pentru organizarea judecătorească
+
Articolul 1În Republica Socialistă România justiţia se înfăptuieşte prin instanţele judecătoreşti.Instanţele judecătoreşti au sarcina sa apere orînduirea socială şi de stat, drepturile şi interesele legitime ale persoanelor şi să asigure respectarea legilor de către organele statului, instituţiile, întreprinderile şi organizaţiile economice de stat, organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, de către toţi cetăţenii, precum şi de către orice alte persoane fizice sau juridice.Prin activitatea de judecată instanţele judecătoreşti educa pe cetăţeni în spiritul devotamentului faţă de patrie, al respectării legilor şi regulilor de convieţuire socială, al grijii deosebite pentru proprietatea socialistă, al atitudinii corecte faţă de îndatoririle cetăţeneşti. +
Articolul 2Sarcinile instanţelor judecătoreşti se realizează prin:a) judecarea pricinilor civile; … b) judecarea pricinilor penale; … c) judecarea oricăror alte pricini data în competenţa lor. … În cazurile determinate prin lege, instanţele judecătoreşti exercita controlul asupra hotărîrilor organelor administrative sau obşteşti cu activitate jurisdicţională.Instanţele judecătoreşti judeca cererile celor vătămaţi în drepturile lor prin acte administrative, putind să se pronunţe, în condiţiile legii, şi asupra legalităţii acestor acte. +
Articolul 3Judecind pricinile civile, instanţele judecătoreşti asigura constatarea şi realizarea drepturilor persoanelor fizice şi persoanelor juridice.Aplicind pedepse ori alte măsuri prevăzute de legea penală, instanţele judecătoreşti urmăresc îndreptarea şi reeducarea infractorilor, precum şi prevenirea săvîrşirii de noi infracţiuni. +
Articolul 4Pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, instanţele judecătoreşti pot cere concursul organelor procuraturii şi celor ale militiei, organelor administraţiei de stat, întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat, organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti.Organele şi organizaţiile arătate în alineatul precedent au obligaţia ca, în cadrul atribuţiilor lor, sa dea instanţelor judecătoreşti concursul solicitat. +
Articolul 5În cazurile prevăzute de lege, judecata se facă cu participarea asesorilor populari. +
Articolul 6În activitatea de judecată, judecătorii şi asesorii populari sînt independenţi şi se supun numai legii. +
Articolul 7Justiţia în Republica Socialistă România se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele. +
Articolul 8În desfăşurarea procesului se foloseşte limba română.În unităţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea română se asigura folosirea limbii materne a acelei populaţii.Părţilor care nu vorbesc limba în care se desfăşoară procedura judiciară li se asigura posibilitatea de a lua cunoştinţa de piesele dosarului, precum şi dreptul de a vorbi în instanţa şi a pune concluzii prin interpret. +
Articolul 9Dreptul de apărare al părţilor este garantat în tot cursul procesului.Realizarea acestui drept este asigurata prin modul cum sînt organizate şi funcţionează instanţele judecătoreşti, prin dispoziţiile procedurale prevăzute de lege, precum şi prin asistenţa judiciară. +
Articolul 10Judecata se desfăşoară în şedinţa publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. +
Articolul 11Hotărîrile instanţelor judecătoreşti se pronunţa în numele legii. +
Articolul 12Instanţele judecătoreşti sînt:a) judecătoriile; … b) tribunalele judeţene; … c) tribunalele militare de mari unităţi; … d) tribunalele militare teritoriale; … e) Tribunalul Suprem. … Tribunalele judeţene şi tribunalele militare teritoriale pot avea mai multe secţii. +
Articolul 13Fiecare instanţa se încadrează cu numărul necesar de judecători şi este condusă de un preşedinte, care exercită şi atribuţii de administraţie.Preşedinţii tribunalelor judeţene şi ai tribunalelor militare sînt ajutaţi de vicepreşedinţi. Ministerul Justiţiei poate stabili judecătoriile la care preşedinţii sînt ajutaţi de vicepreşedinţi. +
Articolul 14Secţiile tribunalelor judeţene şi ale tribunalelor militare teritoriale sînt conduse de cîte un preşedinte de secţie.Preşedinţii tribunalelor repartizează judecătorii pe secţii şi desemnează pe aceia dintre ei care urmează a îndeplini, potrivit legii, şi alte atribuţii. +
Articolul 15Completul de judecată este prezidat, după caz, de preşedintele sau vicepreşedintele instanţei, ori de preşedintele secţiei, atunci cînd aceştia participa la judecata. În celelalte cazuri, completul de judecată este prezidat de către judecătorul desemnat de preşedintele instanţei sau al secţiei.Preşedintele şi vicepreşedintele pot prezida orice complet de judecată al instanţei. +
