pentru organizarea judecătorească
+
Titlul IDispoziţiuni generale +
Articolul 1În Republica Populara Română justiţia are ca sarcina sa apere:a) oranduirea socialistă şi oranduirea de stat a Republicii Populare Române; … b) drepturile fundamentale ale oamenilor muncii, precum şi celelalte drepturi şi interese garantate de legile Republicii Populare Române; … c) drepturile şi interesele aparate de lege ale organelor şi instituţiilor de stat, întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat, gospodariilor agricole colective şi celorlalte organizaţiuni şi întreprinderi cooperatiste, precum şi ale oricăror altor organizaţiuni cu caracter obştesc. … Justiţia are sarcina de a asigura respectarea întocmai a legilor Republicii Populare Române, de către organele şi instituţiile de stat, întreprinderile şi organizaţiile economice de stat, gospodăriile agricole colective şi alte organizaţiuni şi întreprinderi cooperatiste, de către celelalte organizaţiuni cu caracter obştesc, precum şi de toţi cetăţenii Republicii Populare Române. +
Articolul 2Tribunalele, în Republica Populara Română, aplicând sancţiuni penale, urmăresc apărarea regimului de democratie populara şi în acelaşi timp reeducarea infractorilor.Prin activitatea lor, tribunalele educa pe cetăţenii Republicii Populare Române în spiritul devotamentulul faţă de Patrie, al construirii socialismului, al îndeplinirii întocmai a legilor Republicii Populare Române, al grijei deosebite faţă de proprietatea socialistă, al disciplinei în munca, al atitudinii cinstite faţă de îndatoririle cetăţeneşti şi sociale, precum şi al respectului faţă de regulile de convieţuire socială în statul democrat popular. +
Articolul 3În Republica Populara Română, funcţionează urmtoarele tribunale:a) tribunalele populare de raion, de oraş şi de raion orasenesc; … b) Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române şi tribunalele regionale; … c) Tribunalul Suprem. … Pentru unele ramuri de activitate funcţionează următoarele tribunale speciale:a) tribunalele militare; … b) tribunalele populare pentru căile ferate; … c) tribunalele populare maritime şi fluviale. … +
Articolul 4Sarcinile justiţiei se realizează prin:a) judecarea cauzelor penale şi aplicarea pedepselor prevăzute de lege pentru sancţionarea tradatorilor de Patrie, a spionilor, a celor ce saboteaza construirea socialismului, a celor ce comit crime împotriva păcii şi a umanităţii, a atatatorilor la război, a delapidatorilor şi a celor ce irosesc proprietatea socialistă, precum şi a talharitor, hotilor, huliganilor şi a celorlalţi infractori; … b) judecarea cauzelor civile privind drepturile şi interesele cetăţenilor, ale organelor şi instituţiilor de stat, ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat, ale gospodariilor agricole colective şi ale celorlalte organizaţiuni şi întreprinderi cooperatiste, precum şi ale oricăror alte organizaţiuni cu caracter obştesc. … +
Articolul 5Justiţia în Republica Populara Română se infaptueste pentru toţi cetăţenii fără a se face deosebire de sex, naţionalitate, rasa, religie sau grad de cultura. +
Articolul 6Judecătorii de orice grad sînt independenţi şi se supun, în exercitarea atributiunilor lor, numai legii. +
Articolul 7În Republica Populara Română tribunalele folosesc limba română.În regiunile şi raioanele locuite de populaţie de alta naţionalitate decât cea română, se asigura folosirea limbei acelei populaţii.În toate cazurile, în faţa tribunalelor din întreaga ţara, se garantează, pentru cei ce nu cunosc limba folosită de tribunal, dreptul de a lua cunoştinţa de dosar şi de desbateri, precum şi de a participa la judecata, prin interpret. +
Articolul 8Judecarea de către tribunale se face prin desbateri publice, afară de excepţiile prevăzute de lege.Dreptul de apărare este garantat prin modul în care tribunalele sînt organizate potrivit prezentei legi, prin dispoziţiunile din legile de procedura, precum şi prin asistenţa judiciară. +
