul prezentului, înteleg să se asocieze şi să constituie o persoană juridică, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 129/1998, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială (FRDS), republicată şi Legea 167/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

1Are capacitate juridică orice persoană care a împlinit 18 ani şi poate să decidă singură asupra actelor şi faptelor sale.

2Procesul verbal constituie adaptarea anexei 1 a Hotărârii Consiliului Director al FRDS nr. 15/XI/2002

(publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 4 din 8 ianuarie 2003 regăsită în cadrul secţiunii ăActe ale Fondului Român de Dezvoltare Socială), modificare realizată în considerarea Legii 16712005, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. – Denumirea persoanei juridice este Grupul din comunitatea minieră/Grupul

product1.v d.m comum.tatea rm.m.era~"…………………………………….." i

Art. 3. – Sedm. 1 persoane1. J.un.d1.ce este Am 2

Art. 4. – Scopul persoanei juridice îl constituie

3

Art.5.-Proiectul propus de persoana juridică este denumit

…………………………………………4 şi se referă la 5

Art. 6. – La data constituirii, asociaţii se angajează să contribuie cu bunuri

………………………………………….6şii saub am• ………………………….. 61a consh.tur.rea patn•mom•u1 m•

iniţial pe care le/îi vor transmite, respectiv vărsa după aprobarea finanţării Proiectului de către FRDS.

Art. 7. – Pe toată perioada asocierii prevăzută la art. 9, raporturile dintre asociaţi

trebuie să se caracterizeze prin buna credinţă şi grijă pentru interesele comunităţii. Asociaţii vor urmări împreună realizarea scopului pentru care s-au asociat.

Adunarea membrilor persoanei juridice funcţionează după următoarele reguli: 7

Art. 8. Comitetul de Conducere a Proiectului(CCP) este compus din:

8

Membrii CCP, împreună, au ca principale atribuţii administrarea cu grijă şi bună­ credinţă a fondurilor destinate Proiectului, precum şi a tuturor intereselor persoanei juridice,

informând grupul şi răspunzând cu privire la stadiul implementării Proiectului. Când există neînţelegeri între aceştia cu privire la executarea Proiectului, oricare dintre ei trebuie să convoace, în cel mai scurt timp, adunarea membrilor comunităţii care va decide cu majoritatea membrilor prezenţi.

Art. 9. – Persoana juridică se constituie pe durata de executare a Proiectului şi va conduce contabilitatea în partidă simplă în considerarea Legii 82/1991, republicată.

Art. 10. – Dizolvarea persoanei juridice are loc în următoarele cazuri: trecerea duratei prevăzute la art. 9 şi realizarea proiectului; imposibilitatea realizării proiectului.

1Ac1..ctu1

1. s-a inch

   e1•at asta–z1•, …………………………………… 9,1 a 10

   Semnăturile asociaţilor: Semnătura Comitetului de Conducere a Proiectului

   Legalizare semnături (secretar unitate adminstrativ teritorială)

   

   1Poate fi denumirea cartierului, coloniei miniere ori a aşezam m care domiciliază asociatii sau once altă denumire care, în condiţiile respectării ordinii publice, individualizează persoana juridică.

   2Sediul poate fi stabilit la domiciliul unui asociat sau la sediul unei instituţii publice (şcoală, primărie, casa de

   cultură sau altele asemenea), cu condiţia să existe certitudinea că, prin punerea la dispoziţie a unui spaţiu, instituţia publică respectivă nu poate influenţa (prin stabilirea unei chirii prea mari, de pildă) activitatea comunităţii constituită ca persoană juridică .

   3Scopul constă în rezolvarea unor nevoi specifice (care pot fi enumerate), prin realizarea unui proiect ce urmează să fie supus spre aprobare FRDS.

   4Denumirea proiectului trebuie să fie scurtă, indicând obiectul acestuia.

   5Trebuie realizată o descriere scurtă a proiectului.

