legea electorală a Republicii Socialiste România
EXPUNERE DE MOTIVEDezvoltarea democraţiei socialiste corespunzător sarcinilor stabilite prin Programul Partidului Comunist Roman, adoptat la cel de-al XI-lea Congres al partidului, impune perfecţionarea continua a activităţii organelor reprezentative – Marea Adunare Naţionala şi consiliile populare -, creşterea rolului deputaţilor, precum şi a răspunderii lor, participarea mereu mai larga a întregului popor la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului şi statului de faurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de inaintare a României spre comunism.În vederea îmbunătăţirii cadrului legislativ privind reglementarea sistemului electoral s-a adoptat prezenta lege electorală, cuprinzînd unele modificări faţă de reglementarea de pînă acum.Prin legea electorală se urmăreşte asigurarea unei reglementări unitare a organizării alegerilor de deputaţi în Marea Adunare Naţionala şi în consiliile populare. Legea electorală se întemeiază pe principiile fundamentale ale sistemului electoral înscrise în Constituţia Republicii Socialiste România. Astfel, prin lege se prevede că drepturile electorale constituie o expresie a manifestării puterii unice şi suverane a poporului, în frunte cu clasa muncitoare, a participării nemijlocite a cetăţenilor la conducerea societăţii. Alegerea deputaţilor se întemeiază pe deplina egalitate în drepturi a cetăţenilor, fără deosebire de rasa, naţionalitate, sex sau religie. Este prevăzută, de asemenea, răspunderea deputaţilor în faţa alegătorilor, atît pentru activitatea proprie, cît şi pentru activitatea organelor în care sînt aleşi.Pornindu-se de la prevederile Constituţiei, în lege este prevăzut rolul care revine, în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, precum şi în depunerea candidaturilor de deputaţi, Frontului Unităţii Socialiste, cel mai larg organism politic permanent, revolutionar, democratic, cu caracter reprezentativ, care constituie cadrul organizatoric de unire, sub conducerea Partidului Comunist Roman, a forţelor politice şi sociale ale naţiunii noastre socialiste, pentru participarea întregului popor la înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, la conducerea tuturor domeniilor de activitate.Tinindu-se seama de modificarea Constituţiei privind stabilirea componentei Marii Adunări Naţionale la 349 de deputaţi, prin legea electorală se prevede determinarea numărului de circumscripţii electorale corespunzător acestei componente. Totodată, se prevede o reducere a numărului de circumscripţii electorale pentru consiliile populare, astfel încît să se asigure o mai buna funcţionare a acestor consilii, ca organe efective de lucru pe plan local.Avîndu-se în vedere prevederile Constituţiei privind durata mandatului organelor reprezentative, în legea electorală sînt cuprinse reglementările necesare spre a se asigura corelarea datei ţinerii alegerilor pentru toate aceste organe.Prin lege se prevede că pentru un loc de deputat se pot depune mai multe candidaturi, dîndu-se astfel cetăţenilor posibilitatea sa aleagă pe cei care dovedesc mai multă competenţa şi iniţiativa şi o înaltă răspundere în îndeplinirea politicii partidului şi statului. În strinsa legătură cu aceasta posibilitate, în lege sînt reglementate problemele legate de modul de votare şi de stabilire a rezultatelor alegerilor, expresie a voinţei alegătorilor.În ceea ce priveşte organizarea alegerilor, alcătuirea circumscriptiilor electorale, organizarea comisiilor electorale, în lege sînt cuprinse unele prevederi de simplificare, în special a formularisticii utilizate, faţă de sistemul de pînă acum.Avîndu-se în vedere Hotărîrea Conferintei Naţionale a partidului din iulie 1972 privind simplificarea procedurii de retragere a mandatului de deputat, în sensul că revocarea să se poată realiza, la cererea Frontului Unităţii Socialiste, de către Marea Adunare Naţionala sau, după caz, de către consiliile populare, într-un capitol final al legii se prevede procedura ce trebuie urmată pentru revocarea deputaţilor.Prin întregul sau cuprins, legea electorală asigura un cadru legislativ unitar pentru înfăptuirea, în domeniul sistemului electoral, a cerinţelor perfecţionării şi adincirii continue a democratismului nostru socialist.În temeiul art. 43 pct. 2 din Constituţia Republicii Socialiste România,Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. +
Capitolul 1Dispoziţii generale +
Articolul 1În Republica Socialistă România exercitarea drepturilor electorale prevăzute de Constituţie constituie o expresie a manifestării puterii unice şi suverane a poporului, în frunte cu clasa muncitoare, a participării nemijlocite a cetăţenilor la conducerea statului.Statul socialist român garantează cetăţenilor exercitarea deplina a drepturilor electorale. +
Articolul 2Alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala şi în consiliile populare se întemeiază pe deplina egalitate în drepturi a cetăţenilor, fără deosebire de rasa, naţionalitate, sex sau religie. +
Articolul 3Frontul Unităţii Socialiste organizează, sub conducerea Partidului Comunist Roman, participarea cetăţenilor la desfăşurarea alegerilor, campaniile electorale şi propune candidaţi de deputaţi pentru Marea Adunare Naţionala şi consiliile populare. +
Articolul 4În conformitate cu art. 25 din Constituţie cetăţenii Republicii Socialiste România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Marea Adunare Naţionala şi în consiliile populare.Votul este universal, egal, direct şi secret.Au drept de vot toţi cetăţenii români care au împlinit vîrsta de 18 ani.Cetăţenii cu drept de vot, care au împlinit vîrsta de 23 de ani, pot fi aleşi deputaţi în Marea Adunare Naţionala şi în consiliile populare.Nu au dreptul de a alege şi de a fi aleşi alienaţii şi debilii mintali, precum şi persoanele lipsite de aceste drepturi, pe durata stabilită prin hotărîrea judecătorească de condamnare. +
Articolul 5Deputaţii sînt răspunzători în faţa alegătorilor atît pentru activitatea proprie, cît şi pentru activitatea organului în care sînt aleşi.Deputaţii pot fi revocaţi înainte de expirarea termenului pentru care au fost aleşi, în condiţiile şi cu procedura prevăzute de prezenta lege. +
Capitolul 2Organizarea şi desfăşurarea alegerilor +
Secţiunea IStabilirea datei alegerilor şi organizarea circumscriptiilor electorale +
Articolul 6Marea Adunare Naţionala şi consiliile populare sînt alcătuite din deputaţi, aleşi pe circumscripţii electorale, cîte un deputat pentru fiecare circumscripţie. +
Articolul 7Deputaţii Marii Adunări Naţionale, ai consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti se aleg o dată la 5 ani, iar deputaţii consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale se aleg o dată la 2 ani şi jumătate. +