Articolul 16Hotărîrile instanţelor judecătoreşti se iau cu majoritatea voturilor membrilor completului de judecată.În cazul în care completul de judecată este format din 2 judecători, iar aceştia nu ajung la un acord, pricina se judeca din nou în complet de divergenta. +
Articolul 17La instanţele judecătoreşti funcţionează personal auxiliar, administrativ şi de serviciu. +
Articolul 18Sediile judecătoriilor şi ale tribunalelor judeţene precum şi numărul secţiilor acestor tribunale se stabilesc de Ministerul Justiţiei.Sediile instanţelor militare şi numărul secţiilor tribunalelor militare teritoriale se stabilesc de Ministerul Justiţiei, cu acordul Ministerului Forţelor Armate. +
Articolul 19Mijloacele materiale necesare pentru buna funcţionare a judecătoriilor şi tribunalelor judeţene sînt asigurate din bugetul Ministerului Justiţiei. Pentru tribunalele militare, aceste mijloace se asigura de Ministerul Forţelor Armate.La Tribunalul Suprem, mijloacele materiale pentru buna funcţionare a instanţei sînt asigurate din bugetul acestui tribunal. +
Articolul 20Activitatea administrativă a judecătoriilor, tribunalelor judeţene şi a tribunalelor militare, prin care se asigura buna desfăşurare a activităţii de judecată şi punerea în executare a hotărîrilor, poate fi verificata de organele ierarhic superioare.Soluţiile date în procese se verifica numai după ce hotărîrile rămîn definitive. +
Articolul 21Judecătoriile funcţionează în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.Numărul judecătoriilor şi raza teritorială a acestora se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, tinindu-se seama de cerinţele unei bune administrări a justiţiei. +
Articolul 22Judecătoriile judeca în prima instanţa toate pricinile, în afară de acelea date prin lege în competenţa tribunalelor, iar în ultima instanţa, pricinile anume prevăzute de lege.Ministerul Justiţiei poate dispune ca, în municipiul Bucureşti, pricinile privind infracţiuni flagrante să fie judecate numai la anumite judecătorii. +
Articolul 23Pricinile, precum şi cererile de competenţa judecătoriilor, se judeca în complet format din 2 judecători. În caz de divergenta, instanţa se completează cu preşedintele sau vicepreşedintele judecătoriei ori cu un judecător desemnat de preşedinte.Pricinile privind infracţiuni împotriva protecţiei muncii, precum şi acelea privitoare la desfacerea contractului de muncă, se judeca în complet format dintr-un judecător şi 2 asesori populari.Completele de judecată se compun cu asesori populari chiar dacă numai una din infracţiuni sau una din cererile formulate potrivit codului muncii intră în prevederile alineatului 2. +
Articolul 24În fiecare judeţ funcţionează un tribunal judeţean, iar în municipiul Bucureşti, un tribunal avînd aceeaşi competenţa materială ca şi tribunalele judeţene, denumit Tribunalul municipiului Bucureşti. +
Articolul 25Tribunalele judeţene şi tribunalul municipiului Bucureşti judeca în prima instanţa pricinile date prin lege în competenţa lor.Ca instanţa de recurs, tribunalele judeţene şi Tribunalul municipiului Bucureşti judeca:– recursurile împotriva hotărîrilor pronunţate în prima instanţa de judecătoriile din cuprinsul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti;– recursurile extraordinare declarate de ministrul justiţiei sau de procurorul general, dacă prin hotărîrea atacată pricina a fost judecata de judecătorie în ultima instanţa;– alte recursuri, în cazuri prevăzute de lege. +
Articolul 26Recursurile şi recursurile extraordinare se judeca în complet format din 3 judecători.Judecata în faţa instanţei de recurs continua în aceeaşi compunere şi în cazul casării hotărîrii primei instanţe, cu reţinere spre rejudecare.Pricinile referitoare la infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu moartea, precum şi pricinile privind infracţiunile de omor, omor calificat, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte se judeca, în prima instanţa, în complet format din 2 judecători şi 3 asesori populari.Toate celelalte pricini penale şi civile, precum şi cererile de orice fel de competenţa tribunalelor judeţene în prima instanţa, se judeca în complet format din 2 judecători. În caz de divergenta, instanţa se completează cu preşedintele sau vicepreşedintele instanţei ori cu un judecător desemnat de preşedinte. +