   6Se trec contribuţiile asociaţilor, constând eventual, în:

   bunuri mobile şi bunuri imobile care pot intra în folosinţa comunităţii, cu condiţia să nu facă obiectul unei/unui judecăţi/proces.

   prestarea unui anumit serviciu (zidărie, zugrăveală, tâmplărie, etc.) care aduce foloase comunităţii.

   sume de bani care intră în proprietatea comunităţii

   Asociaţiile trebuie, cu aproximaţie, să stabilească valoarea în lei a contribuţiilor în natură şi a celor în muncă. 7Regulile trebuie să privească: modul de convocare a adunării, termenele la care se convoacă adunarea, problemele asupra cărora urmează să se decidă, modul în care se votează şi altele asemenea.

   8Se menţionează numele de familie, prenumele şi funcţia membrilor Comitetului. Semnăturile acestora vor fi certificate/legalizate în conformitate cu prevederile legale, cu menţionarea numelui în clar însoţit de semnătură şi ştampilă al celui care realizează certificarea/legalizarea.

   9Data.

   10Localitate

   Model orientativ3

   PRIMĂRIA                   

   DISPOZIŢIA nr. /             

   Având în vedere:

   solicitarea de înregistrare a grupului din comunitatea mm1eră                                         ca persoană juridică,

   – prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi

   funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, republicată, ale art. 8 din Procedura de dobândire a personalităţii juridice de către grupurile din comunităţile rurale sărace şi grupurile productive provenite din comunităţi sărace şi Legii 167/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

   În temeiul prevederilor art. 71 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare,

   Primarul                   

   DISPUNE:

   Art.1. – Se aprobă înregistrarea, în registrul special al Primăriei                 , a Procesului verbal de constituire (anexa nr. 1) a Grupului din comunitatea minieră din localitatea                           , ca persoană juridică.

   Art.2. – De personalitatea juridică astfel dobândită, Grupul menţionat la art. 1 va putea face uz numai în raporturile juridice născute în legătură cu aplicarea prevederilor Legii nr.129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, republicată.

   Art.3. – Secretarul va aduce la îndeplinire prevederile prezentei dispoziţii.

   PRIMAR,

   

   3Dispoziţia constituie adaptarea anexei 2 a Hotărârii Consiliului Director al FRDS nr. l 5/XI/2002 modificare realizată în considerarea Legii 167 /2005, cu modificările şi completările ulterioare.

   ANEXA3

   la Manualul de operare pentru SDSCM

   CODUL PROIECTULUI.. ………………

   ACORD DE GRANT Nr…….. din …………..

   Între:

   Fondul Român de Dezvoltare Socială, denumit în continuare Fond, organism de interes public, rară scop lucrativ, cu personalitate juridică, înfiinţat în baza Legii nr. 129/1998, republicată, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, cu sediul în municipiul Bucureştt b-dul Regina Elisabeta nr. 3, et. 3, sectorul 3, înregistrat fiscal sub nr…………….., având contul nr………, deschis la banca

   ………………………….., reprezentat prin domnul/ doamna director executiv ,

   Şl . . . . -1 d . .

   ăGrupu1 dm comumtatea mm1era ………………………………………., enum1t m contmuare

   Primitor, cu sediul în judeţul ………………., localitatea …………., sat …………, str.

   …………………, nr…., bl. …., sc….., ap ……, et. … , având calitatea de persoană juridică, dobândită, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr.129/1998, republicată, coroborat cu Legea 167/2005, cu modificările şi completările ulterioare, prin actul eliberat de Primăria ……………………………….., înregistrat fiscal sub nr………………., având contul curent pentru grant nr. …………………, deschis la banca …………, reprezentat prin comitetul de conducere a proiectului cu următoarea componenţă:

   . .. – preşedinte

   . .. – secretar

   . .. – trezorier

   sau

   ………………….. 2, d enumr•t m contm• uare P m. m·tor, cu sed.m1 m …………………………., str.