Articolul 8Alegerile generale pentru Marea Adunare Naţionala şi pentru consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti au loc în una din zilele nelucrătoare ale lunii martie a anului în care se încheie mandatul precedent. La aceeaşi dată au loc şi alegerile generale pentru consiliile populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale al căror mandat începe odată cu mandatul consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.Alegerile generale pentru consiliile populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale, al căror mandat de 2 ani şi jumătate corespunde celei de-a doua părţi a mandatului consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, au loc în termen de 3 luni de la expirarea mandatului precedent.Data alegerilor generale se stabileşte de către Consiliul de Stat, cu cel puţin 60 de zile înainte. +
Articolul 9Pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala se formează 349 de circumscripţii electorale.Delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale se fac de către Consiliul de Stat în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor. +
Articolul 10Pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare, circumscripţiile electorale se formează după cum urmează:În judeţe:a) în judeţele cu o populaţie pînă la 300.000 locuitori, 71-91 circumscripţii; … b) în judeţele cu o populaţie între 300.001-500.000 locuitori, 91-111 circumscripţii; … c) în judeţele cu o populaţie peste 500.000 locuitori, 111-141 circumscripţii. … În municipiul Bucureşti: 155 circumscripţii.În sectoarele municipiului Bucureşti: 45-55 circumscripţii.În municipii:a) în municipiile cu o populaţie pînă la 30.000 locuitori, 31-35 circumscripţii; … b) în municipiile cu o populaţie între 30.001-50.000 locuitori, 35-41 circumscripţii; … c) în municipiile cu o populaţie între 50.001-80.000 locuitori, 41-45 circumscripţii; … d) în municipiile cu o populaţie între 80.001-100.000 locuitori, 45-51 circumscripţii; … e) în municipiile cu o populaţie între 100.001-150.000 locuitori, 51-55 circumscripţii; … f) în municipiile cu o populaţie peste 150.000 locuitori, 55-71 circumscripţii. … În oraşe:a) în oraşele cu o populaţie pînă la 10.000 locuitori, 15-19 circumscripţii; … b) în oraşele cu o populaţie între 10.001-20.000 locuitori, 19-23 circumscripţii; … c) în oraşele cu o populaţie între 20.001-30.000 locuitori, 23-27 circumscripţii; … d) în oraşele cu o populaţie peste 30.000 locuitori, 27-31 circumscripţii. … În comune:a) în comunele cu o populaţie pînă la 2.000 locuitori, 11-13 circumscripţii; … b) în comunele cu o populaţie între 2.001-5.000 locuitori, 13-15 circumscripţii; … c) în comunele cu o populaţie între 5.001-10.000 locuitori, 15-19 circumscripţii; … d) în comunele cu o populaţie peste 10.000 locuitori, 19-25 circumscripţii. … +
Articolul 11Numărul circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare se stabileşte în termen de 10 zile din ziua fixării datei alegerilor, de către:a) Consiliul de Stat, pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare judeţene; … b) comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale; … c) Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare ale sectoarelor şi comunelor suburbane; … d) comitetele executive ale consiliilor populare municipale şi birourile executive ale consiliilor populare orăşeneşti, pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare ale oraşelor şi comunelor care le aparţin. … +
Articolul 12Delimitarea şi numerotarea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare se fac de către comitetele sau, după caz, birourile executive ale consiliilor populare pentru care au loc alegerile, în termen de 15 zile de la stabilirea datei alegerilor. +
Articolul 13Circumscripţiile electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala şi în consiliile populare se aduc la cunoştinţa cetăţenilor, de către comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. +
Articolul 14În circumscripţiile electorale rămase sau devenite vacante potrivit legii se stabilesc alegeri parţiale.Pentru Marea Adunare Naţionala, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, data alegerilor parţiale se stabileşte de către Consiliul de Stat, iar pentru celelalte consilii populare, de către comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare ierarhic superioare.Alegerile parţiale vor avea loc în termen de cel mult 3-6 luni de la producerea vacantei, data alegerilor stabilindu-se cu cel puţin 60 de zile înainte.Dispoziţiile privitoare la alegerile generale se aplică în mod corespunzător şi pentru alegerile parţiale. +
Articolul 15În circumscripţia electorală vacanta alegerea deputatului se face pentru o perioadă care durează pînă la încetarea mandatului organului în care a fost ales. +
Secţiunea a II-aListele de alegatori +
Articolul 16Toţi cetăţenii cu drept de vot sînt înscrişi în listele de alegatori din comunele, oraşele, municipiile sau sectoarele municipiului Bucureşti în care domiciliază. Sînt înscrişi în listele de alegatori cetăţenii care dobîndesc dreptul de vot pînă în ziua alegerilor inclusiv.Un alegator nu poate fi înscris decît într-o singura lista de alegatori. +
Articolul 17Listele de alegatori se întocmesc de către comitetele executive ale consiliilor populare ale municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, de către birourile executive ale consiliilor populare ale oraşelor şi comunelor, după modelul stabilit de Consiliul de Stat, şi se semnează de către preşedintele şi secretarul comitetului sau biroului executiv al consiliului popular.Întocmirea listelor de alegatori se termina cel mai tirziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. +
Articolul 18Listele de alegatori se întocmesc separat pentru fiecare secţie de votare, la comune – pe sate, iar la oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti – pe străzi şi sate apartinatoare. Listele se întocmesc în ordine alfabetica şi cuprind numele, prenumele, vîrsta şi domiciliul alegătorului, precum şi numerele circumscriptiilor electorale din care face parte. +
Articolul 19Listele de alegatori în care sînt înscrişi militarii se întocmesc în ordine alfabetica, sub semnatura comandantului unităţii sau al serviciului în care sînt încadraţi, cel mai tirziu cu 30 de zile înainte de alegeri. Militarii care au domiciliul în afară unităţilor se înscriu în listele de alegatori de către comitetul executiv al consiliului popular al municipiului, sectorului municipiului Bucureşti, de către biroul executiv al consiliului popular al oraşului sau al comunei în care domiciliază. +
Articolul 20Originalul listelor de alegatori se păstrează de către comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular sau de unitatea militară care le-a întocmit. +