Articolul 27Numărul şi raza teritorială a tribunalelor militare se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, tinindu-se seama de cerinţele unei bune administrări a justiţiei. +
Articolul 28Tribunalele militare de mari unităţi şi tribunalele militare teritoriale judeca în prima instanţa infracţiunile date prin lege în competenţa lor.Tribunalele militare teritoriale judeca şi recursurile împotriva hotărîrilor pronunţate de tribunalele militare de mari unităţi. +
Articolul 29Tribunalele militare de mari unităţi judeca pricinile de competenţa lor în prima instanţa în complet format dintr-un judecător şi 2 asesori populari, ofiţeri activi.Tribunalele militare teritoriale judeca pricinile de competenţa lor în prima instanţa în complet format din 2 judecători şi 3 asesori populari, ofiţeri activi.Recursurile se judeca, de către tribunalele militare teritoriale, în complet format din 3 judecători.Judecata în faţa instanţei de recurs continua în aceeaşi compunere şi în cazul casării hotărîrii primei instanţe, cu reţinere spre rejudecare. +
Articolul 30Preşedintele tribunalului militar teritorial trebuie să aibă cel puţin gradul de colonel, iar preşedintele tribunalului militar de mare unitate, cel puţin gradul de maior.Cînd inculpatul este militar, judecătorii şi asesorii populari, care intră în compunerea completului de judecată la tribunalele militare de mari unităţi şi cele teritoriale, trebuie să aibă cel puţin gradul inculpatului. +
Articolul 31Tribunalul Suprem al Republicii Socialiste România are sediul în municipiul Bucureşti. +
Articolul 32Tribunalul Suprem este ales de Marea Adunare Naţionala, pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia şi funcţionează pînă la alegerea noului Tribunal Suprem în legislatura următoare, putind fi revocat de Marea Adunare Naţionala.În cazul în care Marea Adunare Naţionala nu se poate întruni din cauza unor împrejurări excepţionale, Tribunalul Suprem este numit şi revocat de către Consiliul de Stat.În intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naţionale, preşedintele, vicepreşedinţii şi ceilalţi membrii ai Tribunalului Suprem se numesc şi se revoca de către Consiliul de Stat. +
Articolul 33Tribunalul Suprem are o secţie civilă, o secţie penală şi o secţie militară.În cadrul Tribunalului Suprem funcţionează, de asemenea: serviciul de studii şi documentare, serviciul de secretariat, oficiul financiar-administrativ şi biroul de personal.Normele de organizare şi funcţionare a serviciului interior al Tribunalului Suprem se stabilesc prin regulament de către preşedintele acestui tribunal. +
Articolul 34Preşedintele Tribunalului Suprem este ajutat de vicepreşedinţi, care au şi atributia de a conduce, nemijlocit, fiecare cîte o secţie.Vicepreşedintele Tribunalului Suprem pentru secţia militară trebuie să aibă cel puţin gradul de general-maior. +
Articolul 35Tribunalul Suprem are următoarele atribuţii:1. Exercita controlul general asupra activităţii de judecată a tuturor tribunalelor şi judecătoriilor, prin:a) judecarea recursurilor extraordinare, de competenţa sa, declarate de ministrul justiţiei sau procurorul general împotriva hotărîrilor judecătoreşti definitive; … b) judecarea recursurilor declarate împotriva hotărîrilor pronunţate în prima instanţa de tribunalele judeţene, Tribunalul municipiului Bucureşti şi tribunalele militare teritoriale, precum şi împotriva hotărîrilor pronunţate în prima instanţa de secţiile Tribunalului Suprem; … c) studierea practicii judiciare a tribunalelor şi judecătoriilor şi luarea măsurilor ce s-ar invedera necesare potrivit art. 36 pct. 2 lit. b, c şi d. … 2. Emite decizii de îndrumare, în vederea aplicării unitare a legilor în activitatea de judecată.3. Judeca în prima instanţa pricinile date prin lege în competenţa sa.4. Judeca orice alte cereri pe care legea i le da în competenţa. +
