pentru organizarea şi funcţionarea Procuraturii Republicii Socialiste România
+
Capitolul 1 +
Articolul 1Procuratura Republicii Socialiste România, în înfăptuirea politicii partidului şi statului de asigurare şi intarire continua a legalităţii socialiste, apara cuceririle revoluţionare ale poporului, orînduirea socială şi de stat, proprietatea socialistă, drepturile şi interesele legitime ale organizaţiilor socialiste, ale celorlalte persoane juridice, precum şi ale cetăţenilor. +
Articolul 2Prin întreaga sa activitate, Procuratura Republicii Socialiste România contribuie la aplicarea justa şi unitară a legii, la prevenirea şi combaterea infracţiunilor şi a altor fapte de încălcare a ordinii de drept, la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor şi a regulilor de convieţuire socială. +
Capitolul 2 +
Articolul 3Procuratura Republicii Socialiste România are următoarele atribuţii:a) asigura efectuarea urmăririi penale şi exercită supravegherea acesteia; supraveghează respectarea legalităţii la locurile de reţinere şi deţinere preventivă; … b) veghează la respectarea legii în cauzele de orice fel la instanţele judecătoreşti, precum şi în ce priveşte activitatea acestora de punere în executare a hotărîrilor şi a celorlalte titluri executorii; … c) supraveghează respectarea legii în activitatea organelor de executare a hotărîrilor judecătoreşti penale şi a organelor de la locurile de executare a pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă; … d) rezolva reclamaţiile şi sesizările referitoare la încălcarea legalităţii şi ia măsuri pentru restabilirea acesteia în cazurile în care nu este prevăzută o procedură jurisdicţională; … e) organizează şi desfăşoară activitatea ce îi revine în problemele de criminalistica şi de prevenire a infracţiunilor; … f) exercita orice alte atribuţii ce îi sînt date prin lege. … +
Articolul 4Atribuţiile organelor procuraturii se exercită de către acestea, numai în baza legii şi a dispoziţiilor organelor ierarhic superioare. +
Articolul 5Procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare din atribuţiile procurorilor în subordine sau sa suspende ori sa anuleze actele şi dispoziţiile acestora.Dispoziţiile procurorului ierarhic superior sînt obligatorii pentru procurorii în subordine. +
Articolul 6Procurorul îşi exercită atribuţiile fără vreo imixtiune sau substituire în activitatea altor organe de stat, el avînd obligaţia sa acţioneze, în limitele competentei sale, numai în vederea asigurării respectării legii. +
Articolul 7În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale, procurorul poate cere actele, lucrările, datele sau explicaţiile necesare, de la ministere şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, de la organele locale ale administraţiei de stat, organizaţiile economice, întreprinderile şi instituţiile de stat, organizaţiile cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti, precum şi de la orice persoană care exercită o funcţie sau îndeplineşte o însărcinare în cadrul organizaţiilor socialiste prevăzute mai sus, care sînt obligate sa dea urmare cererii procurorului. +
Capitolul 3 +
Articolul 8Procurorul poate să efectueze orice act de urmărire penală, în orice cauza.În cazurile prevăzute de lege, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de procuror. +
Articolul 9Procurorul supraveghează ca urmărirea penală să fie efectuată cu respectarea legii. În îndeplinirea acestei activităţi, procurorul da dispoziţii organelor de cercetare penală sau ia alte măsuri necesare cu privire la efectuarea oricărui act de urmărire penală.Procurorul da dispoziţii şi ia măsuri în scris şi motivat.Dispoziţiile date de procuror sînt obligatorii pentru organul de cercetare penală. +
Articolul 10Procurorul veghează ca orice infracţiune să fie la timp descoperită şi complet stabilită, ca orice infractor să fie tras la răspundere penală şi ca nici o persoană sa nu fie urmărită penal decît în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.De asemenea, veghează la respectarea libertăţii individuale a cetăţenilor, verificind temeinicia şi legalitatea reţinerii sau arestării preventive, astfel ca nici o persoană sa nu fie lipsită de libertate decît în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege. +