Articolul 21Cel mai tirziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, comitetele sau, după caz, birourile executive ale consiliilor populare afişează în localul consiliului popular sau al secţiilor de votare, iar în satele unde nu sînt stabilite secţii de votare, la căminele culturale sau şcoli, copii de pe listele de alegatori, asigurind populaţiei posibilitatea de a lua cunoştinţa de aceste liste.Afişarea se face în asa fel încît listele să poată fi consultate de întreaga populaţie.În aceeaşi zi în care se face afişarea listelor de alegatori, comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular care le-a întocmit încunoştinţează alegatorii, prin orice mijloace de publicitate, despre afişarea listelor. +
Articolul 22Fiecare alegator are dreptul sa verifice înscrierea în listele de alegatori şi să facă intimpinare la comitetul sau biroul executiv al consiliului popular care le-a întocmit, împotriva omisiunilor, inscrierilor gresite şi a altor erori din liste.Comitetul sau biroul executiv al consiliului popular are obligaţia sa rezolve intimpinarea şi sa aducă la cunoştinţa celor interesaţi decizia luată, în cel mult 3 zile de la înregistrarea intimpinarii.Împotriva deciziei date de către comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular se poate face plîngere la judecătoria în circumscripţia căreia s-a făcut afişarea listelor de alegatori, în termen de 3 zile de la aducerea la cunoştinţa celor interesaţi a deciziei.Plîngerea se poate depune şi la comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular, care o va inainta de îndată judecătoriei.Judecătoria este obligată ca în termen de 3 zile de la înregistrarea plingerii să se pronunţe şi sa comunice în următoarele 24 de ore de la pronunţare, celui care a făcut plîngerea şi comitetului sau biroului executiv al consiliului popular, hotărîrea data.Hotărîrea judecătoriei este definitivă. +
Articolul 23În caz de schimbare a domiciliului, intervenita după încheierea listelor de alegatori, sau în cazul în care alegatorul lipseşte din localitatea de domiciliu în ziua alegerilor, se eliberează alegătorului, de către comitetul sau biroul executiv al consiliului popular care a întocmit listele de alegatori, o "adeverinta privind exercitarea dreptului de a alege", facindu-se menţiune despre aceasta în listele de alegatori.La noul domiciliu sau acolo unde se afla temporar în ziua alegerilor, alegatorul va fi trecut pe o lista de alegatori separată, de către comisia electorală a secţiei de votare, pe baza adeverintei privind exercitarea dreptului de a alege şi a actului de identitate pe care îl prezintă. +
Articolul 24Comitetele executive ale consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi birourile executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale, comunică fiecărei comisii electorale de circumscripţie numărul alegătorilor aparţinînd circumscripţiei electorale, cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor.Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare predau comisiilor electorale ale secţiilor de votare, cu 2 zile înainte de data alegerilor, un exemplar al listelor de alegatori. +
Secţiunea a III-aComisia Electorală Centrala şi comisiile electorale ale judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor acestuia, ale municipiilor, oraşelor şi comunelor +
Articolul 25Pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala va funcţiona o Comisie Electorală Centrala.Pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare va funcţiona cîte o comisie electorală în fiecare judeţ, în municipiul Bucureşti, în sectoarele acestuia şi în fiecare municipiu, oraş şi comuna.Comisiile electorale prevăzute la alin. 1 şi 2 se formează din reprezentanţi ai Frontului Unităţii Socialiste, ai organizaţiilor care îl compun, precum şi din reprezentanţi desemnaţi în adunări ale alegătorilor din întreprinderi şi organizaţii economice socialiste, instituţii social-culturale, sate şi unităţi militare. +
Articolul 26Comisia Electorală Centrala se compune din 15 membri şi se confirma de către Consiliul de Stat.Comisiile electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti se compun din cîte 11 membri şi se confirma de către Consiliul de Stat.Comisiile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se compun din cîte 9 membri şi se confirma de către Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti.Comisiile electorale ale municipiilor şi oraşelor se compun din cîte 9 membri şi se confirma de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene.Comisiile electorale ale comunelor se compun din cîte 5 membri şi se confirma, după caz, de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti.Comisiile electorale ale oraşelor şi comunelor care aparţin de municipii şi oraşe se confirma, după caz, de către comitetele executive ale consiliilor populare municipale sau de către birourile executive ale consiliilor populare orăşeneşti de care aparţin.Comisiile electorale se confirma în cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor. Odată cu confirmarea comisiilor electorale se desemnează dintre membrii acestora cîte un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. +
Articolul 27Comisiile electorale prevăzute la art. 26 lucrează în prezenta a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor şi iau hotărîri cu majoritatea membrilor lor.Lucrările şi hotărîrile comisiilor electorale se consemnează în procese-verbale semnate de membrii comisiilor. +
Articolul 28Comisia Electorală Centrala, comisiile electorale judeţene, a municipiului Bucureşti, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, oraşelor şi ale comunelor au următoarele atribuţii:a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri şi dau îndrumări asupra tuturor problemelor referitoare la aplicarea lor, potrivit competentei lor teritoriale; … b) votează la întocmirea în termen a listelor de alegatori şi la aducerea lor la cunoştinţa generală, precum şi la formarea la timp a secţiilor de votare; … c) rezolva contestaţiile cu privire la operaţiunile comisiilor electorale de circumscripţie şi intimpinarile date în competenţa lor; … d) verifica şi înregistrează rezultatul alegerilor în circumscripţii electorale; … e) se ingrijesc de confecţionarea buletinelor de vot, a imprimatelor şi a stampilelor de control, după modelul stabilit de Consiliul de Stat. … Comisia Electorală Centrala preda Marii Adunări Naţionale dosarele alegerilor; celelalte comisii electorale predau dosarele alegerilor comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare pentru care au avut loc alegerile. +
Secţiunea a IV-aComisiile electorale de circumscripţii +
Articolul 29Pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala şi în consiliile populare, în fiecare circumscripţie electorală se constituie cîte o comisie electorală de circumscripţie.Comisiile electorale de circumscripţie se formează din reprezentanţi ai Frontului Unităţii Socialiste, ai organizaţiilor care îl compun, precum şi din reprezentanţi desemnaţi în adunări ale alegătorilor din întreprinderi şi organizaţii economice socialiste, instituţii social-culturale, sate şi unităţi militare.Prevederile art. 27 sînt aplicabile şi comisiilor electorale de circumscripţie. +
Articolul 30Comisiile electorale de circumscripţie se compun din cîte:a) 9 membri, pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala; … b) 7 membri, pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti; … e) 5-7 membri, pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale municipiilor şi ale oraşelor; … d) 3-5 membri, pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare comunale. … Comisiile electorale de circumscripţie pentru Marea Adunare Naţionala se confirma de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, iar comisiile electorale de circumscripţie pentru consiliile populare se confirma de către comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare pentru care au loc alegerile, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor.Odată cu confirmarea, pentru fiecare comisie electorală de circumscripţie se desemnează, dintre membrii acesteia, cîte un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. +
Articolul 31Comisiile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii:a) veghează la aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri; … b) înregistrează candidaturile depuse; … c) fac publicaţiile şi afişările date în atributia lor prin lege; … d) rezolva intimpinarile cu privire la candidaţi şi la operaţiunile comisiilor secţiilor de votare; … e) distribuie comisiilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot; … f) totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare, constata rezultatul alegerilor pentru circumscripţia electorală şi eliberează deputatului ales certificatul doveditor al alegerii lui; … g) înaintează, după caz, Comisiei Electorale Centrale, comisiilor electorale judeţene, a municipiului Bucureşti, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, oraşelor şi ale comunelor respective, procesele-verbale cuprinzînd rezultatul alegerilor, intimpinarile şi procesele-verbale primite de la comisiile electorale ale secţiilor de votare. … Celelalte documente şi materiale în legătură cu alegerile se predau spre păstrare, pentru alegerile în Marea Adunare Naţionala, comitetelor executive ale consiliilor populare ale judeţelor sau al municipiului Bucureşti, iar pentru alegerile în consiliile populare, fiecărui comitet sau birou executiv al consiliului popular pentru care au avut loc alegerile. +
Secţiunea a V-aSecţiile de votare şi comisiile electorale ale secţiilor de votare +
Articolul 32Pentru efectuarea alegerilor, teritoriul corespunzător sectoarelor municipiului Bucureşti, municipiilor, oraşelor şi comunelor se împarte pe secţii de votare, după cum urmează:a) în sectoarele municipiului Bucureşti, în municipii, oraşe şi comune cu populaţie de peste 2.000 locuitori se formează cîte o secţie de votare la 1.500-3.000 locuitori; … b) în comune cu populaţie sub 2.000 locuitori se formează o singura secţie de votare. … Se pot forma secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu populaţie pînă la 500 locuitori, dacă distanta dintre aceste sate şi locul secţiei de votare este mai mare de 5 km. +
Articolul 33Unităţile militare formează secţii de votare separate pentru minimum 50 şi maximum 3.000 alegatori. +
Articolul 34Pe lîngă spitale, maternitati, sanatorii, case de invalizi şi cămine de batrini avînd cel puţin 50 alegatori se formează secţii de votare separate. +
Articolul 35Pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Socialiste România, precum şi pe lîngă agenţiile economice din ţările unde nu exista misiuni diplomatice şi oficii consulare ale Republicii Socialiste România, se formează cîte o secţie de votare pentru alegatorii membri ai acestor reprezentante şi familiile lor, precum şi pentru cetăţenii români aflaţi temporar, în interes de serviciu sau personal, în ţările respective, în ziua alegerilor.Pe navele sub pavilion român, aflate în navigaţie în ziua alegerilor, se pot forma secţii de votare, acestea făcînd parte din circumscripţia electorală a locului unde este înregistrată nava. +
Articolul 36Se vor putea forma secţii de votare în staţii de cale ferată, în porturi şi aeroporturi, pentru alegatorii aflaţi în călătorie în ziua alegerilor. +
Articolul 37Alegatorii votează în aceeaşi secţie de votare pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţionala şi în consiliile populare judeţene, al municipiului Bucureşti, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, oraşelor şi comunelor. +
Articolul 38Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare se fac în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor, de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.Secţiile de votare se vor numerota pe sectoare ale municipiului Bucureşti, pe municipii, oraşe şi comune.Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în termenul prevăzut în alin. 1, aduc la cunoştinţa alegătorilor delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, indicind şi locul unde se va efectua votarea. +
Articolul 39La fiecare secţie de votare funcţionează o comisie electorală a secţiei de votare.Comisiile electorale ale secţiilor da votare se formează potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. 2 din prezenta lege. +
Articolul 40Comisiile electorale ale secţiilor de votare se compun din 5, 7 sau 9 membri şi se confirma, după caz, de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, cu cel puţin 15 zile înainte de ziua alegerilor.Odată cu confirmarea, pentru fiecare comisie electorală a secţiei de votare se desemnează un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. +
Articolul 41Comisiile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:a) primesc de la comisiile electorale de circumscripţie listele de alegatori, buletinele de vot pentru alegatorii ce urmează sa voteze la secţia de votare şi ştampila de control; … b) conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acestuia; … c) fac numărarea voturilor şi consemnează rezultatul votului; … d) înaintează comisiilor electorale de circumscripţie respective procesele-verbale cuprinzînd rezultatul alegerilor, împreună cu intimpinarile depuse. … +
Articolul 42Comisiile electorale ale secţiilor de votare lucrează în prezenta a jumătate plus unu din numărul total al membrilor şi iau hotărîri cu majoritatea membrilor lor. +
Secţiunea a VI-aCandidaturile şi propunerea lor +
Articolul 43În conformitate cu art. 25 din Constituţie, dreptul de a depune candidaturi pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala şi în consiliile populare aparţine Frontului Unităţii Socialiste, cel mai larg organism politic permanent, revolutionar, democratic, cu caracter reprezentativ, care constituie cadrul organizatoric de unire, sub conducerea Partidului Comunist Roman, a forţelor politice şi sociale ale naţiunii noastre socialiste, a tuturor organizaţiilor de masa şi obşteşti, pentru participarea întregului popor la înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, la conducerea tuturor domeniilor de activitate. +