Articolul 36În vederea aplicării dispoziţiilor art. 35 pct. 1 lit c şi pct. 2:1. Preşedintele Tribunalului Suprem, de acord cu ministrul justiţiei, poate invita pe preşedinţii tribunalelor judeţene, preşedintele Tribunalului municipiului Bucureşti şi preşedinţii tribunalelor militare teritoriale la consfatuiri, în cadrul cărora aceştia să prezinte, în faţa plenului, informări asupra activităţii de judecată a instanţelor, îndeosebi în legătură cu aplicarea unitară a legii, precum şi cu orice alte probleme de practica judiciară.2. Preşedintele Tribunalului Suprem poate dispune ca membri ai Tribunalului Suprem sa studieze, la sediul instanţelor, practica judiciară.În îndeplinirea acestei dispoziţii, membrii Tribunalului Suprem pot:a) sa examineze hotărîrile judecătoreşti definitive, lucrările de generalizare a practicii judiciare, precum şi datele referitoare la starea infractionala şi la alte aspecte din activitatea instanţelor; … b) să se informeze asupra problemelor privind aplicarea corecta şi unitară a legii, rezultate din hotărîrile judecătoreşti definitive, făcînd cunoscută practica Tribunalului Suprem; … c) să constate dacă în activitatea instanţelor s-au pronunţat hotărîri definitive ori s-au invederat situaţii care justifica propuneri de imbunatatire a legislaţiei; … d) să constate cazuri de aplicare neunitara a legii, care fac necesară emiterea unor decizii de îndrumare. … +
Articolul 37Şedinţele Tribunalului Suprem în plenul sau au loc cu participarea tuturor membrilor tribunalului, iar în caz de împiedicare a unora dintre aceştia, cu participarea a cel puţin jumătate din numărul membrilor fiecărei secţii şi întotdeauna cu un număr de membri fără soţ.Plenul Tribunalului Suprem este prezidat de preşedintele Tribunalului Suprem, iar în caz de împiedicare, de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de acesta. +
Articolul 38În vederea emiterii deciziilor de îndrumare, Tribunalul Suprem se întruneşte, în plenul sau, cel puţin o dată la 3 luni.În şedinţele prevăzute în alineatul precedent pun concluzii ministrul justiţiei şi procurorul general. +
Articolul 39Secţiile Tribunalului Suprem judeca în complet format din 3 judecători.Recursul extraordinar declarat împotriva hotărîrilor pronunţate de secţiile Tribunalului Suprem se judeca în complet format din 7 judecători, desemnaţi de preşedinte, alţii decît cei care au dat hotărîrea.Recursul împotriva hotărîrilor pronunţate de secţiile Tribunalului Suprem în prima instanţa se judeca, de asemenea, de un complet format din 7 judecători, desemnaţi în modul arătat în alineatul 2.Recursul extraordinar exercitat împotriva hotărîrilor pronunţate potrivit alineatului 3 este de competenţa plenului Tribunalului Suprem.Cînd inculpatul este militar, judecătorii care intră în compunerea completului de judecată trebuie să aibă cel puţin gradul inculpatului. În cazul în care judecata se face în plen sau de către completele prevăzute în alineatele 2 şi 3, acestea se constituie cu judecători ai secţiei militare, alţii decît cei care au pronunţat hotărîrea, precum şi cu numărul necesar de judecători de la celelalte secţii ale Tribunalului Suprem. +
Articolul 40Preşedintele Tribunalului Suprem prezintă Marii Adunări Naţionale, iar în intervalul dintre sesiuni, Consiliului de Stat, dări de seama cu privire la activitatea Tribunalului Suprem.Preşedintele Tribunalului Suprem poate face Consiliului de Stat propuneri cu caracter legislativ; de asemenea, poate sesiza Consiliul de Stat spre a se da legilor în vigoare interpretare general obligatorie. +
Articolul 41Deciziile de îndrumare ale plenului Tribunalului Suprem sînt supuse controlului Marii Adunări Naţionale, iar în intervalul dintre sesiuni, controlului Consiliului de Stat. +
Articolul 42Preşedinţii tribunalelor judeţene şi cel al Tribunalului municipiului Bucureşti, judecătorii acestor tribunale, precum şi judecătorii de la judecătorii, sînt aleşi şi revocaţi de consiliile populare judeţene sau, după caz, de Consiliul Popular al municipiului Bucureşti, la propunerea Ministerului Justiţiei.Pentru ocuparea posturilor devenite vacante la tribunalele judeţene, Tribunalul municipiului Bucureşti şi judecătorii se vor face alegeri parţiale, în prima sesiune a consiliului popular judeţean sau a Consiliului Popular al municipiului Bucureşti, ce urmează a se tine după declararea vacantei.Alegerile prevăzute în alin. 1 şi 2 se fac pe durata mandatului consiliului popular. Cei aleşi funcţionează pînă la efectuarea unor noi alegeri de presedinti şi judecători. +
Articolul 43Numărul judecătorilor la tribunalele judeţene, Tribunalul municipiului Bucureşti şi judecătorii se stabileşte de Ministerul Justiţiei. +
Articolul 44Poate fi judecător persoana care:a) este cetăţean român şi are capacitate de exerciţiu; … b) este doctor sau licenţiat în drept; … c) nu a fost condamnat penal şi se bucura de o reputaţie nestirbita. … La instanţele din unităţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea română vor funcţiona şi judecători care cunosc şi limba acelei populaţii. +