Articolul 11Procurorul pune în mişcare acţiunea penală, ia măsurile preventive prevăzute de lege, dispune trimiterea în judecata şi sesizează instanţa ori da alte soluţii ce intră în competenţa sa.El rezolva plingerile împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală.Plîngerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolva de procurorul şef al unităţii.În cazul cînd măsurile şi actele sînt ale procurorului şef, ori sînt luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către acesta, plîngerea se rezolva de procurorul ierarhic superior. +
Articolul 12Procurorul poate să ceara spre verificare orice dosar de la organul de cercetare penală, care este obligat sa-l trimită cu toate actele, materialele şi datele privitoare la data şi fapta care formează obiectul cercetării. +
Articolul 13Procurorul încuviinţează, autoriza, confirma sau infirma, după caz, actele sau măsurile procesuale ale organului de urmărire penală. +
Articolul 14Procurorul verifica la locurile de reţinere sau de deţinere preventivă legalitatea măsurilor de reţinere şi arestare preventivă, precum şi a condiţiilor de reţinere şi deţinere, luînd măsurile prevăzute de lege.Dispoziţiile art. 25 alin. 1, 2 şi 3 se aplică în mod corespunzător şi în cazul verificărilor prevăzute de alineatul precedent. +
Articolul 15Procurorul participa la dezbateri în cauzele în care legea prevede obligatoriu aceasta, iar în celelalte cauze numai cînd apărarea unor interese de stat, obşteşti sau ale părţilor face necesară participarea sa.Participarea procurorului la dezbaterea recursului în cauzele penale, precum şi a recursului extraordinar oricare ar fi obiectul cauzei, este obligatorie. +
Articolul 16În desfăşurarea cercetării judecătoreşti şi a dezbaterilor, procurorul are rol activ în vederea aflarii adevărului şi a respectării dispoziţiilor legii, formulînd cereri şi punînd concluzii.Cererile şi concluziile procurorului trebuie să fie motivate. +
Articolul 17Procurorul susţine învinuirea în cauzele penale, potrivit legii. Cînd cercetarea judecătorească nu confirma învinuirea sau cînd a intervenit o cauza de încetare a procesului penal, procurorul pune, după caz, concluzii de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal. +
Articolul 18Procurorul examinează hotărîrile judecătoreşti, iar cînd considera ca acestea sînt netemeinice sau nelegale, foloseşte căile de atac prevăzute de lege.În cauzele civile, aplicarea dispoziţiilor alineatului precedent este obligatorie numai în cazul hotărîrilor care se comunică procurorului, potrivit legii, sau cînd este sesizat de alte persoane decît cele care pot sa exercite căile de atac. +
Articolul 19Procurorul general poate cere spre examinare dosarele privind procesele definitiv judecate, de la orice judecătorie sau tribunal, şi sa atace cu recurs extraordinar, la sesizare sau din oficiu, hotărîrile definitive cînd considera ca prin acestea s-a adus o încălcare esenţială legii sau ca ele sînt vadit netemeinice. +
Articolul 20Procurorul general poate sesiza Tribunalului Suprem, ca acesta sa emita decizii de îndrumare, în vederea aplicării unitare a legii în activitatea de judecată. +
Articolul 21Procurorul general participa la şedinţele Tribunalului Suprem în care se dau decizii de îndrumare. +
Articolul 22Procurorul veghează ca actele şi lucrările de punere în executare a hotărîrilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii să fie executate de către instanţele judecătoreşti cu respectarea legii. +
Articolul 23Procurorul verifica dacă organele militiei efectuează în termen şi cu respectarea dispoziţiilor legii lucrările de aducere la îndeplinire a mandatelor de executare.Dacă constata ca exista mandate de executare care nu au fost aduse la îndeplinire, ia măsurile ce intră în competenţa sa ori sesizează organele competente sa ia măsurile necesare. +
Articolul 24Procurorul supraveghează respectarea de către organele de la locurile de executare a pedepselor, locurile de muncă ale condamnaţilor, locurile de executare a măsurilor educative luată faţă de minori, precum şi de către organele din instituţiile sanitare în care sînt internati medical bolnavi pe baza hotărîrilor judecătoreşti.Procurorul are acces deplin la locurile şi instituţiile prevăzute în alineatul precedent, verificind legalitatea deţinerii sau internării, precum şi a condiţiilor de deţinere sau internare prevăzute de dispoziţiile legii. +