Articolul 9Pentru motive temeinice şi în scopul unei mai bune judecati, tribunalele ierarhic superioare, fiecare în cadrul circumscripţiei respective, pot lua din competenţa celor ierarhic inferioare, orice cauza aflată în curs de judecată în fond, spre a o judeca sau a o trimite spre judecare altui tribunal de acelaşi fel şi de grad cel puţin egal cu cel de la care cauza a fost luată.Tribunalele pot judeca şi în afară sediilor lor, dacă aceasta este necesar în vederea realizării scopului educativ al justiţiei. +
Articolul 10Tribunalele, prin judecarea recursurilor, verifica legalitatea şi temeinicia sentinţelor (hotărârilor).Tribunalul Suprem, judecand cererile de îndreptare, verifica sentinţele (hotărîrile) judecătoreşti definitive. +
Articolul 11Tribunalele judeca în fond în complet format dintr-un judecător şi doi asesori populari.Recursurile şi cererile de îndreptare se judeca în complet format din trei judecători. +
Articolul 12Dispoziţiunile legale privitoare la menirea atributiunilor judecătorilor se aplică şi asesorilor populari. +
Articolul 13Asesorii populari se aleg la propunerea organizaţiilor oamenilor muncii; organizaţiile Partidulul Muncitoresc Roman, sindicatele, cooperativele, organizaţiile de tineret şi alte organizaţii de masa, precum asociaţiile culturale.Alegerea asesorilor populari pentru tribunalele populare, se face de către alegatori, în cadrul adunărilor generale ale oamenilor muncii, pe întreprinderi şi instituţii pe gospodării agricole de stat, gospodării agricole colective, comune şi sate, din raza de activitate a tribunalului respectiv.Asesorii populari pentru tribunalele populare pentru căile ferate, pentru tribunalele populare maritime şi fluviale şi pentru tribunalele regionale, se aleg de sfatul popular al regiunii în centrul căreia tribunalul respectiv îşi are sediul.Asesorii populari pentru Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române; se aleg de Sfatul Popular al Capitalei Republicii Populare Române.Asesorii populari pentru Tribunalul Suprem se aleg de Marea Adunare Naţionala, odată cu alegerea judecătorilor Tribunalului Suprem şi pentru acelaşi termen ca şi aceştia.Asesorii populari pentru celelalte tribunale se aleg pe timp de un an.Vîrsta pentru a alege este de cel puţin 18 ani împliniţi, iar pentru a putea fi ales asesor popular este de cel puţin 23 ani împliniţi.Nu pot alege şi nu pot fi aleşi ca asesori populari persoanele lipsite de facultăţile mintale, cele condamnate prin sentinta (hotărîre) judecătorească la pierderea dreptului electoral şi cei declaraţi nedemni potrivit legii pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala.Desemnarea asesorilor, populari pentru tribunalele militare, se face potrivit dispoziţiunilor Legii pentru organizarea tribunalelor şi procuraturilor militare. +
Articolul 14Sarcina de asesor popular este obligatorie.Asesorii populari sînt chemaţi de preşedintele tribunalului iar îndeplinirea obligaţiunilor lor, pe rând şi pentru mai multe perioade, din lista celor aleşi pentru tribunalul respectiv, fără ca aceste perioade să poată totaliza în cursul anului, mai mult de 30 zile.Asesorii populari îşi păstrează locul ce-l ocupa în producţie.Pe timpul exercitării mandatului de asesor popular, acesta va fi retribuit cu o indemnizaţie zilnica, egala cu cîştigul mediu zilnic calculat în conformitate cu dispoziţiunile art. 135 din Codul Muncii.Sumele plătite de întreprinderi vor fi restituite acestora trimestrial de către Ministerul Justiţiei.Dacă asesorul popular nu este angajat, el va fi retribuit cu o indemnizaţie zilnica stabilită de organele în drept. +
Articolul 15Asesorii populari dau socoteala celor ce l-au ales, pentru activitatea lor. +