Articolul 45Pentru a putea fi ales judecător la judecătorie candidatul va trebui sa îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 44 şi sa fi fost declarat reuşit la examenul de capacitate prevăzut de lege sau să aibă o vechime în munca juridică de cel puţin 5 ani ca lucrator în specialitate în Ministerul Justiţiei, procuror, consultant la Tribunalul Suprem, juristconsult, avocat, notar de stat, arbitru de stat sau consultant arbitral, membru al personalului didactic din învăţămîntul juridic superior, redactor la o revista juridică sau la o editura cu specific juridic, lucrator de specialitate juridică la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Republicii Socialiste România, Institutul de Criminalistica, laboratoarele de expertiza criminalistica sau în unele direcţii, secţii sau birouri cu atribuţii speciale de legislaţie sau studii juridice.Procurorii care au promovat examenul de capacitate în aceasta calitate pot fi aleşi judecători fără a mai fi obligaţi de a promova examenul de capacitate ca judecător. +
Articolul 46Pentru a fi ales sau desemnat într-una din funcţiile judecătoreşti superioare aceleia de judecător de judecătorie, se cere o vechime în munca de judecător de 5 ani pentru vicepreşedintele de judecătorie, 7 ani pentru preşedintele de judecătorie, 8 ani pentru judecător de tribunal judeţean, 9 ani pentru preşedinte de secţie la tribunalul judeţean şi vicepreşedinte de tribunal judeţean şi 10 ani pentru preşedinte de tribunal judeţean.Activitatea ca judecător stagiar se socoteşte în calculul vechimii prevăzute în alineatul precedent.Cei care au prestat efectiv o munca juridică din cele enumerate la art. 45 vor putea fie aleşi sau desemnaţi în funcţiile arătate în alineatul 1, dacă au în aceasta munca vechimea prevăzută în acel alineat sporită cu 3 ani. +
Articolul 47Repartizarea judecătorilor aleşi pentru judecătorii, la instanţele ce funcţionează în cuprinsul judeţului sau al municipiului Bucureşti, în care s-a făcut alegerea se face de Ministerul Justiţiei. +
Articolul 48Vicepreşedinţii, preşedinţii de secţii şi judecătorii inspectori de la tribunalele judeţene sau Tribunalul municipiului Bucureşti sînt desemnaţi de Ministerul Justiţiei dintre judecătorii aleşi pentru aceste instanţe.Preşedinţii şi vicepreşedinţii de judecătorii sînt desemnaţi de Ministerul Justiţiei dintre judecătorii aleşi pentru judecătorii.La desemnarea în funcţiile prevăzute în alineatele precedente se au în vedere condiţiile de vechime cerute de art. 46 din prezenta lege, precum şi titlurile şi activitatea ştiinţifică desfăşurată. +
Articolul 49Preşedintele tribunalului judeţean şi cel al tribunalului municipiului Bucureşti prezintă anual, în sesiunile consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, dări de seama cu privire la starea legalităţii din cuprinsul judeţului sau al municipiului Bucureşti. +
Articolul 50Pînă la stabilirea procedurii de alegere a judecătorilor de la tribunalele militare, preşedinţii, vicepreşedinţii, preşedinţii de secţii şi judecătorii de la aceste instanţe se numesc de Ministerul Justiţiei cu acordul Ministerului Forţelor Armate.Numărul judecătorilor tribunalelor militare se stabileşte de Ministerul Justiţiei cu acordul Ministerului Forţelor Armate.Condiţiile prevăzute de art. 44, 45 şi 46 sînt aplicabile în mod corespunzător şi judecătorilor militari. +
Articolul 51La judecătorii şi tribunalele militare de mari unităţi pot funcţiona judecători stagiari, numiţi de Ministerul Justiţiei.Condiţiile pentru numirea judecătorilor stagiari sînt cele prevăzute în art. 44.La numirea judecătorilor stagiari se vor avea în vedere şi notele obţinute în facultate.Pentru judecătorii stagiari de la tribunalele militare, numirea se face cu acordul Ministerului Forţelor Armate. +
Articolul 52Judecătorii stagiari efectuează un stagiu de 2 ani. +
Articolul 53După 6 luni de funcţionare efectivă judecătorii stagiari sînt examinati sub aspectul cunoştinţelor dobîndite în vederea acordării dreptului de a exercita unele atribuţii de judecată.Judecătorii stagiari de le judecătorii participa la activitatea de judecată numai în completele în care celălalt judecător este ales.Judecătorii stagiari de la tribunalele militare de mari unităţi participa la activitatea de judecată în complet constituit cu 2 asesori populari. +
Articolul 54După împlinirea a 2 ani de stagiu, judecătorii stagiari sînt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate.Cei care au exercitat funcţia de judecător stagiar timp de 2 ani, fără a fi depus examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen, dacă de la încetarea acestei funcţii şi pînă la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 3 ani. +