Articolul 25Procurorul se deplaseaza la locurile de executare a pedepselor şi la locurile de muncă ale condamnaţilor şi examinează ordinele, instrucţiunile, dispoziţiile şi orice alte acte referitoare la legalitatea deţinerii şi a condiţiilor de deţinere, precum şi dosarele personale ale condamnaţilor.Procurorul examinează cererile sau reclamaţiile verbale ori scrise ale condamnaţilor, iar la cererea lor sau cînd considera necesar, îi asculta pe aceştia fără prezenta altor persoane.Dacă constata cazuri de deţinere ilegala sau alte cazuri de nerespectare a legii, ia măsurile ce intra în competenţa sa ori sesizează organele competente sa ia măsurile necesare.Dispoziţiile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător şi în ce priveşte locurile în care se executa măsuri educative luate faţă de minori, precum şi în ce priveşte instituţiile sanitare în care sînt internati medical bolnavi pe baza hotărîrilor judecătoreşti. +
Articolul 26Procurorul care îndeplineşte atribuţiile prevăzute în prezenta secţiune verifica, în cazul infracţiunilor săvîrşite de detinutii şi internatii din locurile şi instituţiile prevăzute de art. 24, dacă cercetarea penală se efectuează potrivit legii. +
Articolul 27Procurorul primeşte, examinează şi rezolva reclamaţiile şi sesizările organizaţiilor socialiste şi ale cetăţenilor, referitoare la încălcări ale dispoziţiilor legii săvîrşite de către funcţionarii organelor şi organizaţiilor socialiste prevăzute în art. 7.Dispoziţiile alineatului precedent nu sînt aplicabile cererilor de competenţa instanţelor judecătoreşti sau a altor organe cu activitate jurisdicţională. +
Articolul 28Procurorul, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 27, cînd constata încălcări ale dispoziţiilor legii, ia, după caz, măsurile prevăzute de legea penală sau sesizează organul în activitatea căruia s-a constatat încălcarea, în vederea restabilirii legalităţii, cerind totodată organului competent să aplice dispoziţiile legale privitoare la răspunderea administrativă, disciplinară sau materială.Organul prevăzut în alineatul precedent este obligat sa rezolve sesizarea şi sa ia măsurile necesare pentru restabilirea legalităţii şi de sancţionare a celor vinovaţi, comunicînd procurorului, în termen de 30 zile de la primirea sesizării, măsurile luate.Dacă organul sesizat nu ia măsurile necesare sau acestea nu sînt corespunzătoare dispoziţiilor legii, procurorul încunoştinţează pe procurorul ierarhic superior, pînă la procurorul general, în vederea introducerii sesizării la organul ierarhic superior celui prevăzut în alin. 1. +
Articolul 29Dacă aplicarea măsurilor prevăzute în articolul precedent nu este posibila datorită implinirii prescripţiei sau altor cauze legale, procurorul, prin sesizarea sa, va cere organului competent sa ia măsuri de inlaturare şi prevenire a cauzelor care determina nerespectarea legii.Cînd constata cazuri frecvente de nerespectare a legii în una sau mai multe unităţi, în afară măsurilor ce se iau potrivit art. 28, procurorul sesizează direct sau, după caz, face propuneri în vederea sesizării organului ierarhic superior al unităţilor în activitatea cărora s-au constatat cazuri de nerespectare a legii.Organul sesizat potrivit art. 1 şi 2 este obligat sa răspundă procurorului în termen de 60 zile de la primirea sesizării. +
Articolul 30Cînd din actele şi lucrările efectuate în exercitarea atribuţiilor prevăzute în secţiunile I, II şi III din prezentul capitol, precum şi în cazul cînd din orice alte lucrări ce intra în competenţa organelor procuraturii se constata încălcări ale legii, procurorul se sesizează şi, efectuind verificările necesare, procedează potrivit art. 28 şi 29. +
Articolul 31Procuratura Republicii Socialiste România organizează introducerea şi aplicarea în practica de urmărire penală a metodelor ştiinţifice şi mijloacelor tehnice criminalistice, pentru ridicarea continua a calităţii urmăririi penale şi a calificării profesionale a procurorilor. +
Articolul 32Procuratura Republicii Socialiste România studiază şi generalizeaza experienta practicii de urmărire penală, efectuează lucrări de laborator şi contribuie la stabilirea metodelor ştiinţifice şi mijloacelor tehnice criminalistice pentru descoperirea, cercetarea şi prevenirea infracţiunilor. +