Articolul 16Retragerea calităţii de asesor popular nu se poate face decât prin rechemare de către cei ce l-au ales sau în temeiul unei sentinţe (hotărîri) penale de condamnare. +
Articolul 17Modul de alegere al asesorilor populari stabilite prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri. +
Articolul 18Pornirea urmăririi penale şi trimiterea în judecata se face, pentru judecătorii de la tribunalele populare din circumscripţia unui tribunal regional, precum şi pentru judecătorii acestui tribunal, de către procurorul regiunii, cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Române.Pentru judecătorii de la Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, precum şi pentru acel de la tribunalele populare din Capitala Republicii Populare Române, pornirea urmăririi penale şi trimiterea în judecata se face de procurorul Capitalei Republicii Populare Române, cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Române.Pornirea urmăririi penale şi trimiterea în judecata se face, pentru membrii Tribunalului Suprem, de către Procurorul General al Republicii Populare Române, cu aprobarea Prezidiului Marii Adunări Naţionale. +
Titlul IITribunalele +
Capitolul ITribuna1e populare de raion, de oraş şi de raion orasenesc +
Articolul 19În fiecare raion funcţionează unul sau mai multe tribunale populare de raion.În oraş pot funcţiona tribunale populare de oraş şi tribunale populare de raion orasenesc.Numărul tribunalelor populare se stabileşte prin ordin de Ministrul Justiţiei. În acelaşi mod se stabilesc sediile şi circumscripţiile tribunalelor populare. +
Articolul 20Fiecare tribunal popular este compus dintr-un număr de judecători şi este condus de un preşedinte.Preşedintele tribunalului popular stabileşte pe întregul tribunal ordinea în care este înlocuit, în caz de lipsa, de către judecători. El repartizează pe judecătorii care trebuie să îndeplinească însărcinări speciale în cadrul atributiunilor tribunalului popular. +
Articolul 21Tribunalele populare judeca în fond toate cauzele, în afară celor date de lege în competenţa altor tribunale. +
Capitolul IITribunalul Capitalei Republicii Populare Române şi tribunalele regionale +
Articolul 22În Capitala Republicii Populare Române, funcţionează Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române.În fiecare centru regional funcţionează un tribunal regional pentru regiunea respectiva.Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, precum şi tribunalele regonale, au câte unul sau mai multe colegii penale şi câte unul sau mai multe colegii civile.Numărul colegiilor se stabileşte prin ordinul Ministrului Justiţiei. +
Articolul 23Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române şi fiecare tribunal regional este compus dintr-un număr de judecători şi este condus de un preşedinte, ajutat de unul sau mai mulţi presedinti adjuncţi.În caz de lipsa sau împiedicare, preşedintele este înlocuit de unul dintre preşedinţii adjuncţi, în ordinea fixată de preşedinte.Preşedintele desemnează pe înlocuitorii preşedinţilor adjuncţi şi stabileşte pe întregul tribunal şi pe colegii, ordinea în care aceştia sînt înlocuiţi, în caz de lipsa, de către ceilalţi. El repartizează judecătorii pe colegii şi desemnează pe judecătorii care trebuie să îndeplinească însărcinări speciale în cadrul atributunilor tribunalului.Preşedintele conduce unu dintre colegiile penale. El are dreptul sa prezideze orice complet de judecată al tribunalului. +
Articolul 24Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române şi Tribunalele regionale judeca recursurile împotriva sentinţelor (hotărîrilor) pronunţate de tribunalele populare de raion, de oraş şi de raion orasenesc.Tribunalul Capitalei Repubilcii Populare Române şi tribunalele regionale judeca în fond cauzele date prin lege în competenţa lor. +