   ………………… nr. …………, judeţul I sectorul ……………….., înregistrată fiscal sub nr………………. având contul curent pentru grant nr. ……………, deschis la banca

   ……………….., în calitate de organizaţie intermediară, stabilită în conformitate cu prevederile art. 2 alin.(1) lit. 1) din Legea nr.129/1998, republicată, coroborat cu Legea 167/2005, cu modificările şi completările ulterioare, reprezentat prin ,

   având calitatea de …………… . sau

   Cooperativa de consum I Societatea agricolă / Asociaţia sau Fundaţia

   "…………."/Societatea Comercială 3, denumită în continuare Primitor, cu sediul în

   ………………., str. ………………… nr. …………, localitate/sat …………. judeţul I sectorul

   ……………….., înregistrată fiscal sub nr………….având contul curent pentru grant nr ,

   deschis la banca ………………………….., reprezentat în conformitate cu prevederile Actului

   constitutiv, prin domnul/ doamna …………………., având calitatea de …………… .

   

   1Se completează în cazul proiectelor de mică infrastructură, conform denumirii preluată din procesul verbal de constituire ca persoană juridică.

   2Se completează în cazul proiectelor de servicii sociale comunitare.

   3Se completează în cazul proiectelor de activităţi generatoare de venit.

   1. 1. Obiectul Acordului de grant

      1. 1.1. Fondul acordă Primitorului, în termenii şi în condiţiile prezentului Acord de grant, cu titlu gratuit, contravaloarea în lei a echivalentului sumei de dolari S.U.A.,

         care urmează să fie utilizată exclusiv în vederea realizării proiectului4 ” „, aprobat

         prin Hotărârea Consiliului Director al Fondului nr………… din data de …………., proiect redat în anexa nr. 15) ce constituie parte integrantă a prezentului Acord de grant.

      2. 1.2. Proiectul constă în realizarea ………………………………………………….

      3. 1.3. Suma de bani acordată cu titlu gratuit în scopul şi în condiţiile prevăzute la pct.1.1 este denumită în continuare grant.

      4. 1.4. Primitorul se angajează că va participa cu o contributie în bani/în natură/în bani şi în natură în valoare de …………. lei, reprezentând % din valoarea grantului,

         după cum se precizează în anexa nr. I.

      5. 1.5. În cazul în care contribuţia va fi în bani, aceasta trebuie să fie depusă înaintea semnării prezentului Acord de grant, în contul curent distinct nr……………., deschis de Primitor pentru acest proiect la banca ……………………… .

      6. 1.6. Bugetul proiectului şi sursele de finanţare sunt redate în anexele nr. 2 şi 3, care constituie părţi integrante a prezentului Acord de Grant.

      7. 1.7. Fondul va elibera Primitorului sumele grantului în lei, la cursul de schimb leu/dolar S.U.A. de la data efectuării licitaţiei valutare de către Fond, la banca acestuia.

      8. 1.8. Eliberarea sumelor grantului către Primitor se va face în ….. tranşe, pe baza formularelor standard de solicitare de plată, completate de Primitor şi certificate de supervizorul Fondului. Prima tranşă este considerată avans. Eliberarea avansului şi a ultimei tranşe se poate face eşalonat, în funcţie de cuantumul total al fondurilor disponibile şi de situaţia concretă din teren a proiectului.

      9. 1.9. Nivelul avansului, precum şi al celorlalte tranşe este stabilit după cum urmează:

         • – tranşa I (avans) ;

         • – tranşa a II-a ;

         • – tranşa a III-a ;

         • – tranşa a IV-a …………………….. .

      10. 1.10. Cuantumul tranşelor stipulate la art. 1.9, precum şi valoarea grantulu după caz, pot fi majorate/diminuate cu respectarea prevederilor art. 4.5, în funcţie de nevoile reale identificate pe parcursul derulării proiectului. Înainte de eliberarea ultimei tranşe, Fondul va analiza solicitarea de plată şi alte documente relevante justificative şi va elibera Primitorului numai suma necesară finalizării proiectului. Astfel, modificările intervenite la nivelul acordului de grant, nu vor mai face obiectul unui act adiţional.

          1. ll. Neînceperea activităţilor prevăzute în proiect într-un interval de maxim 3 luni de la virarea sumelor de către Fond în contul de grant, va putea conduce la retragerea finanţării.