Articolul 33Procurorul general poate dispune înfiinţarea cabinetelor de criminalistica la procedurile judeţene. +
Capitolul 4 +
Articolul 34Procurorul militar are următoarea competenţa:a) efectuează urmărirea penală potrivit legii, supraveghează activitatea organelor care efectuează cercetarea penală în cauzele de competenţa tribunalelor militare, precum şi a organelor de la locurile de reţinere şi deţinere preventivă a invinuitilor din aceste cauze; … b) veghează la respectarea legii în cauzele penale la instanţele militare precum şi în activitatea de punere în executare de către acestea a hotărîrilor pronunţate; … c) supraveghează respectarea legii în activitatea unităţilor şi formatiunilor militare în legătură cu aducerea la îndeplinire a mandatelor de executare emise de instanţele judecătoreşti, precum şi în activitatea organelor de la locurile de executare a pedepselor pronunţate de tribunalele militare pentru infracţiuni contra securităţii statului sau a pedepselor pronunţate cu executarea într-o unitate militară disciplinară; … d) rezolva reclamaţiile şi sesizările referitoare la încălcări ale legii săvîrşite de militarii şi angajaţii civili din organele, instituţiile, unităţile şi formaţiunile militare, luînd măsurile prevăzute de lege. … Cînd din actele şi lucrările efectuate în exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. a-c inclusiv, precum şi în cazul cînd din orice alte lucrări ce intră în competenţa organelor de procuratura militară rezultă încălcări ale legii, ale jurămîntului militar sau ale obligaţiilor referitoare la datoria, ordinea şi disciplina militară, procurorul militar se sesizează şi ia măsurile prevăzute de lege. +
Articolul 35În desfăşurarea activităţii prevăzute de art. 34, procurorul exercita atri- atribuţiile şi foloseşte mijloacele prevăzute de prezenta lege, ale carei dispo- zitii se aplică în mod corespunzător şi procurorilor militari. +
Capitolul 5 +
Articolul 36Procuratura Republicii Socialiste România este condusă de procurorul general, ajutat de un colegiu.Colegiul este format din procurorul general, adjunctii acestuia, precum şi din alte persoane cu funcţii de conducere în organele procuraturii.Componenta colegiului se aproba de Consiliul de Stat, la propunerea procurorului general.Procurorul general este preşedintele colegiului şi coordonează activitatea acestuia.Colegiul Procuraturii Republicii Socialiste România este organ deliberativ care îşi desfăşoară activitatea potrivit muncii şi conducerii colective. Colegiul dezbate şi ia hotărîri în principalele probleme din domeniul de activitate al procuraturii. El se întruneşte cel puţin o dată pe luna, lucrează în prezenta a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi şi ia hotărîri cu jumătate plus unu din numărul total al membrilor ce-l compun.Dacă procurorul general nu este de părerea majorităţii, informează despre aceasta Consiliul de Stat, pentru a decide.Membrii colegiului răspund în faţa colegiului şi a procurorului general pentru îndeplinirea sarcinilor ce le sînt repartizate.Procurorul general şi adjunctii acestuia asigura aducerea la îndeplinire a hotărîrilor colegiului şi exercită conducerea operativă a activităţii procuraturii. +
Articolul 37Procurorul general răspunde în faţa Marii Adunări Naţionale de activitatea procuraturii, iar în intervalul dintre sesiuni, în faţa Consiliului de Stat. +
Articolul 38În îndeplinirea atribuţiilor sale, procurorul general emite ordine şi instrucţiuni, pe baza şi în vederea aplicării legii, precum şi pentru toate organele de urmărire penală în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii de urmărire penală.Ordinele şi instrucţiunile procurorului general pot fi anulate sau suspendate de către Marea Adunare Naţionala, iar în intervalul dintre sesiuni, de către Consiliul de Stat. +
Articolul 39Procurorul general poate face Consiliului de Stat propuneri cu caracter legislativ; de asemenea, poate sesiza Consiliul de Stat spre a se da legilor în vigoare interpretarea general obligatorie. +
Articolul 40Procuratura Republicii Socialiste România are următoarele organe: Procuratura Generală, procuraturile judeţene, procuraturile locale şi procuraturile militare.Procuratura municipiului Bucureşti are aceeaşi organizare şi competenţa ca procuratura judeteana.În fiecare judeţ şi în sectoarele municipiului Bucureşti funcţionează procuraturi locale.Numărul procuraturilor locale şi raza lor teritorială sînt aceleaşi ca ale judecătoriilor. Sediile procuraturilor locale şi judeţene precum şi denumirea acestora, se stabilesc prin ordinul procurorului general.Numărul, sediile şi raza de activitate a procuraturilor militare se stabilesc de Consiliul de Stat. +
Articolul 41Statutele de organizare ale organelor de procuratura militară se stabilesc de procurorul general, de acord cu ministrul forţelor armate. +
Capitolul 6 +
Articolul 42Personalul Procuraturii Republicii Socialiste România este compus din procurori, personal administrativ, tehnic şi de serviciu. +
Articolul 43Poate fi procuror persoana care:a) este cetăţean român şi are exerciţiu deplin al drepturilor civile şi politice; … b) este doctor sau licenţiat în drept; … c) nu a fost condamnat penal şi se bucura de o reputaţie nestirbita. … +
Articolul 44Procurorul general este ales de Marea Adunare Naţionala, pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia şi funcţionează pînă la alegerea noului procuror general.Adjunctii procurorului general se numesc prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea procurorului general. +
Articolul 45Procurorii şefi ai judeţelor şi procurorul şef al municipiului Bucureşti sînt aleşi în funcţie şi revocaţi de consiliile populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, la propunerea procurorului general.Procurorii şefi prevăzuţi la alineatul precedent sînt aleşi pe durata mandatului consiliului popular şi funcţionează pînă la alegerea noilor procurori şefi.Procurorii şefi ai judeţelor şi procurorul şef al municipiului Bucureşti prezintă anual în sesiunile consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, dări de seama despre cele constatate cu privire la respectarea legalităţii în unităţile administrativ-teritoriale în care aceste consilii sînt alese. +
Articolul 46Numirea, transferarea, avansarea şi încetarea funcţiei altor procurori decît cei prevăzuţi în art. 45 se fac de procurorul general.Numirea procurorilor militari se face cu acordul ministrului forţelor armate. +
Articolul 47Procurorii nou numiţi vor efectua un stagiu de practica de 2 ani, după terminarea căruia sînt supuşi unui examen de capacitate obligatoriu.Judecătorii care au promovat examenul de capacitate, în aceasta calitate, nu mai au obligaţia de a susţine un asemenea examen, ca procuror.La examenul de capacitate se pot prezenta, fără îndeplinirea condiţiei de stagiu, cei care au o vechime în munca juridică de cel puţin 2 ani ca judecător, consultant la Tribunalul Suprem, juristconsult, avocat, notar de stat, arbitru de stat şi consultant arbitral.Dispoziţiile alineatului precedent se aplică şi în cazul activităţii desfăşurate ca membru al corpului didactic din învăţămîntul juridic superior, redactor la o revista juridică sau la o editura cu specific juridic, lucrator în specialitate juridică la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Republicii Socialiste România sau în Ministerul Justiţiei ori în laboratoarele de expertiza criminalistica de pe lîngă Ministerul Justiţiei, precum şi la unele direcţii, secţii sau birouri cu atribuţii speciale de legislaţie sau studii juridice. +
Articolul 48Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a personalului militar din organele de procuratura militară se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente ale Ministerului Forţelor Armate. +
Articolul 49Personalul din organele de procuratura militară intră în efectivul Ministerului Forţelor Armate.Personalul militar prevăzut în art. 48 face parte din cadrele permanente ale forţelor armate, fiindu-i aplicabile prevederile legilor, decretelor, hotărîrilor Consiliului de Miniştri, statutelor, regulamentelor şi instrucţiunilor privitoare la drepturile şi obligaţiile cadrelor permanente.Acordarea recompenselor şi aplicarea măsurilor disciplinare personalului prevăzut la alineatul precedent aparţin organelor ierarhic superioare din Procuratura Republicii Socialiste România.Procurorii militari sînt subordonaţi organelor ierarhic superioare din Procuratura Republicii Socialiste România. +
