pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind schimbările climatice, semnat la Bucureşti la 9 aprilie 2003
Parlamentul României adoptă prezenta lege. +
Articolul UNICSe ratifică Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind schimbările climatice, semnat la Bucureşti la 9 aprilie 2003.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALER DORNEANUPREŞEDINTELE SENATULUINICOLAE VĂCĂROIUBucureşti, 15 decembrie 2004.Nr. 587.MEMORANDUM DE ÎNŢELEGEREîntre Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind schimbările climaticeGuvernul României şi Guvernul Regatului Suediei, denumite în continuare părţi,reamintind că părţile sunt, de asemenea, părţi la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), adoptată la New York la 9 mai 1992, şi că au ratificat Protocolul de la Kyoto la această convenţie, adoptat la Kyoto la 11 decembrie 1997,conştiente de principiile UNFCCC şi ale Protocolului de la Kyoto,conştiente că părţile din anexa la UNFCCC vor adopta politici naţionale şi vor lua măsuri corespunzătoare pentru atenuarea schimbărilor climatice prin limitarea emisiilor antropogene de gaze cu efect de seră şi prin protejarea şi sporirea capacităţii de captare şi stocare naturală a acestor gaze şi că aceste părţi pot implementa astfel de politici şi măsuri în comun cu alte părţi,reamintind că orice parte inclusă în anexa B la Protocolul de la Kyoto poate transfera spre sau procura de la oricare dintre aceste părţi unităţi de reducere a emisiilor rezultate din proiecte care au ca obiectiv reducerea emisiilor antropogene la sursă sau sporirea capacităţii naturale de absorbţie a gazelor cu efect de seră, în orice sector al economiei,reamintind în continuare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea în domeniul energiei şi mediului, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2001, care stabileşte că părţile vor coopera în implementarea şi finanţarea proiectelor de atenuare a schimbărilor climatice, în conformitate cu art. 6 din Protocolul de la Kyoto,au convenit următoarele: +
Articolul 1DefiniţiiÎn scopul prezentului memorandum de înţelegere vor fi folosite următoarele definiţii:– adiţionalitate – angajamentul ce prevede că reducerile de emisii obţinute dintr-un proiect cu implementare în comun să fie suplimentare faţă de ceea ce s-ar obţine în lipsa proiectului;– cantitate atribuită – cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră pe care o parte inclusă în anexa B o poate emite în prima perioadă de angajament;– unitate a cantităţii atribuite (AAU) – unitatea tranzacţionabilă a cantităţii atribuite (tone CO(2) echivalent), în concordanţă cu liniile directoare privind art. 17 din Protocolul de la Kyoto (FCCC/CP/2001/13/add.2);– situaţia de bază – o variantă de referinţă a nivelului emisiilor, care este posibil să se realizeze în absenţa proiectului cu implementare în comun;– perioada de angajament – în conformitate cu Protocolul de la Kyoto, prima perioadă de limitare cantitativă a emisiilor se va întinde de la 1 ianuarie 2008 la 31 decembrie 2012;– autoritate naţională nominalizată – instituţia cu personalitate juridică desemnată de Guvern să fie responsabilă pentru aprobarea proiectelor cu implementare în comun;– verificarea proiectelor – procedura prin care se stabileşte măsura în care au fost respectate condiţiile de bază, definite în secţiunea E a liniilor directoare privind art. 6 din Protocolul de la Kyoto (FCCC/CP/2001/13/add.2);– unitate de reducere a emisiilor (ERU) – termenul folosit în Protocolul de la Kyoto referitor la cantitatea de emisii reduse (tone CO(2) echivalent), rezultate dintr-un proiect cu implementare în comun;– entitate cu personalitate juridică – o companie privată ori de stat sau oricare altă autoritate sau instituţie de stat responsabilă de implementarea proiectului;– registru naţional – un registru care să asigure contabilizarea cu exactitate, printre altele, a ERU-urilor şi a AAU-urilor, după cum a fost definit în partea a II-a a liniilor directoare privind art. 7, paragraful 4 din Protocolul de la Kyoto (FCCC/CP/2001/13/add.2);– documentul de prezentare a proiectului – documentul care trebuie elaborat de către titularul de proiect şi care trebuie să conţină informaţiile cuprinse la secţiunea E a liniilor directoare privind art. 6 din Protocolul de la Kyoto (FCCC/CP/2001/13/add.2);– procedură de verificare – o procedură care include verificarea proiectelor cu implementare în comun, realizată de către o entitate independentă, în concordanţă cu liniile directoare privind articolul 6 din Protocolul de la Kyoto (FCCC/CP/2001/13/add.2). +
Articolul 2ObiectivObiectivul prezentului memorandum de înţelegere îl reprezintă facilitarea implementării în România a unor proiecte ce au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi asigurarea implementării adecvate a prevederilor importante ale Protocolului de la Kyoto, referitoare la art. 6, şi a liniilor directoare suplimentare ce vor fi adoptate de către părţile la Protocolul de la Kyoto. De asemenea, trebuie să asigure transferul către partea suedeză a unităţilor de reducere a emisiilor (ERU-uri) rezultate din aceste proiecte, după cum a fost convenit în acordurile asupra proiectelor, precum şi a unităţilor din cantitatea atribuită (AAU-uri) aflate în legătură cu reducerile de emisii realizate premergător primei perioade de angajament a Protocolului de la Kyoto. Un alt obiectiv al prezentului memorandum de înţelegere îl reprezintă stabilirea principiilor de bază pentru elaborarea acordurilor asupra proiectelor. +
Articolul 3ProiectePărţile vor coopera în vederea dezvoltării de proiecte eficiente din punct de vedere economic, în domenii cum ar fi:– îmbunătăţirea eficienţei energetice în producerea de energie şi căldură, precum şi în sistemele de încălzire locală;– transformarea unor unităţi industriale, de la utilizarea combustibililor fosili la utilizarea biomasei;– recuperarea şi utilizarea metanului provenit de la emisiile antropogenice;– utilizarea altor surse de energie regenerabilă.Proiectele având ca scop construcţia şi reabilitarea centralelor electrice nucleare vor fi excluse din prezentul memorandum de înţelegere.Părţile vor încerca să evite alegerea proiectelor a căror capacitate de generare a ERU-urilor şi a AAU-urilor poate fi afectată de implementarea în România a legislaţiei CE prezente şi viitoare. +
Articolul 4Aprobarea proiectelorCel târziu la o lună după intrarea în vigoare a acestui memorandum de înţelegere, părţile vor nominaliza autorităţile naţionale responsabile pentru aprobarea proiectelor cu implementare în comun. Părţile trebuie să se informeze reciproc, cu promptitudine, privind entităţile cu personalitate juridică nominalizate, conform art. 6 din Protocolul de la Kyoto, autorizate de părţi sau de autorităţile naţionale nominalizate. +
Articolul 5Acordurile asupra proiectelorAcordurile asupra proiectelor se vor încheia între entităţi cu personalitate juridică autorizate, în concordanţă cu prezentul memorandum de înţelegere. Entităţile cu personalitate juridică sunt responsabile în totalitate pentru propunerile de proiect, pentru documentele de prezentare a proiectului, inclusiv stabilirea situaţiilor de bază, evaluarea adiţionalităţii, monitorizarea şi pentru alte specificaţii tehnice şi economice. Acestea vor fi, de asemenea, responsabile pentru iniţierea procedurii de verificare. Părţile sunt responsabile pentru înregistrarea ERU-urilor şi a AAU-urilor în registrele lor naţionale, în conformitate cu principiile art. 6.Proiectele vor fi aprobate de autorităţile naţionale nominalizate, pe baza documentelor de prezentare a proiectelor. Entităţile cu personalitate juridică vor asigura generarea reducerilor de emisii convenite, pe întreaga durată de viaţă a proiectului, care trebuie să includă minimum prima perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto. +
Articolul 6Obligaţii asumate prin Protocolul de la KyotoCondiţia de bază pentru transferul de ERU-uri şi AAU-uri o reprezintă faptul că părţile:– au ratificat Protocolul de la Kyoto;– au calculat şi înregistrat cantităţile atribuite; şi– au înfiinţat registrele naţionale.Părţile au convenit să respecte liniile directoare privind art. 6 din Protocolul de la Kyoto, ce vor fi adoptate la întâlnirea părţilor la Protocolul de la Kyoto, şi să stabilească instituţiile şi prevederile legale corespunzătoare, necesare pentru aplicarea procedurii simplificate de verificare a proiectelor.Părţile vor coopera în scopul dezvoltării capacităţii instituţionale pentru îndeplinirea eficientă a angajamentelor asumate, referitoare la art. 6 din Protocolul de la Kyoto. În mod concret, partea suedeză va sprijini partea română pentru dezvoltarea unui sistem naţional de estimare a emisiilor antropogenice la sursă şi a absorbţiilor prin rezervoare naturale şi pentru respectarea criteriilor privind dezvoltarea proiectelor cu implementare în comun, stabilite prin acordurile de la Marrakesh. +