          1. 1.12. La solicitarea fiecărei tranşe (excepţie făcând avansul) Primitorul trebuie să prezinte supervizorului Fondului un raport privind stadiul implementării proiectului din punct de vedere fizic, financiar şi al contribuţiei comunităţii şi documentele adecvate,

             

             4Proiectul va fi implementat în condiţiile Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005, ratificat prin Legea 167/2005, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I,

             m. 515 din 17 iunie 2005.

             5Anexam. l cuprinde graficul de implementare şi toate documentele pe baza cărora s-a aprobat finanţarea.

             justificând utilizarea a cel puţin 75% din tranşa anterioară. Supervizorul va întocmi un raport în urma verificărilor întreprinse la faţa locului care va constitui temei justificativ al eliberării tranşei solicitate. Restul de cel mult 25% se justifică cu ocazia formulării solicitării pentru următoarea tranşă. Justificarea utilizării ultimei tranşe se va efectua înainte de momentul închiderii proiectului.

          2. 1.13. În cazul în care Primitorul realizează economii la nivelul proiectului, rară să fie afectată calitatea acestuia, sumele pot fi utilizate de beneficiarul grantului pentru posibile îmbunătăţiri, extinderea şi dezvoltarea proiectulu cu aprobarea Fondului şi cu respectarea procedurilor (tehnice, financiare, juridice) specifice. Utilizarea economiilor pentru acoperirea cheltuielilor curente sau de exploatare, sau angajarea economiilor proiectului rară obţinerea aprobării Fondului este interzisă şi atrage angajarea răspunderii materiale a Primitorului, sau în cazul dizolvării acestuia, a persoanelor fizice responsabile.

          3. 1.14. Sumele grantului rămase necheltuite după finalizarea proiectului şi/sau după parcurgerea procedurii prevăzute la punctul 1.12, vor fi returnate Fondului în contul şi la banca indicate de acesta.

          Dobânzile bonificate şi comisioanele bancare aferente contului de grant vor fi în sarcina exclusiva a Primitorului. Acestea urmează să fie utilizate numai în beneficiul proiectului derulat.

   2. 2. Drepturile şi obligaţiile părţilor

      1. 2.1. Fondul are dreptul de a verifica toate datele şi documentele în legătură cu realizarea proiectului.

      2. 2.2. Fondul poate, în orice moment să sisteze eliberările de fonduri aferente finanţării proiectului, să solicite Primitorului, prin notificare scrisă, să returneze sumele din contul bancar de grant, şi să suspende executarea Acordul de grant dacă unul dintre următoarele evenimente a avut loc: a) activităţile nu au fost realizate în conformitate cu legislaţia română şi/sau procedurile Fondului; b) s-a produs o întrerupere a fluxului de fonduri către Fond; c) Primitorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile la care s-a angajat prin proiect.

         Suspendarea Acordului de grant generată de condiţiile enumerate la lit. a) şi c) obligă Primitorul la întreprinderea cu maximă urgenţă a demersurilor de remediere specifice.

      3. 2.3. Primitorul se obligă să respecte cu stricteţe prevederile legislaţiei române şi reglementările Fondului pentru îndeplinirea obiectivelor şi activităţilor proiectului, astfel cum sunt ele descrise în anexa nr. I la prezentul Acord de grant.

         În situaţia în care se constată imposibilitate de a realiza în totalitate obiectivul prevăzut la art. 1.2., şi/sau se produc blocaje şi/sau întârzieri în realizarea activităţilor proiectului, care pot genera depăşiri ale termenelor asumate prin angajamentele Fondului cu finanţatorii şi/sau sunt solicitate Fondului penalităţ din cauza neîndeplinirii de către Primitor a obligaţiilor prevăzute în Acordul de grant şi în legislaţia română, Primitorul şi/sau persoana fizică responsabilă vor fi fmanciar direct răspunzători, urmând ca eventualele daune să fie recuperate conform legislaţiei în vigoare.

      4. 2.4. Primitorul se obligă să utilizeze grantul, precum şi sumele reprezentând contribuţia sa la proiect, menţionată la pct. 1.4, numai pentru realizarea obiectivelor proiectului.