Articolul 25Unul dintre colegiile penale ale acelor tribunale regionale care îşi au sediile în oraşele de reşedinţa ale direcţiilor regionale C.F.R., judeca şi recursurile împotriva sentinţelor (hotărârilor) pronunţate de tribunalele populare pentru căile ferate; acelaşi colegiu judeca în fond şi toate cauzele date prin lege în competenţa tribunalelor regionale, privind infracţiunile din sectorul căilor ferate.Recursurile împotriva sentinţelor (hotărârilor) penale pronunţate de tribunalul popular pentru căile ferate din Bucureşti, se judeca de unul dintre colegiile penale ale Tribunalului Capitalei Republicii Populare Române; acelaşi colegiu judeca în fond şi toate cauzele date prin lege în competenţa Tribunalului Capitalei Republicii Populare Române, privind infracţiunile din sectorul căilor ferate. +
Articolul 26Unul dintre colegiile penale ale acelor tribunale regionale, în a căror circumscripţie îşi au sediul tribunalele populare maritime şi fluviale, judeca şi recursurile împotriva sentinţelor (hotărârilor) penale pronunţate de tribunalele populare maritime şi fluviale; recursurile împotriva sentinţelor (hotărârilor) civile ale tribunalelor populare maritime şi fluviale, se judeca de unul dintre colegiile civile ale aceloraşi tribunale regionale.Acelaşi colegiu penal, care judeca recursurile prevăzute în alineatul precedent, judeca în fond şi toate cauzele, date prin lege în competenţa tribunalelor regionale, privind infracţiunile din sectorul maritim şi fluvial. +
Articolul 27Judecătorii colegiilor prevăzute în art. 25 şi 26, sînt desemnaţi prin ordin de Ministrul Justiţiei. +
Capitolul IIITribunalele speciale +
Articolul 28Tribunalele militare sînt următoarele:a) tribunalele militare pentru Marile Unităţi şi tribunalele militare teritoriale; … b) tribunalele militare pentru regiunile militare şi pentru Marina Militară, precum şi tribunalele militare pentru unităţile Ministerului Securităţii Statului. … +
Articolul 29Tribunalele militare au competenţa stabilită prin Legea pentru organizarea tribunalelor şi procuraturilor militare. +
Articolul 30Tribunalele populare pentru căile ferate funcţionează în oraşele de reşedinţa ale direcţiilor regionale C.F.R. Competenţa teritorială a fiecărui tribunal popular pentru căile ferate corespunde circumscripţiei Direcţiei Regionale C.F.R. respective. +
Articolul 31Tribunalele populare pentru căile ferate judeca în fond acele cauze care sînt date prin lege în competenţa lor. +
Articolul 32Tribunalele populare maritime şi fluviale funcţionează în numărul şi la sediile stabilite prin ordinul Ministrului Justiţiei. În acelaşi fel se fixează şi circumscripţiile acestor tribunale. +
Articolul 33Tribunalele populare maritime şi fluviale judeca în fond acele cauze care sînt date prin lege în competenţa lor. +
Articolul 34Tribunalele speciale sînt compuse dintr-un număr de judecători şi sînt conduse de un preşedinte.Preşedintele tribunalului special stabileşte pe întregul tribunal ordinea în care este înlocuit, în caz de lipsa, de către judecători. El repartizează pe judecătorii care trebuie să îndeplinească însărcinări speciale. În cadrul atributiunilor tribunalului special. +
Capitolul IVTribunalul Suprem +
Articolul 35În Republica Populara Română funcţionează un Tribunal Suprem.Sediul Tribunalului Suprem este în Capitala Republicii Populare Române. +
Articolul 36Tribunalul Suprem are un colegiu penal, un colegiu civil şi un colegiu militar, compuse din numărul necesar de judecători. +
Articolul 37Tribunalul Suprem este condus de un preşedinte. El este ajutat de unul sau mai mulţi presedinti adjuncţi şi de preşedinţii de colegii, desemnaţi dintre judecătorii Tribunalului Suprem, de către Preşedintele Tribunalului Suprem. +
Articolul 38Preşedintele şi judecătorii Tribunalului Suprem se aleg de Marea Adunare Naţionala. +