Articolul 7Îndeplinirea obligaţiilorPărţile se vor informa reciproc cu promptitudine despre orice situaţie care influenţează sau este posibil să influenţeze prevederile oricărui articol al prezentului memorandum de înţelegere.Dacă oricare dintre părţi consideră că cealaltă parte nu şi-a îndeplinit obligaţiile ce îi revin în cadrul prezentului memorandum de înţelegere, partea interesată va notifica imediat Comitetul mixt, stabilit în conformitate cu art. 8, şi va furniza Comitetului mixt toate informaţiile relevante.Dacă o entitate cu personalitate juridică din România nu reuşeşte să transfere reducerile de emisii convenite şi dacă nu a fost stabilit altfel, contribuţia financiară a entităţii cu personalitate juridică suedeze la realizarea proiectului va fi transformată într-un împrumut pe o perioadă de maximum 10 ani, cu o dobândă care să corespundă celor mai avantajoase condiţii de piaţă. Dacă partea română nu îndeplineşte una dintre obligaţiile ce îi revin în cadrul protocolului de la Kyoto, determinând imposibilitatea transferului de ERU-uri corespunzătoare reducerilor de emisii convenite pentru un proiect din cadrul prezentului memorandum de înţelegere, partea română va înlocui cantitatea de ERU-uri ce ar fi trebuit să fie generată de proiect cu alte ERU-uri, certificate de o entitate independentă şi garantate cu AAU-uri.Dacă o entitate cu personalitate juridică suedeză nu respectă obligaţiile stipulate în prezentul memorandum de înţelegere, va trebui să compenseze pierderile economice produse entităţii cu personalitate juridică române, în concordanţă cu prevederile acordului asupra proiectului. +
Articolul 8Comitetul mixtImplementarea prezentului memorandum de înţelegere va fi analizată şi controlată de un comitet mixt. Comitetul mixt va fi compus din reprezentanţi ai părţilor. Fiecare parte va stabili un punct focal responsabil cu contactele între părţi, precum şi cu informarea asupra numelui conducătorului delegaţiei respective, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului memorandum de înţelegere. Comitetul mixt se va reuni ori de câte ori este necesar, dar cel puţin o dată pe an. Fiecare parte poate solicita convocarea unei reuniuni. Comitetul mixt va monitoriza progresul realizat pentru respectarea obiectivelor şi a oricăror obligaţii din cadrul prezentului memorandum de înţelegere.Deciziile vor fi luate prin consens. Comitetul mixt va avea un preşedinte numit prin rotaţie, pentru o perioadă de un an. +
Articolul 9Soluţionarea diferendelorOrice diferend între părţi privind interpretarea şi aplicarea prezentului memorandum de înţelegere trebuie soluţionat imediat prin consultări între părţi, ţinându-se seama de prevederile art. 7.Dacă aceste consultări nu conduc la o soluţionare a diferendului privind interpretarea, aplicarea şi realizarea prezentului memorandum de înţelegere, inclusiv existenţa, valabilitatea sau încetarea acestuia, oricare dintre părţi poate, ca ultimă soluţie, să supună diferendul arbitrajului definitiv şi obligatoriu, în conformitate cu Regulile opţionale ale Curţii Permanente de Arbitrare pentru arbitrarea diferendelor între două state, în vigoare la data semnării prezentului memorandum de înţelegere.Numărul de arbitri va fi de 3.Limba utilizată în procedură de arbitraj va fi limba engleză. +
Articolul 10AmendamenteOrice amendamente sau anexe la prezentul memorandum de înţelegere vor fi convenite de părţi prin consens. +
Articolul 11Dispoziţii finalePrezentul memorandum de înţelegere va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări scrise prin care părţile s-au informat reciproc asupra îndeplinirii procedurilor interne legale, necesare pentru intrarea în vigoare a acestuia.Prezentul memorandum de înţelegere va rămâne în vigoare până la sfârşitul anului 2012 şi va fi prelungit automat pentru o nouă perioadă de 5 ani, dacă nici una dintre părţi nu notifică în scris celeilalte părţi intenţia sa privind încetarea acestuia, cu 6 luni înaintea expirării perioadei de valabilitate a acestuia.Încetarea prezentului memorandum de înţelegere nu va afecta nici un proiect sau alte tipuri de activităţi şi cooperare care sunt întreprinse ori sunt în desfăşurare şi sunt nefinalizate la data încetării prezentului memorandum de înţelegere.Semnat la Bucureşti, la 9 aprilie 2003, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, suedeză şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţă de interpretare, textul în limba engleză va prevala.Pentru Guvernul României,Petru Lificiu,ministrul apelor şi protecţiei mediuluiPentru Guvernul Regatului Suediei,Gunnar Lund,ministrul afacerilor economice internaţionaleşi al pieţelor financiare–––––