      5. 2.5. Primitorul organizează şi conduce contabilitatea în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

      6. 2.6. Primitorul se obligă să permită reprezentanţilor Fondului şi/sau ai Băncii evaluarea realizării proiectulu prin punerea la dispoziţia acestora a tuturor datelor şi documentelor solicitate, precum şi prin asigurarea accesului pentru vizitarea proiectului finanţat din grant.

      7. 2.7. Primitorul se obligă să utilizeze şi să respecte legislaţia şi procedurile Fondului privind achiziţia bunurilor, lucrărilor şi serviciilor de consultanţă în conformitate cu prevederile înscrise în Manualul comunităţii- Ghidul procedurilor de achiziţii pentru proiecte fmanţate de FRDS, care respectă procedurile de procurare BIRD, pus la dispoziţia beneficiarului grantului de către Fond.

      8. 2.8. Primitorul are obligaţia să prevadă în contractele încheiate cu terţi furnizori şi prestatori de servicii menţiuni referitoare la Acordul de grant, la grant şi la Fond.

         Aceste contracte se încheie în formă scrisă şi constituie titluri executori conform prevederilor Legii nr.129/1998, republicată.

         Fondul nu răspunde pentru viciile angajamentelor contractuale şi/sau a altor documente încheiate de Primitor, şi nu răspunde pentru eventuale prejudicii cauzate Primitorului sau altor terţi în situaţia în care Fondului i se sistează finanţarea sau atunci când nu îi sunt puse la dispoziţie la timp fondurile pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la nivelul Acordului de grant şi a legislaţiei aplicabile.

      9. 2.9. Primitorul se obligă să afişeze într-un loc vizibil situaţia fondurilor primite de la Fond şi a cheltuielilor efectuate.

      10. 2.10. Primitorul se obligă să afişeze la loc vizibil emblema Fondulu pe tot parcursul executării şi după fmalizare, pe obiectivele rezultate din realizarea proiectului.

      11. 2.11. Primitorul se obligă să întreprindă cu maximă urgenţă toate demersurile legale care se impun pentru recuperarea sumelor din grant ce nu pot fi utilizate pentru realizarea obiectivelor proiectului, independent de acţiunile şi inacţiunile sale.

   3. 3. Forţa majoră

      1. 3.1. Dacă o situaţie de forţă majoră împiedică sau întârzie, total sau parţial, executarea Acordului de grant, partea afectată de cazul de forţă majoră va fi exonerată de răspundere privind îndeplinirea obligaţiilor sale pentru perioada în care această îndeplinire este împiedicată sau întârziată de cazul de forţă majoră.

      2. 3.2. Fondul nu răspunde pentru prejudiciul cauzat Primitorului în situaţia în care Fondului i se sistează fmanţarea.

      3. 3.3. Partea care invocă forţa majoră este obligată să comunice celeilalte părţi, în termen de 30 de zile de la apariţia cazului de forţă majoră, existenţa acestuia, prin notificare scrisă însoţită de acte doveditoare, eliberate de autorităţile româneşti competente.

   4. 4. Valabilitatea şi modificarea Acordului de grant

      1. 4.1. Prezentul Acord de grant intră în vigoare la data semnării lui de către ambele părţi şi este valabil până la închiderea proiectului.

      2. 4.2. Perioada de implementare6 a proiectului este de circa luni.

         

         6Perioada cuprinsă între semnarea Acordului de grant şi terminarea proiectului.

      3. 4.3. Utilizarea grantului în alte scopuri decât cele prevăzute în prezentul Acord de grant este interzisă şi atrage desfiinţarea Acordului de grant, fără intervenţia instanţei judecătoreşti sau a celei de arbitraj, după caz.

         În cazul în care Primitorului i-a fost notificată desfiinţarea prezentului Acord de grant din vina sa, acesta este obligat ca în termen de 30 de zile de la data primirii notificării să restituie Fondului toate sumele primite.

         Prejudiciile cauzate vor fi recuperate de către Fond împreună cu organele fiscale competente de la Primitor, sau în cazul dizolvării acestuia de la persoana fizică responsabilă.