Articolul 55Examenul de capacitate se tine în condiţiile, la data şi locul ce se stabilesc de Ministerul Justiţiei.Neprezentarea nejustificată la examenul de capacitate la prima sesiune sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător stagiar. +
Articolul 56În interes de serviciu, judecătorii pot fi delegaţi sau detasati, în condiţiile codului muncii, la o alta judecătorie din cuprinsul aceluiaşi judeţ, de către preşedintele tribunalului judeţean, cu acordarea drepturilor legale cuvenite angajaţilor delegaţi sau detasati.Judecătorii de la judecătorii pot fi transferati în cadrul judeţului la cerere sau în interes de serviciu, în condiţiile codului muncii, de Ministerul Justiţiei. +
Articolul 57Ministerul Justiţiei poate propune consiliului popular judeţean eliberarea din funcţie a judecătorilor în vederea alegerii lor în alt judeţ. +
Articolul 58Judecătorii sînt obligaţi sa îndeplinească îndatoririle de serviciu, respectînd cu stricteţe dispoziţiile legii şi sa lupte pentru apărarea şi întărirea legalităţii socialiste. Ei sînt datori ca atît în activitatea de serviciu cît şi în relaţiile sociale sa dea dovadă de o comportare corecta şi demna, compatibila cu prestigiul pe care trebuie să-l aibă cel ce îndeplineşte aceasta funcţie.Săvîrşirea unor fapte penale ori a altor fapte nedemne care aduc atingere reputaţiei de judecător, atrage pierderea dreptului de a mai îndeplini aceasta funcţie. +
Articolul 59Judecătorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportări ce dauneaza interesului serviciului ori prestigiului justiţiei. +
Articolul 60Sancţiunile ce se aplică pentru abaterile disciplinare sînt:a) observatia; … b) mustrarea; … c) mustrarea cu avertisment; … d) desfacerea contractului de muncă, în cazul abaterilor grave, pentru judecătorii stagiari; desarcinarea din funcţie pentru judecătorii militari. … Pentru abateri grave, la cererea consiliului disciplinar, Ministerul Justiţiei poate propune consiliului popular judeţean revocarea din funcţia de judecător de judecătorie sau de tribunal judeţean.În cazul judecătorilor de la Tribunalul Suprem, revocarea este propusă Marii Adunări Naţionale sau, după caz, Consiliului de Stat, de către preşedintele acestui tribunal. +
Articolul 61Acţiunea disciplinară se exercita de ministrul justiţiei, de preşedintele tribunalului judeţean sau preşedintele tribunalului militar teritorial, ori de preşedintele Tribunalului Suprem, după caz, pe baza unor cercetări prealabile, după ascultarea obligatorie a judecătorului de către cei care au efectuat cercetarea.Dacă acţiunea disciplinară se exercita de preşedintele tribunalului judeţean ori de preşedintele tribunalului militar teritorial, aceştia vor înştiinţa şi Ministerul Justiţiei.În cazul abaterilor grave, săvîrşite de judecătorii de la judecătorii, tribunalele judeţene, Tribunalul municipiului Bucureşti şi tribunalele militare, ministrul justiţiei poate dispune suspendarea acestora pînă la soluţionarea acţiunii disciplinare. În ce priveşte judecătorii Tribunalului Suprem care au savirsit abateri grave, suspendarea se poate dispune de Consiliul de Stat, la propunerea preşedintelui Tribunalului Suprem.În caz de punere în mişcare a acţiunii penale împotriva judecătorilor, aceştia vor fi suspendaţi din funcţie pînă la terminarea definitivă a procesului penal. +
Articolul 62Abaterile disciplinare se judeca de consilii disciplinare formate din 3 judecători, desemnaţi de preşedintele instanţei respective, şi care funcţionează:a) pe lîngă tribunalele judeţene şi Tribunalul municipiului Bucureşti, pentru judecătorii de la judecătorii; … b) pe lîngă tribunalele militare teritoriale, pentru judecătorii de la tribunalele militare de mari unităţi; … c) pe lîngă Tribunalul Suprem pentru ceilalţi judecători. … Sesizarea consiliului disciplinar se face în termen de 30 de zile de la data cînd cel ce a dispus cercetarea judecătorului a luat cunoştinţa de rezultatul cercetărilor dar nu mai tirziu de un an de la data săvîrşirii abaterii.Sancţiunile se comunică în scris celui sancţionat precum şi organului care a exercitat acţiunea disciplinară. În cazul acţiunii exercitate de preşedintele tribunalului judeţean ori de preşedintele tribunalului militar teritorial, sancţiunea se comunică şi Ministerului Justiţiei. +
Articolul 63Contestaţiile împotriva deciziilor data de consiliile prevăzute de art. 62 lit. a şi b se judeca de către consiliul disciplinar de pe lîngă Tribunalul Suprem.Contestaţiile împotriva deciziilor date de consiliul prevăzut de art. 62 lit. c se judeca de consiliul disciplinar de pe lîngă Tribunalul Suprem, format din 5 membrii, alţii decît cei ce au pronunţat prima decizie.Termenul în care se poate introduce contestaţia este de 10 zile de la primirea comunicării. +
Articolul 64Reabilitarea operează de drept în cazul sancţiunilor prevăzute de art. 60 lit. a, b şi c, dacă, în decurs de un an, cel sancţionat nu mai săvîrşeşte o alta abatere disciplinară. +
Articolul 65Calitatea de judecător încetează prin:a) expirarea mandatului, revocarea sau eliberarea din funcţie, pentru cei aleşi; … b) demisie, transferarea în alta funcţie sau desfacerea contractului de muncă, în condiţiile legii, pentru judecătorii stagiari, desarcinarea din funcţie pentru judecătorii militari. … Eliberarea din funcţie se face şi la cererea judecătorului, pentru motive temeinice. +
Articolul 66Eliberarea din funcţie a judecătorilor se face în aceleaşi condiţii în care aceştia au fost aleşi. +
Articolul 67Asesor popular poate fi orice persoană care este cetăţean român, are vîrsta de 23 ani împliniţi, nu a fost condamnat penal, are capacitatea de exerciţiu, este absolvent al şcolii generale şi se bucura de o reputaţie nestirbita. +
Articolul 68Asesorii populari pentru tribunalele judeţene, tribunalul municipiului Bucureşti şi pentru judecătorii se aleg de către consiliile populare judeţene ori, după caz, de consiliul popular al municipiului Bucureşti, pe termen de 4 ani. Ei pot fi revocaţi în aceleaşi condiţii în care au fost aleşi.Numărul asesorilor populari, pentru fiecare tribunal judeţean şi judecătorie, precum şi pentru Tribunalul municipiului Bucureşti, se stabileşte de Ministerul Justiţiei.Drepturile băneşti ale asesorilor populari, pe timpul cît funcţionează la tribunalele judeţene, Tribunalul municipiului Bucureşti şi judecătorii, se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.Pînă la stabilirea procedurii de alegere a asesorilor populari de la instanţele militare, aceştia se numesc, pe termen de un an, de către ministrul forţelor armate. Ei pot fi revocaţi în aceleaşi condiţii în care au fost numiţi.Numărul asesorilor populari pentru fiecare tribunal militar se stabileşte de Ministerul Justiţiei, cu acordul Ministerului Forţelor Armate. +
Articolul 69Asesorii populari îşi păstrează locul şi funcţia în producţie pe timpul cît îşi exercită mandatul. +
Articolul 70Dispoziţiile legale privind îndeplinirea atribuţiilor de judecată se aplică şi asesorilor populari. +
Articolul 71Preşedintele tribunalului judeţean, al Tribunalului municipiului Bucureşti sau judecătorii delegaţi de aceştia verifica, la locurile de deţinere, legalitatea deţinerii şi modul de executare a pedepselor privative de libertate.Persoanele prevăzute în alineatul precedent verifica de asemenea, legalitatea internării în instituţiile sanitare a bolnavilor mintali periculosi.Preşedintele sau judecătorul delegat are acces deplin la locurile de detenţie preventivă, de executare a pedepselor, la locurile de muncă ale condamnaţilor, la locurile de executare a măsurilor educative aplicate minorilor, precum şi la instituţiile sanitare în care sînt internati bolnavi mintali periculosi pe baza hotărîrilor judecătoreşti.Dispoziţiile alineatelor precedente se aplica, în mod corespunzător, şi preşedintelui tribunalului militar teritorial sau judecătorului delegat de acesta, în ceea ce priveşte unităţile militare disciplinare. +
Articolul 72Preşedintele sau judecătorul delegat examinează ordinele, instrucţiunile, dispoziţiile şi alte acte referitoare la legalitatea deţinerii sau internării, dosarele personale şi orice alte lucrări în legătură cu situaţia arestatilor preventiv, a condamnaţilor sau a internatilor.Preşedintele sau judecătorul delegat examinează cererile sau reclamaţiile verbale ale arestatilor preventiv, ale condamnaţilor sau ale internatilor, putindu-i asculta fără prezenta altor persoane. Dacă constata cazuri de deţinere sau internare ilegala ori alte cazuri de nerespectare a legii, sesizează organele competente pentru luarea măsurilor necesare. +
Articolul 73La judecătorii, tribunalele judeţene şi Tribunalul municipiului Bucureşti funcţionează executori judecătoreşti.Executorii judecătoreşti sînt subordonaţi preşedintelui instanţei, în condiţiile personalului auxiliar. +
Articolul 74Executorii judecătoreşti executa hotărîrile pronunţate în pricinile civile şi dispoziţiile cu caracter civil cuprinse în hotărîrile pronunţate în pricinile penale, precum şi orice alte titluri executorii, afară de cazurile în care legea prevede competenţa altor organe.Executorii judecătoreşti îndeplinesc orice alte lucrări date prin lege în competenţa lor. +
Articolul 75Executor judecătoresc poate fi persoana care are capacitate de exerciţiu şi a absolvit cel puţin liceul avînd examenul de bacalaureat.Executorii judecătoreşti se numesc de Ministerul Justiţiei. +
Articolul 76Executorii judecătoreşti îşi exercita atribuţiile în raza teritorială a instanţei la care funcţionează. Prin ordinul ministrului justiţiei, această competenţă poate fi extinsă.Modul în care sînt aduse la îndeplinire atribuţiile executorilor judecătoreşti se stabileşte, prin regulament, de Ministerul Justiţiei. +
Articolul 77Salarizarea judecătorilor se stabileşte prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.Salarizarea precum şi orice alte drepturi cuvenite personalului de la tribunalele militare se stabilesc potrivit dispoziţiilor legale care reglementează astfel de drepturi pentru personalul din Ministerul Forţelor Armate şi se asigura de către acest minister. +
Articolul 78Judecătorii, cu excepţia judecătorilor stagiari, actualmente în funcţie, sînt consideraţi ca îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 54, precum şi condiţiile de vechime pentru funcţiile pe care le ocupa.Dispoziţiile alin. 1 se aplică şi foştilor judecători şi procurori definitivi aleşi sau numiţi în organizaţiile obşteşti sau în aparatul de stat în funcţii legate de activitatea justiţiei.Timpul cît se prestează efectiv munca într-una din funcţiile din alineatul precedent va fi cuprins în vechimea de judecător.Dispoziţiile alin. 1 sînt aplicabile, în mod corespunzător, şi executorilor judecătoreşti. +
Articolul 79Pînă la alegerea judecătorilor potrivit dispoziţiilor legii de faţa, judecătorii numiţi continua să-şi exercite atribuţiile lor. Pînă la aceeaşi dată angajarea, transferarea şi desfacerea contractului de muncă a judecătorilor se fac de Ministerul Justiţiei. +
Articolul 80Judecătorii militari de toate gradele sînt, în serviciul militar activ.Încadrarea şi avansarea în grad în cadrul forţelor armate ale Republicii Socialiste România a judecătorilor militari se fac, potrivit Statutului Corpului Ofiţerilor, la propunerea ministrului justiţiei sau a preşedintelui Tribunalului Suprem, după caz.Pentru abaterile de la disciplina militară, judecătorii militari răspund potrivit Regulamentului disciplinar al forţelor armate ale Republicii Socialiste România. +
Articolul 81Dispoziţiile codului muncii şi celelalte prevederi ale legislaţiei muncii sînt aplicabile judecătorilor.Atribuţiile, care potrivit acestei legislaţii revin conducerii unităţii, se vor exercita, în cazul judecătorilor, de către Ministerul Justiţiei sau preşedintele Tribunalului Suprem, după caz.Dispoziţiile alineatelor precedente sînt aplicabile în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel. +
Articolul 82Judecătorii beneficiază de aceleaşi drepturi pe care le au, potrivit legislaţiei muncii, angajaţii cu contracte de muncă pe durate nedeterminate. +
Articolul 83Judecătorii care au promovat examenul de capacitate dar nu au fost aleşi, cei care la expirarea mandatului nu au fost realeşi, precum şi cei eliberaţi din funcţii, beneficiază de drepturile prevăzute de codul muncii privitoare la desfacerea contractului de muncă de către unitate, pentru motive neimputabile angajatului. +
Articolul 84În caz de realegere sau transferare la o instanţa din alta localitate, judecătorii se vor considera transferati în interes de serviciu în înţelesul codului muncii. +
Articolul 85În şedinţele instanţelor judecătoreşti, membrii completului, cu excepţia militarilor, sînt obligaţi sa poarte ţinuta vestimentara de judecată. +
Articolul 86Pe baza şi în vederea executării prezentei legi, ministrul justiţiei va emite instrucţiuni privind activitatea ce va fi desfăşurată de judecătorii stagiari, modul în care li se acordă dreptul de a exercita atribuţiile funcţiei înainte de depunerea examenului, examenului de capacitate, notarea judecătorilor, precum şi pentru aplicarea celorlalte dispoziţii ale legii. +
Articolul 87Legea nr. 5 din 19 iunie 1952 pentru organizarea judecătorească, cu modificările ulterioare, Statutul disciplinar al judecătorilor aprobat prin Decretul nr. 338 din 23 decembrie 1953, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi, se abroga. +
Articolul 88Prezenta lege intră în vigoare pe data de 1 ianuarie 1969.––––