Articolul 50Procurorii sînt obligaţi sa îndeplinească constiincios îndatoririle de serviciu, să respecte cu stricteţe dispoziţiile legii, hotărîrile şi ordinele organelor ierarhic superioare şi sa lupte pentru apărarea şi întărirea legalităţii socialiste. Ei sînt datori ca atît în activitatea de serviciu, cît şi în relaţiile sociale, să aibă o comportare corecta şi demna, compatibila cu prestigiul funcţiei ce îndeplinesc.Săvîrşirea unor fapte penale ori a altor fapte nedemne care aduc atingere reputaţiei de procuror atrage pierderea dreptului de a mai îndeplini aceasta funcţie. +
Articolul 51Procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu sau de la regulile de convieţuire socială ori pentru comportări ce dauneaza interesului serviciului sau prestigiului funcţiei. +
Articolul 52Sancţiunile ce se aplică pentru abaterile disciplinare sînt:a) observatia; … b) mustrarea; … c) suspendarea temporară de la avansare pe termen de 1-3 ani; … d) retrogradarea în funcţie pe termen de cel mult 3 luni, cu reducerea corespunzătoare a salariului; … e) transferarea disciplinară; … f) desarcinarea din funcţie, prin revocare sau prin desfacerea contractului de muncă, după caz. … Dacă cel sancţionat nu da urmare transferării, se va putea dispune desarcinarea din funcţie. +
Articolul 53Sancţiunile prevăzute de art. 52 lit. c-f inclusiv se aplică de procurorul general direct sau prin adjunctii săi desemnaţi în acest scop.Competenţa de aplicare a celorlalte sancţiuni disciplinare poate fi delegată şi procurorilor şefi.Procurorii învinuiţi de abateri grave pot fi suspendaţi din funcţie pînă la terminarea cercetărilor.În caz de punere în mişcare a acţiunii penale împotriva acestora, suspendarea din funcţie pînă la terminarea definitivă a procesului penal este obligatorie.Măsurile prevăzute de alin. 3 şi 4 se iau de către procurorul general. +
Articolul 54Salarizarea procurorilor se stabileşte prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.Salarizarea personalului din organele de procuratura militară se stabileşte potrivit reglementărilor în vigoare pentru personalul din unităţile militare bugetare. Pentru personalul militar, toate celelalte drepturi, precum şi condiţiile de pensionare şi drepturile la pensie, sînt cele stabilite pentru militari. +
Articolul 55În afară cazurilor prevăzute de art. 52 alin. 1 lit. f şi alin. 2, funcţia de procuror încetează prin:a) pensionare; … b) demisie; … c) transferare în alta funcţie decît aceea de procuror; … d) eliberare din funcţie. … +
Articolul 56În aplicarea prezentei legi şi a prevederilor din legislaţia muncii, procurorul general va stabili prin ordin condiţiile de transferare, încetare a funcţiei, efectuare a stagiului de practica, sustinere a examenului de capacitate, notare, acordare a recompenselor, aplicare a sancţiunilor disciplinare, precum şi celelalte drepturi şi obligaţii ale procurorilor. +
Articolul 57Numirea, avansarea, transferarea, desfacerea contractului de munca şi aplicarea măsurilor disciplinare personalului administrativ, tehnic şi de serviciu al Procuraturii Republicii Socialiste România se fac de către procurorul general, direct sau prin delegaţii săi, în condiţiile prevăzute de legislaţia muncii. +
Capitolul 7Dispoziţii finale şi tranzitorii +
Articolul 58Structura organizatorică a Procuraturii Generale, funcţiile procurorilor şi ierarhia acestora, precum şi condiţiile de vechime pentru avansarea în funcţie, se stabilesc de Consiliul de Stat. +
Articolul 59Procurorii, cu excepţia celor care efectuează stagiul de practica, aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, sînt consideraţi ca îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 47, precum şi condiţiile de vechime pentru funcţiile pe care le ocupa.Dispoziţiile alin. 1 se aplică şi foştilor procurori şi judecători aleşi ori numiţi în organizaţiile obşteşti sau în aparatul de stat, în funcţii legate de activitatea justiţiei. +
Articolul 60Procurorii care participa la dezbaterile instanţelor de judecată poarta ţinuta vestimentara de şedinţa. +
Articolul 61Prezenta lege intră în vigoare pe data de 1 ianuarie 1969.Pe aceeaşi dată Legea nr. 6 din 21 iunie 1952 pentru înfiinţarea şi organizarea Procuraturii Republicii Socialiste România, republicată în Buletinul Oficial nr. 14 din 29 mai 1961, cu modificările ulterioare, Decretul nr. 88 din 8 februarie 1956, publicat în Buletinul Oficial nr. 10 din 23 martie 1956, cu modificările ulterioare, precum şi orice dispoziţii contrare prezentei legi, se abroga.––––