      4. 4.4. Dacă în cursul executării Acordului de grant se constată încălcări ale obligaţiilor acestuia sau nesocotiri ale dispoziţiilor Legii nr. 129/1998, republicată şi ale prevederilor reglementărilor Fondulut Fondul poate proceda la rezilierea Acordului de grant, fără intervenţia instanţei judecătoreşti sau a instanţei de arbitraj.

         Prejudiciile cauzate vor fi recuperate de către Fond împreună cu organele fiscale competente de la Primitor, sau în cazul dizolvării acestuia de la persoana fizică responsabilă.

      5. 4.5. Modificarea prezentului Acord de grant se face prin acordul părţilor.

      6. 4.6. Partea care are iniţiativa modificării va notifica, în scris, celeilalte părţi propna propunere.

      7. 4.7. În cazul în care părţile convin modificarea prezentului Acord de grant, aceasta se va realiza prin încheierea unui act adiţional.

   5. 5. Închiderea proiectului

      1. 5.1. Înainte de închiderea financiară a proiectului Primitorul va prezenta planul definitiv, acceptat de Fond, conţinând detaliile privind întreţinerea şi exploatarea obiectivelor realizate în cadrul proiectului.

      2. 5.2. Proiectul se consideră închis având la bază raportul fmal al supervizorului, care va consemna dacă obiectivele proiectului au fost îndeplinite şi dacă au fost justificate toate sumele acordate prin prezentul Acord de grant, şi numai după anunţarea închiderii proiectului în cel puţin 3 locuri publice. Procedura închiderii proiectului va fi consemnată prin documente specifice recunoscute şi aprobate de Fond.

         5.3 Proprietatea/obligaţia de întreţinere asupra bunurilor rezultate în urma realizării proiectului împreună cu proprietatea bunurilor achiziţionate în scopul executării proiectului revine, la data închiderii proiectului, persoanei juridice7 menţionate de lege.

         5.4. Responsabilitatea pentru asigurarea durabilităţii proiectului realizat revme integral Primitorului.

         

         7În cazul proiectelor de mică infrastructură – proprietatea/obligaţia de întreţinere asupra obiectivelor rezultate din executarea proiectelor revine în sarcina unităţilor administrativ-teritoriale, administratorilor/proprietarilor de drept, împreună cu comitetul de întreţinere a proiectului, după caz.

         În cazul proiectelor de activităţi generatoare de venit- proprietatea asupra bunurilor achiziţionate în scopul executării proiectelor revine ………[se completează cu persoana juridică care a -implementat proiectul}, conform art. 5 alin. 3 din Legea nr. 129/1998, republicată.

         În cazul proiectelor de servicii sociale comunitare – proprietatea asupra bunurilor achiziţionate în scopul realizării proiectelor revine organizaţiei intermediare definite la art. 2 alin (1) din lege, care au obligaţia să le utilizeze pentru aceleaşi scopuri pentru care au fost achiziţionate – conform art. 6 din Legea nr 129/1998, republicată.

   6. 6. Soluţionarea neînţelegerilor

      1. 6.1. Orice neînţelegere care decurge din interpretarea şi aplicarea prezentului Acord de grant va fi soluţionată de părţi, pe cale amiabilă, în termen de 30 de zile calendaristice, de la notificarea acesteia.

      2. 6.2. În cazul în care părţile nu ajung la un consens pe cale amiabilă, în termenul menţionat la art. 6.1., neînţelegerile vor fi soluţionate potrivit prevederilor legale în vigoare de către instanţele judecătoreşti competente din Bucureşti.

   7. 7. Dispoziţii finale

      1. 7.1. În măsura în care nu vin în contradicţie cu prevederile acestui Acord de grant, la executarea şi interpretarea lui se vor aplica prevederile Codului civil român şi alte reglementări legale în materie.

      2. 7.2. a) Prezentul Acord de grant, inclusiv anexele nr.1-4, a fost încheiat în două exemplare, ambele având valoare de original, constituind împreună un singur act juridic şi având caracter de titlu executoriu, în caz de nerealizare a obiectivului proiectului.

b) Prin semnarea prezentului Primitorul recunoaşte că i-au fost aduse la cunoştinţă condiţiile de fmanţare şi că a primit Manualul comunităţii (conţinând Ghidul procedurilor de achiziţii pentru proiecte finanţate de FRDS, Ghidul noţiunilor financiar contabile), care devine anexa nr. 4 a prezentului Acord de grant.