Articolul 39Preşedintele prezidează Plenul Tribunalului Suprem şi poate prezida orice complet de judecată al acestui tribunal.În caz de lipsa sau împiedicare, preşedintele este înlocuit de unul dintre preşedinţii adjuncţi.Preşedintele desemnează pe înlocuitorii preşedinţilor de colegii şi stabileşte, pe întregul tribunal şi pe colegii, ordinea în care aceştia sînt înlocuiţi, în caz de lipsa, de către ceilalţi judecători. El repartizează judecătorii, pe colegii, după necesitate.Preşedintele are dreptul sa sesizeze Tribunalul Suprem cu cererile de îndreptare privind sentinţele (hotărîrile) judecătoreşti definitive. +
Articolul 40Şedinţele Plenului Tribunalului Suprem au loc cu participarea a cel puţin jumătate din numărul membrilor fiecărui colegiu şi întotdeauna cu un număr de membri fără soţ. +
Articolul 41Tribunalul Suprem supraveghează activitatea judiciară a tribunalelor prin:a) judecarea cererilor de îndreptare. … În cazul cînd sentinta (hotărîrea) atacată a fost pronunţată de un colegiu al Tribunalulul Suprem, cererea de îndreptare se judeca de Plenul Tribunalului Suprem;b) îndrumările pe care le da tribunalelor pe baza practicii judiciare a acestora, cu privire la justa aplicare a legilor. … În acest scop, Plenul Tribunalului Suprem se întruneşte cel puţin odată la 3 luni, în prezenta Ministrului Justiţiei şi a Prucurorului General al Republicii Pupulare Române, care pune concluziuni. +
Articolul 42Tribunalul Suprem judeca recursurile declarate împotriva sentinţelor (hotărîrilor) pronunţate în fond de Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, de tribunalele regionale, de tribunalele militare pentru regiunile militare şi, pentru Marina Militară, precum şi împotriva sentinţelor (hotărârilor) pronunţate de tribunalele militare pentru unităţile Ministerului Securităţii Statului; el judeca în fond cauzele date prin lege în competenţa sa. +
Capitolul VExecutorii judecătoreşti +
Articolul 43Executarea sentinţelor (hotărârilor) pronunţate în cauzele civile, precum şi executarea laturei civile din sentinţele (hotărîrile) pronunţate în cauzele penale, se face de către executorii judecitoresti. +
Articolul 44Executorii judecătoreşti funcţionează la tribunalele populare.Prin ordinul Ministrului Justiţiei se va putea stabili funcţionarea lor şi la alte tribunale. +
Articolul 45Actele pe care executorul judecătoresc le îndeplineşte în executarea sarcinei sale sînt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice, organele administraţiei centrale şi locale de stat, instituţiile, întreprinderile şi organizaţiile economice de stat, întreprinderile şi organizaţiunile cooperatiste, organizaţiile de masa şi orice alte organizaţiuni obşteşti. +
Capitolul VIDispoziţiuni comune +
Articolul 46La fiecare tribunal sau la fiecare colegiu funcţionează unul sau mai multe complete.Sentinţele (hotărîrile) se dau cu majoritatea voturilor membrilor completului.În cazul cînd un membru al completului a decedat sau se găseşte în imposibliitate de a-şi manifesta voinţa sau de a se pronunţa, dacă ceilalţi membrii a completului care au luat parte la judecata pot forma majoritatea cerută de alineatul precedent, sentinta (hotărîrea) va fi data. În caz contrar, cauza se va judeca din nou şi cu precădere. +
Capitolul VIIDispoziţiuni tranzitorii şi finale +
Articolul 47Tribunalele populare, în circumscripţia cărora sînt cuprinse comune sau oraşe pentru care, sînt întocmite cărţi funciare, vor avea câte o secţie de carte funciară. +
Articolul 48Ori de câte ori legile întrebuinţează denumiri de instanţe sau de funcţiuni judecătoreşti, stabilite sau înlocuite potrivit decretului 132/1949, aceste denumiri se socotesc înlocuite după cum urmează:– Curtea Suprema, prin Tribunalul Suprem;– Curtea, prin Tribunalul Regional;– Tribunal şi judecătorie populara, prin tribunalul popular;– Prim preşedinte, prin preşedinte;– Judecător şef, prin preşedinte.PreşedintelePrezidiului MariiAdunări Naţionale,PETRU GROZASecretarulPrezidiului MariiAdunări Naţionale,GH. MARUSSI––––