Articolul 44Pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala şi în consiliile populare se pot propune mai mulţi candidaţi pentru fiecare circumscripţie electorală, urmînd a fi ales cîte un singur deputat pentru fiecare circumscripţie. +
Articolul 45Propunerile de candidaţi se fac pe circumscripţii electorale de către consiliile Frontului Unităţii Socialiste, în adunări ale alegătorilor organizate în întreprinderi şi organizaţii economice socialiste, instituţii social-culturale, cartiere, sate şi unităţi militare.Propunerile de candidaţi se fac cel mai tirziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor.În cazul în care din diferite motive într-o circumscripţie electorală nu mai rămîne valabilă nici o candidatura dintre cele depuse se pot propune noi candidaturi, cel mai tirziu cu 10 zile înainte de ziua alegerilor.După discutare, propunerile se consemnează în procesul-verbal al adunării. +
Articolul 46Candidaţii nu pot fi membri ai comisiilor electorale de circumscripţie sau ai comisiilor electorale ale secţiilor de votare din cuprinsul acelei circumscripţii în care au fost propuşi sa candideze. +
Articolul 47Procesul-verbal de propunere a candidaturii trebuie să cuprindă:a) indicarea organizaţiei care a propus candidatura şi a adunării în cadrul căreia s-a făcut propunerea de candidatura; … b) data şi locul adunării; … c) numărul participanţilor la adunare; … d) numele şi prenumele membrilor prezidiului adunării; … e) numele şi prenumele, vîrsta, apartenenţa politică, profesia şi domiciliul candidatului; … f) indicarea organului puterii de stat şi a circumscripţiei electorale pentru care se propune candidatura; … g) semnăturile membrilor prezidiului adunării. … Procesul-verbal se întocmeşte pentru fiecare candidatura în parte şi se prezintă la comisia electorală de circumscripţie pentru care s-a propus candidatura, cel mai tirziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor, respectiv cu 10 zile înainte de ziua alegerilor pentru cazul prevăzut în art. 45. alin. 3. +
Articolul 48Propunerea de candidatura trebuie să fie însoţită sau urmată de o declaraţie de acceptare din partea candidatului în termenul prevăzut pentru prezentarea proceselor-verbale de propuneri de candidaturi. +
Articolul 49Pentru Marea Adunare Naţionala, candidaţii nu pot accepta candidatura decît într-o singura circumscripţie electorală.Pentru consiliile populare din aceeaşi categorie, candidaţii nu pot accepta candidatura decît într-o singura circumscripţie electorală. +
Articolul 50Un delegat desemnat de prezidiul care a condus adunarea de depunere a candidaturii, precum şi candidaţii, se vor prezenta personal la comisia electorală de circumscripţie pentru a inregistra procesul-verbal de propunere a candidaturii, precum şi declaraţia de acceptare a candidaturii.În cazul în care candidaţii nu se vor putea prezenta personal, semnăturile lor pe declaraţia de acceptare vor trebui să fie legalizate de către comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare ori de către notariatele de stat. +
Articolul 51Comisia electorală de circumscripţie, de îndată ce primeşte procesul-verbal de propunere de candidatura şi declaraţia de acceptare a candidaturii, examinează dacă sînt îndeplinite condiţiile cerute de lege, atît în ce priveşte persoana candidatului, cît şi valabilitatea procesului-verbal de propunere de candidatura şi a declaraţiei de acceptare a candidaturii. +
Articolul 52Comisia electorală de circumscripţie se pronunţa în aceeaşi zi asupra îndeplinirii cerinţelor legale cu privire la persoana candidaţilor şi la valabilitatea procesului-verbal de propunere de candidatura.Comisia electorală de circumscripţie înregistrează procesele-verbale de propuneri de candidatura a căror valabilitate a fost constatată. +
Articolul 53A doua zi după expirarea termenului de prezentare a proceselor-verbale de propuneri de candidatura, comisia electorală de circumscripţie ia măsuri ca prin mijloace de publicitate potrivite să facă cunoscute candidaturile depuse, aratindu-se numele, prenumele, domiciliul, apartenenţa politică şi profesia candidatului, organizaţia care a făcut propunerea şi adunarea generală în cadrul căreia a fost propus. +
Articolul 54Organizaţiile oamenilor muncii şi orice cetăţean al Republicii Socialiste România pot face intimpinari împotriva admiterii sau respingerii oricărei candidaturi în termen de 3 zile de la publicarea candidaturilor depuse.Intimpinarile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se fac la comisiile electorale de circumscripţie respective, care le rezolva în termen de 24 de ore de la primire, hotărîrile adoptate se afişează de îndată la sediul comisiei, încheindu-se proces-verbal despre aceasta. +
Articolul 55Împotriva hotărîrilor date de către comisiile electorale de circumscripţie asupra intimpinarilor, cît şi cu privire la toate operaţiunile comisiei electorale de circumscripţie, se pot face, în termen de 3 zile de la data hotărîrii luate, contestaţii, după caz, la Comisia Electorală Centrala, la comisia electorală judeteana, a municipiului Bucureşti, a sectorului acestuia, a municipiului, a oraşului sau comunei.Comisiile electorale care au primit contestaţii le rezolva în termen de 24 de ore de la primire, şi comunică rezultatul în următoarele 24 de ore comisiei electorale de circumscripţie, care face de îndată modificările corespunzătoare şi le afişează. +
Articolul 56După expirarea termenului pentru introducerea şi soluţionarea intimpinarilor şi contestaţiilor, comisia electorală de circumscripţie încheie un proces-verbal în care se arata candidaturile rămase definitive. +
Articolul 57A doua zi după ce candidaturile au rămas definitive, comisiile electorale de circumscripţie înaintează un exemplar al proceselor-verbale de raminere definitivă a candidaturilor, după caz, la Comisia Electorală Centrala, la comisia electorală judeteana, a municipiului Bucureşti, a sectorului acestuia, a municipiului, oraşului sau comunei +
Articolul 58Frontul Unităţii Socialiste, toate organizaţiile care îl compun, precum şi toţi cetăţenii Republicii Socialiste România, au libertatea de a populariza în adunări, prin presa, radio, televiziune sau alte mijloace de publicitate, candidaţii propuşi, după ce candidaturile au rămas definitive. +
Secţiunea a VII-aBuletinele de vot +
Articolul 59După definitivarea candidaturilor, Comisia Electorală Centrala, comisiile electorale judeţene, a municipiului Bucureşti, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, oraşelor şi ale comunelor asigura imprimarea buletinelor de vot, pe care le distribuie comisiilor electorale de circumscripţie cu cel puţin 5 zile înainte de data alegerilor.Modelul buletinelor de vot este cel stabilit de către Consiliul de Stat. +
Articolul 60Buletinele de vot cuprind toate candidaturile rămase definitive pentru circumscripţia electorală respectiva.Numele candidaţilor sînt imprimate pe buletine, pe baza înregistrării proceselor-verbale de depunere a candidaturii, în ordinea propusă de Frontul Unităţii Socialiste.Buletinele de vot poarta menţiunea datei alegerilor.Ultima pagina a buletinelor de vot rămîne nescrisa, fiind rezervată pentru aplicarea ştampilei de control a comisiei electorale a secţiei de votare.Modelul ştampilei de control este cel stabilit de către Consiliul de Stat. +
Articolul 61Comisia Electorală Centrala, comisiile electorale judeţene, a municipiului Bucureşti, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, oraşelor şi comunelor predau comisiilor electorale ale secţiilor de votare, prin comisiile electorale de circumscripţie, numărul necesar de buletine de vot, cu cel puţin 24 de ore înainte de data alegerilor, încheind proces-verbal de predare şi primire, în dublu exemplar. +
Secţiunea a VIII-aDesfăşurarea alegerilor +
Articolul 62Alegerile au loc într-o singura zi. Votarea începe la ora 6 şi se termina la ora 21. +
Articolul 63În localurile destinate pentru votare, comitetele executive ale consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, birourile executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale amenajeaza camere sau cabine de vot şi asigura urnele necesare. +
Articolul 64Preşedinţii comisiilor electorale ale secţiilor de votare iau toate măsurile pentru ca alegerile sa decurgă în bune condiţiuni. +
Articolul 65În ziua alegerilor, preşedinţii comisiilor electorale ale secţiilor de votare au răspunderea măsurilor de menţinere a ordinii înăuntrul şi în jurul localului de vot.Dispoziţiile preşedintelui comisiei electorale a secţiei de votare cu privire la menţinerea ordinii sînt obligatorii în tot cursul alegerilor. +
Articolul 66În afară de candidaţi, de membrii comisiilor electorale, de delegaţii Frontului Unităţii Socialiste şi ai organizaţiilor care îl compun, precum şi de reprezentanţii presei, radioului, televiziunii şi cinematografiei, cu împuternicire specială, nimeni nu poate rămîne în localul de vot decît timpul necesar pentru votare.Împuternicirile prevăzute la alin. 1 se dau de către Comisia Electorală Centrala sau de către comisiile electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti. +
Articolul 67Se interzice propaganda electorală în localul de vot în timpul votării. +
Articolul 68În ziua alegerilor, la ora 6 dimineata, preşedintele comisiei electorale a secţiei de votare, în prezenta celorlalţi membri ai comisiei, verifica urnele şi existenta listelor de alegatori, după care închide şi sigileaza urnele, aplicind ştampila de control a comisiei electorale a secţiei de votare şi invita pe alegatori sa voteze. +
Articolul 69Fiecare alegator se prezintă personal pentru a primi buletinul de vot care i se inmineaza de secretarul sau alt membru al comisiei, pe baza buletinului de identitate sau a oricărei alte dovezi prin care se poate stabili identitatea alegătorului, după ce se constată că este trecut în lista de alegatori sau prezintă adeverinta privind exercitarea dreptului de a alege.Despre prezentarea fiecărui alegator se face menţiune în lista de alegatori. +
Articolul 70Alegatorul care prezintă adeverinta privind exercitarea dreptului de a alege prevăzută în art. 23 este înscris într-o lista de alegatori în momentul prezentării la vot. Adeverinta privind exercitarea dreptului de a alege se retine de către comisia electorală a secţiei de votare. +
Articolul 71Alegatorul votează în camera sau cabina de vot. El lasă nesters pe buletinul de vot numele candidatului pe care-l votează şi şterge numele candidaţilor pe care nu-i votează.În cazul în care alegatorul lasă nesterse numele tuturor candidaţilor înscrişi pe buletin, se considera vot "pentru" acela dintre candidaţi în favoarea căruia a votat cel mai mare număr de alegatori din circumscripţie. +
Articolul 72Prezenta oricărei persoane – în afară celei care votează – în camera de votare sau în cabinele de vot este interzisă.Alegatorul care, din cauza unui defect fizic sau dintr-un alt motiv a cărui temeinicie este constatată de preşedintele comisiei electorale a secţiei de votare nu poate să voteze singur, are dreptul de a chema, în scopul de a-l ajuta, în cabina sau camera de votare, pe oricare alt alegator. +
Articolul 73Alegatorul impatureste buletinul de vot cu ştampila de control în afară şi îl introduce în urna de vot. +
Articolul 74Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, la cererea celor aflaţi în aceasta situaţie sau la cererea organelor de conducere ale instituţiilor sanitare sau de ocrotiri sociale în care cei netransportabili se afla internati, preşedintele comisiei electorale a secţiei de votare desemnează, din cadrul comisiei, un număr de membri care se deplaseaza cu o urna specială şi cu materialul necesar votării la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea. +
Articolul 75Candidaţii, membrii comisiei electorale a secţiei de votare şi oricare alegator au dreptul sa conteste identitatea oricărei persoane care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de către preşedintele comisiei electorale a secţiei de votare.Dacă contestaţia este intemeiata, preşedintele opreşte de la votare pe alegatorul a cărui identitate a fost contestată şi consemnează acest fapt într-un proces-verbal. +
Articolul 76La ora 21, preşedintele comisiei electorale a secţiei de votare declara votarea închisă. +
Secţiunea a IX-aStabilirea rezultatelor alegerilor +
Articolul 77După ce preşedintele comisiei electorale a secţiei de votare declara votarea închisă, comisia anulează buletinele de vot neintrebuintate, deschid urnele, procedează la numărarea voturilor pentru fiecare circumscripţie electorală, confrunta numărul buletinelor de vot cu numărul persoanelor care s-au prezentat la vot conform listei de alegatori şi consemnează rezultatul votării în procese-verbale.Procesele-verbale se încheie în dublu exemplar pentru fiecare circumscripţie electorală şi se semnează de către membrii comisiei electorale a secţiei de votare sau cel puţin de către preşedinte şi secretar.La numărarea voturilor au dreptul sa asiste candidaţii, delegaţii Frontului Unităţii Socialiste, precum şi reprezentanţii presei, radioului, televiziunii şi cinematografiei, cu împuternicire specială. +
Articolul 78Preşedintele comisiei electorale a secţiei de votare citeşte cu glas tare, la deschiderea fiecărui buletin, numele candidatului votat. Dacă au fost mai mulţi candidaţi pe acelaşi buletin şi au rămas nesterse numele tuturor candidaţilor, buletinele respective se vor numara distinct şi se vor trece separat în procesul-verbal ce se comunică comisiei electorale a circumscripţiei. +
Articolul 79Votul este nul cînd au fost utilizate buletine de vot ce nu sînt de modelul stabilit, sau cînd buletinul de vot prezentat de alegator nu poarta ştampila de control a comisiei electorale a secţiei de votare. +
Articolul 80Cînd valabilitatea unui vot este indoielnica, preşedintele supune cazul comisiei electorale a secţiei de votare, consemnind rezultatul în procesul-verbal ce se încheie. +
Articolul 81În tot cursul operaţiunilor de votare şi de numărare a voturilor, cei prezenţi pot face intimpinare cu privire la aceste operaţiuni.Intimpinarea se face în scris şi se prezintă preşedintelui comisiei electorale a secţiei de votare, care eliberează o dovadă de primire.Intimpinarea poate fi facuta şi verbal în faţa preşedintelui, care încheie despre aceasta un proces-verbal cuprinzînd conţinutul intimpinarii; procesul-verbal este semnat de către preşedinte, secretar şi de cel ce face intimpinarea. +
Articolul 82Procesele-verbale ale comisiei electorale a secţiei de votare, întocmite pentru fiecare circumscripţie electorală, trebuie să cuprindă:a) ora începerii şi terminării operaţiunilor de votare; … b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele de alegatori; … c) numărul voturilor exprimate; … d) numărul total al buletinelor de vot pe care nu a fost sters numele nici unui candidat; … e) numărul total al voturilor "contra" exprimate prin ştergerea numelui tuturor candidaţilor înscrişi pe acelaşi buletin; … f) numărul voturilor "pentru" obţinute de fiecare candidat în parte, exprimate prin lăsarea nesters a numelui candidatului respectiv şi ştergerea numelui celorlalţi candidaţi înscrişi pe acelaşi buletin; … g) numărul voturilor "contra" exprimate prin ştergerea numelui fiecărui candidat în parte; … h) numărul voturilor nule; … i) numărul buletinelor de vot neintrebuintate; … j) o scurta expunere a intimpinarilor primite de comisia electorală a secţiei de votare şi hotărîrile luate. … +
Secţiunea a X-aCentralizarea şi constatarea rezultatelor alegerilor +
Articolul 83După încheierea operaţiunilor de numărare a voturilor şi semnarea proceselor-verbale prevăzute la art. 82, preşedintele comisiei electorale a secţiei de votare aduce la cunoştinţa celor de faţa rezultatul numararii voturilor pentru fiecare circumscripţie electorală şi înaintează, de îndată, în plic închis şi sigilat, comisiei electorale a circumscripţiei respective, un exemplar al procesului-verbal încheiat pentru acea circumscripţie electorală. +
Articolul 84Buletinele de vot întrebuinţate pentru votare, precum şi cele neintrebuintate, ştampila de control, împreună cu al doilea exemplar al procesului-verbal şi cu întregul dosar al alegerilor, se predau spre păstrare comitetelor executive ale consiliilor populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale municipiilor, birourilor executive ale consiliilor populare ale oraşelor şi comunelor.Aceste buletine sînt păstrate pînă la primirea dispoziţiilor Consiliului de Stat. +
Articolul 85După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor de la toate comisiile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea intimpinarilor primite, comisia electorală de circumscripţie procedează la totalizarea şi stabilirea rezultatelor alegerilor din circumscripţia electorală respectiva.În acest scop, comisia electorală de circumscripţie totalizează, pe întreaga circumscripţie, separat pentru fiecare candidat în parte, numărul de voturi "pentru" şi numărul de voturi "contra".Totodată, totalizează numărul buletinelor cuprinzînd mai mulţi candidaţi, pe care au rămas nesterse numele tuturor candidaţilor şi procedează, potrivit art. 71 alin. 2, la atribuirea acestor voturi aceluia dintre candidaţi în favoarea căruia a votat cel mai mare număr de alegatori.La lucrările efectuate de comisia electorală de circumscripţie au dreptul sa asiste persoanele prevăzute de art. 77 alin. 3. +
Articolul 86Alegerile dintr-o circumscripţie electorală sînt valabile dacă din numărul total de alegatori au luat parte la vot cel puţin jumătate plus unu. Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puţin jumătate plus unu din totalul voturilor exprimate în circumscripţia electorală respectiva. +
Articolul 87Dacă au fost mai mult de doi candidaţi pentru aceeaşi circumscripţie electorală şi dacă nici unul dintre ei nu a întrunit cel puţin jumătate plus unu din totalul voturilor exprimate, comisia electorală a circumscripţiei declara balotaj între cei doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi stabilindu-se noi alegeri.Comisia electorală de circumscripţie încunoştinţează despre aceasta, după caz, Comisia Electorală Centrala, comisia electorală judeteana, a municipiului Bucureşti, a sectorului acestuia, a municipiului, oraşului, sau a comunei. +
Articolul 88Dacă din numărul total al alegătorilor dintr-o circumscripţie electorală au votat un număr mai mic de jumătate plus unu, comisia electorală de circumscripţie face menţiune despre aceasta în procesul-verbal pe care îl încheie, sesizind de îndată, după caz, Comisia Electorală Centrala, comisia electorală judeteana, a municipiului Bucureşti, a sectorului acestuia, a municipiului, oraşului sau comunei, stabilindu-se noi alegeri. +
Articolul 89Noile alegeri prevăzute în art. 87 şi 88 au loc, de drept, la 2 saptamini de la data alegerilor precedente, folosindu-se aceleaşi liste de alegatori. +
Articolul 90Comisia electorală de circumscripţie încheie un proces-verbal privind toate operaţiunile alegerilor, centralizarea voturilor şi constatarea rezultatului alegerilor.Procesul-verbal trebuie să cuprindă:a) numărul alegătorilor din circumscripţia electorală respectiva, potrivit listelor de alegatori; … b) numărul voturilor exprimate; … c) numărul total al voturilor exprimate "pentru" candidaţi: … d) numărul total al buletinelor de vot, pe care nu a fost sters numele nici unui candidat; … e) numărul total al voturilor "contra" exprimate prin ştergerea numelui tuturor candidaţilor înscrişi pe acelaşi buletin: … f) numărul voturilor nule; … g) numărul voturilor "pentru" obţinute de fiecare candidat în parte, exprimate prin lăsarea nesters a numelui candidatului respectiv şi ştergerea numelui celorlalţi candidaţi înscrişi pe acelaşi buletin; … h) numărul voturilor "contra", exprimate prin ştergerea numelui fiecărui candidat în parte; … i) numele candidatului în favoarea căruia a votat cei mai mare număr de alegatori şi totalul numărului de voturi "pentru" obţinute de acesta în urma aplicării prevederilor art. 71 alin. 2; … j) numărul buletinelor de vot neintrebuintate; … k) scurta expunere a intimpinarilor primite, precum şi hotărîrile luate de comisia electorală de circumscripţie; … l) stabilirea rezultatului alegerilor pe circumscripţie, a candidatului ales şi a candidaţilor nealesi. … +