FONDUL ROMÂN DE DEZVOLT ARE SOCIALĂ

Director executiv,

PR1MITOR8

Şef Departament Financiar, contabil şi administrativ,

Avizat juridic,

8În cazul proiectelor de mică infrastructură, se vor menţiona membrii comitetului de conducere a proiectului – preşedinte, secretar, trezorier.

În cazul proiectelor de servicii sociale comunitare şi al proiectelor de activităţi generatoare de venit se vor menţiona funcţia şi numele reprezentantului primitorului.

Anexanr.2

la Acordul de grant SDSCM

Sursele de finanţare ale Acordului de Grant (dolari SUA)

1. 1. Contribuţia locală (echivalent în dolari SUA)* …………………………………. din care:

   surse propru: ……………………………………………………………………………

   surse atrase (dacă este cazul)…………………………………………………………….

2. 2. Grantul din care:

   împrumut BIRD:

   contribuţia Guvernului României:

   COST TOTAL PROIECT PE SURSE

   

   •seva utiliza cursul leu/dolar de la momentul înto=irii cererii de finanţare.

   Anexa nr. 3

   la Acordul de grant SDSCM

   BUGETUL PROIECTULUI*

   

   • • În situaţii justificate, la solicitarea Agentului de Executare şi numai cu aprobarea Fondului se pot realiza transferuri de la o linie bugetară la alta.

   Înainte de eliberarea ultimei tranşe de bani, se întocmeşte un buget rectificat care reflectă modificările admise de către Fond pe parcursul implementării proiectului, în structura pe linii bugetare. Bugetul astfel rectificat va face obiectul încheierii unui Act adiţional la Acordul de grant. Solicitarea de modificare a bugetului se adresează Fondului la momentul înregistrării necesităţii operării acesteia.

   ANEXA4

   la Manualul de operare pentru SDSCM

   OPERAŢIONALIZAREA CRITERIILOR DE ELIGIBILITATEA UNEI COMUNITĂŢI MINIERE

   

   Iul drum carosabil de acces în comunitate nu a fo

   •• 10 ani;

   Notă: Prin drum reabilitat se înţelege acel drum căruia i s-a înlocuit în totalitate stratul de u=ă pe intrega lungime.

   În caz de îndeplinire a criteriului, se va ataşa cererii de finanţare o dovadă emisă de autoritatea competentă, în funcţie de clasificarea drumului, după cum urmează:

   de la autorităţile locale, dacă drumul principal de acces este un drum comunal

   de la autorităţile judeţene (Consiliul judeţean) claca principalul drum de acces este un drum judeţean

   de la Secţia Judeţeană de Drumuri Naţionale din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi

   Drumuri Naţionale din România dacă principalul drum de acces este un drum naţional

   

   mult de 50% din gospodăriile din comunitate nu au ace ctională de apă potabilă;

   Criteriul este îndeplinit atunci când comunitatea se regăseşte într-una din următoarele situaţii:

   1. 2.1. Mai mult de 50% dintre gospodăriile din comunitate nu au acces la o sursă funcţională de apă potabilă, în sistem public sau privat, în casă, în curte, sau la poartă (f’antână, fântână cu pompă, bazine de acumulare, surse publice de apă potabilă etc).

      

      3. Nu există în localitatea de care aparţine comunitatea un spaţiu public destinat activităţilor socio-culturale şi de petrecere a timpului liber sau, dacă există, funcţionează în condiţii improprii;

   2. 2.2. Mai mult de 50% dintre gospodăriile din comunitate nu au avut apă potabilă suficientă în casă, în curte sau la poartă, cel puţin 6 luni în ultimul an, adică în medie, cel puţin 12 ore/zi .