Articolul 91Preşedintele comisiei electorale de circumscripţie eliberează candidatului ales certificatul doveditor al alegerii ca deputat.Fiecare comisie electorală de circumscripţie înaintează, după caz, Comisiei Electorale Centrale, comisiei electorale judeţene, a municipiului Bucureşti, a sectorului acestuia, a municipiului, a oraşului sau comunei, procesul-verbal prevăzut în art. 90 împreună cu intimpinarile prevăzute de art. 81, formind un dosar încheiat, sigilat şi semnat de membrii comisiei electorale sau cel puţin de preşedinte şi secretar. Odată cu acestea înaintează şi procesele-verbale primite de la comisiile electorale ale secţiilor de votare. +
Articolul 92Comisia Electorală Centrala, comisiile electorale judeţene, a municipiului Bucureşti, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, rezolva intimpinarile depuse, după care încheie cîte un proces-verbal cu privire la rezultatele alegerilor, care trebuie să cuprindă:a) numărul total al alegătorilor pentru Marea Adunare Naţionala, respectiv pentru consiliul popular judeţean, al municipiului Bucureşti, al sectorului acestuia, al municipiului, oraşului sau comunei, potrivit listelor de alegatori; … b) numărul total al voturilor exprimate; … c) numărul total al voturilor exprimate "pentru" candidaţi; … d) numărul total al voturilor "contra" exprimate prin ştergerea numelui tuturor candidaţilor; … e) numărul voturilor nule; … f) numele deputaţilor aleşi, numărul voturilor "pentru" şi numărul voturilor "contra" obţinute de fiecare în parte. … Procesul-verbal se semnează de către membrii comisiei sau cel puţin de către preşedinte şi secretarul comisiei electorale. +
Articolul 93Comisia Electorală Centrala înaintează Marii Adunări Naţionale procesul-verbal prevăzut în art. 92, spre a fi predat Comisiei de validare a Marii Adunări Naţionale nou aleasă.Comisiile electorale judeţene, a municipiului Bucureşti, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, oraşelor şi comunelor înaintează comitetelor, respectiv birourilor executive ale consiliilor populare din unităţile administrativ-teritoriale în care au fost constituite, procesele-verbale prevăzute în art. 92, spre a fi predate comisiilor de validare ale consiliilor populare nou alese.Odată cu aceste procese-verbale se înaintează şi dosarele comisiilor electorale de circumscripţie şi ale comisiilor electorale ale secţiilor de votare cuprinzînd procesele-verbale şi intimpinarile primite de aceste comisii. +
Articolul 94Centralizarea rezultatelor alegerilor pentru Marea Adunare Naţionala se face de către Comisia Electorală Centrala, iar pentru consiliile populare, de către Consiliul de Stat.Comunicatele referitoare la rezultatul alegerilor generale se întocmesc de către Comisia Electorală Centrala pentru Marea Adunare Naţionala şi de către Consiliul de Stat pentru consiliile populare şi se publică în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. +
Capitolul 3Revocarea deputatului +
Articolul 95Deputaţii pot fi revocaţi în cazul în care nu-şi îndeplinesc îndatoririle ce le revin sau cînd, prin fapte contrare eticii şi echităţii socialiste, pierd încrederea alegătorilor din circumscripţia în care au fost aleşi. +
Articolul 96Dreptul de a propune revocarea deputatului aparţine Frontului Unităţii Socialiste, care îl exercita din proprie iniţiativă sau la cererea organizaţiilor care îl compun ori a alegătorilor, în adunări pe circumscripţii electorale.Propunerea de revocare este prezentată spre dezbatere de către consiliul corespunzător al Frontului Unităţii Socialiste în adunările alegătorilor pe circumscripţii electorale. +
Articolul 97Adunarea alegătorilor în care se propune revocarea deputatului este convocată de consiliul corespunzător al Frontului Unităţii Socialiste, cu 10 zile înainte.În circumscripţiile electorale mari se pot organiza mai multe adunări. +
Articolul 98Deputatul a cărui revocare se propune va fi înştiinţat cu cel puţin 5 zile înainte de data adunării, asupra motivelor propunerii de revocare pentru a putea prezenta explicaţii. +
Articolul 99Adunarea alegătorilor alege un prezidiu, pentru conducerea lucrărilor sale.Discutiile şi rezultatul votului se consemnează într-un proces-verbal care trebuie să cuprindă:a) circumscripţia electorală; … b) data şi locul adunării; … c) numărul alegătorilor prezenţi; … d) numele şi prenumele membrilor prezidiului; … e) numele şi prenumele delegatului consiliului Frontului Unităţii Socialiste care a prezentat propunerea de revocare; … f) numele şi prenumele deputatului a cărui revocare s-a propus, cu arătarea organului puterii de stat din care face parte; … g) scurta expunere a discuţiilor; … h) numărul voturilor "pentru" revocare; … i) numărul voturilor "contra" revocării; … j) numărul alegătorilor care s-au abtinut de la vot. … Procesul-verbal se înaintează, în termen de 24 de ore, comisiei electorale de circumscripţie constituită potrivit prevederilor art. 29-31. +
Articolul 100Comisia electorală de circumscripţie centralizează procesele-verbale prevăzute în art. 99, verifica dacă la adunările alegătorilor majoritatea celor prezenţi s-a pronunţat, prin vot deschis, pentru revocarea deputatului.Constatările comisiei electorale de circumscripţie se consemnează într-un proces-verbal semnat de membrii comisiei.Procesul-verbal prevăzut în alineatul precedent împreună cu procesele-verbale prevăzute în art. 99 se înaintează, de îndată, consiliului corespunzător al Frontului Unităţii Socialiste. +
Articolul 101Consiliul Frontului Unităţii Socialiste depune, în termen de 5 zile, procesul-verbal al comisiei electorale de circumscripţie, împreună cu propunerea de revocare şi explicaţiile deputatului, Marii Adunări Naţionale sau, după caz, comitetului sau biroului executiv al consiliului popular, spre a fi predate comisiei de validare. +
Articolul 102Marea Adunare Naţionala sau, după caz, consiliul popular, pe baza propunerii Frontului Unităţii Socialiste şi ascultînd raportul comisiei de validare hotărăşte, la prima sesiune, asupra revocării.În cazul revocării, drepturile şi îndatoririle deputatului încetează din momentul hotărîrii adoptate potrivit alineatului precedent, circumscripţia electorală devenind astfel vacanta. +
Capitolul 4Dispoziţii finale +
Articolul 103Cheltuielile ce decurg din aplicarea dispoziţiilor prezentei legi sînt suportate din bugetul de stat.Cererile, reclamaţiile, intimpinarile, contestaţiile şi orice alte acte făcute în exercitarea drepturilor prevăzute în prezenta lege sînt scutite de orice taxe de timbru. +
Articolul 104Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi:a) împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales; … b) falsificarea prin orice mijloace a lucrărilor electorale sau a rezultatului votului. … Tentativa se pedepseşte. +
Articolul 105Legea nr. 28/1966 cu privire la alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala şi în consiliile populare, republicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 155 din 22 noiembrie 1968, se abroga.––-