Criteriul este îndeplinit atunci când comunitatea se regăseşte într-una din următoarele situaţii:

1. 3.1. Nu există în localitatea de care aparţine comunitatea un spaţiu public (cămin cultural, casă de cultură etc) în care să se poată desfăşura atât activităţi socio-culturale, cât şi de petrecere a timpului liber (activităţi educative extraşcolare, evenimente culturale, întâlniri comunitare, activităţi distractive, nunţi sau bote=i etc).

2. 3.2. Căminul cultural/ casa de cultură din localitatea de care aparţine comunitatea nu a fost înstrăinat(ă) şi nu i s-a schimbat în întregime destinaţia iniţială, dar funcţionează în condiţii improprii.

Prin condiţii improprii în accepţiunea de faţă se întelege: acoperiş sau structură de rezistenţă sau tâmplărie sau instalaţii electrice sau instalaţii sanitare sau instalaţii de încălzire nereabilitate în ultimii 15 ani şi aflate într-o stare de degradare tehnică vizibilă.

4. Mai mult de 50% din gospodăriile care au avut acces la o centrală termică nu au o reţea funcţională de încălzire;

Criteriul este îndeplinit atunci când sunt îndeplinite cumulatunnătoarele condiţii:

încălzire.

1. 4.1. A existat în comunitatea minieră, indiferent în ce perioadă, o reţea comună funcţională de

2. 4.2. Mai mult de 50% dintre gospodăriile care au avut acces la o reţea publică de încălzire, nu au

   acces în prezent la o reţea funcţională de încălzire.

   Notă: Prin reţea se înţelege un ansamblu de gospodării conectate la aceeaşi sursă de alimentare cu energie termică (centrală termică de bloc, cartier etc). Prin gospodărie care are acces la o reţea funcţională de încălzire se înţelege acea gospodărie care este situată într-o comunitate în care există o reţea funcţională de încălzire la care este racordată sau la care s-ar putea racorda. Ca atare, dacă într-o comunitate există o reţea funcţională de încălzire, iar o gospodărie a optaU optează pentru alte alternative de alimentare cu energie termică (centrale termice individuale, sobe cu gaz sau cărbune etc) sau se debranşează din lipsa resurselor financiare – se consideră că respectiva gospodărie are acces la o reţea de încălzire. Aşadar, criteriul urmăreşte să identifice accesul gospodăriilor la o reţea funcţională de încălzire şi nu alegerile individuale ale gospodăriilor de a se debranşa sau racorda la o reţea existentă.

   

   5. Şcoala cu clasele V-VIII la care sunt înscrişi mai mult de 50% dintre copiii din comunitate funcţionează în altă localitate decât cea de care aparţine comunitatea sau în condiţii improprii;

   Criteriul este îndeplinit atunci când comunitatea se regăseşte într-una din următoarele situaţii:

   1. 1. Nu există şcoală gimnazială în localitatea de apartenenţă.

   2. 2. Mai mult de 50% dintre copiii care frecventează o şcoală gimnazială sunt înscrişi la o unitate de învăţământ care nu dispune de electricitate sau apă curentă sau instalaţii sanitare funcţionale sau instalaţii de încălzire funcţionale sau clădirea şcolii este în stare tehnică vizibil proastă.

      

      11 o. 1.,ucalitatea de care aparţine comunitatea nu dispune de unitate me011ca1a că aceasta există, fie nu funcţionează, fie funcţionează în condiţii improprii;

      Criteriul este îndeplinit atunci când comunitatea se regăseşte într-una din următoarele situaţii:

      1. 1. Nu există unitate medicală în localitatea de apartenenţă (punct medical, dispensar sau spital ) sau, dacă există, nu este funcţională.

      2. 2. Cea mai apropiată unitate medicală din localitate nu dispune de electricitate sau de apă curentă sau de instalaţii sanitare funcţionale sau de instalaţii de încălzire funcţionale sau clădirea este în stare tehnică vizibil proastă.

Notă: Prin "clădiri a căror stare este improprie locuirii" se înţelege "clădiri din chirpici, paianţă, case cu acoperişuri din azbest, blocuri în stare tehnică vizibil proastă şi degradare avansată a părţilor comune, respectiv acoperişuri, casa scărilor sau subsoluri".

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește